despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

f
ur, pe de ald parte, de un fenomen de deconrexrlalizare a lor.
pentru ambii sfinli confectionandu-se biografii ascetice schema
zate 9t retu$ate, cu inten^lii mai mult sau mai pulin pioase
sau anexioniste confesionalTo-
Siria, prescurtare de la Asiria, desemna in Drimele secole
ale erei cre ine o zon6 vasl;. situala la est de Eufrat. inctuzAndu'i
pe locuitorii arameofoni din Mesopotamia, valea Tigrului
pana la podisul iranian 5i pustia Arabiei. Zona era divizati
din punct de vedere politic $i disputatl militar intre Im_
periul .oman la vesl li Imperiul iranian al parfilor ( t40 i. Hr. _
224 d.Hr.\ li sasanizilor (224-636 d. Hr.), fiind terenul de
desfi$urarc a nenumamte rezboaie $i op€raliuni milirare. principalele
provincii civile $i ecleziasrice ale acestei zone erau.
incepind dinspre Medilerana. in InDeriul romaa: Syria prima
cu metropola Antiohia, al treil€a oral al Imperiului dupi Ro_
ma fi Alexandria. scaunul patriarhului Orienrului, la sud era
Syria secunda cu metropola Apameea, spre est emu Euphratensrs
cu metropola Hierapolis sau Mabbug qi, dincolo de
Eufrat. Oshroena cu metropola Edessa. siriac Orhay. ,.Atena',
Orientului siriac. Dincolo de granile. in Imperiui persan se
aflau la est de Edessa pane spre Armenia $ lacul Van provincia
Beit Arbaye cu metropola Nisibis, siriac Nsibin; mai la
€st, inke Tigru li cei doi afluenti ai lui, Marele qi MiculZab,
era Adiabena cu metropola Arbela sau Erbil; la sud de Micul
Zab in(re Tigru gi riul Diyala gi la est pant la Munlii Shahrzur
era provincia Beii Carmai cu nrtropola Karka d,Ber Sloh
(azi. Kirkuk), la vest. intre Tigru 5i Eufiat. in inima Mesopo_
tamiei se g6sea provincia Beit Aramaye (tara arameilor) cu
rnetropola, totodati sediul pat.iarhal $i capitali a Imperiului
part ti sasanid. in dublul Ora$ imperial de pe cele doui ma_
Iuri ale Tigrutui Seleucia-Ctesifon 1la 30 km sud_est de Bae_
&d), sud de ?-
Beir Aramale pana la Golfrrl penic era pri_
vincia Maisan cu metropola prat d'Maishan (azi Basra); tor la
-'Desp'e cresrrnrsmul $nac rt pflmetor trei \ecote tr cazut Stantutul
Erem -. cu o'sranta enormi dinrre .'Etremul (rnac.$i ,,Efremut 8r€(... a se
v€dia sludiul meu "Smnrul
Efiem. cre$inismut siriac n c€ahlrA reotogi€., ca
rnrrodu-ce.e ta versiunea rcman$sca a monografiei tui SEBAsi.laN BiR(x.x,
tr/rc,, Si&/. Ed. Deisis, Sibiu, 199E. D 5-r0
32
Colful Persrc. dar Ia e-\t de- Shal-(l-Arab {fluviul re/uhal din
confluenla Tigrului 1r Eufrarulul inointe de virsarea lor in
!f,iiut p...'.t pana la podi$ul iranran.se intindea provincia
Berr Huzaye tsau Huzistan. vechea Susiana sau Elam) cu nElopola
Gondrsapor. sinac Betl LaPal: mai spre est. tot plecind
de Ia Golfll Persic era provincia Beit Parsaye (Fars sau Persida,
leagenul dinastiilor persane) cu roetropola Rev-Ardashir:
mitropolitul de aici avea jurisdictie atat asupra provinciei
Khurisan, din nord-estul Iranului, cu scaunul la Merv, cat gi
asuDm insulelor 5i tarmului de vest al Golfului Persic' reprczeniand
asa-numita Beir Qatraye (Qatar).
Cresrinismul a pAruns treptat in acest spafiu, ince din epoca
apostolici, pomind dinspre Edessa, ,,fericita cetate", ti ulterior
Nisibis. Dezvol6ndu-se in strans contact cu iudaismul ascetic
esenian ii cel rabinic mesopotamian 9i dive$ele forme de
gnosticism (Bardesane a trdit li activat int'xe 154-222 la
Edessa) el a luat de aici o putemica inclinatie biblicd, simbolico-poeticd
ascetica. Cum arate institutiascedci a celibatului
consacrat din comunitedb cre$tine siriace (ata-numitii
,,fii" S; ,,fiice ale legemantului", bnei/bnat qyama), vetirabtl
,,ordin" laic caruia ii vor apa4ine cei mai de seama reprezenranti
ai liE.arurii ;i spiritualitilii siriace din secolul ry: Afrahat
(270-345), ,,inteleptul persan", ti Efrem Sirul (Aprem Suriaya,
307-3?3), ,,harfa Duhului". Tot in acest spatiu se va dezvolta
h sfe$itul secolului IV Si spiritualitatea pnevmatice edmziasta
a simfirii ,,inimii", reprezentatd de a|a-numita Carte a teptelor
ti de Ofiiliile fiacarie4e. Ea va fi imDinse in erezie de extremismul
harismaric al ,.mesalienilor" (,,rugArorilor"). in nunEle
rugAciunii $i exp€rientei subiective, acettia refuzau orice
fiEdiere sacramenhla ti eclezialt a vietii spirituale, gi vor crea
pane teiziu o Droblemi oentru Bisericile siriacofone. Profitand
de toleranta religioas6 din Imperiul pan. creginii au putul actr!a
lib€r $i misionar in Mesopotamia y Persia. unde la mijlocul-secolului
lll se inregislreaze deia pesre 20 de episcopii.
U cotiture dramatlce s-a Drodus duDe anul 250 o dati cu
lnstalarea la putere a dinas(iei iraniene a Sasanizilor care
Praclica un /oroaslris militant $i per\ecuror. Sasanizii au
ous un razbor aproape ncintrerupr cu lmperrul roman timp de
ll