despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

sit de virtute, fiindce aceasta li-a primit numele de Ia fap
ca a fiumfat ti s-a invrednicit decunune
in felurirele ispi
care obignuiesc sd vind pestea.
/6. Singuratrcului ise cere gi mulr6 indelungi-rebdare,
se nu se topeasci cand a$eapti fi nu primeste. sau c6rd ce
Si nu i se de ce ili inchipuia, ori cand atteptarea unui rispu
se prelunge$e. Si nu se strecoarc ahrnci in nddejdea lui ind
ialA ca sd nu ajunge abitut, m6hnit ii bolnav in congtiinta sa
,Z Dupi toate acestea - li inainte de toate li mai mu
decet ele toate. cum spuneam la inceput - are nevoie de I
nistea trupului ti de o credinpi siguri in suflet, fiindcd aces
cuDnno ln ele toale cete oe cate uun vorttt sl te desavarse
daca se sarguie$e in ele. Aceste lucmri trebuie se le ceari
la Dunrnezeu in rugaciune gi cu lacrimi ca se ii fte date, 9i
lini$ea fi credinla sd remdnl cu el- Cici prin ele se savarfe
gi desiverte5te lucrarea tutu.or acestor virtuti, ca $i toate ce
care n-au fost pomenite. Dar fEte ele nu se poate face nimi
din cele $puso.
18. E nevoie de linittire, fiindce ea ptze$e simturile
zarva din afari ti de prilejul potrivit pentru ostenelile trupul
Si ale sufletului, ficand aceasta prin pacea pe care o de gra
z5bavei din ea ii garie vigilentei asuprs trupului ii a suflerul
pe care o ingiduie oprird prilejurile ce se ntrpustesc ln m
obitnuit asupra cuiv4 fie de bunevoie, fie din lnramphre,
cele din afartr.
19. E nevoie qi de credinF carE se-l intireasci in nddejd
ca si indure cu desfitare toate prirn€jdiile care vin peste
din pricina lucrurilor dumnezeie$i; ca str nu tremure nelinis
in fata mo4ii, nici se sufere durere ca o fiinli trupeascA, ci
unul care are o nrdejde ce trcce dincolo de trup. Sd aibe
inimi curajoastr, al cirei curaj e in Dumnezeu, attepnnd zi
zi plecarea din trup $i suferind in fiecarc clipe in gandul
durerile naSterii nedejdii viitoare, pentru care se chinuie
indurtr de bunlvoie aceste lucruri atat de grele, ca se ajun
teaf5re h invierea li ielirea din morrnant
20. Dulceala nidejdii nascuttr de credinta ii ingtrduie
treacd pesre toate greugfile. Cici pe cat sporesc osrenelile,
atat se revarsd 9i harul, daci ostenelile sunt insotite de st6
92
inta. Pe cat crette alteptarea, pe atat se micprcazi patimile.
pe cat sffAluce$te intelepciunea, pe atat omlll inhe in bucurie.
C6ci prin in(elepciune unit cu Dumnezeu, e invdluit in iubire,
e eliberat de legdtura cu patimile, $i bucuria il face s:i deraseasclntris€tile,
cdci e u$or pentru bucurie sd uite atat de
iume, cat li de auP.
2/- Trebuie sr-l cerem lui Dumnezeu sA ne dea si harul deosebirii
duhurilor ca sd distingerh descoperirile adevirate de
cele care vin de la demoni, 9i vedeniile puterilor sfinte de cele
ale lui satan: ca se distingem de asemenea in mi$cerile din vis
intre cele care vin de la ingeri, cele care vin de la demoni $i
cele care vin din suflet, precum ti gandurile care se ivesc in
constrinF plecende la aceste trei mitcdri, pe care, a$a cum
spun Pirinfi), trebuie si le recunoa$tem dupi pacea sau tulburarea,
dupi bucuria 5i increderea sau frica li intristarea care le
insotesc: cele enumerate la inceput apa4in intr-adevrr sufletului,
celelalte sunt strdine de ele, li-i vin fie din ganduri qi
vise, fie dio simliri ii pipdit.
22. Ir caarl mitcerilor sufletului este evident ctr nici una din
ele nu le insote e: nici bucuria, nici iearna, nici tulburarea,
nici pacea, fiindce e vorba de simple mitcari fugare care nu
poartd in ele nimic; prin mitsdri ale sufletului inFlege-le pe
cele pe care le are inainte de a intra in locul hi natu.al, carc e
limpezirnea.
2.1. In caarl miicarilor stArnite de trup, fie declanFt€ de
pofta, fie venind de altundeva, anrnci cand nu le insotsste o
lupti din afad, e €vident ci n-au bgituri cu amigirile intense
$i violente greu de controlat. E doar firea care-li face curoscutd
lini$tit nevoile ti ale cirei migciri sunt patnice. Ctrci nu
existd dezordine in ceea ce a fost ticut de Dunmezeu Care a
a$ezat in fire o misura $i o ordine desiveryib.
?4. Dar cand in mi$arile noastre fire9ti se amestece o lDcrare
strein4 fie printr-o simlire care vine de la trup, fie
printr-un gdnd care vine dintr-o amintire, fie din intalniri
inlamplatoare. le vom intelege, ala cum spuneam, in misura
in care le putem adulmeca, atunci cand harul este aproape.
5 Cf. EvAcRrE. P.dtr,tor 80.
93