despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

spre Dumnezeu care-i fac se I se adrcseze ca unui Stdpan;'
in cei care in feluritele lor lucreri sunt srraini de El pune
maretia Lui miscfui care-i fac sa I se adrcseze ca unui Jud
tor. Vezi, aiadar, cum insati Evanghelia mantuirii rindui
aceste trei feluri de legaturi cu Dumnezeu: aici e numit T
acolo Stapan al casei, iar altundeva Impierat li Judecaror.
/2. Omul primesre luminarea potrivil punerii sale faF
Dumnezeu; in mtrsura in care e atras spre cunoa$tere se a
pie pi de libenatea sufletului, giin mesu.a in care are o in
genti din ce in ce mai liberd, trece de la o cunoa$tere la
cunoattere, mai inalte.
/J. Lumina, care nu e a in(eligentei, e lumina ca ele
material, dar in lurnea nou?i va restrri o lumine noue. si nu
mai fi nevoie de ceva material gi sensibil. Lumina intelige
e Inrerrgen{a tumlnata oe cunoallerea ournnezelasca care
revarse neimpiedicat in fire[a omeneascil; in Iurnea Duh
inse lumina va fi duhovniceasce. Nu seamlnd intunericul
cu acesta" nici acellumini cu aceasta.
,ll. Nu discuta in contradictoriu desDre adevar cu cine ll
cunoa$te.5r nu ascunde ('uvantul de cel care vrea sd-l
noasci.
,15. Pe cel care nu se poate folosi de cunoattere, folosef
mai mult cu ticeaea ta decat cu cuventul cunoasterii. Co
ra-te cu el la masum neputintei lui qi dupe reapta Ia carc
gdsette zburitoarea vorbetre cu el pe o limbi aseminat
luica sa-l v6nezicu bune Stiinta spre viali.
/6. Nu te tulbura pentru cuvintele celui care vorbe$te
potrivadevdrului nu din invinosarea inimii, nlcl pentru
care vorbe$te rau nu din rautate. ci Dentru ca-lchinuie
n
inF; ci ele se-!i inrre pe poarta urechilor ca ganguritul
pnrnc.
,/7. DupI celcarea ponrncii, Dumnezeu S-a descoperit
menilor ca Judccdror. In descoperirile din mijloc Ldinlre iz
nirea din rai gi venirea lui Hristos] s-a descoperit rangul
de Domn, ca lui Noe. luj Avraam $i celor de dupe el. caci
scris: .,robul Meu Avnam" li ,,robul Meu Moise". Dar de la
venirea lui Hristos Si dupi El descoperirile arate rangul SAU
de TatA, $i ca e cu adev&-at Tata neavand nici o dorintd de a fi
nenrru noi nici dorrm, nici judecetor.
18. E bine se spunem: vai noua! De ce contemplare ne lipsim
prin nepasarea noastrd!
/9. Vai noud, cici nu cunoa$tem ce dorintd a avut Creatorul
cu noi si de ce mere$e ne va inwednici, de vreme c€ petrccem
in cele pemante$ti ti in duhoarea lor! S-ar fi cuvenit
sA ne imbehm de nidejde 9i si fim neincetat prezrnfi prin
aducere-aminte
acest meret $i minunat strlat al nostru, li sd
ietim necontenit cu gandurile noastre acolo unde Creatorul
ne va strltrthi la sfirqit. SSlagul nostru va fi ln cer [cf. Flp
3, 201 ti vom deveni cereltin viata care nu va avea nici sfariit.
nici schimbare. Acesta e lucrul pe care Durmezeu l-a randuit
mai dinainte pentru noi ti a cdrui nidejde a semanat-o
in noi prin Hristos, cum spune fericitul Tdlcuito. fleodo. al
Mopsuestieil in cartea sa,,Despre fimament": ,,Acum deci,
liind in starea de acum, locuim in acest loc, adice intre cerul
vezut Si pimant; dar in starea viitoare, cand vom ajunge streini
de striceciune si de orice inclinare rea, vdm locui in ce., unde
Hristos Domnul nosru, Care a fost luat din noi 9i pentru noi,
este acum, aratandu-ne in acest fel ci aici e silasul nostru"'".
20. Nu socoti c[ e trandevie multa ingenunchiere
inchinare
inaintea lui Dumnezeu, cAci nici riecar rostirea de psalmi
nu e la fel de mare ca ea- Nu e lucrare mai mare intre toate
vinutile sevartite de oameni. Dar ce vorbesc aici de vinu$,
cand inchinarea intrece toate virtutile atunci cand se prelunge$te
la Dumnezeu? E semnul mo4ii faF de lume Si, potrivit
cuvantului Talcuitorului, e calea exacte a intoarcerii lcdintei];
e smerirea trupului si a gandirii, oprirea gandurilor rele, smulgere
dorintelor, pregtrtirea in taine lsimbolica] a sufletului
pentru ie$irea sa desavargiti din trup Ipentru moarte], o imen-
. '^ Fragmenr dintr-oscriere
a lui TEor'oRAr MoPstjEsTrs pierdula aral
h o.ginalulgfec. ear ti
6 l|7