despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
a- b- reped lbn as-Salt, carlile lui Isaac nu pot fi in(elese decat cei care au inteles in prealabil in profunzime "cdrtile sfin ale scripturilo. si ,,c6(ile Bisericii" sau scrierile Sfintilor P rinti. E si aici un indiciu $i o trimitere Ia cheia hermeneuti adeveratd care deschide intelegerea unive6ului gandirii te logice gi duhovnicegti isaachiene. Sfanol lsaac trebuie citit in(eles pe fundalul tradi(iei teologice f spirihra.le a Bisericii siro-orientale. Sau, cum scria avizatul siriacist Paolo Bettiolo: ,,Pentru cinel citelte conttient de continutul sc.ieril exegetice Si monahale anterioare sau contemporane I lsaac apare drept un indreznel dar coerent interpret credinFi Bisericir sale. Aceasra nu penrru a-i nega ori nalitatea, nu penrru a dlminua fo(a de meflurie cu to singulara exrsten{ei sale. rod al unei ascul(ari inte gente li sincere ti al experien(ei harului. UinE te in uneo recunoa$t€rea in paginile lui chiar cele mai p trunzdtoare a inseti literei unor invilituri de fapt comu a unei lumini car€ lumineazelernentele unei traditii D6 atunci opac€ in compilalii de tcoale care o reproduc sunt uneori srngurelei urme"s Cindirea ryiitwld a SJintului Isaac Sirul pe fundalul tradiliilor teologice si duhavnicesti ale cre st ini smului s i ro- o rientol Dupa cum sublinia Babai cel Mare (t 628), in prefafa vofuminosul sin Comentariu la Capitolele gnostice ale I Evagrie Ponticul, pentru Biserica siro-orientah ,,intreaga i vetiturtr a vietii adeverarc" se cuprinde la ,,rrei sfinti" c sunt totodate li autorita$lei maxime: Evagrie Ponticul, Io Singuraticul (Yohannan Ihidaya) si Teodor al Mopsuesri ,,Doi dintre ei, monahii Evagrie gi Ioan, invati pe cei c umbld pe calea lui Hristos despre vieguirea vinu$i, experie lele luptei sufletului 5i discemimintul impresiilor 9i migci "r Op .it (su?ra. n.63), 1990'?. p. 35. Pen!ru o urila piivire de ansa blu, cl /D.. -.l,ineamenti di parrologia siriaca", in; A. QuaceuARELL! ( Cotnplent Ni itenlisci inati A patuheio, Ron.a. 1989, p.503-601. 60 6l lor dinaunrrul nostru. I-encitul Teodor $i loti sfinliinrelatorl ,r"m.n.a lui sunt Parintii nostrr in creltrni\m prin cunoaqte rea sensrbrli $i inteligibilr. Si ne inva{i adevarata cunoa$lere dobnndita prin invi(dtura 9i virtute. [...] Ei inalt:i in inirna sc6ri pdni la al treilea cer, unde credinta devine certitudinea celor nadajduile care ni impbrti$esc ca p6rgd a Duhului ^se vietii care ne-a cuprins"''. Acelti trei autori fundamentali. reoiezentind unul traditia origeniane (Evagrie), altul $coalanti;hiane (Teodor) ii altul prima sinrcze ascetico-mistice siriace (Ioan), sunt cei mai des citati Si de lsaac, $i ei determine ti structurile de sustinere ale gandirii sale. Baza o constituie viziunea pedagogici despre Economia divine a lui Teodor al Mopsuestiei. Potrivit acesteia, crcaturil€ rationale, inge.i $i oameni, sunt supuse schimbdrii $i sunt susceptibile de instruire. Dumnezeu e Creatorul, Educatorul oamenilor pe care i-a a$ezat in gcoala lumii supunandu-i la diferite incerciri pentru a-i face sn se hotirasci pentru natum lor profundi $i a-i muta apoi la lumea de sus. Fiindci in aceast, scherni a Economiei ca Paideia exista doud sttrri (*4- rcsra"rei.r) sau conditii fundamentale ale creatiei $i umanitefii: sta.ea de acum ti de aici, supusa monalite$i, conrptibilitdtii, pasibilitefi $i mutabilitlfii, qi starea viiroare sau de dincolo, in care va domni imortalitatea, incoruptibilitatea, impasibili- Iatea fi imutabilitatea. Cel care il duce pe om de la una la alta e Dumnezeu in Hristos prin Scriptura li Tainele Bisericii. Aceaste scheme pedagogicd explici masiva proliferare a gcolilor in Bise.ica din Mesopotamia ti Persi4 care a cunoscur o mitcare de tcolariza.e populare gi misionad fir{ precedent in analele Bisericii, o ,.cvasi-mistici a scolii"er. Schema soterio- W. FRANKENBERo, t&8r,'r.r Ponrikus, Betli'.|, l9l2, p. 17-19. Cf. R MacrN^, I l'6cole de Dieu. D'Antioche d Nisibis", Ph h? Oa? Chfiicr 'L'honme 32 tl98l r, p 86-124. 263301 )r lJ r t982l, p 39- rut. telciintele ld 1981. p. ll2 )r I982. p 45 R. Macrna emile rpotezd rorrc pldu/rbil! ca teoria .elor doua .,calrsraze sa fie de laDr o r€acLi€. o teplrca tolirr\d inlr-un sens tstanc. Drosresi\. datt Je catre Teodor al \4np'ue.t,er reonei tor ped"gogrcc a citoi.ltoua creatri'a lur onsen. .to. trnaliinsade id€ea cadcni oriSinare: cl I9E2,p.4l.n. l2',p 45,n 124 lr l t7 ( o,molo$a ti dnropologrd .u Tmdor n-au to.t create ca o repli- \i I 'rr re .+emlnatoare in formJ. dr rJdrcJl JrlenrA in onenlJre n rmr||
L- logica pedagogicd proprie lui Teodor al Mopsuestiei ca pro gres de la imperfectiune spre perfectiune contrazicea funda rnental schema devenite ,.clasice". In cele dou6 forme ale ei date de Origen $r Augu\lin. aceasta vorbetle de o perfecliu ne/dreptate originad disrusd dramatic de pacatul originar, d neascultarea Si concupiscenla lui Adam. gi restaurad de as cuharea $ije(fa lui Hrislos Care invinge deftnitrv penlru noi pica(ul li moanea prin Cruce Si Inviere ale ceror roade le pri mim in Biserice prin Sfinrele Taine. Concepla lui Teodor diferiti: degi destinat perfecliunii. omul n-a fosl $i creat at de la inceput, penru ci nu era capabil se aprecieze daruril lui Durnnezeu. Numai Dumnezeu cunoaqte binele prin fiin Lui, creaturile cunosc doar prin conlrariul lui. Scopul lui Dumnezeu e esenUalrnente pedagogic acela de a-l antrena om prin €xpedenta contrariilor sd primeasca de bunavoie da rurile ti descoperir€a Lui. Teodor al Mopsuestiei a atacat d altfel direct teoria pecatului originar expusa de leronim li d Augustiner. Pentru Teodor moartea ine de conditia naturale omului, creat in aceasta lume supusa mutabilitdfii !i monali tE1ii, dobindind insd pnn caderea lui Adam li caracterul d pedeapse pentru pacat. Acest caracter de pedeapsd moartea ll are doar in aparenttr, avand rolul de a sedi in om ura fali d pecat, ea dnand de stareactuale a lumii createel. I,rin cede calii la cel€ ale lui O.iBen? Teodor.,! st6ns hnd,firii vigurosului sjste origenian arzandu-i spinii . ASa s-ar€xplica ii dominanta remei p€da8o8i€ div'ne la O.igcn fi Ia siro,oricnralii ,,nenorieni ii paradoxul rel€var d A. G'rillaumont in l96l ca sirienii atir orienlrli, cat si occidentali au reusi paradorul de a fi arir antronsenrsu. car tr Iiloevagrienr. reconcrhrnd Jnl inlr-'rn mod surpnnzdtor Si remarcsbil Andohia cu Alexardna. " Ct fragmenrele din PL 23,495,50! Sr Pd 66. 1005-1012 si rezlma Iul lui ForrE din Sirlt /ie(.r, Codei 176. Despre cele doua conceptii diver gente cu pnvire la picar ti minlune. inr€ care Teodor ti Lradilia siro-onen tal6 a incercal o complementantate fi.a sa reuseasci o sintezl, ci sludi dc retennr6 rl lu' W VA' oMBre..I}e tleolofrc:rl Synrhe.r( ol C)ru. o klesa, m Easl Syri:n Thcologian of lhc M rd 6 h Ccnlury , OCp 30 ( t 964 p. llE$16l-tli4. v4 Biserica Ras.riruluir !a condarnna in 596 pc Mcptii hi Henana on lenrslul care inlsiica r'nlitdt!ra lponoli.i a Biseneii Si _.spun ci Adrm rbsl crcal ncniuritor de la inceputici picitul e sadrr in firea onl,lu . sa .,1 B{ re..l ...'r J" .-rc icrrJrcd pd' Jrulu, oa!rnJr. nu .t.e Inrier( J in, r(re 62 omul pierde asemAnarea cu Dumnezeu supunandu-se sclaviei satanei 5i a mortii. MAnluirea e un proces pedagogic lent in care experienta sldbiciunji Si decederii omuluil face sd simte necesitatea unor legi de Ia Dumnezeu. Ca omul sa nu cadd in dispe.are, Dumnezeu intervine prin proroc-i qi apoi prin inrruparea Sa in Hristos, al Cerui exemplu ti lnviere panicipate pfln Botez reveleaze in chip anticipat starea viitoare a vietii nemuritoare ti incoruptibile. Cei botezati sunt la mijloc intre starea actuald $i cea viitoare. Botezul de pe Duhul Sfant 9i viata viitoare a Invierii in arvund, pedagogia divine dmanand necesard $i pe mai depane in viala spiritualb a omului, al cirei continut nu este altul decat actualizarea anticipate a vie+ii eshatologice a omului de dupa inviere, primitd la Botez, viata Duhului Sfant. Spiritualitatea siro-orientald a fost ince de la incepu( o misticd simultan eshatologice, baptismald 9i pnevmatologicee5. Eshatologismul ii accentul ascetic radical pus pe exp€rienta baptismala Si pnevmaticA explic6 tendinlelei din primele secole (III-IV) de exaltare a fecioriei si consacririi lui Dumnezeu priD celibat li renuntare la cisdtorie, fi imptrtirea credincio'ilor in dout clase: ,dreptii", care se ctrs6toresc ti lucreaze ti care se mentuiesc prin pezirea poruncilor, 9i .des5varqitii", care renunfi-la toate pentru a avea experienF plenad a Duhului Sfint- lmpinsa la extrem, aceasfi misticd pnevmatice a luat un aspect sectar in ,,mesalianism", in care experienta Duhului imbraca forme anarhice $i anomice, antisacrarnentale ct refennlele din Di.rba4hz de fteoloei. catl&lh e Xyl, |93I.col.103- 304. Pentru auiorulcatolic al anicolului despre ,,reologia Bis€ricii nestoriene , pAJ'ntele E. AM^NN, NceasLa e o pozilie ,,pelagirnt imposibil dc ignordl . ace\r ..pelagranism- de rJre .uSusrrnrenu ir vor invinui de alre ti lod p€ Hri.oslom $u lo.n Casvdn - . rimin;nd una drn caraclerisucrl. esen. liale alc teologiei nesroriene" (col. 304). ,,Pelasianismul" ti.,nestorianismul" sunt nrsa cli$ee ercziologice care descalific aici o schem6 soteriologici avdnd in .enrru pldagogia divina. nu rrrbunarea drvina pfln Cnr(e alupra (adeii ine\p|fabrle r Iui Adam drn pcrfcctrun.a/dreprrrea sa origrnarA. ' O ercelenra $nreza in aflicolul lui A. CurLr-AUMoNr, ..Syriaque (spil\tt^ltt() , Dictioniditz de s/,i,ir@tr.t X tv ( | 99O), col. | 429- i 42, relunr ' I A Guil.l voM. Ard" r er lo :ptandhtc J. t oti.at .htatpn tsp'lr rurrrri O'rcnrJc ^l 66r. AhbJyc dc Belletonlarne. l9ao. p l8q.2l0
- Page 1 and 2: . I Et. L|GTFCA I :MANASIIRTI POTiI
- Page 3 and 4: iar traducerca romineascd a paisien
- Page 5 and 6: l. schimband astfel vechea lor ordi
- Page 7 and 8: Britannica din 1887 scris de siriac
- Page 9 and 10: f Chabot $i (o(' €ruditii catolic
- Page 11 and 12: secolu lui V""'. A afirma insd in 1
- Page 13 and 14: (de la Paris- Sfantul Sava, Sinai s
- Page 15 and 16: J $i. in sfarsit, prinra monografie
- Page 17 and 18: J aproapc patru secolc. conllicl so
- Page 19 and 20: porar). Schisma Orienrului chirilia
- Page 21 and 22: L- Sfanla Cruce. La Alep in 630 Her
- Page 23 and 24: 7 strict diotjziti. In 595, 300 din
- Page 25 and 26: tt ,,Sdvartirea intregului drum sti
- Page 27 and 28: meu>. Ai vdzut dragoslea deseversit
- Page 29: measca moartea infricosf,toare pent
- Page 33 and 34: L- O influenle deosebiti asupra con
- Page 35 and 36: L-- ,,documente scrise pentru unul
- Page 37 and 38: -_ inruitrr tot mar ftne 131. I r d
- Page 39 and 40: L-- Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
- Page 74 and 75: desfranare decat in aceasti boali.
- Page 76 and 77: ci doar pentru o vrerne, pana ce ac
- Page 78 and 79: misura vieluirii treptei trupegi; f
L-<br />
logica pedagogicd proprie lui Teodor al Mopsuestiei ca pro<br />
gres de la imperfectiune spre perfectiune contrazicea funda<br />
rnental schema devenite ,.clasice". In cele dou6 forme ale ei<br />
date de Origen $r Augu\lin. aceasta vorbetle de o perfecliu<br />
ne/dreptate originad disrusd dramatic de pacatul originar, d<br />
neascultarea Si concupiscenla lui Adam. gi restaurad de as<br />
cuharea $ije(fa lui Hrislos Care invinge deftnitrv penlru noi<br />
pica(ul li moanea prin Cruce Si Inviere ale ceror roade le pri<br />
mim in Biserice prin Sfinrele Taine. Concepla lui Teodor<br />
diferiti: degi destinat perfecliunii. omul n-a fosl $i creat at<br />
de la inceput, penru ci nu era capabil se aprecieze daruril<br />
lui Durnnezeu. Numai Dumnezeu cunoaqte binele prin fiin<br />
Lui, creaturile<br />
cunosc doar prin conlrariul lui. Scopul lui<br />
Dumnezeu e esenUalrnente pedagogic acela de a-l antrena<br />
om prin €xpedenta contrariilor sd primeasca de bunavoie da<br />
rurile ti descoperir€a Lui. Teodor al Mopsuestiei a atacat d<br />
altfel direct teoria pecatului originar expusa de leronim li d<br />
Augustiner. Pentru Teodor moartea ine de conditia naturale<br />
omului, creat in aceasta lume supusa mutabilitdfii !i monali<br />
tE1ii, dobindind insd pnn caderea lui Adam li caracterul d<br />
pedeapse pentru pacat. Acest caracter de pedeapsd moartea ll<br />
are doar in aparenttr, avand rolul de a sedi in om ura fali d<br />
pecat, ea dnand de stareactuale a lumii createel. I,rin cede<br />
calii la cel€ ale lui O.iBen? Teodor.,! st6ns hnd,firii vigurosului sjste<br />
origenian arzandu-i spinii . ASa s-ar€xplica ii dominanta remei p€da8o8i€<br />
div'ne la O.igcn fi Ia siro,oricnralii ,,nenorieni ii paradoxul rel€var d<br />
A. G'rillaumont in l96l ca sirienii atir orienlrli, cat si occidentali au reusi<br />
paradorul de a fi arir antronsenrsu. car tr Iiloevagrienr. reconcrhrnd Jnl<br />
inlr-'rn mod surpnnzdtor Si remarcsbil Andohia cu Alexardna.<br />
" Ct fragmenrele din PL 23,495,50! Sr Pd 66. 1005-1012 si rezlma<br />
Iul lui ForrE din Sirlt /ie(.r, Codei 176. Despre cele doua conceptii diver<br />
gente cu pnvire la picar ti minlune. inr€ care Teodor ti Lradilia siro-onen<br />
tal6 a incercal o complementantate fi.a sa reuseasci o sintezl, ci sludi<br />
dc retennr6 rl lu' W VA' oMBre..I}e tleolofrc:rl Synrhe.r( ol C)ru. o<br />
klesa, m Easl Syri:n Thcologian of lhc M rd 6 h Ccnlury , OCp 30 ( t 964<br />
p. llE$16l-tli4.<br />
v4 Biserica Ras.riruluir !a condarnna in 596 pc Mcptii hi Henana on<br />
lenrslul care inlsiica r'nlitdt!ra lponoli.i a Biseneii Si _.spun ci Adrm<br />
rbsl crcal ncniuritor de la inceputici picitul e sadrr in firea onl,lu . sa<br />
.,1 B{ re..l ...'r J" .-rc icrrJrcd pd' Jrulu, oa!rnJr. nu .t.e Inrier( J in, r(re<br />
62<br />
omul pierde asemAnarea cu Dumnezeu supunandu-se sclaviei<br />
satanei 5i a mortii. MAnluirea e un proces pedagogic lent in<br />
care experienta sldbiciunji Si decederii omuluil face sd simte<br />
necesitatea unor legi de Ia Dumnezeu. Ca omul sa nu cadd in<br />
dispe.are, Dumnezeu intervine prin proroc-i <strong>qi</strong> apoi prin inrruparea<br />
Sa in Hristos, al Cerui exemplu ti lnviere panicipate<br />
pfln Botez reveleaze in chip anticipat starea viitoare a vietii<br />
nemuritoare ti incoruptibile. Cei botezati sunt la mijloc intre<br />
starea actuald $i cea viitoare. Botezul de pe Duhul Sfant 9i<br />
viata viitoare a Invierii in arvund, pedagogia divine dmanand<br />
necesard $i pe mai depane in <strong>viala</strong> spiritualb a omului, al cirei<br />
continut nu este altul decat actualizarea anticipate a vie+ii<br />
eshatologice a omului de dupa inviere, primitd la Botez, viata<br />
Duhului Sfant.<br />
Spiritualitatea siro-orientald a fost ince de la incepu( o misticd<br />
simultan eshatologice, baptismald 9i pnevmatologicee5.<br />
Eshatologismul ii accentul ascetic radical pus pe exp€rienta<br />
baptismala Si pnevmaticA explic6 tendinlelei din primele secole<br />
(<strong>II</strong>I-IV) de exaltare a fecioriei si consacririi lui Dumnezeu<br />
priD celibat li renuntare la cisdtorie, fi imptrtirea credincio'ilor<br />
in dout clase: ,dreptii", care se ctrs6toresc ti lucreaze<br />
ti care se mentuiesc prin pezirea poruncilor, 9i .des5var<strong>qi</strong>tii",<br />
care renunfi-la toate pentru a avea experienF plenad a Duhului<br />
Sfint- lmpinsa la extrem, aceasfi misticd pnevmatice a<br />
luat un aspect sectar in ,,mesalianism", in care experienta Duhului<br />
imbraca forme anarhice $i anomice, antisacrarnentale<br />
ct refennlele din Di.rba4hz de fteoloei. catl&lh e Xyl, |93I.col.103-<br />
304. Pentru auiorulcatolic al anicolului <strong>despre</strong> ,,reologia Bis€ricii nestoriene<br />
, pAJ'ntele E. AM^NN, NceasLa e o pozilie ,,pelagirnt imposibil dc ignordl<br />
. ace\r ..pelagranism- de rJre .uSusrrnrenu ir vor invinui de alre ti<br />
lod p€<br />
Hri.oslom $u lo.n Casvdn - . rimin;nd una drn caraclerisucrl. esen.<br />
liale alc teologiei nesroriene" (col. 304). ,,Pelasianismul" ti.,nestorianismul"<br />
sunt nrsa cli$ee ercziologice care descalific aici o schem6 soteriologici<br />
avdnd in .enrru pldagogia divina. nu rrrbunarea drvina pfln Cnr(e alupra<br />
(adeii ine\p|fabrle r Iui Adam drn pcrfcctrun.a/dreprrrea sa origrnarA.<br />
' O ercelenra $nreza in aflicolul lui A. CurLr-AUMoNr, ..Syriaque (spil\tt^ltt()<br />
, Dictioniditz de s/,i,ir@tr.t X tv ( | 99O), col. | 429- i 42, relunr<br />
' I A Guil.l voM. Ard" r er lo :ptandhtc J. t oti.at .htatpn tsp'lr<br />
rurrrri O'rcnrJc ^l 66r. AhbJyc dc Belletonlarne. l9ao. p l8q.2l0
Change language