You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
J<br />
$i. in sfarsit, prinra monografie $liintificd de sinlezd lte?l de<br />
doclorat in orientalislice de la Universitatea din Louvain)<br />
datorut6 tan?irului monah rralian de la Bose, Sabino Chiali,<br />
pubficatd in 2002 cu frumosul tillu: De /d crceza eremiticd la<br />
nila infinitd, ti subintilulara modes,t: Cerc?tdri asupra lui<br />
lsaac ol Ninivei Si soanei /aro. Cele patru secliuni ale lucrerii<br />
trateazi pe rand <strong>despre</strong>: l. Mediul isrorico-geografic (Biserica<br />
siro-orienhle ii relatia ei cu societatea $i monaiismul pane la<br />
sfar$itul secolului Vll): IL Isaac $i oFrer3 sa (<strong>viala</strong>, opera in<br />
original 9i universul sdu religios li teologic): <strong>II</strong>l. Marile tenre<br />
aie gandirii lui Isaac (cunoatterea lui Dumnezeu $ treptelei;<br />
taina lui Dumnezeu ti taina omului; asceza ti lupta duho\ariceascS;<br />
eshatologia): IV. Posteritatea (in toate traditiile crestirE<br />
orientale ti occidentate, inclusiv in lumea islamice), un apendice<br />
masiv inventariind totalitatea traducerilor isaachiene.<br />
The Sprttual world of rsdoc r/te Sy,rtr (Cisr€rcian Sludies 175J, Kalama,<br />
zoo, 2000i rrad. franceza: l'untuers spnnuald tsaac te Syrie, (Spirjluatir6<br />
Oric.tale 76), Abbaye de Belletonraine. 2O0lt rrad. italiana in curs de aDaritie<br />
la E,ll. Qiqajon, ComuniD di Bose Dupi o rmpta inroducerc priviroarc<br />
lr isroria Bisericii din Persia, <strong>viala</strong>. s.rierale t izvoa.ete tuj Isaac. votumul<br />
stange rexre com€nrar€ 8rupar€ rem?ric in opr capirole .eprezenland rol<br />
alatea tenre majore (dcraliale in subr€m€): L Dumnezeu. oniverul si umanr'alea.:.<br />
Cdle! {rngurarrculur: J tsprre rr:ncerct, Jle drumut \pre Dumnezeu;<br />
4. Smerenia: 5. t crimi:e; 6. gcoala rugaciunii; 7. Viata in Drmne,<br />
zeui 8. Viata lunii vjrrcar€. Rec€nzie cririci de Dana R. Milter in rrlole:<br />
Jonnal Staa. St|dics "l<br />
5.1 t2OtJl\. htlp://sJren..ua edu/hutott iutivtt<br />
acesluia, riscul metodei scolasrice adoprate d€ l. Alfeiev e aceta de a da<br />
imprcs,a talsa c! Isaac € un gendiror sislema(ic. ccca ce nu e. da.deftcienF<br />
najora ar fi ac€ea ca el ne spune doar ceea re spunc Isaac, fi nu cxplici ti<br />
./?.? lnume spun€ c€ea ce spune. D'ci cum si ne apropiem de universul<br />
sau de gendir€ ascetic dcspi4ir de o ,.enornlA prlprslie. de tumea i, care<br />
61 Dall ds.esiemiti.a atld ttise,i.o1ria inlinito Ri.erche su laaco di<br />
Nuir< . la lua lb ua tBibliorec:l della Rivisra di storia e tetreratura rclisiosa<br />
Xlv), Ed OIs.hki, Firenzc. 2002. v t + 406 p. (vad .or ncascn in<br />
cun de apante Ia Ed Deisrs. seda ..lnilicri). Sabino ChiatA esre si aurorul<br />
rn(l dnrolo!rl de re\re rsJJchrdc l\^A,1,',r NtNr\r. un un e spt,na.<br />
A lotoeia n crln di S. Chiala. Ed elqqon. Aose. 1999. fj pregaretle o<br />
ed4'e critr., pe baza inregir traditir nlnrscrisc I le utui original siriac al<br />
Parlri I si lll<br />
.10<br />
Biserica Asit'iund a Risari tlui - oriSin('<br />
istorir $i oPltunt 'eotogtL?<br />
O constalare cu valoarc de principiu hermeneulic se impu_<br />
tl< dupil accJstA \uLcinla lrecere in re!lsta ir ltLeraturtt <strong>despre</strong><br />
St,inr;l lslrc al Ninr!er Siriirnul. din epoca baro(a a orientalisticii<br />
creitine $i pena la incePut de nou mileniu cre5tin: pen_<br />
rru a nu fi denaturate. figura sa istorica fi profilul spiritualndlii<br />
sale cu o ata( de irezistibile atractie ,,ecumenicA" trebuie<br />
intelese nu plecande la cli$ee identitare anexioniste, ci de la<br />
mediul eclezial, teologic ti spiritual in care s-a format si pe<br />
care-l exprime in ultima instanti. Acesta este crettinismul siroorienral<br />
irl Bisericii Asiriene a Resaritului, cum s-a autointitular<br />
si se nume$te oficial pane in zilele noastre, .efuzend eticheta<br />
insultetoare de Bisericd ,,nesto ana"63. Citeva cuvinte<br />
<strong>despre</strong> aceastd Biserici sunt, atadar, obligatorii aici6e pentru<br />
jusra situare a Sfantului Isaac. mai ales inrucat in literatura<br />
reologice romaneasca - aflate din pdcate incd in captivitatea<br />
anacronicd a vechilor clitee identitare de tip dogmatico-polemic<br />
sau a unei viziuni ortodoxo(ronrano)centrice - nu existi<br />
nici mlcar un articol <strong>despre</strong>a Si <strong>despre</strong> creflinismul siriac in<br />
general. Disputele hristologice din secolele V-Vl, conducend<br />
la fractura Orientului crestin in Biserici chalcedoniene (greac6-bizantine)<br />
Si ne- sau antichalcedoniene, au dus la stigmati<br />
zarea acestora din urme ca ,,eretice" cu rearltatul practic deplorabil<br />
ca vechea $i marea tradi$e a cie$tinismului oriental a<br />
aJunsA f,e infierate $i marginalizatd<br />
sine $i supuse (arunci<br />
cand s-a ivit ocazia) elenizirii sau latiniz-irii. Doar doue nume<br />
ti opere au reu$it se sparge,,blocada" bizantini Si latini, $ se<br />
se rmpunl in Risiritul onodox bizantino-slavo-romin sau in<br />
Oclidentulatin: cel al Sfintului poet Efrem Sirul (un Dante<br />
stnac, cum a fost numit) si cel al Sfanului Isaac Sirul. Receplia<br />
lor a fost conditionard insa, pe de o parte, de limitele<br />
lraducerilor fi adaptdrilor dcliberate impus€ textului original,<br />
'r Cl SEBAsl.taN BRocK. ..The Church: A Lamemabte Misno^tnei<br />
BulbtiL "Nesrorian,<br />
al Th. Johk R\ laidt Un^ asN Lihmn al Maithc .r<br />
/6 {r1996' Il 2J-35.lrad. rom;neaL, marlos. p.44? 4h2.<br />
( I hrhlrngrafia e\enlil6 ( cri nrrr ros. p. 465.<br />
3l
Change language