despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
L- comuniune cu episcopii rezvrelili, iar monahilot refugiati sd reziste in fata represaliilor Ei persecutiilor. Cu toate aceslea, schisma continuat, ba chiar s-a adancit sub urmasul lui lshoyaib IIl, ucenicul sru apropiat inca de la Beit Abe, noul catolicos Mar Giwargis (Gheorghe) I care a Pestorit intre 649-685?3. in 666 episcopii din Beit Qatraye s€ revolte la rdndul lor impotriva mitropolitului din Rev-Ardashir ti se proclamd mitropolie autocefale. Pentru a soluliona schisma incipiente, Mar Giwargis a cdletorit personal in indepbrtatul Qatar Si in mai 6?6 a tinut pe insula Dayrin (actualmente Bahrain) din Golful Persic un sinod de reconciliere. Sinodul a promulgat 19 canoane?n extrem de interesante pentru cA, citite in negativ, ne permit sd ne formam o imagine despre cregtinismul ti Biserica din Qatar, regiunea in caae s-a nescut qi format Sfantulsaac. Canoanele au continut pastoral, moral gi misionar ti reamintesc episcopilor (l-5, 10, I I, 19) datoria predicerii Evan8heliei, invaterii li indreptdrii credincio$ilor, stabilesc regulile de alegere a episcopilor (3), de ategere ti conduiG a clericilor (7, 8, l0) ti monahilor (obligati sd cunoasce Scriptura, l2), iar laicilor li s€ fixeazd reguli privitoare la cesiroria legitimd (,jn fala crucii", l3), Ii se impune evitarea unirilor cu pdginii (14), a poligamiei (16) g li se r€amintette obligatia rugdciunii comunitare zilnice dimineafa $i seara ( 15) ii a unui componament adecvat duminica dupa Liturghie (17) care, strvar$itii de episcop, e centrul vielii cre$rine. Crettinii din Beit Qatraye - regiune cu relafii comerciale rntense c|l India $i cunoscuttr p€ntru productia de perle - triiesc, aFdar, intr-un mediu cosmopolit, aldturi de evrei, arabi Si pAgani, tentati de pngdnism, erezie 9i indiscipliDa (inclusiv la nivelul clericrlor $i monaLhilorr. inci de la inceputul secolului VIII crettinisrnul iDcepea sd dispare rapid din reg! une. a$a cum se inlamplase inca de pe vremea catolicosului lshoyahb III cu creginii arabi din Urnan (sudul peninsulei aIa- 'r Ct D. Buror. anrculul ..ceo'gei I ' .le Kaph'a . D(nonnak d hts. Ioirc.et le saosraphie ec.lisiastiqu. 20 (19a3). cnl.625-421. " Pisrrlte in S]?di/i.dn Oderlale. ed. J. B. Chabor. 1902, p. 2tr22 (48k90). Analiza lor la P BErrrolo, I9E5, 1990:. p l7-l8, SiCHrALa, 2002. p. 29-31. 4E hrce), care fiecusera Ia ij.lam. lposlazie dererminati la\ele sEecrrle pentru cre$tini, dar facilita|e $ide disputele biserice$li ' in Beir Qarraye. regiune care a dal in secoluMl Biserrcii Rdsarirului multi rnonahi erudili, s-a nascut in jurul anului 620 si Sfantul Isaac. Potrivit notitei publicate de Rahmani, aici ii-u fo,m"t Isaac profunda erudiie scripturistice fi patristica, ii tor aici a inuat in monahism li a devenit invifitor (malPo- ,?r,), o functie extrem de irnponante ln Biserica Reseriolui care avea un excelenl sistem de gcoli biserice$ti cu .egim strict. cvasi-monahal3o. Potrivit recoJtstituirii ipotetice, dar extrem de Drobabile a lui Dana Miller'', in 649 in dezordinile care au insolit alSturarea episcopilor din Beil Qatraye schismei autonomiste a mitropolitului din Beit Persaye, e foarte plauzibil ca lsaac s5-ii fi ptresit finutul natal stabilindu-se pentru un rimp Ia rnonahii dintr-o altd regiune, probabil in tinutul muntos din Beit Huzaye (sud-vestul Innului de azi), unde se va gi retrage dupa demisia sa din scaunul de episcop. Cand tulburarile s-au mai potolit, Isaac va fi revenit in Beit Qatraye vietuind aici ca singuratic, Aici l-a gasit probabil in anul 676 catolicosul Mar Giwargis venit se solutioneze schisma episcopilor din Qatar. in semn de unire intre cele do],ld Biserici, auzind de eruditia $i sfinlenia acestuia de la ruda sa Gabriel Qatmya, care era exeget la $coala din Seleucia-Ctesifon, catolicosul l-a luat cu sine pe lsaac in Beit Aramaye hirotonindu-l la faimoasa minestire Beit Abe episcop al Ninivei. Scaun sufragan al mitropoliei Adiab€nei din Erbil, Ninive se afla in zona critice supusi presiunii propagandei ,,rnonofizite" cu centrul la men[stirea Mar Mattai. DuDe numai cinci luni de pestorie insE. Mar lsaac fr-a dat demi;ia retragandu-se ca ascet srngumtic intre anahoretii din zona muntoasi Matul din Huzistan (Beit Huzaye). Motivele reale ale demisiei, ocolite oe notita publicata de Rahmani, sunl sugerate de lotila lui lshodenah- Acesaa vorbegle, extrem de plauzibil - datd ltind ex!,e.ientanterioad a catolicosului Ishoyahb IIl cand a fost numit la randul sau eoiscoD al Ninivei in 629 sau de cazurile Cl D. Mru-ER. 1984. p. LXVI. rail, p. LXVI_LXX 49
tt ,,Sdvartirea intregului drum sti in aceslea trei: in poce- in(a, in curitie li in desevarSirc. Ce este poc6inF? Pdrdsirea celor de mai inainte gi intrislarea Dentru ele. Si ce este cu.dtia pe scurt? Inima plina de mile pentru Ioatd firea zidite. Si ce este desavarlirea? Adancul smereniei, care este paresirea tuturcr, atat a celor vezute, cat $i a celor nevazute. Prin cele vdzute inteleg pe toate cele simiite, iar prin cele nevezute, pe cele g6ndite linteligibile]. Atunci egi in afara griiii de ele. Ce este pociinta? Inima zdrobitd Si smerit?i; moartea indoiti, de bunavoie, fati de toate. Si ce este inima pline de mil6? Arderea inimii pentru toate zidirea. pentru oameni, penrru pistrri, pentru dobitonc.. p.nrru d,rcr si penlru loare fiptura. in acest caz, Sandul la acestea $i vederca lor fac sd curgd din ochi qiroaie de lacrimi. Din mila mul6 li apesitoarce stepinerle Inrmr Si din slerurnE. Inima se mrc$oreazA )i nu mat poale rdbda sau auzi, sau vedea vreo valimare. sau vreo intristare cet de micA, iviti in vreo zidire. $i pentnr aceastaduce rugaciune cu lacrimin tot ceasul $i pen- similare ale predecesorului $i succesorului lsaac pe acel scaun din Ninive - de gelozia l@uitorilor ,,dineunttu", res pectiv din Mesopotamia, fata de un venetic venit din indepar tatul Sj schismaticul Qatar. La acest motiv s-a mai adlug desigur 5i faptul cd lsaac ii va fi dezamdgir desigur pe nini viteni Si prin aversiunea lui declarate faF de zelul excesiv 9 disputele dogmatices2, neangajandu-se in combaterea ti mica pole deschisi cu ,,monofizi(ii" din eparhie, la care se aqte tau ei. Ba chiar, prjn pozifia sa hrisrologicd moderar;i, se pr poate se fi fosr acuzat de-a dreptul de cripto,chalcedonis (ca odinioari Henana sau Sahdona). Numele lui Mar Isaac n apare in orice caz, ca de altfel nici cel al predecesorului t succesorului seu, in dipticele mitropoliei Adiabeneisr. Tot c $tim precis despre Mar Isaac al Ninivei e ce a locuit multi an ca anahoret pe Muntele Matut din Huzislan in ruseciune. stu diu qi scris. Pierzindu-gi vederea din pricina cititului inrens s-a retras la manastirea cea mat apropiald. cea a lui Rabb Shabur (t sfar$itul secolului VII), de De Muntele Sushtar unde pentru eruditia, blandetea 9i smerenia lui era numjt ,, doilea Didym", $i unde a $i murir la adanci betranefi si a fos ingropat candva in jurul anului 700 d. Hr. in urma lui, scri notita tipirita de Rahmani, a ranlas un amplu corpus de scrie duhovnice$ti, in parre dictate ucenicilor sii duDe orbire. cu- 31Cf. Cuvdrr(/ 50. ed. B edjan = CueAr Sg, ed.Theorokis (FR X p. 29? sq) intjtulat: D€qrr€ fttd'Mfta din panea .elului cetui nebu car. socorc$k ca lucreo.a pentru Dhrtezeu: ,,Ol].l!t zetos nu ajunSe niciodr Ia pacra minli. Ia. cel lipsit dc pacc e lipsil ri d€ bucurie. Crci dacn pac e numti sanadea desavertiri a mjnlii, c€l ce are zel rnu boteste de o boal grea. O. omule. (arc socore$i sA toto.esli zetut rau impordva botrlor sirni n€. tu afungi prin aceasta sanilarea din suflerul tau,. Sa\t in CuvAnd j. d Theorokis {FR X, p. 63)i ,,Fere$.-te de discutiile despre dogmc, ca de u leu infunlt. S{ nu inrri in a.€slea nici cu credincjosi ai Bise.icii. nici cu cr srAini". ' /rrd., p tl5. ..D'n pun.t de redere h.irrologr, Smnrutrarc erd pro' babil intre moderalii Bis€ricii din Persia, dar cuvintele sale aspre la adres z€lului nebunesc aregt dezSustut sau pu(emic faF de pracdcile de (vend toar€ de vriliroarc, ale exlremistilor Si. altfet, rensiunile a.ule djn s6n Bis€.icii din Persia. Din mijlocut acesror cu.ents. Smnrut haac a urcrr munrele inalr al linr$trii unde a a$lernur p€nrru noi cuvirtele sate plin€ harulDuhuluiSlinr' 50 ^,in{ in ..eincr volume Pline de dulce invalatuta Catdlogul i..r,fia" ca4ilor autonlor srro-orlentall. intocmit de Ahli- "t ,io a'n tli.itts rt tJl.8) vorbette de ..laPte volume k('r!rv'r ii,t a".pt. vietuirea duhovnrceasce taine dumnei'eie$ti jude ."ra si pro*idenF t'. Din toate acesteau ajuns pane la noi un numa,r ie l56de..Cuvinte grupale in ttei Pa4i(82+40+ l7) .rlrimele doud fiind descoperite foarte recent, iar a treia flind incd inedire. Ele toate vorbesc despre un itinerar ascetic li conremplativ riguros' menit sil conduce pe monahul ,,singuratic" (anahoret sau eremiD de la nevoinl ascetica fizice h cea interioard $i de aici la simtirea iubirii ti milei infinite a lui Dumnezeu. E ceea ce aratzi succint urmltoarele celebre frag_ rnente din cele trei ,,cuvinte" ale P54ii I: " AssFM^\r. ailltrl,c., o ri.rtulis |l/t- p.1U 5l
- Page 1 and 2: . I Et. L|GTFCA I :MANASIIRTI POTiI
- Page 3 and 4: iar traducerca romineascd a paisien
- Page 5 and 6: l. schimband astfel vechea lor ordi
- Page 7 and 8: Britannica din 1887 scris de siriac
- Page 9 and 10: f Chabot $i (o(' €ruditii catolic
- Page 11 and 12: secolu lui V""'. A afirma insd in 1
- Page 13 and 14: (de la Paris- Sfantul Sava, Sinai s
- Page 15 and 16: J $i. in sfarsit, prinra monografie
- Page 17 and 18: J aproapc patru secolc. conllicl so
- Page 19 and 20: porar). Schisma Orienrului chirilia
- Page 21 and 22: L- Sfanla Cruce. La Alep in 630 Her
- Page 23: 7 strict diotjziti. In 595, 300 din
- Page 27 and 28: meu>. Ai vdzut dragoslea deseversit
- Page 29 and 30: measca moartea infricosf,toare pent
- Page 31 and 32: L- logica pedagogicd proprie lui Te
- Page 33 and 34: L- O influenle deosebiti asupra con
- Page 35 and 36: L-- ,,documente scrise pentru unul
- Page 37 and 38: -_ inruitrr tot mar ftne 131. I r d
- Page 39 and 40: L-- Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
L-<br />
comuniune cu episcopii rezvrelili, iar monahilot refugiati sd<br />
reziste in fata represaliilor Ei persecutiilor. Cu toate aceslea,<br />
schisma continuat, ba chiar s-a adancit sub urmasul lui<br />
lshoyaib <strong>II</strong>l, ucenicul sru apropiat inca de la Beit Abe, noul<br />
catolicos Mar Giwargis (Gheorghe) I care a Pestorit intre<br />
649-685?3. in 666 episcopii din Beit Qatraye s€ revolte la<br />
rdndul lor impotriva mitropolitului din Rev-Ardashir ti se<br />
proclamd mitropolie autocefale. Pentru a soluliona schisma<br />
incipiente, Mar Giwargis a cdletorit personal in indepbrtatul<br />
Qatar Si in mai 6?6 a tinut pe insula Dayrin (actualmente Bahrain)<br />
din Golful Persic un sinod de reconciliere. Sinodul a<br />
promulgat 19 canoane?n extrem de interesante pentru cA, citite<br />
in negativ, ne permit sd ne formam o imagine <strong>despre</strong> cregtinismul<br />
ti Biserica din Qatar, regiunea in caae s-a nescut <strong>qi</strong><br />
format Sfantulsaac. Canoanele au continut pastoral, moral gi<br />
misionar ti reamintesc episcopilor (l-5, 10, I I, 19) datoria<br />
predicerii Evan8heliei, invaterii li indreptdrii credincio$ilor,<br />
stabilesc regulile de alegere a episcopilor (3), de ategere ti<br />
conduiG a clericilor (7, 8, l0) ti monahilor (obligati sd cunoasce<br />
Scriptura, l2), iar laicilor li s€ fixeazd reguli privitoare<br />
la cesiroria legitimd (,jn fala crucii", l3), Ii se impune evitarea<br />
unirilor cu pdginii (14), a poligamiei (16) g li se r€amintette<br />
obligatia rugdciunii comunitare zilnice dimineafa $i seara<br />
( 15) ii a unui componament adecvat duminica dupa Liturghie<br />
(17) care, strvar$itii de episcop, e centrul vielii cre$rine.<br />
Crettinii din Beit Qatraye - regiune cu relafii comerciale<br />
rntense c|l India $i cunoscuttr p€ntru productia de perle -<br />
triiesc, aFdar, intr-un mediu cosmopolit, aldturi de evrei,<br />
arabi Si pAgani, tentati de pngdnism, erezie 9i indiscipliDa (inclusiv<br />
la nivelul clericrlor $i monaLhilorr. inci de la inceputul<br />
secolului V<strong>II</strong>I crettinisrnul iDcepea sd dispare rapid din reg!<br />
une. a$a cum se inlamplase inca de pe vremea catolicosului<br />
lshoyahb <strong>II</strong>I cu creginii arabi din Urnan (sudul peninsulei aIa-<br />
'r Ct D. Buror. anrculul ..ceo'gei I ' .le Kaph'a . D(nonnak d hts.<br />
Ioirc.et le saosraphie ec.lisiastiqu. 20 (19a3). cnl.625-421.<br />
" Pisrrlte in S]?di/i.dn Oderlale. ed. J. B. Chabor. 1902, p. 2tr22<br />
(48k90). Analiza lor la P BErrrolo, I9E5, 1990:. p l7-l8, SiCHrALa,<br />
2002. p. 29-31.<br />
4E<br />
hrce), care fiecusera Ia ij.lam. lposlazie dererminati<br />
la\ele<br />
sEecrrle pentru cre$tini, dar facilita|e $ide disputele biserice$li<br />
' in Beir Qarraye. regiune care a dal in secoluMl Biserrcii<br />
Rdsarirului multi rnonahi erudili, s-a nascut in jurul anului 620<br />
si Sfantul Isaac. Potrivit notitei publicate de Rahmani, aici<br />
ii-u fo,m"t Isaac profunda erudiie scripturistice fi patristica,<br />
ii tor aici a inuat in monahism li a devenit invifitor (malPo-<br />
,?r,), o functie extrem de irnponante ln Biserica Reseriolui<br />
care avea un excelenl sistem de gcoli biserice$ti cu .egim strict.<br />
cvasi-monahal3o. Potrivit recoJtstituirii ipotetice, dar extrem<br />
de Drobabile a lui Dana Miller'', in 649 in dezordinile care au<br />
insolit alSturarea episcopilor din Beil Qatraye schismei autonomiste<br />
a mitropolitului din Beit Persaye, e foarte plauzibil<br />
ca lsaac s5-ii fi ptresit finutul natal stabilindu-se pentru un<br />
rimp Ia rnonahii dintr-o altd regiune, probabil in tinutul muntos<br />
din Beit Huzaye (sud-vestul Innului de azi), unde se va gi<br />
retrage dupa demisia sa din scaunul de episcop. Cand tulburarile<br />
s-au mai potolit, Isaac va fi revenit in Beit Qatraye vietuind<br />
aici ca singuratic, Aici l-a gasit probabil in anul 676<br />
catolicosul Mar Giwargis venit se solutioneze schisma episcopilor<br />
din Qatar. in semn de unire intre cele do],ld Biserici,<br />
auzind de eruditia $i sfinlenia acestuia de la ruda sa Gabriel<br />
Qatmya, care era exeget la $coala din Seleucia-Ctesifon, catolicosul<br />
l-a luat cu sine pe lsaac in Beit Aramaye hirotonindu-l<br />
la faimoasa minestire Beit Abe episcop al Ninivei.<br />
Scaun sufragan al mitropoliei Adiab€nei din Erbil, Ninive se<br />
afla in zona critice supusi presiunii propagandei ,,rnonofizite"<br />
cu centrul la men[stirea Mar Mattai. DuDe numai cinci luni<br />
de pestorie insE. Mar lsaac fr-a dat demi;ia retragandu-se ca<br />
ascet srngumtic intre anahoretii din zona muntoasi Matul din<br />
Huzistan (Beit Huzaye). Motivele reale ale demisiei, ocolite<br />
oe notita publicata de Rahmani, sunl sugerate de lotila lui<br />
lshodenah- Acesaa vorbegle, extrem de plauzibil - datd ltind<br />
ex!,e.ientanterioad a catolicosului Ishoyahb <strong>II</strong>l cand a fost<br />
numit la randul sau eoiscoD al Ninivei in 629 sau de cazurile<br />
Cl D. Mru-ER. 1984. p. LXVI.<br />
rail, p. LXVI_LXX<br />
49
Change language