despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
. intelepciune impotriva demonilor care sunt gata si te piar u intclepciune care-ti va pregao gindurile de luminare. care va face se ieli neincetat din trup gi care !e va izbivi de pla pnn aducerea'aminle de lutnea viitoare a carei contemplarc ofera vederii tale. 48. Scoate-lr gindirea din amintrre.r plicerilor. ca s5 f loc in tine descoperirii lucrunlor sldvite ale Iui Dunnezeu, ea sa se imbogateasca cu bogdria Duhului, iar tu si fii ro neincetat de iubirea faF de Dumnezeu. 49. Uimirea in faF descoperirilor Lui ii imbala pe drepti iubire pentru EI. Cum bine spune unul din sfinti: ,,Cei care ved pe Duftmezeu uire pane ti locul unde sala5luiesc". Vorbi de vederea cirei aducere-aminte imbate sufletul, el spun ,,Vederea natte iubirea - spunea cineva din cei imbricati Dumnezeu - ti potrivir iigdduintei Dornnului aceasti ve se dobandette prin curdrie [cf. Mr 5, 8]". J0. Cura a ins.i nu \ine drn frptul de a cunoattc lucruri pnsos sau de a ingrimidi mulre cunottinfe; gendirea cu vine din putinele aduceri-aminte de lucrurile lumesti $i sarguinta lucrarea lini$tirii: mulfimea gandurilor $i dese aduceri-aminte de nouutile ndscute din invdFturi Si dive studii duc la risioirea ei. J/- Nu ltrsa se-li scape lucrurile de pret nipustindu-te sp cele care te umplu doar d€ slavd deFrti.. Scopul nostru nu de a cunoaSte multe, ci si facem ca aceastd cunoastere strdluceasci din vietuirea noastri. Spunand aceasra, nu f elogiul ignorantei, ci vreau s, stevilesc alergarca spre cele prisos. care nu sunl necesare pentru calea noastrd ti a cE cAuure impiedice rdvna pentru cu..4[e. 52. Urta-te bine la boala ra gi folosegte leacurile care i potrivesc; intelege care e celetoria ta ti pregategeli provizii de care ai nevoie pentru ea; prive$te la lupta care-ti sta inain 9i deprinde-i rne$tegugul; inleleple9te-te deprinderea lui cauti Dovdtuitori in el. 53. Chrar daci poviluitotit tar sunt fotne lun)tllalr. toia sd fie tot timpul in mana t,r. Nu intra in mare fera roiag lci 14. 16l $i nu umbla in intuneric feri bA[, ca sa alungi ciini sA Tdrobe5ti ferpii, sa sondezi marea gi se scapi de fiarele se t(rl hari!_e. Fericitul Ioan Il numeFle pe Dunmezeu .,Toiagul celor rllbi". Reazemd-te de El !i nu vei cadea niciodata. fiindce ninleni nu le va putea ajuta ca El, iar cei care bal cu sarguinta l, usa Lui vor primi de la El toate [Mf 7, 8]. J4. Fericit cel care oriunde s-ar afla isi va aduce aminte sa nu fie cu nepasare fata de ruglciunea neincetata Si aducereatatinte neconteniti de El. Cine se roage neincetat, i$i aduce ininte neiDcetat de Dumnezeu: iar cine-$i aduce aminte neinccral de Dumn€zeu e salaful Duhului. Gandula Dumnezeu e rugiciune, li o gandire in care se rotesc necontenit mi|ceri privitoare la Dumnezeu e mereu in rugAciune, si nici o clipe nu sti fdrd lucrare. i-5- Rugaciunea nu sta nurnai in repetarea unor cuvinte, ci in migciri despre Fiinta ldurnnezeiascdl td'nind din adincurile iiteligenlei- Meditend necontenit la ele, gandirea e din cand in cand ransformate privindll-le plina de minunare, miscarile ei fiind unite cu Duhul. 9i fl scruteazi pe Dumezeu indeaproape in chip de nespus. Fericit cel care Stie sd stea necontenit Ia usa Lui fiindctr nu va fi rutinat. J6 Nu te bizui pe cunoasterea ta, ca se nu fii lesat pe mainile demonilor, care te vor dDce in cursele lor incalcite ii te vor copleti de spaima zipecindu-te penl acolo incat nu mai $tri unde te afli. -t7. FAra o rugiciun€ mai inainte nu pune piciorul sd pleci la drum, mai cu seam?i dacE drumul e intunecos. Implorarea se nu inceteze gura ta, dar unegte cu ea mirturisirea sleb! citrnii ti a neputin(ei tale, $i aia vei li sprijinit de mila mecar pentru smerenia ta, chiar dace nu esti vrednic de ea. Acolo unde lucrarea lipsette, smerenia ti meflurisirea sunt pe deplin primile de Durnnezeu in locul ei, iar cine s-a aratat smerit va fi risplatit pentru cele pe carc nu le-a fecut. -53. Mai drag lui Dumnezeu e cel carc std in smerenie penttu cb e lipsit de ceea ce i se cere decat cel care pdn multele !.lle fapte cfede ce-[ face o favoare. Dar cel carc are atal lu- .r rrer cit 1i smerenia. ucela d JFTJI inituntrul r6u dor mari Lunrnetori de care se va desfdta el insugi 5i-L va bucura tot llnrDul De Dumnezcu, t0l
-59. Unde lipsefrc cea di ei llucftreal, superioriratea ce de-a doua lsmereniej] va implini cele ce lipsesc. puterea p Liue snrerenia poatc controh suflerul sta in zdrobirea carc vi din ostenelile de bundvoie ndscute din aducerea-aminte pacatele savargite; flre acea-sta lzdrobire] nu putem scepa d pecaleie de zt cu zi. nict pnmi ierlarea celor trecute. Du;chi dacA n-avem osteneli, intotdeauna putem simli strdpungere Sandirea noasrra. inlotdeauna ne putem tduce amintc dc catele noaslre. ne putem socoti nimic in fata lui Dumneze putem fi blanzi $i pa$nici faF de semeni, purem crnslr pe to te lumea. purem fi adunalr in nor in$ine. purem riide rau bdr arareofl, putem avea o vorbd bune pentru toti, putem multu iD inima noastrd in mijlocul incercdrilor, putem pastra o tece inleleaptd $i maduhre bine randuite, $i ne putem aduce amin c5, orice s-ar inlampla, suntem muritori gi intr-o zi va febui rasam aceasla lumc. loate aceslea nu cer neaDarat ostene trupeasca, cr sunt o podoabe a gandirii. Dar cine e neDeslt chiar fala de celc care in el insuti nu tin de osteneala truDea ca, care nu cer chinuirea $i vigoarea trupului, ci pot fi doba dite Si in neprtinri, acela s-a predar nepesarii gandirii li va pe drepl cuvent mustrat de Dumnezeu. 60. Ceci Durnnezeu n-are nevoie de o fapluire mare cat o dorint5 nobile. Dumnezeu n-alege un suflet vinuos plec6 de la {aprelc lui. cl de lir dorinla lui nobi16 indreptad spre $i de la o inim6 pline de zdrobire. Cum nu-l desDarte El pecitos plecAnde la faptele lui; fiindce adeseori faptele su impiedicate de felurite pricini, 9i multe fapte bunJ sau re sunt sivarsite ftra dorinta celor ce le sivarsesc. Durnne Se uitd mai degrabi la dorinla voinlei se vadd in ce anume i gase$te aceasta plecerea. Ata ce doriota unui suflet ii este ajuns chiar qi fird fapte, dacd sevargirea lor e cu neputin cum spune fericirul Talcuitor []'eodor al Mopsuestieil: ,,Can dJ legi, Domnul pare si cerceteze mai riguros dorinta suflet lui decar faptele lui". Iar altundeva, plecande ia cuvintel Lui. vorbe$te ca in numele Domnului: .,Cercetez dorinta. nu cercetez atir faplele, fiindce un sullel care se aliDeste virlulc cu do nri desAvirttle iml est( dc atuns Cei de s Legerr lrri Vorre rrc( pllr stla fcprele lor. di;i con$tiinta h l0l rinird de o mullime de lipsuli, chiar $i |ndrunte- Dar cei care lin de Legea Mea rdmin in bucurie, chiar daca se indmple sa tucreze rau ca ni$te oameni ce sunt, de vreme ce ttiu cd in congliinta lor au optat pentru virtute"'. 6/ Nu e nevoie sd-ti aduc aminte de golirea de sine, ceci scopul meu nu este sd vorbesc despre toate. $i de allfel nu vorbescuiva care nu cunoa$e Scnpturile. fiindce stii bine ce fira ea aceas6 vietuire fsinguratice] nu poate fi desevar$itd. Calea ei e cea a sadciei, ceci e limpede cd la cel care nu-$i Dune credinta in f)umnezeu in cele vizute, gandirea e foarte ;eparte de nadejdea celor viitoare gi de multe alte lucruri a ciror pulere $i realitate nu e simfitl decat de o Sendire insufletite de credin(4. Tocmai acestea sunl lucrurile pe care le urmaresc cuvintele noastre de la inceput gi pind acum. cdci acerrsti viefuire e desivirgitn de nddejde. Pentru c5, ala cum stA scris, ,,cine poafta povam lucrurilor pAmante$i nu poate zbura spre cer". Caci nimeni care e legat de lucrurile acestei lrmr nu poate s, placa Celui Care l-a ale\. llj voi aduce aminte aici doar ce e necesar. 62. Dacz dt ales sa lucrezi vrnutea. nu-ti in8adui vreodale si te uili la o femeie, nici sa keci prin vecinataba ei. Ceci aducerile-aminte de ea sunt vr4mage gandului tiu, fiindce tu elti un singuratic a cerui gandire trebuie sd se inalle mai presus decetoate ceLe supuse striceciunii. Dacd $i numai gandul la o femeie tulbura gendirea, cu cat mai inult nu o tulbura vederea fe(ei ei sau sunerul vocii ei. Nu te bizui pe batranefea ta sau pe iniltimea gandirii tale; nu pentru ci ai fi ahfel de.at altii, ci F,entru cb e lucru folositor. Nu incerca str faci o experienle pe care atatia allii au fdcuFo deja, ci |ezi in chilia ta gi inSnjette-te de mantuirea vietii tale, afteptand ie$irea ta din aceasri lume. pentru c6 $tiicA etti muritor. 6J. Poane de grijtr de gandurile tale si nu E gandi la al(ii. Nu socoti pe cineva drept rdu, cdci ald date il vei vedealtfel pe cel care acunr !i se pare rau. Nu urmeri, a$adar, ganduri carc par sa-[i arate ce vor ei. ceci de esle iubire, aceastasr Frr!orenr dinlr-o scriere r lui TroDoR Ar Mopsrrr,sflLr flerdur, i,I:grnrlul ltil orcc. c,r ii in (mdLrcerca siflacar olili de Isrilc t03 L-
- Page 1 and 2: . I Et. L|GTFCA I :MANASIIRTI POTiI
- Page 3 and 4: iar traducerca romineascd a paisien
- Page 5 and 6: l. schimband astfel vechea lor ordi
- Page 7 and 8: Britannica din 1887 scris de siriac
- Page 9 and 10: f Chabot $i (o(' €ruditii catolic
- Page 11 and 12: secolu lui V""'. A afirma insd in 1
- Page 13 and 14: (de la Paris- Sfantul Sava, Sinai s
- Page 15 and 16: J $i. in sfarsit, prinra monografie
- Page 17 and 18: J aproapc patru secolc. conllicl so
- Page 19 and 20: porar). Schisma Orienrului chirilia
- Page 21 and 22: L- Sfanla Cruce. La Alep in 630 Her
- Page 23 and 24: 7 strict diotjziti. In 595, 300 din
- Page 25 and 26: tt ,,Sdvartirea intregului drum sti
- Page 27 and 28: meu>. Ai vdzut dragoslea deseversit
- Page 29 and 30: measca moartea infricosf,toare pent
- Page 31 and 32: L- logica pedagogicd proprie lui Te
- Page 33 and 34: L- O influenle deosebiti asupra con
- Page 35 and 36: L-- ,,documente scrise pentru unul
- Page 37 and 38: -_ inruitrr tot mar ftne 131. I r d
- Page 39 and 40: L-- Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
- Page 74 and 75: desfranare decat in aceasti boali.
- Page 76 and 77: ci doar pentru o vrerne, pana ce ac
- Page 78 and 79: misura vieluirii treptei trupegi; f
- Page 80 and 81: dupt schimbaren care are loc in el:
- Page 82 and 83: gandesc alci la ablinerea de la leg
- Page 84 and 85: elatea la roage-Ie lui Dumnezeu nei
- Page 86 and 87: 6. Modul in care simFrile se folose
- Page 88 and 89: 22. Dacd vrand cineva s6 se arate i
- Page 90 and 91: cuvanlul manlurlor le-a infiililat
- Page 92 and 93: ea face des,variiti in sufletul nos
- Page 94 and 95: liile dinainte. de aceea oriunde am
- Page 96 and 97: 7J. Cat de uimitoare e, omule, medi
- Page 98 and 99: ta( intr-o descoperire necurat?i, z
.<br />
intelepciune impotriva demonilor care sunt gata si te piar<br />
u intclepciune care-ti va pregao gindurile de luminare. care<br />
va face se ieli neincetat din trup gi care !e va izbivi de pla<br />
pnn aducerea'aminle de lutnea viitoare a carei contemplarc<br />
ofera vederii tale.<br />
48. Scoate-lr gindirea din amintrre.r plicerilor. ca s5 f<br />
loc in tine descoperirii lucrunlor sldvite ale Iui Dunnezeu,<br />
ea sa se imbogateasca cu bogdria Duhului, iar tu si fii ro<br />
neincetat de iubirea faF de Dumnezeu.<br />
49. Uimirea in faF descoperirilor Lui ii imbala pe drepti<br />
iubire pentru EI. Cum bine spune unul din sfinti: ,,Cei care<br />
ved pe Duftmezeu uire pane ti locul unde sala5luiesc". Vorbi<br />
de vederea cirei aducere-aminte imbate sufletul, el spun<br />
,,Vederea natte iubirea - spunea cineva din cei imbricati<br />
Dumnezeu - ti potrivir iigdduintei Dornnului aceasti ve<br />
se dobandette prin curdrie [cf. Mr 5, 8]".<br />
J0. Cura a ins.i nu \ine drn frptul de a cunoattc lucruri<br />
pnsos sau de a ingrimidi mulre cunottinfe; gendirea cu<br />
vine din putinele aduceri-aminte de lucrurile lumesti $i<br />
sarguinta<br />
lucrarea lini$tirii: mulfimea gandurilor $i dese<br />
aduceri-aminte de nouutile ndscute din invdFturi Si dive<br />
studii duc la risioirea ei.<br />
J/- Nu ltrsa se-li scape lucrurile de pret nipustindu-te sp<br />
cele care te umplu doar d€ slavd deFrti.. Scopul nostru nu<br />
de a cunoaSte multe, ci si facem ca aceastd cunoastere<br />
strdluceasci din vietuirea noastri. Spunand aceasra, nu f<br />
elogiul ignorantei, ci vreau s, stevilesc alergarca spre cele<br />
prisos. care nu sunl necesare pentru calea noastrd ti a cE<br />
cAuure impiedice rdvna pentru cu..4[e.<br />
52. Urta-te bine la boala ra gi folosegte leacurile care i<br />
potrivesc; intelege care e celetoria ta ti pregategeli provizii<br />
de care ai nevoie pentru ea; prive$te la lupta care-ti sta inain<br />
9i deprinde-i rne$tegugul; inleleple9te-te<br />
deprinderea lui<br />
cauti Dovdtuitori in el.<br />
53. Chrar daci poviluitotit tar sunt fotne lun)tllalr. toia<br />
sd fie tot timpul in mana t,r. Nu intra in mare fera roiag lci<br />
14. 16l $i nu umbla in intuneric feri bA[, ca sa alungi ciini<br />
sA Tdrobe5ti ferpii, sa sondezi marea gi se scapi de fiarele se<br />
t(rl<br />
hari!_e. Fericitul Ioan Il numeFle pe Dunmezeu .,Toiagul celor<br />
rllbi". Reazemd-te de El !i nu vei cadea niciodata. fiindce<br />
ninleni nu le va putea ajuta ca El, iar cei care bal cu sarguinta<br />
l, usa Lui vor primi de la El toate [Mf 7, 8].<br />
J4. Fericit cel care oriunde s-ar afla isi va aduce aminte sa<br />
nu fie cu nepasare fata de ruglciunea neincetata Si aducereatatinte<br />
neconteniti de El. Cine se roage neincetat, i$i aduce<br />
ininte neiDcetat de Dumnezeu: iar cine-$i aduce aminte neinccral<br />
de Dumn€zeu e salaful Duhului. Gandula Dumnezeu e<br />
rugiciune, li o gandire in care se rotesc necontenit mi|ceri<br />
privitoare la Dumnezeu e mereu in rugAciune, si nici o clipe<br />
nu sti fdrd lucrare.<br />
i-5- Rugaciunea nu sta nurnai in repetarea unor cuvinte, ci in<br />
migciri <strong>despre</strong> Fiinta ldurnnezeiascdl td'nind din adincurile<br />
iiteligenlei- Meditend necontenit la ele, gandirea e din cand<br />
in cand ransformate privindll-le plina de minunare, miscarile<br />
ei fiind unite cu Duhul. 9i fl scruteazi pe Dumezeu indeaproape<br />
in chip de nespus. Fericit cel care Stie sd stea necontenit<br />
Ia usa Lui fiindctr nu va fi rutinat.<br />
J6 Nu te bizui pe cunoasterea ta, ca se nu fii lesat pe mainile<br />
demonilor, care te vor dDce in cursele lor incalcite ii te<br />
vor copleti de spaima zipecindu-te penl acolo incat nu mai<br />
$tri unde te afli.<br />
-t7. FAra o rugiciun€ mai inainte nu pune piciorul sd pleci<br />
la drum, mai cu seam?i dacE drumul e intunecos. Implorarea<br />
se nu inceteze<br />
gura ta, dar unegte cu ea mirturisirea sleb!<br />
citrnii ti a neputin(ei tale, $i aia vei li sprijinit de mila mecar<br />
pentru smerenia ta, chiar dace nu esti vrednic de ea. Acolo<br />
unde lucrarea lipsette, smerenia ti meflurisirea sunt pe deplin<br />
primile de Durnnezeu in locul ei, iar cine s-a aratat smerit va<br />
fi risplatit pentru cele pe carc nu le-a fecut.<br />
-53. Mai drag lui Dumnezeu e cel carc std in smerenie penttu<br />
cb e lipsit de ceea ce i se cere decat cel care pdn multele<br />
!.lle fapte cfede ce-[ face o favoare. Dar cel carc are atal lu-<br />
.r rrer cit 1i smerenia. ucela d JFTJI inituntrul r6u dor mari<br />
Lunrnetori de care se va desfdta el insugi 5i-L va bucura tot<br />
llnrDul De Dumnezcu,<br />
t0l
Change language