despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

l.
schimband astfel vechea lor ordine'. Rezultatul a fost ca scrierile
Sfantului Isaac s-au difuzat paDa astazi" intr-o forma
precarA, improvizatE din punct de vedere nu doar $tiintific.
creand nenum?irate dificultdti de intelegere ciritorilor Si problemc
insolubile traducatoilor'". Monah duhovnicesc. ierarh
tr mare predicalor, dar gi intelectual de formatie $i vocalie
ifuminisd -._ autor nu doar al faimosului Chiriacodro,nion Si
al multor ahor lucrari teologice, dar Si al unei serii de rnanuale
de $tiinld (Fisicd Inewtoniana!], 1166-17671 MatematicA,
3 volume de aritmetica, geometrie $i algebre, 1799. Si Ceo-
Srdtc lcursuri de la Academia IaSi. 1775-1776], 1804)
Nichifor Theotokis a incercat in ,,introducerea" sa" sa ridice
valul de mi\ter care inconjura persoana Sfintului I'aac. in
acest scop, el s-a folosit cu spirit criric de ultimele achizitii
ale $tiintei filologice disponibile in epoca sa. A ficut recurs
ineviiabila monumentala Bibfiorreca Orientali s Clenentinoydrlc.rra
in 4 volume (volumul 3 are doua pari), cu un total
de 4000 de pagini. publicati intre 1719-1728 de faimosul
erudit maronit Josephus Simonius Assemani (1687-1768).
Originar din Liban, ajuns custode Si prefect al Bibliotecii Vaticane,
Assemani a fost un neobosit colectionar de manuscrise
orientale, cunoscdtor a zeci de limbi orientale $i una din cele
' A se vedea m.i jos in anexd tabclcle de concordanF. p. 401-4&.
'Reedinrea ed4ieiTh€otokis de Spetsicns in 1895 a rbsr t ca,.un verF
ubil masrcnf: nenumdrale grcicli de tipar. omilere:r a zeci de cuvinte, a
p€ste 30 de fta7-e tntrcgi sau parti de fraze au sporir doar dezastrul editier
Theolokis. de al carei caracrer deplombil 'lheotokis insuii ertl tbrne con-
O edilie.ritica de mulli atteplati a te)(tuhi grec d corpusrluiraachian
- edilie pfegdlita inca din 1970 iub auspiciile mindstirii athonile Stavro'
nikil.r. iar actualmente lviron - e in curs de finaliza.e de catre M^RcEr-
PTRARD,,.Hoi Askelikoi logoi tou abba haal rou Syrou. Prolcgomcna gi!
mt.r kntike ekdose, s),rare. nr. 81, 2002. p. 50-58.
'' Cum ,trll6, de ex . slaretul Paisie Velicikovski in p.eilta l:r edilia sl.-
vona a Cuvinlelor Slintului Isaac ( Neamr. I 8 I 2) i rrad. rom. Valenlina Pclin
in: SFiNrLlr- PArsrE DE L NE^i{I, Cuvntk ,i sttisori ltilx,rai.e{r,, Chi$-
Mu. 1998, D. 99 107 sau D^NA MjLL€R in ..lntroducerea' la monumenlala
edilie a rraducerii engleze a Cuvint€lor isaachiene dupi texrul grcc t siiacr
Th. As(ctual Hontilies ol Seitt Isaa( the Stri/u translared by lhe Holy
Trtrnsfiguration Monastery. Bostoo MA. 1984, p. LXXXV-CXII-
.,Cuvinl cture cnirori . ed 1997. p Vl-XVll Nepdhticit in ed Neanrl.
1819. rradus ins, de pirinr!'lc Dumirru slanildac in FR x. 1981. p. l2-22
l0
mai prodigioase min(i erudite din toate timpurile. intre alte
vaste opere de eruditie pe care le-a publicat'' se numara gi
Bibtiotheca Orientalis, o primd incercare de ,,patrologie siriacA",
de invenlariere atenta intregului patrimoniu literar siriac,
o mina de informatii prelioase pane astdzi. (Volumul I e consacrat
scriilorilor siriaci ,,ortodoc5i", volumul lt scriitorilor
siriaci ,,monofizti", iar cele doue pe4i ale volumului lll erau
dedicare scriilorilor siriaci ,,nestorieni".) Paginile ,14963 ale
volumului I din Brbllotheca Orientalis consacrate de J. Assemani
lui Isaac Sirul, pagini rezumate de N. Theotokis in,,introducerea"
sa la editia corpusului isaachian grec din 1770,
cuprindeau
cea mai mare parte (p. 446459) o detaliatd
descriere analiticd a manuscrisului /@rrfiani, arab scris in caractere
siriace, Codex Nitriensis XX = Vatic. syr. 198, copiat
in anii 1501-1516 in Nitria-Sketis, Egipt''. Acesta continea o
traducere arab a corpusului scrierilor isaachiene, in roral 138
de ,,Cuvinte" grupate in patru ca4i (28 + 45 i 44 + 2l) $i
constituia cea rnai ampl6 colectie a scrierilor lui lsaac pe care
o gesise in manuscrise Assemani, intrucat manuscrisele grecetti
nu cuprind decat cel mult 90 de ,,Cuvinte". in finalul
editiei sale din 1770, Theorokis a tradus din latini in greacd
aceastdescriere fdcute de Assemani corpusuluisaachian
arab, indicand gi ,,Cuvintele" care aveau corespondenti in
textul grec (acestea eratr cuprinse mai ales io c64ile II gi III
ale colectiei arabe)'*. Manuscrisul karshuni 198 qa prcfalat
de o scunt notiti biografica edita6 fi traduse in hiine de
Assemani de unde a fost rezumaid in greace de Theotokis.
Nolila are continutul urmdtor: Isaac a fost un siriao din linurul
Ninive. A intral din frageda tinerefe impreune cu frarele
seu in minasti.ea Mar Mattai [,,monofiziti"!] din regiune.
Dupe un timp pelr€cut in chinovia de aici s-a retras ca anahq.
ret vretulnd in depline lini$te ti singurtrtate. Fratele seu d€ve-
.
- Opero onnia a Sli^tului EraLM SruL- 6 rot., )j32-11461 Koleadana
Ecct.tioe ljniverrac, 6 vot.. n50-1.t55., Bihtion,e.a Jutis Oriatatis
canontct seu.ivitit. 5 \61.. ti6z_1,tc,6.
'' Descriere reloara
-
in S. E. AssEM^Nt -J. S. AssFM^N, aibliothcco?
APosnt(d._Vatna@! Codkx\t ,donrt.nr'otun Cardlosrr t. r. Roma.
I t5e,D 421442.
'' Ed. 1895 9vr7). D. 424-{29.
II