L- nu eram, cine a trezil trupul nostru la vialS? $i iardti, de unde vine intelegerea cunollintei in terana?' O, minuDate mitostivire a lui Dumnezeu! O, har neinteles al lui Dumnezeu, Ziditorul nostru! O. putere, care le poate toate! O, bunetate nemasuratd, prin care zidetti din nou firea noastre a picrtogilor! Cine e in slare se-L shveasct cum se cuvine? Ridictr pe cel ce a trecut peste El Si L-a hulit, innoiegte Frana fere ratiune Si o face iaragi intelegdroare ti cuvantatoare; <strong>qi</strong> ftintea risipiti Si nesimfitoare ti simturile imprittiate le face fire rationali $i destoinicl de lntelegere. Nu e in stare pecetosul se in_ Fleaga harul invierii lui. Unde este gheena. carc ne poate intrista pe noi? Unde este pedeapsa care ne infrico;eazi in multe chipuri $i poate copleti bucuria iubirii Lui? Ce este gheena pe l6lgi harul invierii Lui, c6nd ne ridicE D€ noi in iad gi face pe acest stric&ios se se imbrace inrru nestricdciune $i pe cel cezut in el il ridicd intru slave? __ O, voi cei cu dreaptd socoteah! Veniti gi va minuna(i! Cine are o cugetare inteleaptd gi minumti' ca st se minuneze dupl vrednicie de harul Facatorului nosfiu? El este rdsplata picato$ilor, ceci in loc de rispl{tirea cea dreapti, EI ii rasplaletre cu invierea: li lrupu;le lor. care au cdlcat legea Lui, Ie imbracd cu slava nestriciciunii. Acest har, care ne-a inviar dupd ce am pdcituit, e mai mare decat acela prin care, cand nu eram, De-a adus la fiintA. Slavd Tie, Doamne. pentru harul Tdu nemtuurat! Undele harului Teu rna fac. Doamne, sa tac. Ctci nu mai este in mine vreun gand pe misura multumirilor ce lr se cuvin. Cu ce gend ne vom nrAnurisi fie, lmoirate preabun. Cel ce iube$li <strong>viala</strong> noastri? Slav6 Tie pentru cele doue lumi ce le.ai ficut spre creiterea;i b;curia noastrS, ridicindu-ne prin loate cele ce le_ai ficul sDre cunottinla slaveiTale. de acum 9i pind in veci.'e6. ,,Omul, cat esle in trandivie, se terne de moatte. Iar c6rd se apropie de Dumnezeu, seteme de jude.aIt, Dar cand ed. Theoiokis (= Clvnrrlr D'rnitru Slanibae, Fn X. 1981 . p. 313-316. 50h, ed. Bedjan): uad rom. a inaintat deplin, a inaintat in dragosre. Din acestea, doua care doua sunt l€gate una de alta. Cum ala? Cand se afli cineva in cunoqtinta trupeasce, se teme de moarte. Cand se afld ins, in cunottinF sufleteasce $i in vietuirea cea buni, cugetarea lui se mitci in fiecale clipi in aducerea' aminre de judecate. Pentru cA sta in chip dr€pt in firea ins6ti $i se mitce in treapta sufleteasci ti umbl5 intru cunogtinta de sine ti intr-o vietuire dornic de a se apropia de Dumnezeu. Dar cand ajunge la cuno$inf adeverului, prin trezirea simtirii <strong>taine</strong>lor lui Dumnezeu <strong>qi</strong> prin intfirea nidejdii in cele viitoare, omul trupes care se teme de moarte, ca animalul de ttiere, e inghilit de dragoste; cel rational se teme de judecaltr, iar cel ajuns fiu se infrumuseteaza lse desdvarle$te] in dragoste $i nu se mai poveFie$te prin toiagul care spede.lar eu gi casa htehi meu vom sluji lui Dumnezeu" [Si24, l5]. Cel ce a ajuns la dragostea de Du$nezeu nu mai doreite sE reman aici. Caci dragosrea scoate afard frica. Iubifilor, fiindcl m-am ficut nebun, nu mai raM si pizesc taina in tecere, ci md port ca unul feri de minte pentru folosul fralilor. Pentru ca aceasta este dragostea adeverad, ca nu mai poate rEbda se pfutreze ceva in taina faF de cei iubilt. De mulre ori cand scriam aceslea, ru se opreau degetele pe haflie $i nu mai puteam se le mi|c de plecerea ce se ivea in inima mea ti care rni aducea la idcerea simturilor- Deci, fericit este cel ce se indeletnicette pururea cu Dumnezeu gi se opregte de la toate cele lume$i $i numai cu El se ocupd toati cunolrinfa lui. gi de va fi lndelung rIMetor, nu va indrzia mult str se arate rod mare_ Bucu.ia cea intru Dumnezeu este rDai puternici decal uiata de aici $i cel ce a aflat-o pe ea. nu numai ce nu mal caute spre patimi, ci nu s€ rnai lntoarce nici spre viata sa; ll nu mai are vreo alta simlire a ei, dacd bucuria aceasla i-a venit din adevir. Dmgostea e mai dulce ca Yata. CEci e mai dulce inlelegerea cea dupi Dumnezeu, oln cate se nagte dragostea cea mai dulce ca mierea gica ragurul. Dragostea nu se intristeaze cand rebuie se pri- Jh
measca moartea infricosf,toare pentru cei pe care ii i be$e. Dragostea este iiica cunottintei. Iar cunogtinta fiica sendEtii sufletului. Si sanatatea sufletului este p terea ce se naste din multa rebdare, /nrrelare: $i ce esre cunogtinla? Rdrzrnrr E simtrrea vie[|i nemuriloare. intrebare: Si ce es|e <strong>viala</strong> cea nemuritroare? R{lrpkrur Simtirea lui Dumnezeu. Cici din cunoa$te este iubirea. Iar cunoatterea de Dumnezeu est€ imper teasa tuturor poftelor, ii sufletul ce o prime$e nu mai nevoie de vreo alte dulceafe de pe pemant. Cici nimi nu este asemenea dulcetii cunoasterii lui Dumnezeu. Rugidciune:
- Page 1 and 2: . I Et. L|GTFCA I :MANASIIRTI POTiI
- Page 3 and 4: iar traducerca romineascd a paisien
- Page 5 and 6: l. schimband astfel vechea lor ordi
- Page 7 and 8: Britannica din 1887 scris de siriac
- Page 9 and 10: f Chabot $i (o(' €ruditii catolic
- Page 11 and 12: secolu lui V""'. A afirma insd in 1
- Page 13 and 14: (de la Paris- Sfantul Sava, Sinai s
- Page 15 and 16: J $i. in sfarsit, prinra monografie
- Page 17 and 18: J aproapc patru secolc. conllicl so
- Page 19 and 20: porar). Schisma Orienrului chirilia
- Page 21 and 22: L- Sfanla Cruce. La Alep in 630 Her
- Page 23 and 24: 7 strict diotjziti. In 595, 300 din
- Page 25 and 26: tt ,,Sdvartirea intregului drum sti
- Page 27: meu>. Ai vdzut dragoslea deseversit
- Page 31 and 32: L- logica pedagogicd proprie lui Te
- Page 33 and 34: L- O influenle deosebiti asupra con
- Page 35 and 36: L-- ,,documente scrise pentru unul
- Page 37 and 38: -_ inruitrr tot mar ftne 131. I r d
- Page 39 and 40: L-- Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
- Page 74 and 75: desfranare decat in aceasti boali.
- Page 76 and 77: ci doar pentru o vrerne, pana ce ac
- Page 78 and 79:
misura vieluirii treptei trupegi; f
- Page 80 and 81:
dupt schimbaren care are loc in el:
- Page 82 and 83:
gandesc alci la ablinerea de la leg
- Page 84 and 85:
elatea la roage-Ie lui Dumnezeu nei
- Page 86 and 87:
6. Modul in care simFrile se folose
- Page 88 and 89:
22. Dacd vrand cineva s6 se arate i
- Page 90 and 91:
cuvanlul manlurlor le-a infiililat
- Page 92 and 93:
ea face des,variiti in sufletul nos
- Page 94 and 95:
liile dinainte. de aceea oriunde am
- Page 96 and 97:
7J. Cat de uimitoare e, omule, medi
- Page 98 and 99:
ta( intr-o descoperire necurat?i, z
- Page 100 and 101:
suntem invdtali. in cea de-a doua s
- Page 102 and 103:
6. Mulli allii s-au lAsat invAFlr d
- Page 104 and 105:
nitoare din caae va ieti familiar c
- Page 106 and 107:
spre tinta dumnezeiascd, niqi me$tC
- Page 108 and 109:
ucuriei $i care consti in concentri
- Page 110 and 111:
vedere fepturilor create, deti qi a
- Page 112 and 113:
vrerne in adunare, in du-te-vino cu
- Page 114 and 115:
teles $i simtit acum care a fost mo
- Page 116 and 117:
que au minte itiu aceasra, nu insd
- Page 118 and 119:
simtirii omenesti"6, Pirintii singu
- Page 120 and 121:
care date cand se dttrcelte in intu
- Page 122 and 123:
De toate le scoli din rele nesfar$i
- Page 124 and 125:
tintei mele. Cinstea necinstini mel
- Page 126 and 127:
Cuvdntul6 Al acduissi Mrr Isarc. De
- Page 128 and 129:
singuraticul i$i face toate ostenel
- Page 130 and 131:
ceea ce face nedeidea lui nu din ci
- Page 132 and 133:
,,/. Acesta e motiwl pentru care ac