despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

L-
pezirea cu sarguinla a ostenelilor noastre pentnr Dumne i E \orba de ciliri care nlr \e exprime in chrp confuz sirrnd
a$teptand multele binefaceri care ne vor veni de la El inca i. lo un lr.a la altul tr care nu introduc lucruri velSmatoare
aceastS lume in toate ostenelile mici $i mari indurate pen i:rre rd rulbure meditarea la duhovniceaic6 la cele de dincolo
Numele Siu.
de lume. Nu cili nici ceea ce este exprimat odcum, nici ceea
lA Dad unul din Perinli ne spune ce $i numai $ezand ce se adreseaz.e fera deosebire atat !e, cat $i tuturor oamenitor
ladr monahilor, cat ii mirenilorl, nici ceea ce invatd deo-
ocupatie in chilie, tezand adic5 fere nici cea mai mice luc
Si nefdcand nimic altceva decit sd privim zidurile ei ped noriive pe toli, nici ceea ce te-ar face sa deprinzi arta disputei
Numele lui Hristos, trebuie sd avem mare nedejde, cu cat ;rale. ori cea a intelepciunii lumeqti, nici ceea ce te informeaza
despre treburile li controversele care au avut loc in
mult cel care aratd in el toate aceste nevointe lascetice]
sA-si aduce aminte neincetat de Dumnezeul
Biserice, sau despre legile ti treburile regilor, despre biruintele
l/. Si nu ne uitim, frate, la faptul cA El nu cere de la $i faprele lor, nici opere polemice sau aptueri li respingeri de
lucruri mici $i dispretuite, ci se ne minunem mai degrabe o parte ii de alta. Toate acestea ti cele asemenetoare acestora
faptul cd atunci cand sivar$im aceste lucruri mici, El ne ri sa le hsem celor senlto$i. Iar noi, cei bolnavi, si ne folosim de
cI prin ele la lucruri amt de mari. Ceea ce descoperim p leacuri li de ceea ce a fost cules $i strans pentru tdmeduirea
aceste lucruri mici e tot aja de mai inalt gi mai sldvit c patimilor noastre: vietile sfinfilor de odinioari qi ale celor
este focul fati de crcmenea ti fierul din care tatneqie. Ele care au vietuil Singuratic mai presus de lunrc, relatfuile descoperirilor
gi invdliturilo. pe care le-au primit de la Dumnezeu
ne feresc numai de clile subtile care prin n€piisare ne d
spre reu. ci ne $i inalla spre lucrun slavite.
despre randuialacestei vietuiri, despre patimile 5i luptele pe
42. Atentia necontenitd datd acestor lucruri merunte $i ne care le-au dus spre povefuirea loa Si a celor ce umble pe urmele
lor, $i despre biruinfele gi infringerile de tot felul, de-
semnate face si se nasc6 in Doi gandirea la El. 9i prin ace
atentie obignuitd ni se pare uneori ca intrem intr-o convofbi spre ciderile $i ridicd.ile pe care le-au indurat. Pe scurt: sd
luminoasd cu El. Ochii ni se umplu de lacrimi $i sufletul n citim doar cdrfi inchinate ciii vietii monahale, randuielii $i
tru saki de bucurie, iar uneori ni se pare ca stam deja in formelor ei.
locul invierii dreplilor: uimirea ne nepede$te. iar prin co 4J. Nici mdcar painea, care e atat de hrdnitoare, nu poate
templare suntem scoli afari din aceasd lume, din ace ajuta un stomac bolnav; acesta va fi pus mai bine pe picioate
viali1i din aducerea-aminre de lucrurile pemdnte iltneun de alte alimente ti leacuri. Nu ca peinea nu e sanetoase. ci e
cu uumnezeu rn unrrea ounovntceasca cale e mat presus bolnav stomacul care o prime$te. E bun tot ce e la locul lui,
cit lumec. Astfel. ca urnare a atenliei neincera(e Ia El ti dar nu orice e de folos pentru noi.
convorbirii neincetate cu El, in sufletul nostru se naste iul 46. Cel care inainte de a-Si fi stapanit gandurile t a-Si fi starea,
iar prin aceast, iubire suntem tot timpul amestecali I !ili( impristiere4 care are ince simfurile bolnave $i congtiinta
Dumnezeu. viata noastr6 e amestecad cu Duhul Lui Si antil infirmi, se apuci de citiri carc-l arata un erudit, un savant ti
pim vieluirea noaslra vritoare.
un exeget plin de idei, deti e inc6 plin de patimi, acela e misluit
de dorinta slavei de$arte li de ne$tiinte. Ce cunoa$tere e
4J. Cel ce s-a invrednicit se aibd o atentie necontenitt
Dumnezeu e vrednic side o neincetata minunare inaintea Lui |nai bune decet curelia? Ea este cea care descoperd inteligenlei
lale roate, dact rc ingrije$ti cu toata ravna sd o dobandegti,
44. Foloseste+e de citire: nu de cea care ar face din tine
invetal, ci de cea care-ti omoari patimile gi-ti arati calea sc $l ea G va apropia d€ darul vederii lui Dumnezeu.
care duce la Dumnezeu. care te inalte repede 9i firi [...] s 42 Serguiegte-te si inveli tot ceea ce face ca aceasta lume
lucrarea lunrinoasi pe care o urmiregte viefuirea tu singura
va/ura sd lie di\pr.tu,tA in ochil tAt tt care le va inarma cu
q8 99