despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
E- ticului, nu numai li(eratura profana. ci $i scrierile teologice conlinut dogmatico-polemic ale Perintilor Bisericii ( I, Aceasta p€ntru cI ele nu au un folos duhovnicesc nemijloci Ba, din contrS, cunoa$terea lor erudita duce fie la urfla trufali in pene a ,,cunoscdtorilor" fate de cei care nu le $i fie inciti direct la polemica impotriva celor ce ptiu aldel, s nrasca ,,zelului pentru adever", ambele fiind forme de orbi duhovniceasce. Zelul oolemic. De care Sfentul Isaac l-a c noscut bine din propri experienF in implicaliile lui negativ e de fapt o sdmire ir4ionala a irascibilitilii $i a vointei putere pfln ..cunoagtere" ti ,,adevir". El tddeazi la c''l zel fie m6ndrie, fie prostie (1, 6fu7) $i, mai grav, e o dov clart cd n-am inteles nimic din Dumnezeu, din mila si di modul economiei Lui mentuiroare (3/IV, jj-'t9). Citirca a tentic duhovniceasci duce Ia meditare, la aprofundarea se surilor ascunse ale textelor citite (ineditatia e tema amDlul Cuvint l0) 9i la rugiciune. .,Rugeciunea curatd (slora d/
L-- Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m gqnanura in.iriacd. ri reia ii este dedicat C,,viirrrrl 16) 9l o ,,luminare" (nahhiruto er de catre lumina lui f)umnezeu (6, l-4). Sfantul Isaac in lege insa aceaste luminare in sensul evagrian al vederii recte de carre suflet a luminozidtii (,,limpezimii") sale n rale in lumina divind a Treinlii- Sufletul se concentreazi totul in inima care e locul ascuns (7,3118, l8) ai Impira! Itri Dumnezeu in om (8, l). locul cerului (20,23) si al li ghiei interioare a rugAciunii (4i, 2). Lucrarc ascuns6 a m nahului (24, l: 29.5-9). care se identifica cu unificarea in rioard a omului imprSstiat in exrerioritate (3/lV, 6l). e p inimii. care confine in ea toate formele de ascezi (29,3) dispenseaze de ascezele doar exterioare ( 10, 8-15). Larea srnguralculut esle In esenla o gcoala a nrgacrun|| c e oSlinda sufletului (7lIV, 62\. La Sfantul Isaac ruseciun singuraticului e chemate sd sufere un dublu proces: unul dezindividualizare gi universalizare - cum aratd progre celor 30 de minunate rugeciuni din Clr,tizral5 - qi altul purificarc ti esentializare, de trecere progresivi de la mi5c rea interioard a rugdciunii la starea de rugeciune, de la cuvi la tacere, de la rugAciunea curatd la,,rugeciunea Duhulu (slota ruhanayta), de fapt o rugdciune dincolo de rugdciuner sinonima cu o pasivitatextadce totala. in care totul din o lrup. suflet. gandire. tace in uimire in fata danrlut lucrArii I n,,mnr1c . Suspendarta e\latica a gandurilor are doua for- I l .,nun"'., ttol,.o) in fala bclSugulul inlelesurilor dufirne- -.t".t, din Scnptura li crealle. $t uimtrea {/enrd elr/drt\} in i"rr'f,rii tu Durnnezcu. care implica suspendarca lotala a rcriuir atiIsprflt ului Si anlicipeaze viala eshatologica: ea cade n.r,a or., somnul extatic pe(te Adam drn Facere 2,21 1i |Jri" ,qu.uo- ain Facere 15, 12 (3/ry, 95), ii e gustarea imoeraliei lui Dumnezeu (35, 12-13) $i a exPerientei eshalolo- ;ice (8. 1-4). Aceasta e o vedere direcd a lui Durmezeu, nu orin oglindiri sau ingeri, ci a fetei lui Dumnezeu, nu a fiintei Lui c;11'e rtrmAne acoperitde norul slavei Lui (10, l7). Fonna acestet minunari - care natle vedcri. descoperrrrr16. inlelegeri $i contempla$i - e cea a unei.beii extatice a sufletului ln fata iubirii lui Durnnezeu (35, l)"'. Iubirea infinitA a lui Dufmezeu e experienla fundamentald 9i intuilia centrala intregii gandirii duhovnice$ti teologic€ a Sfantului Isaac, alfa $i omega scrisului sdu. Calea singuraticului e nu doar o lcoale a rugeciunii, e fi o $oale a iubirii. Iubirea gi mifa (hubba, rahnal nesfar$itd a lui Dumnezeu explicd la el in mod riguros totul. Crealia. intnrparea 5i desivertirea eshatologice a universului, principalele momente ale Economiei divine, nu sunt decat manifesfiri ale acestei iubiri/mile divine infinite, care e singurulor motivrrs. Iubirea explici creatia (10, 18-19), Intruparea, Crucea (extraordinarele paSini din 3/tV, 78-82; 38, l-3) ti eshatologia, fiindcl lumea rr De\tre d(ea\ra rugacrune dI colo dc rupdcrun.. d .e redea PJnea e destinati se fie inghilitd in iubirea lui Dumnezeu, a Odr 22, ed. Bedjan = Crr. ll-32. ed- Theotokis. unde se spune ca. dactr Ctrruintreagi istorie cu crealia e o istorie a iubirii: iubirea e rug.crunea curarajunge abia unul din zece mir, Ia rugaliunea Duhutui lnceputul, mijlocul $i destinul final al lumfl. invredni€e$e abia unuldinlr,o generatiei Ja.Si Pane a ll-a: Cry. 3/tV, .]1. 35. 44. 48j 30, 8-9i 32, 4-{. Ct Drecizarrle De acersla rema djn im I16cl rantul studiu al parinrelui P,neal.cru. E. KHALTFE HacHEM. ,_Lr p ere pure er la pri lgSi 20. nekrdure in g'eaca.lradure atci maiJos. P.4r t-4t7 spiriruelle selon lsaac d€ Ninive". in: t4anorial Msr Gabtie! Khotl Sar*ir.lruvain. 1969,p. 137 l7l, ir care ffi)nahut maronirccrifica lecn ^ .:7 ct Por'"r I Cnvrnele n. el Bedjan = 8. ed Theoroki'. 46. cd. DmlJn : 1t .d d'n sludiuliczuirulLri IREN€E Theoroti(: 74. H AUSHERR. ed Bedrdn = 81. €d Theorukr\ A.ensri ,,Par dela I oraison pure. g'nce l Detie pei(cnurr coquiUe. A pfopos Jc d un allri ca o adevArara n;t'un'er ct panea I Car ur./e 33 lexre d Evagre ,,R(y!" Ar.ali4k er te M\sti tl 62. ed BeJr l3 (1912), p lE4-181i. A se vcdeaS' studiutpioieso.ret ys^BEl_DEANDT n : Cx\rnt?tp 24,t 18. ed Thcoroks ,,H6sychasme el conremplalion ,'r P 8r -llor o.,Ave( lechrnticommebul: Dreu esr cretrtron ddns chez l!a!c lc Syrien , in: C.//?.r.r, ra medrhtion d tsaac de Ninive". /,?,.totr 63 (1990). p. 323-345, Cts/?,ri?rrtu 5l rl99l).p 20-41. t A. LoriF. rclual in cutegeren aceteiati: Mrs?i4a 'rou.quoi Dreu se I O'ient er d O..il.ht lsprrirualjtd Oricnhlc 62). Abbaye de Bc efo rc\ manifesra sclon tsaac le Sy.ien . Caaldirratr.? //pr \ dP t t pl'w. \ 80 (100n) n. rain€. 1994, p. r7- 50, :r .,1. homm. JJns h,(r,r.e .lu 77-116. '{ur 'e1. 1 l\.rd, lc S}aer". ,/'a. nr xi rlm:,. | .19-54 78 19
- Page 1 and 2: . I Et. L|GTFCA I :MANASIIRTI POTiI
- Page 3 and 4: iar traducerca romineascd a paisien
- Page 5 and 6: l. schimband astfel vechea lor ordi
- Page 7 and 8: Britannica din 1887 scris de siriac
- Page 9 and 10: f Chabot $i (o(' €ruditii catolic
- Page 11 and 12: secolu lui V""'. A afirma insd in 1
- Page 13 and 14: (de la Paris- Sfantul Sava, Sinai s
- Page 15 and 16: J $i. in sfarsit, prinra monografie
- Page 17 and 18: J aproapc patru secolc. conllicl so
- Page 19 and 20: porar). Schisma Orienrului chirilia
- Page 21 and 22: L- Sfanla Cruce. La Alep in 630 Her
- Page 23 and 24: 7 strict diotjziti. In 595, 300 din
- Page 25 and 26: tt ,,Sdvartirea intregului drum sti
- Page 27 and 28: meu>. Ai vdzut dragoslea deseversit
- Page 29 and 30: measca moartea infricosf,toare pent
- Page 31 and 32: L- logica pedagogicd proprie lui Te
- Page 33 and 34: L- O influenle deosebiti asupra con
- Page 35 and 36: L-- ,,documente scrise pentru unul
- Page 37: -_ inruitrr tot mar ftne 131. I r d
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
- Page 74 and 75: desfranare decat in aceasti boali.
- Page 76 and 77: ci doar pentru o vrerne, pana ce ac
- Page 78 and 79: misura vieluirii treptei trupegi; f
- Page 80 and 81: dupt schimbaren care are loc in el:
- Page 82 and 83: gandesc alci la ablinerea de la leg
- Page 84 and 85: elatea la roage-Ie lui Dumnezeu nei
- Page 86 and 87: 6. Modul in care simFrile se folose
E-<br />
ticului, nu numai li(eratura profana. ci $i scrierile teologice<br />
conlinut dogmatico-polemic ale Perintilor Bisericii ( I,<br />
Aceasta p€ntru cI ele nu au un folos duhovnicesc nemijloci<br />
Ba, din contrS, cunoa$terea lor erudita duce fie la urfla<br />
trufali in pene a ,,cunoscdtorilor" fate de cei care nu le $i<br />
fie inciti direct la polemica impotriva celor ce ptiu aldel, s<br />
nrasca ,,zelului pentru adever", ambele fiind forme de orbi<br />
duhovniceasce. Zelul oolemic. De care Sfentul Isaac l-a c<br />
noscut bine din propri experienF in implicaliile lui negativ<br />
e de fapt o sdmire ir4ionala a irascibilitilii $i a vointei<br />
putere pfln ..cunoagtere" ti ,,adevir". El tddeazi la c''l zel<br />
fie m6ndrie, fie prostie (1, 6fu7) $i, mai grav, e o dov<br />
clart cd n-am inteles nimic din Dumnezeu, din mila si di<br />
modul economiei Lui mentuiroare (3/IV, jj-'t9). Citirca a<br />
tentic duhovniceasci duce Ia meditare, la aprofundarea se<br />
surilor ascunse ale textelor citite (ineditatia e tema amDlul<br />
Cuvint l0) 9i la rugiciune. .,Rugeciunea curatd (slora d/
Change language