despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
t obia Mbtia k/i' fi[ocalica SfAntul Isaac Sirulnecunoscutul operA, profil istoric qigAndire spirituald pe fundalul tradilieisiro-orientale t€cror si liziune grafict Maria-Comelia tciJr Tehnoredactori ii corecto.i: Paul Si Violeta Morar P rolesorului Sebastian 8rock, Pdtintelui Andr€ lruf, imensei lor stiinle ti geaerc.itdli td ipet6go dx tiv irpertp
iar traducerca romineascd a paisieniloromdni Macarie, lsaac ti losif tipentAlot tip5ri(a tor aici in I1819. Versiunea slavonA paisiana rctiperitE la Moscova in 1854 (Slova podri!.aireskie\ sub ingrijirea faimoasei sihisrii optina va avea o iradiere nu doar in mediile monahale, ci sj in cercurile intelectuale slavofile, precum gi, mai ales, asupra romancierului F. M. Dostojevski ( l82l- 1882). Acesta din urme a fost un asiduu cilitor al ,.Cuvintelor ascetice" ale Sfanmlui Isaacr, cum atesrd exemplarul editiei din 1854 cu insemnerile marginale din biblioteca sa $i, indeosebi, ,,inveterurile" staretului Zosima din cartea Vl ,,Cdlugarul rus" a celebrului sdu ultim roman Frulii Karumazov (1879-1880). ,,Cugerarile duhovnicegti" despre rugeciune. dragoste. judecata semenilor, iad li gheene atribuite lui Zosima sunt clar inspime din paginile ascetului sirian, a cdrui carte e mentionata explicit ln roman in alte douS renduri. Cu o seard inainte de procesul orezumtrurlui pancid Dmitri Karanuzov. frarele acestura, nihilistul Ivan Karamazov, are o a treia $i ultime intrevedere cu fratele lor vitreg Smerdeakov care em bolnav (cartea X, cap. Vm). Intrand in camer acestuia, Ivan observd cd,,De masi se afla o carte groase cu scoa4e galbene". in discutij dramarici dintre cei doi, Smerdeakov ii menurise$re cd el,,,sluga", a fost autorul omorului htilui lor Feodor Kammazov. dar c6 autorul ei moml e de fapt Ivan (cu teoria lui ce,,dacd nu existe Dumnezeu, totul e permis"). Drept dovadi ii arati banii disparu{i de la Feodor Karamazov. Chemend servitoarea se le aduce o limonad5, Smerdeakov ascunde teancul de bani punand peste el ,,singurul obiect de pe nusi - canea cu scoarle galbene pe care o remarcase Ivan Feodorovici in momentul cind inlrase pe u$e. lvan citi matinal titlul: invdldturite Sf6ntului Pdrinte Isaac Siruf'. Cartea aparlinuse lui Grigori, sluga Kararnazovilor, carel crescuse ca pe propriul sau fiu pe Srnerdeakov. Si care ,,incepus€ s{ se iotereseze de cele
- Page 1: . I Et. L|GTFCA I :MANASIIRTI POTiI
- Page 5 and 6: l. schimband astfel vechea lor ordi
- Page 7 and 8: Britannica din 1887 scris de siriac
- Page 9 and 10: f Chabot $i (o(' €ruditii catolic
- Page 11 and 12: secolu lui V""'. A afirma insd in 1
- Page 13 and 14: (de la Paris- Sfantul Sava, Sinai s
- Page 15 and 16: J $i. in sfarsit, prinra monografie
- Page 17 and 18: J aproapc patru secolc. conllicl so
- Page 19 and 20: porar). Schisma Orienrului chirilia
- Page 21 and 22: L- Sfanla Cruce. La Alep in 630 Her
- Page 23 and 24: 7 strict diotjziti. In 595, 300 din
- Page 25 and 26: tt ,,Sdvartirea intregului drum sti
- Page 27 and 28: meu>. Ai vdzut dragoslea deseversit
- Page 29 and 30: measca moartea infricosf,toare pent
- Page 31 and 32: L- logica pedagogicd proprie lui Te
- Page 33 and 34: L- O influenle deosebiti asupra con
- Page 35 and 36: L-- ,,documente scrise pentru unul
- Page 37 and 38: -_ inruitrr tot mar ftne 131. I r d
- Page 39 and 40: L-- Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
iar traducerca romineascd a paisieniloromdni Macarie, lsaac<br />
ti losif tipentAlot tip5ri(a tor aici<br />
in I1819.<br />
Versiunea slavonA paisiana rctiperitE la Moscova in 1854<br />
(Slova podri!.aireskie\ sub ingrijirea faimoasei sihisrii optina<br />
va avea o iradiere nu doar in mediile monahale, ci sj in cercurile<br />
intelectuale slavofile, precum gi, mai ales, asupra romancierului<br />
F. M. Dostojevski ( l82l- 1882). Acesta din urme a<br />
fost un asiduu cilitor al ,.Cuvintelor ascetice" ale Sfanmlui<br />
Isaacr, cum atesrd exemplarul editiei din 1854 cu insemnerile<br />
marginale din biblioteca sa $i, indeosebi, ,,inveterurile" staretului<br />
Zosima din cartea Vl ,,Cdlugarul rus" a celebrului sdu<br />
ultim roman Frulii Karumazov (1879-1880). ,,Cugerarile duhovnicegti"<br />
<strong>despre</strong> rugeciune. dragoste. judecata semenilor,<br />
iad li gheene atribuite lui Zosima sunt clar inspime din paginile<br />
ascetului sirian, a cdrui carte e mentionata explicit ln<br />
roman in alte douS renduri. Cu o seard inainte de procesul orezumtrurlui<br />
pancid Dmitri Karanuzov. frarele acestura, nihilistul<br />
Ivan Karamazov, are o a treia $i ultime intrevedere cu fratele<br />
lor vitreg Smerdeakov care em bolnav (cartea X, cap. Vm).<br />
Intrand in camer acestuia, Ivan observd cd,,De masi se afla<br />
o carte groase cu scoa4e galbene". in discutij dramarici dintre<br />
cei doi, Smerdeakov ii menurise$re cd el,,,sluga", a fost<br />
autorul omorului htilui lor Feodor Kammazov. dar c6 autorul<br />
ei moml e de fapt Ivan (cu teoria lui ce,,dacd nu existe<br />
Dumnezeu, totul e permis"). Drept dovadi ii arati banii disparu{i<br />
de la Feodor Karamazov. Chemend servitoarea se le<br />
aduce o limonad5, Smerdeakov ascunde teancul de bani punand<br />
peste el ,,singurul obiect de pe nusi - canea cu scoarle<br />
galbene pe care o remarcase Ivan Feodorovici in momentul<br />
cind inlrase pe u$e. lvan citi matinal titlul: invdldturite Sf6ntului<br />
Pdrinte Isaac Siruf'. Cartea aparlinuse lui Grigori, sluga<br />
Kararnazovilor, carel crescuse ca pe propriul sau fiu pe Srnerdeakov.<br />
Si care ,,incepus€ s{ se iotereseze de cele
Change language