despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

spre una singura dintre ele fdespre celece \unr sub Ell; n
una din cele create nu-Si poate pune in mr$care cunoatE
dincolo de aceastd limit6, ci trebuie se se inloarci din d
plina de spaimd Si indoida.
.1. Vederea fiinliale a celor poveluiti deja in cunoagte
celor $ase zile [ale crealiei] ste in intelegeri exacte pnviI
la acelea. Aceste intelegeri, care s€ numesc migcrri fi fac p
din starca naturala min!ii. sunt subzislen!e lipsite de fiin
de care inse voia lui Dumnezeu se \lujcite Penlru a se arela
chip sensibil. cum s-a ficut la trimiterea lui Pavel [FA 9, 3-6
5. Putem deosebr patru prefaceri buneL: ce se petrec in
rea rationale. Prima ste in ftezirea dintr-o vietuire ferd min
a doua std in trecerea mintii de la rdtacire Ia simtireadevi
lui care e in fiin-tele secunde; a treia e trecerea pnn cuno$l
duhovnicesti de la treapta dinainte la mi'cerile creaturali
ei naturale; iar a patra sU in primirea mitcarilor care vin de
Viata ve$nice porivit contempllrii evanghelice.
6. Cei care sunt primii in cinste sunt l. primii in prefa
ti le-au condus. De uceea silinta [cf. Mt I I, l2l incepdtod
e mai mar€ decat a primitorilor.
Z Aretarea timpurilor merge mana in mand cu mr$c
corpurilor. CIci unde nu sunt corpuri, acolo nu sunt nici
faceri, iar unde nu sunt prefaceri, acolo nu este timp, iar u
nu este timp acolo nu sunt corpuri; iar unde nu sunt corp
acolo nu sunt susuri gijosurin accea5i persoane, ci e egali
in fiecare persoand, potrivit egalitatii fiin(elor necompuse.
daci aici nu e egalitate in cele distincte, existd insi fonne
" Notl marginald: ,,Acestea sunl cele mcute ca semne t v€denii p
sfinli.'
t1 C(. Ev Kephalaia Crdrrila (dupi S,, versiunea siriaca ,,co
na , care a eliminat ^cRtE, gi corec(at ideile $ exprimarile ongeniste din v€rli
literala S: care n-a circulat insar anbele au iost edilale de A. Guillau
P, 28, 1958) Il,4: .,Deti prefacerile sunl multe, cunoa$em doar distin
a parru prefacen p.ima, drm spuo Pttrnlii. e trecere. de la rdutale la q
a doua e cq de la neascultare la conlemphrea narural, seclndnr a lr€i
urculul de la aceasra la cunoaiterea fi lor rnlionalel iar a patra e rrec
de la roare acesr$ lr stanta Treime -'
culori prin care va lrece contemplarea fiecdrei persoane indi-
!iduale
8 Firile rationale au fost invelarc de Creatorul se se folo-
\easci de sunelul sensibil al cuvantului ince de la inceput; $i
n.ima Iui folosire a fost sd aduce lauda Creatorului pentru
Lcrurile Sale, cum sti scris in cartea lui Iov [38,7]rr. $i noi,
oarnenii, am primit tot de la creatorul in chip sensibil sunetele
cuvintului sensibil de care se ne folosim, si el ajunge la noi
64nsmi16ndu-se din tati in fiu.
9. Cei care spun ce vederea Manuitoruluin aceaste lume
e alLa decat cea a contempldrii tovaresi; celor care spun
-sunt
cd in lumea viitoare desfeterile Impareiei Sale se vor gusta in
chip sensibil ti acolo se va face uz de elemente gi de grosimea
substantelor. Si unii 9i allii sunt insi departe de adever''.
/0. To(i frdlii [Mantuiforului] vor ajunge la asemanarea cu
El, atet cei de-a dreapta, cat ti cei dc-a sdnga Lui [cf. M/
?5.331, numai ca vor fi trepte Si deosebiri in slave |cf. I Co
15,.111. Dupt asemdnarea Lui. ei vor fi atunci ridicafi de la
formele lor pdmantetti la o forme slavite, fer5 ca trupul st fie
hgaduit pentru ce va fi cinstit din pricina prefacerii pe care o
vr fi primit, fiind indlfat fale de forma lui dinainte. Evagrie,
nunorul crcdincios al Cuventului, spune: ,,Dacd fupul omenesc
face parte din aceasta lume, iar forma acestei lumi trece
i/ a/, 7.31]. e lrmpede ca va trece sr form acestui tntp"ls.
./.1. Harul, care poart de grije de vielile noastre, poane de
gnlh ca, in inima celor ciue in libenatea purtlrii lor, prin vo-
Inta lor buna si ravna lor. s-au invrcdnicit se se faci fii ai lui
uumnezeu, sA puna mitcdri care-i fac sa I se adr€seze ca unui
latd al lor; in cei care in lucrarea lor sunt robi, pune miicdri
^ 'O tradilie exegericil r Bise.icii siro-orientale spune ca in prim! zi
uLrmnczcu a cr€ar in ricere ti pe ingeri care r i nlp de | 2 or€ au tbst linuli in
:top pcdagogic in inruneric. lar ceod s€ara Dumnezeu a ficut lumina. ci au
'orl uimire (ex(az) $i au izbucnil in lalde la adresi c.ealorului lumioiii
!L P 'n BErrror-o, p. 76 {n.4)fi p ll6 {n. l).
I \ora mnrgiDala: .,13.njinte la acest caprml ti la ctlviniele luil '
t \ K.rhal.ia Cho\ti(al.26.
^cRtE.
ll4 |5