despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

t-
nit egumen incearcin zadar se-l aduce inapoin menislire-
Printr-o descoperire
sus primegte sa fie hirotonit episcop
al Bisericii din Ninive. Dar chiar in ziua hirotoniei se confruntd
cu o altercafie intre un creditor si datornicul lui. Nereulind
str solulioneze disputa prin recurs la Evanghelie $i
temandu-se
nu-li piarde lini$tea din pricina grijilor, pdraselte
scaunul episcopal ti se relrage in pustie unde r5mane
pane. h moarte $i compune scriedle sale ascetic€ ii duhovnicelti''.
Theotokis a tradus insa grabit un detaliu: dupa ce ti-a
dat demisia. scde el, Isaac ,,s-a reiras la schitul s6u iubit din
pustie", in timp ce textul latin spune rnai precis ce dup[ demisie
Isaac ,,a fugit in sfanta pustie Sketis" din Egipt, unde
$i-a scris opera 9i qi-a sfArgit viata. Aceeali notiti arabe -
provenite, de retinut, de la un manuscris din Sketis, deci scrisd
de autor copt, apa4inand Bisericii nechalcedoniene ,,monofizite"
- plecand de la indicii cronologice vagi din cuprinsul
,,Cuvintelor" lui lsaac lnsufi'' - spune ce Isaac a
heit indate dupe anul 6000 de Ia facerea lumii = 492 de la
nagterca lui Hristos. Identificandul pe Simeon, destioatarul
Epistolei fV a Sfantului Isa.ac, cu Simeon Stilpnicul cel Nou
de pe Muntele Minun at (Thltumasioreites) de iangi Antiohia,
care a murit in anul 594, Assemani $ Theotokis trag concluzia
ci lsaac trebuie s5 fi fost contemporanul acestuia, murind
ii el la varstd inainrad. in jurul anului 600 dupe HristosrT. Pe
baza acestei concluzii, Assemani qi Theotokis resping apoi ca
eronate doua identificeri curente in Occident ale lui lsaac
Sirul, care era cunoscut aici printr-o seleclie latintr in 53 de
capitole din 25 din ,,Cuvintele ascetice" tnduse din grcaca
cindva in secolele XI-XIII|B. ln Apus Isaac Sirul a fost cel
mai adeseo identificat cu pustnicul lsaac de pe Montelucca
de l6ogi Spoleto de care vorbegte papa Crigorie cel Mare
'1D,ic.. p. vt-vttt; rn x. p. t3-ta.
'" Cf. Cuviatel.33.'74 Si62i FR X, p. 185,
'' Ed. I895 { 199?), p. xi FR x, p. 16.
rr Edirale la v€netia in 1506, reednare in l7m h Lyon in Bibliothee
Pall],n XI ri de J.-P. I,lign€ in PG 86/1. 8ll-888. Cele 53 de ,.cuvinrc
isaachiene laline au |i)sl traduse !i in italiana(ednate
in 1500). castiliani
liancezA Si ponughezl (ranr se in manuscris€).
t2
t+ 602) in faimoasele s le Dialoguri" care lau adus Si su-
Dranumele ,,Dialogul"- Anahoret sirian refugiat din Siria in
iJmbria in timpul supinirii gote a haliei. acest Isaac infiintase
Dc Monrelucca de langb Spolct o colonie de eremld dupE molelul
lavrelor orienlale, creirnd o mica.,Tebaida a Umbriei''.
unde a murit ln jurul anului 550 dupa ce s-a bucurat de un
mare renume de ,,v6zitor inainte" ti faaator de minuni prin
purerea ruglciunilor lui. Venemt ca sfent, lrupul siu se Pesireaza
pinl azi in Spoleto, iar el este cinstit in Biserica latini
pe I I sau 15 aprilie. De aici cinstirea lui a trecut pe 12 aprilie
$i in Riselit prin internrediul Vielilor Sfinlilor $el'ucxate de
Sfinrul Dimitri al Rostovului (1651-l?09). Din motive de
inadvertente cronologice, Assemani Si Theotokis resping pe
drept cuvant atat identificarea lui Isaac Sirul cD anahoretul
\trian de pe Montelucca, cat $i aceea cu Isaac prezbiler din
Anriohia traitor pe vremea imparatului Leon I (454-474)'".
Assemani, $i pe urmele lui $i Theotokis, mai observe doue
deralii impo(ante: mai intai faptul ca paru diD ,,cuvintele"
atribuite lui Isaac in corpusul grec (n., 2, 7, 439i 80 din nurne.otatia
edifiei lui Theoaokis) apa4in in realitate monahului
sirian Ioan Saba (cel Bftran) de la menastirea Dilaiti (de fapt
Dalyatha, a Viilor) de dincolo de Tig.u''. Iar in al doilea rAnd
faptul ca in Catalogul versificat al cS4ilor apa4inand a peste
200 de autori siriaci, intocmit de eruditul canonist sirian care a
fost mitropolitul Ebedjesu (AMisho., al Nisibisului (t l3l8)'?l,
se spune: ,,lsaac al Ninivei a alcituit Fpte tomuri despre vietuirea
duhului, tainele dumnezeielti, judecate li provident5".
Iar Theotokis adaug8 ,,Nu $tim dace aceste tomuri s-au pier-
Clut sau s-au pesfiat undeva nu ttim unde'
Tot atat cat ltiau Assemani gi Theotokis despre lsaac Sirul,
autor ascetic din secolul Vl, se qtia 9i dupi un secol. E ce€a ce
atesl6 arhplul anicol despre literalura siriaca din Enryclopedia
t' PL71,244P_24AD.
'u ea- tags lrslzy, p. xI pi xlv: rR x. p. l6-t? i t9.
'' lr'./., p. Xv_Xvti FR X. p 21.
-' Publicar de J. Assemani co anple comentarii in Errlioth?ca Oneakt
llr.iol. lll. I, p
_
t-j62,.efennla e la p. t04
Ed. t895(t997).p.XII|:t X.p t8
t3