despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
t- tru cele necuvan6toare Si pentru du$manii ad€verului pentru cer cel varame pe el, ca sA fie pdzifi ti iertali; I fel li pentru firea celor ce se tartuc pe pimant. O f aceasta din muka milostivire ce se mi$b in inima lui masud, dupd asemtnarea lui Dumnezeu. Ce este rugecrunea? O llntsrire li o golire a cugel de toate cele de aici qi o inime ce-li lntoarce cu desiv tire privirea spre nddejdea pline de dor a celor viitoa lar cel despe4it de acestea seamiint simantA amesteca in semantrtura s4 aseftEnea celui ce injugi impreune bo cu astnul. Cum poate dobandt cineva smerenia? Prin neinceta pomenire a gle$elilor sale ti prin con$tiintapropierii moarte, p.in imbreceminF sarecicioasd, prin alegere locului din unnl in fiecare clipi 9i prin alergarca la fa tele cele mai injosite ti mai de ocari ln orice lucru; pri a fi totdeaunascuhitor, prin ticerea nelnc€tari, pri neiubirea de indlniri in aduntrri $i prin voihta de a fi n cunoscut li neluat in seam5: prin a nu tine la vreun luc dupi regula proprie, prin a uri vorbfuia cu multe persoa ne, prin a nu iubi cbtigurile. $i dupd acesrea, prin di pretuirea de citre minte a oricirei ocdri Si invinovdti din partea vreunui om gi a oricerci pizmuiri; prin a n avea mana sa asupra nimenui li mana nimtrnui asupr sa, ci a fi singur Si insingurat cele ale sale, $i a nu Iu in lume grija cuiva asupra sa, afarl de grija sa. Si scu.t, la smerenie se ajunge prin instrainare, prin sereci Si prin vietuirea insinguratt. Acestea nasc smerenia c curdtette ini.na. Iar semnul celor ce au ajuns la desiv6rgir esre aces de vor fi predafi de zece ori pe zi arderii pentru dragos oamenilor, nu se vor setura de ei. Preaum a zis Moi cere Dumnez€u:
meu>. Ai vdzut dragoslea deseversita? Chiar cand era afard de sine nu suf€rea se nu odihneasce lospdteze] pe aproapele lui. $i avea o sepalign $i inband un frate la el ia dorind-o, nu l-a lasar se iase din chjlie fere ea. Dar si alte de acestea sunt scdse despre unii ca ace$ua. $i de ce spun numai ac€stea? Mulli dintre ei si-au dat lrupurile lor fiarelor fi sabiei li focului penlru atroapele. Nimeni nu se poale ridica Ia treapt acestej iubiri, daci nu simte in chip ascuns nddejdea sa. Si nu pot dobandi iubirea de oameni cei ce iubesc lumea aceasla. Cend dobandette cineva dragosrea de Durmezeu insuSi. se 5i imbraci indatt cu ea- Dar e nevoie ca cel ce a dobandir pe Dumneze! se nu caute a dobandi impreuni cu EI Si altceva. ci se s€ lepede chiar $i de lrupul stru. Ceci de se va imbreca cu lumea aceasta gi va dori viata aceasta, nu se va imbrdca cu Dumnezeu, pane nu te va pertrsi pe acestea. Cdci El lnsugi a m5nurisit acestea zicind: [lr 14,26]. Deci nu tre_ buie numai s5 le lase. ci se le ti urascA. gide nu poare sA se taci ucenicul Lui. cum se va sElisluin El?'.3s. ,,Si nu urigti pe picetos. Cdci toti suntem vinovati. gi dace te migi cdtre el pentru Dumnez€u, plangi pentru el. $i de cel uretti pe €l? Ur5$te pecateli lui ii ,oagt-te pentru el, ca sd te asemeni cu Hristos, Care nu Se mania impotriva p5catoiilor, ci Se ruga pentru ei. Nu vezi cum se ruga pentru lerusalim? Ceci prin multe suntem batiocorili ti noi de diavol. 9i de ce uram pe ccl baUocorit ca 5r nor, pe diavolul care ne bauocorerte pe noi? De ce ura$i p€-pacdtos, o. omule? Oare pentru ci nu e drept cu tine? Dar unde este dreptatea, o dattr ce nu ai iubire? De ce nu pldngi penrru el, ci il prigone$ri? Cdci din ne_ $trrnfe se mitcd unii in mania lor, de$i socoresc ci deo_ sebe$c faptele pecetosilor. tR X. 198Lp 392-397. -54 Fii vesritor al bunetdlii lui Dumnezeu, pentru ca rc celauzegte pe tine care e$i nevrednic ti pentru ce e$i mull dator, ii nu scoale dreptul Seu de la tine. Si in locul llcrurilor mici pe care le faci, ili deruielte cele mari. Sa nu numetti pe Dumnezeu "drept". ceci nu drePtatea Lui se vede in faptele tale. $i dacl David il numeste pe El drept. Fiul Lui ne-a adtat ca El este mai degrabe bun Si bland. [Mt 20,33]? Si cum num€$te iarqi omul pe Dumnezeu
- Page 1 and 2: . I Et. L|GTFCA I :MANASIIRTI POTiI
- Page 3 and 4: iar traducerca romineascd a paisien
- Page 5 and 6: l. schimband astfel vechea lor ordi
- Page 7 and 8: Britannica din 1887 scris de siriac
- Page 9 and 10: f Chabot $i (o(' €ruditii catolic
- Page 11 and 12: secolu lui V""'. A afirma insd in 1
- Page 13 and 14: (de la Paris- Sfantul Sava, Sinai s
- Page 15 and 16: J $i. in sfarsit, prinra monografie
- Page 17 and 18: J aproapc patru secolc. conllicl so
- Page 19 and 20: porar). Schisma Orienrului chirilia
- Page 21 and 22: L- Sfanla Cruce. La Alep in 630 Her
- Page 23 and 24: 7 strict diotjziti. In 595, 300 din
- Page 25: tt ,,Sdvartirea intregului drum sti
- Page 29 and 30: measca moartea infricosf,toare pent
- Page 31 and 32: L- logica pedagogicd proprie lui Te
- Page 33 and 34: L- O influenle deosebiti asupra con
- Page 35 and 36: L-- ,,documente scrise pentru unul
- Page 37 and 38: -_ inruitrr tot mar ftne 131. I r d
- Page 39 and 40: L-- Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
- Page 74 and 75: desfranare decat in aceasti boali.
t-<br />
tru cele necuvan6toare Si pentru du$manii ad€verului<br />
pentru cer cel varame pe el, ca sA fie pdzifi ti iertali; I<br />
fel li pentru firea celor ce se tartuc pe pimant. O f<br />
aceasta din muka milostivire ce se mi$b in inima lui<br />
masud, dupd asemtnarea lui Dumnezeu.<br />
Ce este rugecrunea? O llntsrire li o golire a cugel<br />
de toate cele de aici <strong>qi</strong> o inime ce-li lntoarce cu desiv<br />
tire privirea spre nddejdea pline de dor a celor viitoa<br />
lar cel despe4it de acestea seamiint simantA amesteca<br />
in semantrtura s4 aseftEnea celui ce injugi impreune bo<br />
cu astnul.<br />
Cum poate dobandt cineva smerenia? Prin neinceta<br />
pomenire a gle$elilor sale ti prin con$tiintapropierii<br />
moarte, p.in imbreceminF sarecicioasd, prin alegere<br />
locului din unnl in fiecare clipi 9i prin alergarca la fa<br />
tele cele mai injosite ti mai de ocari ln orice lucru; pri<br />
a fi totdeaunascuhitor, prin ticerea nelnc€tari, pri<br />
neiubirea de indlniri in aduntrri $i prin voihta de a fi n<br />
cunoscut li neluat in seam5: prin a nu tine la vreun luc<br />
dupi regula proprie, prin a uri vorbfuia cu multe persoa<br />
ne, prin a nu iubi cbtigurile. $i dupd acesrea, prin di<br />
pretuirea de citre minte a oricirei ocdri Si invinovdti<br />
din partea vreunui om gi a oricerci pizmuiri; prin a n<br />
avea mana sa asupra nimenui li mana nimtrnui asupr<br />
sa, ci a fi singur Si insingurat<br />
cele ale sale, $i a nu Iu<br />
in lume grija cuiva asupra sa, afarl de grija sa. Si<br />
scu.t, la smerenie se ajunge prin instrainare, prin sereci<br />
Si prin vietuirea insinguratt. Acestea nasc smerenia c<br />
curdtette ini.na.<br />
Iar semnul celor ce au ajuns la desiv6rgir esre aces<br />
de vor fi predafi de zece ori pe zi arderii pentru dragos<br />
oamenilor, nu se vor setura de ei. Preaum a zis Moi<br />
cere Dumnez€u:
Change language