despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

ochii cere atata timp Si sarguinF pentru al deprinde, cu ndlut sa-li :luJeasca drept pild6 pentru alcdrutrea armonroasa
mai mult meste$ugul Duhului pe Care ochiul nu-L poare i ulgpirii fascetrcel. Caci atunci cand e un dezechilrbru intrina
din pe4ile lui. acesra pricinurelle o dereglare in tol rrupul.
dei!, unde cel care invaF nu $tie de la cine invati 5i e nev
de multd curifie. invetetorul este aici Duhul, rne$tegugu de unde provine boala; la fel li cu stnetatea sufletului: atar
ascuns, iar cei care ne impiedice de la el sunt [fipturi] ner sponrea, cat ii eliminarea lucrurilor care o gararteaz, duc la
pe$ti: el cere mult timp ti o lucmre statomici, iar in cur acelafl
deprinderii lui va incerca sd ne ingele gi elect
trupul, iar piedic /2. Prin sporire ti prin micprare inre deopotrivintunecime
in suflel. cdci demonii tremura putemic in fata a tot ce-i
pe care le pune ln calea lui sunt multe ii nenumdmte.
9. De aceea, omule, aceasre vietuire cere inainte de to m6surat. Cand nu pot stevili zelul cuiva prin tot felul de prerexle,
ca sa-l faca se-ti opreasci alergarca ori se-qintineze
timp li stfuuintt; apoi rtrbdare pentru a indura ostenelile $i
sdrui in singurehte Si in chrnurilei; acesra e lucrul cel vietuirea, atunci vor lupta impotriva lui prin zelul lui, inctuc6rdu-1
cu excese ca si-l faci s6 se pribugeasci sub povara lor.
anevoios fi aspru al acestei viepiri din pricina multimii luptel
legate de izolaEa de tot Si de toti. Nu trebuie se schimbim I Omul intelept inse se va p5zi deopotrivd de ceea ce-i u$ureazd
numaidecat ceea ce am inceput, ci sd stamim ln el ca o ma ca ti de ceea ce-i sporeg€ povara.
care natte in dureri $ stdruie in ele pane cend ele lnceteazi. .1,i. Tot ce se face cu mesur5 se lucreaztr cu Ianduiald. Dar
,10. Mai trebuie ca vietuirea se fie echilibrad, astfel ca cand cineva trece dincolo de acest hotar, se iveste tulburarea.
feluritele osteneli vietuirea sU fie egal cumpdniti, ca se iar omul tulburat nu mai stie ce face.
facem doar una sau doue osteneli care ne plac, dupe dori 14. Singuraticul are nevoie ti de o anurn€ neluare aminte Ia
noastri, in dauna altor osteneli de carc avem mai multil nevoi tot ce privette trupul. pentru ca se pistreze simpliratea in tot
Ci mai degrabd vietuirea si fie echilibradln mod egal in ceea cel prive$te, fera a-l sacai sau a-i pretinde o ordine
te ostenelile care duc la viata cea rnai bune. Cum va fi ti stricti in toate detaliile [...]; are nevoie mai degrabx de o neluare-aminte
fa(d de lucrurile de aici, implinind numai cele ce
pentru citire, va trebuie sd fie $i pentru sluJber: cum va fl
tru slujbe, va trebui sd fie $i penru ingenuncnen; cum va sunt de folos: cici dace se va preda doar acestora, nu se va
pentru ingenuncheri, va trebui se fie Si pentru post; cum va mar putea ocupa ti de toate celelalte lucruri de aici.
pentru post, va trebui se fie li pentru ostenelile noptii, Si, i .lJ. Singuraticul mai are nevoie Si de o lirgime a inimii,
preund cu acestea, pentru lucrareascunsi a gandirii, ca i pentru ca s5 nu-li piardi nidejdea cand vin peste el tot felul
ma se nu se relaxeze $i sd fie lasate singure atunci cend lru de 'chimbari
vrdjma$e pentru a-l pune la incercare qia-i spori
se osleneite, $i penlru ca puterea raionalidFr din inim,a sA cunoasrerea. Trebuie sd fie intelepr atar in cele de-a dreapra.
dea seama de ce este ascuns in cele vizute si cum toate cal )r in cele de-a stanga, firndcii lui Pavel ii place ca omul lui
lacuG tn cele vazute se fac spre folosul celor ascunse. Dnrrhezeu sa fie ,desevergit ti gata spre tot luc tul blun" [2 Tim
/,/. Cand demonii ved pe cineva mergand in lumina mi J'.l7l, un tel care e atins doar printr-un exercitiu in ribdarel
Iui prin echilibrul faptuirii lui Si ostenelile lui me$urate,, -oe!(eea sufera raul ca un bun o$tean rl lui Hristos" 12 lin
lupte cu el prin dezechilibre, ca el fie si mic$oreze, fie
r.Jl. Ci4ci nimeni nu brrure in lupre ftra inplepciune. nici nu
sporeascd una din aceste osteneli. pentru cd ambele
ponle
luc dobendi inlelepciune lera lupra, a$a cum spune Evagrie:
sunt deopotrive de vetemdtoare. Alcetuircarmotioase a '_re cil inrintedza \ufletul in \irtute. pe atat intelne$te potnvnlci
putehici"{. Daa sufletul care nu cunoagte lupta este $i lip-
I Pravili sa! cmonoldc .ugiciune al
monahului alcaruil din cele S
'Eu"o*'., p'rlul,r lg.
90
9l