Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
a-<br />
b-<br />
reped lbn as-Salt, carlile lui Isaac nu pot fi in(elese decat<br />
cei care au inteles in prealabil in profunzime<br />
"cdrtile sfin<br />
ale scripturilo. si ,,c6(ile Bisericii" sau scrierile Sfintilor P<br />
rinti. E si aici un indiciu $i o trimitere Ia cheia hermeneuti<br />
adeveratd care deschide intelegerea unive6ului gandirii te<br />
logice gi duhovnicegti isaachiene. Sfanol lsaac trebuie citit<br />
in(eles pe fundalul tradi(iei teologice f spirihra.le a Bisericii<br />
siro-orientale. Sau, cum scria avizatul siriacist Paolo Bettiolo:<br />
,,Pentru cinel citelte conttient de continutul sc.ieril<br />
exegetice Si monahale anterioare sau contemporane I<br />
lsaac apare drept un indreznel dar coerent interpret<br />
credinFi Bisericir sale. Aceasra nu penrru a-i nega ori<br />
nalitatea, nu penrru a dlminua fo(a de meflurie cu to<br />
singulara exrsten{ei sale. rod al unei ascul(ari inte<br />
gente li sincere ti al experien(ei harului. UinE te in<br />
uneo recunoa$t€rea in paginile lui chiar cele mai p<br />
trunzdtoare a inseti literei unor invilituri de fapt comu<br />
a unei lumini car€ lumineazelernentele unei traditii D6<br />
atunci opac€ in compilalii de tcoale care o reproduc<br />
sunt uneori srngurelei urme"s<br />
Cindirea ryiitwld a SJintului Isaac Sirul<br />
pe fundalul tradiliilor teologice si duhavnicesti<br />
ale cre st ini smului s i ro- o rientol<br />
Dupa cum sublinia Babai cel Mare (t 628), in prefafa<br />
vofuminosul sin Comentariu la Capitolele gnostice ale I<br />
Evagrie Ponticul, pentru Biserica siro-orientah ,,intreaga i<br />
vetiturtr a vietii adeverarc" se cuprinde la ,,rrei sfinti" c<br />
sunt totodate li autorita$lei maxime: Evagrie Ponticul, Io<br />
Singuraticul (Yohannan Ihidaya) si Teodor al Mopsuesri<br />
,,Doi dintre ei, monahii Evagrie gi Ioan, invati pe cei c<br />
umbld pe calea lui Hristos <strong>despre</strong> vieguirea vinu$i, experie<br />
lele luptei sufletului 5i discemimintul impresiilor 9i migci<br />
"r Op .it (su?ra. n.63), 1990'?. p. 35. Pen!ru o urila piivire de ansa<br />
blu, cl /D.. -.l,ineamenti di parrologia siriaca", in; A. QuaceuARELL! (<br />
Cotnplent Ni itenlisci inati A patuheio, Ron.a. 1989, p.503-601.<br />
60 6l<br />
lor dinaunrrul nostru. I-encitul Teodor $i loti sfinliinrelatorl<br />
,r"m.n.a lui sunt Parintii nostrr in creltrni\m prin cunoaqte<br />
rea sensrbrli $i inteligibilr. Si ne inva{i adevarata cunoa$lere<br />
dobnndita prin invi(dtura 9i virtute. [...] Ei inalt:i in inirna<br />
sc6ri pdni la al treilea cer, unde credinta devine certitudinea<br />
celor nadajduile care ni impbrti$esc ca p6rgd a Duhului<br />
^se<br />
vietii care ne-a cuprins"''. Acelti trei autori fundamentali.<br />
reoiezentind unul traditia origeniane (Evagrie), altul $coalanti;hiane<br />
(Teodor) ii altul prima sinrcze ascetico-mistice siriace<br />
(Ioan), sunt cei mai des citati Si de lsaac, $i ei determine ti<br />
structurile de sustinere ale gandirii sale.<br />
Baza o constituie viziunea pedagogici <strong>despre</strong> Economia<br />
divine a lui Teodor al Mopsuestiei. Potrivit acesteia, crcaturil€<br />
rationale, inge.i $i oameni, sunt supuse schimbdrii $i sunt<br />
susceptibile de instruire. Dumnezeu e Creatorul, Educatorul<br />
oamenilor pe care i-a a$ezat in gcoala lumii supunandu-i la<br />
diferite incerciri pentru a-i face sn se hotirasci pentru natum<br />
lor profundi $i a-i muta apoi la lumea de sus. Fiindci in<br />
aceast, scherni a Economiei ca Paideia exista doud sttrri (*4-<br />
rcsra"rei.r) sau conditii fundamentale ale creatiei $i umanitefii:<br />
sta.ea de acum ti de aici, supusa monalite$i, conrptibilitdtii,<br />
pasibilitefi $i mutabilitlfii, <strong>qi</strong> starea viiroare sau de dincolo,<br />
in care va domni imortalitatea, incoruptibilitatea, impasibili-<br />
Iatea fi imutabilitatea. Cel care il duce pe om de la una la alta<br />
e Dumnezeu in Hristos prin Scriptura li Tainele Bisericii.<br />
Aceaste scheme pedagogicd explici masiva proliferare a gcolilor<br />
in Bise.ica din Mesopotamia ti Persi4 care a cunoscur o<br />
mitcare de tcolariza.e populare gi misionad fir{ precedent in<br />
analele Bisericii, o ,.cvasi-mistici a scolii"er. Schema soterio-<br />
W. FRANKENBERo, t&8r,'r.r Ponrikus, Betli'.|, l9l2, p. 17-19.<br />
Cf. R MacrN^, I l'6cole de Dieu. D'Antioche d Nisibis",<br />
Ph h? Oa? Chfiicr 'L'honme<br />
32 tl98l r, p 86-124. 263301 )r lJ r t982l, p 39-<br />
rut. telciintele ld 1981. p. ll2 )r I982. p 45 R. Macrna emile rpotezd<br />
rorrc pldu/rbil! ca teoria .elor doua .,calrsraze sa fie de laDr o r€acLi€. o<br />
teplrca<br />
tolirr\d inlr-un sens tstanc. Drosresi\. datt Je catre Teodor al<br />
\4np'ue.t,er reonei tor ped"gogrcc a citoi.ltoua creatri'a lur onsen. .to.<br />
trnaliinsade id€ea cadcni oriSinare: cl I9E2,p.4l.n. l2',p 45,n 124<br />
lr l t7 ( o,molo$a ti dnropologrd .u Tmdor n-au to.t create ca o repli-<br />
\i I 'rr re .+emlnatoare in formJ. dr rJdrcJl JrlenrA in onenlJre n rmr||
Change language