despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

7
strict diotjziti. In 595, 300 din cei 800 de elevi ai $colii,
printre care ti tan5rul Ishoyahb, au pdrtuit in serlrt de protest
Nisibisul, stabilindu-se la Balad. Ishoyahb intrd mar apoi in
proaspet inremeiata menAsdre Beil Abe din Adiab€na. Aceasti
faimoas[ mandstire care a jucat un rol esential in viaia Bisericii
Rasaritului - li a cdrei ampl6 istorie duhovniceasca o
va scrie in secolul IX Toma din Marga - fusese intemeiau
de monahul Yakub plecdl din cel mai imponanl centru monahal
al Bisericii Resdritului care era vestita mare menAstire
de pe Munlele Izla (la nord de Nisibis). Aceasta fusese intenleiate
in 5? | de marele ascet si reformabr al monahismului
siro-oriental Abraham din Kashkar (t 588, in vfuste de g5 de
ani) care i-a dat gi faimoasele Reguli care-i poaJtd numele,
organizand-o dupa modelul ,,iavrelor" egiptene din Sketis:
colonii cu viate semianahoreticd. Dupe moartea lui Abraham,
menestirea a fost conduse de Dadisho 9i apoi de cunoscutul
ascet $i teolog Babai cel Mare (i 628). Rigorismul ,i tempera_
mentul violent al lui Babai, promotorul reactiei conservatoare
in Biserica ResAritului, au dus insa la plecarca unor monahj
de pe Muntele Izla, printre care ii Yakub, intemeietorul rnendstirii
Beir Abe.
Secolul VII a fost o perioadi dificitd penrru Biserica persiei.
Aceasta cazuse in dizeiralia regelui Khosraw Il care a interzis
in anii 609-628 alegerea unui carolicos. Influenta ,,monofizi,
tiloi' atinsese cote alarmante. ln jurul anului 628 ace5tia infirnlaserA
o mitropolie siro-occidenrala ,,monofiziti,' la Takrit
ti infiinFseri la nord de Ninive manastirea Mar Manai, centrul
propagandei ,,monofizite". in conditii dramatice deler_
minate de infringerea zdrobitoare a per$ilor de citre romano_
bizantini in decembrie 627 Idngd Ninive gi asasinarea lui
Khosraw II, Biserica Rdseritului $i-a putut alege in sfar$it un
catolicos in persoana lui Mar Ishoyahb II din Gdala (628_645).
fost coleg de lcoali Ia Nrsibis 5i refugiu cu Ashoyahb din
Adiabena. Noul calolicos I-a numtt pe acesta drn urmd epis_
cop al Ninivei, reu5rnd cu mare dificullate si_l rmpun6 in iara
locuitorilor de rr(i cJre doreaun lmalnrc 5r au declcnsat impotri\a
lut o vtolenta campanie de derrigrlre. Noul epiicop al
Njnivei a reu;it sd contracareze cu succer propaganda mono_
46
frzrra de la Mar Marlai l.-suibul \aranei ) care se e\lrn\ese
lhiar il in ora$ul 'au Refuza insa ulterior sE accepte scaunul
de mitropolit al Adiabenei din Erbil. Acesta e ocupaf de un
oarecare Makkiha care inse apostazlaaa li kece in jurul anului
635 ta ,,monofiziti". Acum Ishoyahb acceptd scaunul de
mirropolit al Adiabenei. Principala preocupare a anilor petrecuti
de Ishoyahb la Erbil a fost, pe de o parte, contracararea
exrinderii influen(ei ,,monofizite" putemice lnce in zond, iat,
De de altd parte. demascarca ,deviationi$tilor" care inclinau
din inrerior!l Bisedcii Resaritului spre .€rezia" chalcedoniane
a unicei ipostase compuse: episcopii Chiriac al Nisibisului ti
Sahdona/Manyrius din Mahoze d-Arewan vor fi denuntati,
atacat' $i excomunica-ti (Chiriac va muri lnainte, dar Sahdona
va fi obligat sI se autoexilez€ lange Fiessa). Pe lenga aceste
crize doctrinare, Biserica Raseritului s-a vezut confnrntatd -
in condi[iile prebu$irii Imperiului sasanid gi invaddrii arabe
a Orientului Apropiat - cu afirmarea unor tendinte autonomiste
tj secesjoniste din partea unor provincii. Mesopotamia
centaala. a$a-numita Beit Aramaye, cu oragele imperiale
Seleucia-Ctesifon, fusese ocupad de arabin 635, iar Emeh,
urma$ul lui Ishoyahb pe scaunul episcopal
Ninivei, deschisese
9i el in 637 potile oragului arabilor al ceror favorit va
deveni, ajungand cu sprijinulor catolicos intre 645-649. Rezistentantiarabe
a continuai inse pAne ln 651 in Beit Persaye
(Fars, leagdnul dinastiilor iraniene). Cand mitropolitul Adiabenei
va fi ales catolicos in 649 ca Ishoyahb III (649-659),
mrlropolitul Shemun din Rev-Ardashir cu episcopii sai a refuzat
sa se supune noului catolicos $i $i-a proclamat autocefalia.
Ei vor fi urmati li de episcopii din Beit Qatraye care vor
cere htrolonia episcopilor lui Shemun din Rev-Ardashir, nu
lui lshoyahb de la Ctesifon. Catolicosul reactioneazi prompt
9i in 649 line un sinod in care-i declari depuqi pe episcopii
scnrsmatci. ln colecfia epistolelor lui Mar tshoyahb III ni s-au
pdstrat cinci scrisoriT? adresate laicilor (nr. l7-19) qi monahi,
ror (nr. 20-21) din Qatar; acestea le cer laicilor si iasi din
.^
Ed R nuv:|. l\o\ahb Ill prDnhhu. Ltl'.t .ristutatan tCSCo llrr.
1904. p t(,rLlfit ro tEE 204)