Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
L-<br />
Sfanla Cruce. La Alep in 630 Heraclie primette delegatia<br />
Bisericii Rasdritului condusa de catolicosul Mar lshoyahb lI<br />
(628-645) recent ales dupd o vacanlS patriarhali de 20 de ani,<br />
$i celebread cu el solemn pe baTa Chalcedonului ,.unirea" religioasd<br />
intre Biserica Rasaritului ti Biserica Constantinopolului.<br />
Situatia nu va dura insa, pentru ce dup6 moartea profetului<br />
Mahomed in 632 arabii unificalinifiazi o ampl6 invazie<br />
cu importanta decisiv6 in istoria universalS: in opt ani doar<br />
(intre 6342) lmperiul roman scindal de disputele religioase<br />
legate de monoenergism $i monotelism pierde succesiv Pa-<br />
Iestina, Siria Si Egiptul ti e arnenin(ar<br />
insati exisrenta lui.<br />
ln februarie 638, bdr.Anul patriarh Sofronie predd Ierusalimul<br />
califului Umar. O infrdngere catastrofald inregistreazi ti armata<br />
persand, iar in 635-640 arabii ocupl intreaga Mesoporamie;<br />
in 650 este lichidad $i ultima rezistenti persand in provincia<br />
Fars.<br />
Venire arabilor a fost intampinalS favorabil de crettinij din<br />
fostul Imperiu persan. Bucurogi ci au scipat de politeismul<br />
unui stat pigan gi de persecutiile lui, s-au sim(it evident mai<br />
aproape de monoteismul $i etica islamicd, mai ales ca, in ciuda<br />
unor raporturi uneori dificile cu noile autoritdti, timp de cateva<br />
generatii crettinii siro-orientali s-au bucurat de respect $<br />
protectia cu restrictii a libertdtii religioase in schimbul achitarii<br />
unor taxe ti impozite suplimentare. Fiind cea mai bine<br />
tolemti. Biserice de islam, Biserica Rdseritului cunoa$te in secolele<br />
V<strong>II</strong>-IX perioada ei de maximA inflo.ire misionard, culturah<br />
si monahala.<br />
Biserica Risiritului a fost probabil cea mai misionare Biserici<br />
din istoria cre$tinismului. Pe drumul mdtasii 9i pe cel<br />
al mirodeniilor. monahii $i clericii ei au dspandit cre$tinismul<br />
intr-o veritabila ,,epopee misionarE" spre India - und€<br />
creitinii Sfantului Toma i-au apa4inut pene la venirea portughezilor<br />
in secolul XV - gi spre Asia Centrald, Mongolia,<br />
Tibet ti China. In 1625 s-a descoperit la Siangfu, capirala<br />
Chinei de nord sub dinastia Tang (618-906). o srela de piatri<br />
neagr de 2,36 m indlfime, 86 cm litime ti 25 cm grosime $i<br />
cdnhrind 2 tone, pe care se aflau inscriptionate I780 de carac-<br />
(ere chinezelti. iar la bazd <strong>qi</strong> pe laturi 50 de cuvinte $i ?5 de<br />
nume in scrierea sinacA estranghela. Da1ale in anul 781 d Hr-.<br />
in".ripp" .o.e-oru prlmu jroslre a misronarrlor srrienr in Chi<br />
na in inul o l5. Inrtral favorrzat. cre;tinismul a fosl Perseculal<br />
aDor in 698- 7055r 845. disprirind la sfir5rtul secolului [X.<br />
dnr ftind rerntrodu. r-rlterior in l06J si sub mongoli. unde e<br />
qdsir de Marco Polo in 1275, care ne sPune c5 hanul Krrblai<br />
il26G-1294) o.."ut un departamenl pentru creitini (Biserica<br />
asi ana avea doui arhiepiscopii). In l28l e ales catolicos un<br />
mongol convertit sub numele Mar Yahbalah <strong>II</strong>I ( l28l- l3l7),<br />
cunoscu! pentru ambasada trimisa in Europa prin monahul tot<br />
mongol Rabban Sauma pentru a incheia o alianle intre mon_<br />
golii inca neffecuti la islam ti crettini. Biserica Asiriana a<br />
Resariului cunoa$te acum apogeul maxim, numerand 250 de<br />
episcopii grupate in 30 de mitropolii gi intinzindu-se din Cipru<br />
pani in Manciuria, $i djn Turkestan pand in Malabar $i Java'".<br />
t{ Biserjca Rasaritului va primi insa loviluri nimiciloafe o dat! cu conv€rti.e!<br />
in 1295 r dinasljer mongole la islam. cu cjuma nergri ii, mai cu<br />
se.mi, daron6 cruzirnij masacrelor lui Timur Lenk ( ll70-1405). Penlru a<br />
purea supravietoi, cre$inii asnie.i s'au repliar apoi timp de patru secolein<br />
muntii Kurdistanului. De aici incA in 1503 Mar Eliyya V hirotonca milropoliti<br />
penrru Indru, Jrvn :ri China. Din aceleai motile, incependin 1450<br />
palriarhia va deveni ereditari tijnd transmisa inLr'o sigura iamilie de h<br />
Dnchi la n€poli. Tor acum asirieniiincep sadevina tinla misiunilor catolice.<br />
In 1552 e hioronir Ia Roma pimulpatriarh caldeean unrl, ceea ce a consiru'l<br />
incepL'rul!nei complicare Si lamemabile perioade de dezbinare inl€rna.<br />
Pe fondul unei decadenle accenruate. cre$inii asirieni fiind d'vizat pann<br />
ur in doui Biserjci: un parriarhal neunit. inrilulat oficial Biserica Asirianl<br />
a Risarilotui. si alrut unir cu Roma si indlllar Biserica catd€eana Rrsari,<br />
tului in secolul XIX misiunilor calolice li s-au adlugar celc proresbnLe t<br />
rnglrcane. Inrperirl rarist avanseaza ti elin zona ranscaucaziana g emitc<br />
prelenl" dc prore.tie asupra populatiilor cre$ine. Rerragerile rrup€lorus€<br />
se sordeazA mer€u cu r€presrlii t nEsacrc al caror inslrumcnt la insligatiile<br />
olomane vor Ii in 18431846. 1894-1898 si l9l6-19t8 rribunle lalbarice<br />
arc liutzilor Inlrc l9l6_l9l8 are loc, Dlanifrcal de Junii rurci, holocaustul<br />
cre5r'n armein. sinan Sj grcc din Asia Mica u.mltl dc deporri.i ;i emigran.<br />
uin Pcsre 5 Co0.mrc de cresrinin 1900, vor rtmine in zoni in 1922 abi0<br />
700000, circa 2.00O 00O fiin.l ucisi. in masacre a dern circa o rreime din<br />
Popr'lalrasiriani. cireia trar.rul de ta Lausannc nu i,a rccunoscul oficial<br />
srarurul de nrinorirare (pent.u detalii. ct. wr/!. aro! r. con/halocaust). Pe<br />
r rmrtre 1918 a folt lslsinat de turzicarolicosul MarShrrnun XlX rlenya,<br />
rnn V 'J,n',rca 'upra,Eturrulror<br />
iug.tre (u,1. in I'rkul dfldr.un prore(-<br />
Ln c_ 'n!;<br />
Sljr)Iui mdnJdrulur hnrdnr( in ls.r1,un.htr( td un md.J.ru<br />
42 43
Change language