despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

te inainta ince $i mai mull in aceasti refleifie pentru a
Iuminare.
6. Daca reflecteazd apoi la lucrarea virtutii, cum
poate sa-i place lui Dumnezeu in curtrtia trupului, in os
rug5ciunii, in cureirea trupului Prin post, ln rostirea
lor, in lupta impolriva a tot ce le impiedica; dace mai
teaz{ la multele si diferitele feluri in care se imParte vi
Si prin care din ele prime$te luminare li inainteazi rmi
daca stEruie mai mult in acelea. gandindu-se ti la ce s€
fiecaruia din aceste lucruri, atunci va spori ince mai
intelepciune.
7. Dacd insa cineva mediteaze la patimi, la gandu
luptele cu ele, cum anume se leagd gandurile unele de
cale patima se leage de care, cum incepe fi sfa$e$e
care e puterc frecereia, prin ce anume slebesc li de
trag puterca, unul ca acesta se concent€azd pe patimi
minte vindeaatA.
8. Dar dact mediteazA la Dunmezeu li umblt in
Lui cdutandu-L doar pe Dumnezeu, atunci va fi lumi
va cuprinde si pe cele dinainte.
9. Aceste lucruri suni bune, dal ele cer luPte, fi de
reflectia si cunoaste.ea sufletului ti a trupului nu trebui
opreasctr la ele. Cdci scopul nedejdii care ne-a fost v
se mirginette la reflecfia impotriva patimilor, la frum!
lucrf,rii ascetice si la cunoalterea luptelor li intreceri
priveEte mai degrabi la ceea ce sPunea Apostolul: ,,Ca
tem intelege cu toti sfintii in timea, adancimea, lungi
hrgimea" [E/3, l8l li: ,,Fiecare s6 prisoseasct in toa
tepciunea qi inBlegerea duhovniceasctr" [E/ l, 8] Cum s
putem ajunge intelepli ti simti aceste lucrun daca ne
mim zi ti noapte st ne eliberam de galdurile pdtima!4'
ne luptim cD ele, ocupandu-ne neincetat cu ele?
/0. Mulli inse se ocupe cu ele $i se concenreaz.e pe
tea: lucrarea lor e bune si ostenitoarc, dai ei nu se itl
deloc de cealald lucrare].
/./. in aceasti primd lucrare, fie ce privestevie{uit!
peascd sau se concentaeaza asuPra patimilorii virtu$
care mediteaza cu staruinle la eie tinandu-ti gandireai
266
in ele, acela va birui 9i va fi infranl dln nou va cadea
"napre u-il!
"a tiai.u, gandirea lui se va curag $r se va intina din
|ou. se ua afunda-in cadere ii se va intiLri apoi prin cainF; Pe
--,rd.
va ll r€reu ln IUPIa'
'-lr. Dur.furd mimea medireaztr la Dumnez€u se ridici mai
..esLrs de luptd. Nu ce biruie delinitiv Sandurile, slamirile $i
I'iirit..
"i domne$te lini$it asupra lor 5i ele dispar' Nu e
l-;6r infrnngere. nici biruinla,.fiindca nu.rnai sunt nici Patimi,
-i", uduceri-aminte, nici to( ceea ce aduc ele, fiindce omul
...1u u foar cu totul scos din lurne: lasend in urma ei' acolo
inae e locul lor, orice gandire la ele. la variatele lor lucreri' la
Junoul.t"u lor, minlea e scoase din mijlocul lor' Dar dace
uirtut"a ar din lupta imPotriva patimilor 5i din fapte
"onsta
"irn ou.. d" tot felul, atunci legretit gandire ar trebui se
umble Pe Pemant.
/J. bar de indatf ce mediteaz?i cineva la Dumnez€u 9i la
reverserile imbelfugate care curg din El sau de la El, a ietit
din lume, a inchis o uli inaintea tuturor aducerilor-aminte ale
ei, iar patimile rdman h locul lor nelucretoare, omul fiind
indltat din locul unde se afle ele; ceci nu existe virrute care sa
!u fie supuse unei continue lupte cu ele.
,14. Una e cunoa5terea 9i puterea ei cAnd se ocupi de vittute,
ti alta cea cate conste in refleclia inteligenlei asupra lui
Durnnezeu, cum spune fericitul Marcu Monahul: e cu- ',Una
0oasterea lucrurilor, Si alta c€a a adel5nllui Pe cai e mai
inalt soarele decat luna, pe a6t-e mai inaltt ti mai folositoare
cea de-a doua decat cea dintai"''.
./J. El numefte ,,cunoaitere a lucrurilor" cea care ia natterc
din lucrarea [asceticS] 9i din luPtele impotriva patimilor' Omul
devine inlel€pt in poruncile carc au fost asezate Potdvit unei
legi, meditand h ele ti folosindu-se de ele.
.16. ..Cunoasterea adeverului" insa strdluce$te dinridicarea
mintii mai presus de orice $i din meditarea continuela Dumnezeu,
ii nurnai prin nddejdeste ea ridicaE pana h Dumne-
Zeri. Aceastd cunoastere nu ne invald nimic desprepauml,
. to Mancu Mo*rnut.. D"rpr. c?i c.-ti idchiPui. .a s. indreaPtd Pna
26'7
ll