despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

sa nizuinF spre iubirea lui Dumnezeu: in ea sunt aduna
toale cele bune de aici Si viitoare. Sd nu fie, a5adar, micd
ochii tdi aceastd lucrare. Dace pofi, sivarse$te-o neincelat
s(druie numain ea, tagaduind orice alrceva Si chiar pe ti
insulr. Daca re ver fi predat ei, aruncr nu vorbi de feriiirea
cu o limbe pamanteascd, fiindce, ili spun tie, cele ce se v
face in tine vor fi lucniri de negrait $t uimitoare. E cu adev5
ieiirea des5vartitA din aceaste lum€ sau mai degrabe din vi
fuirea supuse skicdciunii. E sfar$ilul tuturor ostenelilor, ros
tuturor poruncilor !i implinirea oric5rei virruti.
2/ ..Tu e5r Preot in veac [Pr 109.4]. ,.in veac' inseanur
ca Hristos Domnul nostru este Preot 5i sivirgegte lucrare
preotiei ca ispdtire pentru noi $i acum, adjce neincetat, pA
ce ne vr fi lecut sa urcem la EI pe rod. Cbci arunci nu vim
fi nevoie ca El si sivar$easci preotia Sa pentru noi prin jerti
de impacare din pricina desivarsirii pe care o va primi prin E
intreaga fire, ci va revdrsa peste noi din bel5ug darurile Ta
lui. Fiindci jenfele 9i rugeciunile sunt acolo unde e pecatul
aplecarea spre cele relerT.
22. Prcolia lui Hrisros std in rugdciunea pe care o infe
teaze Firii dumnez,eie$ri, Care locuie$te in El, pentru intrea
fire a fiin(elor ralionale. Dace atunci cand locuia De Demal
facc ace\t lucru cu sarguinF. cum sc vede din multi locu
din Evanghelie. acum o face incd li mai mult. Marro, e Apoi
tolul care scrie: ..A inlrar aici [in Sfdnta Sfinrelor din cer] ia s
Se infdti$eze pentru noi inaintea lui Dumnezeu" [Eyr 9. 24
Prin acest,,p€ntru noi" intelege ce p€ntru noi toti a urcat C
dintai. a $ezur de-a dreapu lui Dumnezeu ii mijloce$te pent
noi. $i nu numai pentru fiii oamenilor. ci ,i pentru sfintii I
geri: frindca er .lu part6iie cu El prin ruflerul Lui. dar no
avem in El o pane mai mulr. fiindcd avem De(Asie cu EI i
amendou5: atir prin suflel, cir Si prin trup. Nu in zadar a lu
Dumnezeu dintre noi Parge pe Hristos, L-a facut sE urce i
Acest capirol e legat de cet .c vjne dupa et ti-i inlirei
cer inainte de vreme $i L-a a$ezat de-a dreapta Lui. fiindci
tsii ne va da prin El bunetalle care prisosesc ince de acum ca
.i-[, curroastem 5i prin simturile trupuluii pnn mi$carile su'
flerului. Fiindcd Dumnezeu le descopera ince de acum Prin
Duhul. celor in care-$i grse$te placerea''.
2,1. Dupa seturarea panbcelui e cu neputinte sd nu se apropre
isprte in ganduli ii JA nu slameasca mi$cari in medulate.
iu insd fugi de acea\ta. precum stE scris: ,.Ca sa nu uiti de
Domnul qi sa nu sdverlegti o nelegiui.e". Ceci prin tulburarea
inrBligentei care vine pe neaSteplate in tine de la un pantec
ghiftuit. mintea retacelte utor $i consimte la fapte rulinoase.
Si nu ne amagim: desevariirea nu std in partec. Chiftuieliii
ur.neaze dispretul din pricina motivelor de rufin€ carp urcd
diniuntrul nostru; iar stomacului gol li u.meaza veghea li
cumintenia. o veghe care nu prive*e doar trupul, ci li mintea.
24. Vegbea dobandite in contemplare face mintea liberd de
opiniile privitoare la Dumnezeu $i intireste in ea deslitarea
aflate intr-o certitudinexacti ti sigure.
25. Cei care repesc $i stipanesc cunoalterea p.in stedanii
proprii sunt Ia randulor ripii $i stlpanii de mandrie, $i cu
cAt studiazd mai mult. cu atfu se intuneca mai tare. Inse cei in
care cunoa$terea intrd ii se sdlStluieqle in miFerile lsufletulurl
lor. rcera cobo3r6 in adincul \merenier $i primesc in ei
inti$i ca pe o lumine cenirudinea sigl.rra care di bucurie [cf.
Col2.2).
26. Repesc cunoatterea cei car€ urci la ea fird fiptuirela
poruncilorl. $r in locul adeverului rdpcsc o aseminare a acestuia.
Adeverul locuieqte de la sine in milcerile lsufletului]
celor ce ii-au resdgnitiala lGa 6,l4l ii au nezuit dinduntrul
morlii spre viafE.
lImunrc: Frc5te 1.. El a inrrar anil nu innlr$rd
cu!an{, ci fncnn desnver$ir cu pulere in locul rugaciunii
falra Cum spune Ev,rcnrer c Cel ce se roaga la
lru loarc
"Arhiereu
firile rationale despi4indu,le
ttt:nli" lKepholaia Gnosrika v . 46) "
Ilg 9