despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

L-
$i uimire (IV, l2-15), despre linistire (1V,39-45) Si,
fine, o teflecliexlrem de percutante despre iubire
unic motiv al Intrupdrii (IV, 78-85).',
Pentru ojustd intelegereste esenfial de rednut de ce anu
scrie Sfanlul Isaac, $i cui ise adrcseazi: el scrie Dentru si
in\u$i penrru confralii s5i ..singurarici" - monahiior eremi
care dupd o perioad; de rimp petrecute in mindstiri cu via
de.ob$te se retrag temporar sau definitiv in singuretate, t5ce
$i.linittire (isihie, jslr) - pentru ca, plecande la scripturi
brblice $i parrisrice ii de la propria saixperients (cf. 3n,4l
se le aduce aminte de asceza loa de cdpetenie: ,,osteneala" sa
,,lucrarea (pmctica) ascunse" a rneditatiei, contempldrii gi rl
gaciunii huntrice, fiindci sunt mulli care au virtuti, dar n-a
cunoa$terc, deti numai aceasta desivar$eite virtutile ,i fe
ea sufletul e ln intuneric (3^lI, 53-54). ,,Isaac se face cant
retul vielii singuratice". al isihiei - care la siro-orienrali
un sens mai complex gi, mai ales, mai putin tehnic, decat I
bizantini -, li ,,vrea ca cititorii sei sA urmereasce esentialul'
vrea ca ,,singuratjcul
urmereasca cunoasterea spirifuale
inlerioara mai degraba decar simpla virtutexterioaa"r".
Eroul qi destinalarul scrierilor Sfantului Isaac _ el insu
eremit devenit pentru cinci luni episcop. cum $tjm din notitel
oespre vtata tut - este, a$adar. eremitul isjhasl ,,singuratic
(ihidaya\, opus simplului monah de menzslire (/ayala). in
cepAtorul este indemnat de Isaac si nu intarzie prea mult I
vrctd uc oolte, carc pretungtta prea mull duce la iDocrizie
nerulinare, Si sA descopere vinutile severe, dar risDlititot
ale singlrarAlii ;i lini irii (3/fV, 7l). Numai linistiiea il in
piedica pe monah str se invarra
cercul orizonialirelii 5i
deschide spre verticala unirii cu Dumnezeu pe o cale scuni 1
repede-(3iTv, 30). O sin$rre rugiciune Si o singori noapte i
singuritare sunt mai de pref decat mii de liturgtrii 5i o,uta d
zile de osteneli $i virtutin tumullul lumii (:nt, qZ). I.it ia n
inseamni a practica virtutea, ci a muri chiar p€ntru virtu
" lbi.l.. p.U Si 18. Cf. maijos C/,nr"/" t. l0 {d€spre (dacr€ruI rctari
al ascezer trupe$i taF de cea inrerioarA a mintiifr a inimii) fi 24 in inrregi
'12
extefloar6.
bund pentru oamenii dln lume- 9i monahli din chi-
-^vii. Denlru a invla SPre lucrafea ascunsa a nrgac,unll tl unl-
,li cu Dumnezeu tglll, 44) Drepratea il vinutea se fac pentru
^rnrni, rugiciunea e desavdrtirea fiindca se face pentru Dumiezeu
in.usi (3/lll.35). virulile $i oslenelile exterioare din
lume ti comunitate duc la mindrie si lrufie 5i ne dePedeaza
de Dumnezeu, in trmp ce in singurelate chiar slabiciunile ne
aoropie prin sfiterenie de Dumnezru (-l/11.93-94), intrucal
liosurile si deficienlele singuraticului il fac srnerit $i-l indeamni
si se arunce zi 9i noapte cu inimtr de copil spre Durmezeu,
sinsura lui nedejde $i mangaiere- Oriunde am fi, trebuie sa
cau'iem liniqtirea cu noi intine, fie 5i mdcar pentru un ceas
(3llll, 6l). Singurltatea nu inseamnA desfiinlarea iubirii de
semeni, ci restauHea Primatului iubirii de Durnnezeu $i catdgarea
iubirii Lui l6rd de care nimeni nu poate ajunge nici la
..luminoasa iubire de fra1i". Nimeni nu este scutit de iubirea
de semeni, dar ea trebuie se ta$neasce din asemararea cu
Dumnezeu in mila Lui. Daci mirenii ti cei din chinovii i9i
exprimd iubirea de semeni prin faptele milosteniei, eremilii
singuratici adev5rafi ard 9i ei de mila nesfarqite fate de semeni
pe carc o revarsi din inirnh in rugiciune asupra inregii
creatii. Orice crc$tin trebuie si fie siglr ce Dumnezeu nu prime$te
doaf gestul exterior al pomenii fEra lucrarea ascunsd a
milei inimii (3/II, 38). Chia! daca nu e asumat de toti in dgorile
lui asceticextreme, parcursul singuraticului e exemplar
alcr pentru toti crestinii: el se retrage in singuritate gi linigte
pentru a cetriga iubirea aprinse de Dumnezeu din a crrei ..belie"
fi slrci tr extatice se natte fi adevfuata gi luminoasa iubire
taE de semeni (10, 29.31-36).
Care este inse calea singuraticului isihast? Iat-o in descrierea
sintetici a lui dom Andr6 Loufrr?:
,,Ocupatia principald a singuraticului
liniltirc/isihi e
lechrta mediladve a Scripturilor ti scrierilor Pdrintilor de
odjnio.ri. Lectura e izvorul ti mama rugiciunii (29, 5;
34v, 63; 6, 29). intr-un prim'moment. piin inlelegeri qi
IbtJ .p.2+25