despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
J lenoare originare a naturii sufletului; $i viala duhovniceasc, (ruhanuk) - accestbila doar puljnora ii exclusiv ca un dar al harului - rdenttca cu lucrarea Duhului Smnl in sufletul cu.at 5i pasiv, repit in extazul ,,uimirii"(re."rd) in viala lui Dumnezeu, anricipand astfel stare de dupi iovieres. - Fuq.,yl 3 fost confirmat 9i de o vasti cercetarc des{e$urard in arii '?0 de pirinrele carmelit Robert Beaulay (n. l-927), prcfesor la Seminarul caldeean din Bagdad, asupia misticului slro-oriental din primajumitate a secolului Vlll yohannan din Dalyatha sau Yohannan Saba (Ioan din mindstirea Viilor sau loan Bltranul), un fel de Simeon Noul Teolos sirian. Rezultatele investigaliilor perinrelui Beaulay s_au cincretizat in edifia critici a scrisorilor acestui mistic5o 9i intr_o monurrn_ tali tez6 de doctorat susfinutd la Sorbona in 1974 sub conducerea erudirului elenist gi orientalist Amoine Cuillaumont (.1915-2000). Corpul principal al tezet, consacrar inviltrurii duhovnice$ri a lui loan din Dalyatha. va fi publicat abia in ryy^u ..Lr^elaSald, prima ei pane a fosr publicare separar in ry6l.suD lonna unet ,.innoduceri studiul misticii siro_orien_ lale" '. Aici perintele Beaulay arara pe larg cum s_a constttult sprntuattlarea stro-orientala. aniculand in cadrul schemei h, partite a lui loan din Apameea o sintezi intre mistica evarriane a ascezei $i conremplirit intelecruale a Treimii gi mistiJa ma_ canane a simtirii ti experientei inflrcdrate a lui Dumnezeu in Inrmd, cu aporruri apofadce din Crigorie al Nyssei gi Dionisie A-reopagitul, pe un fundamenl rcologic oferit de viziuneantrohrane asupra hnsrologiei gi economiei nlentuirii sintetizare de Teodor al Moosuestrei_ in . aceeagi perioade, inceputul aniior 'gO,,,p€rseverenta in a ignora adevirul isroric, fenornen pecare-l face cu putinti doar separatia incipilanate inre erudiliegi evlavie", fenomen acu- &Ct KHAUFf.HA( HrM, op. .ir, ml. 204!2050. '", PatrcIoSia OrieaQtis)9 3. tgl9 '' R.BE^ULAy, r'arr€i8rdrn ent spiritrcl de Jea, d? Datwltm, q,stiqw syru-onutut dr vIf siiclc (Th€olosje hisronque 83). B"*"h*;:t;;, ': R. BL^ur ^\. La luaie4 lars ton4. hitro.lu.tion d l.i,ud. d. Ia chew,ocm l1r"J:1,:,"1i;lil,r,l;:ll,,endlp , a le8?r firad rom in 24 z in 194'7 ca dominant la o odocti de parintele Hausherr". incep€a sa fie depelit de onodoctiinsisi. InfluenF smntului Isaai Sinrl n-a incelat sa fie dominanta intte reprezentantii rradiliei isihaste din monahismul Srec din prima jumitate a secolului XX li lor le datorem inderDnuri stdruitoare adresate monahilor 9i credinciogilor de a aprofunda scrierile Sfantului lsaac (ceea ce a condus la teeditari succesive a ediliei Theotokis in Grecia din 1966 incoace). Aslfel, faimosul gheron Iosif Vatopeditul (1 1959) scria: ,,Daci toaie scrierile Pdrintilor pustiei carc ne invati trezvia ti rugeciunea s-ar fi pierdu ti ar fi supraviefuit doar scriedle avvei Isaac, ele ar fi fost de ajlns sa ne invefe de Ia inceput Si pana la capdt viala de lini$ire li rugeciune. Ele sunl alfa gi omega vietii de rezvie gi rugEciune IAunlrice $i sunt singure indeajunsA ne ciliuzeasce de la prima treapte ti pand b desevartire." Iar gheron Hieronymos din Eghina (t 1966) lndemna si el: ,.Nnl uita pe Isaac. ln fiecare zi o pagint din avva lsaac. Nu mai, mulr. Isaac e o ogljndd in care si te uili la tine insufi. In aceaste oglindi vei vedea dacd ai pe fala ta necurelii $i murderii ca se le poti indepena ti se le poti gterge. In avva Isaac iti vei vedea gandudle gi ce anume gandesc ele. Vei vedea incotro merg picioarele tale. Vei vedea dacd ochii tdi au lumini ti vid. Vei gisi acolo cAi srgure Sr neretecite care-ti vor fi de ajutor. O pagine din I$aac pe zi. Dimineata sau noaptea, oricdnd. E de ajuns sd citegri o pagini pe zi." Un ucenic al acestor doi celebri gheroni, pdrinrele pantelimon, a rnlrnlal inlre 1958-1962 in Boston, SUA, o comunitate monahalS onodoxa traditionali\ta cu hramul ,,schimbarea la tsa15" ti a steruir se se faca o rmducerengleza edilier Theo_ tokis. Lovindu-se de dificukalile insurmontabile puse de textul Srec deficirar al acestei edilii. ti neputandu-le soluliona ntct prin recursul la microfilrnele vechiloi manuscrise grecegtr 'ror .,r. lra/,,u. n 2),p rol. 25
(de la Paris- Sfantul Sava, Sinai si Athos). tandrul traducator -- Dana R. Miller - a cerut ajutorul laimosului siriacist de la Oxford, protesorul Sebastian Brock. li a invatat siriace pentnr a putea confrunta textul grec cu originalul siro-occidental (inedir, deci consultat dupd microfilme). folosit ca baza de lraducdtorii greci Patrikios 9i Avramios de la Mar Saba la 'fir!itul seeolulur Vlll - incepulul secoiului IX\4. Rezulratul acestei traduceri a textului grec confruntate in note cu originalul siro-occidental a fost monumentala editie americane a ,,Omiliilor ascetice" ale Sfantului Isaac editate de Holy Transfiguration Monastery, Boston, in 1984 (CXV + 561 p.). Textul englez e incadrat de doui ample ii riguroase srudii ale traducatorului (care din smerenie nu ti-a dat numele in carte). .,lnt.oducerea" (p. LXlll{XV) ofere o relatare istoricd exactA asupra vietii ii scrierilor Sfentului lsaac, plecAnde la cele doue notite incadrate in viata Bisericii R5siritului din secolul VII, urmattr de o hecere in revist a situatiei textului siriac (p. LXXVII-LXXXVT. grec {p. LXXXV-XCIVt. slavon 5i rus (p. XCIV-XCIX, cu traducerea engleze a prefetei staretului Paisie Velicikovski), a traducerii engle?€ din 1923 a lui Wensinck fecuti direct dupe rcxtul siro-oriental (p. C-CII) Si o prezentare a principiilor $i optiunilor terminologice ale noii traduceri (p. Cll-CXll). Aceea5i rigoare Si autentic stil ttiintific dominA $i ,,Epilogul" (p.481-541), un amplu $i valoros studiu consacrat ,,istoriei $i teologiei Bisericii Rislritului din Persia pana la sfarlitul secolului VIf't5. Aga cum aratd parin, lii de la Schimbarea la Fati in ,.Cuvantul" lor,,inainte", scopul anexerii acestui studiu la traducerea ,,Cuvintelor ascetice" ale Smntllui Isaac e acela..de a demonstra ce avva Isaac n-a fost nestorian, cum se sustine indeobste Occident", intrucat studiul mentionat ,den|onstreazi ctr pe vrenea Sfantului Lsaac nu se poate pretinde istoric ci Bisericdin Persia em onestoriani> in sensul doctrinar al cuventului. IndeDendent roate ia Cel mai ve.hi manuscris, pastrat din p!.ak fratrenrar, e un r€xr gr€c umill de 78 dc file, continend p.imele 16 omilii, ri pastrar aciualmente la Biblioteca Nalionala Frantei: Co.ler P4risihus F ecus 691. " Tradus intcgral penlru valoarea lui excepl'onald in volumul de fal, maijos. p.465-516. aceste coDsideralii insa, in scrierile Sfantului - binecuvdnlare.l lut fr( cu nor | - nu e^isd nimi! care sd con!ne doctflnele hrrstologrce condamnate ale ne\loriani\mului sau orlcare din celelalte inv66turi eretice ale vremii"'" Daca anil 80 au vezut cel pulin in Ortodoxia americana reconcilierea evlaviei cu eruditia- anul 1983 a adus cu sine o descopenre cu adevirat epocald. Intr-o anexe a edi{iei sale din 1909 (p. 582-600) a textului siro-oriental original al corpusului cunoscut al scrierilor isaachiene, perintele Paul Bedjan publica trei extrase"' din ,,paitea doua" (parguthi d-tunenl total necunoscutd part atunci a scrierilor lui Mar Ishaq al Ninivei dupe un manus-cris de 255 de file din regiunea Urmia (nord-estul lranului). ln p.efata sa (p. XVI), Bedjan scria: ,,Al fi publicat acest manuscris ca un al doilea volum umetor primului, dace l-aS fi putut colationa cu un alt manuscris. Dar aceaste resurse mi-a lipsit. $i am regretat faptul, ceci in el se gesesc pagini foarte frumoase." In evenimentele tiagice din anii l9l5-1919, care au dus la masacrarea populatiilor siriene 9i ifrnene din nordul Irakului Si Iranului fi din Turcia de citre kurzi, bibliotecile din zone cu sute de manuscrise prelioase au pierit in fldciri pent.u totdeauna, in holocausrul cultural care a insotit ru$inosul genocid al unora din cele mai vechi crettinetdti orientale masacrate, deDortate, islamizate sau exilate. in aceste dramatice integml pc ",."u-.tun1". manuscrisul care-l avea la dispozitie Bedjan a pierit fa.e urme, Panea a ll-a a corpusului isaac^hian pastrandu-se doar fragmentor in doua codice lacunare'.. Pierderea manuscrisului din Urmia erc socotiri ireparabild. in aprilie 1983 profesorul Sebasltan Brock a avut insd bucuda de a descoDeri in Biblioteca Bodleiand dln Oxford un alt manu\cris rntegral necunoscut al Pinri r ll-a Achi.,rlionat in 1898 tol drn regiunea Urmra. de .-t)f. t t!4\d,n t0), 1984. p. XXXIX. ' Pasinite 582588: ,tapilole desprcunoaiterc ', Sura IV.71-75. 78. 80 t rusaciuDrie 5.22_26. 29-10 din Crv 5i irr Ia p. 5t9-600 Cri!. I I dcsprc i&r.{l 298 (sccolcle XII-Xlll). ll5 t.: ..Capirole d€spre 46-lV. |5.2(Ll9fi a_rd,. 10, -1G-19. l0:$iAa'a,/s,erp'role destlre cunoattere lV,89 l0l) $i (-r,! t 20 26 11
- Page 1 and 2: . I Et. L|GTFCA I :MANASIIRTI POTiI
- Page 3 and 4: iar traducerca romineascd a paisien
- Page 5 and 6: l. schimband astfel vechea lor ordi
- Page 7 and 8: Britannica din 1887 scris de siriac
- Page 9 and 10: f Chabot $i (o(' €ruditii catolic
- Page 11: secolu lui V""'. A afirma insd in 1
- Page 15 and 16: J $i. in sfarsit, prinra monografie
- Page 17 and 18: J aproapc patru secolc. conllicl so
- Page 19 and 20: porar). Schisma Orienrului chirilia
- Page 21 and 22: L- Sfanla Cruce. La Alep in 630 Her
- Page 23 and 24: 7 strict diotjziti. In 595, 300 din
- Page 25 and 26: tt ,,Sdvartirea intregului drum sti
- Page 27 and 28: meu>. Ai vdzut dragoslea deseversit
- Page 29 and 30: measca moartea infricosf,toare pent
- Page 31 and 32: L- logica pedagogicd proprie lui Te
- Page 33 and 34: L- O influenle deosebiti asupra con
- Page 35 and 36: L-- ,,documente scrise pentru unul
- Page 37 and 38: -_ inruitrr tot mar ftne 131. I r d
- Page 39 and 40: L-- Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m
- Page 41 and 42: ornul cizut. Ea poate fi evitata pr
- Page 43 and 44: Cuvdntul 1 Scrisoare [citre Mar lsh
- Page 45 and 46: ochii cere atata timp Si sarguinF p
- Page 47 and 48: E. 2J. Acestea sunt lucrurile pe ca
- Page 49 and 50: L- pezirea cu sarguinla a ostenelil
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
(de la Paris- Sfantul Sava, Sinai si Athos). tandrul traducator<br />
-- Dana R. Miller - a cerut ajutorul laimosului siriacist de la<br />
Oxford, protesorul Sebastian Brock. li a invatat siriace pentnr<br />
a putea confrunta textul grec cu originalul siro-occidental<br />
(inedir, deci consultat dupd microfilme). folosit ca baza de<br />
lraducdtorii greci Patrikios 9i Avramios de la Mar Saba la<br />
'fir!itul seeolulur Vlll - incepulul secoiului IX\4. Rezulratul<br />
acestei traduceri a textului grec confruntate in note cu originalul<br />
siro-occidental a fost monumentala editie americane a<br />
,,Omiliilor ascetice" ale Sfantului Isaac editate de Holy Transfiguration<br />
Monastery, Boston, in 1984 (CXV + 561 p.). Textul<br />
englez e incadrat de doui ample ii riguroase srudii ale<br />
traducatorului (care din smerenie nu ti-a dat numele in carte).<br />
.,lnt.oducerea" (p. LXlll{XV) ofere o relatare istoricd exactA<br />
asupra vietii ii scrierilor Sfentului lsaac, plecAnde la cele<br />
doue notite incadrate in viata Bisericii R5siritului din secolul<br />
V<strong>II</strong>, urmattr de o hecere in revist a situatiei textului siriac<br />
(p. LXXV<strong>II</strong>-LXXXVT. grec {p. LXXXV-XCIVt. slavon 5i rus<br />
(p. XCIV-XCIX, cu traducerea engleze a prefetei staretului<br />
Paisie Velicikovski), a traducerii engle?€ din 1923 a lui Wensinck<br />
fecuti direct dupe rcxtul siro-oriental (p. C-C<strong>II</strong>) Si o<br />
prezentare a principiilor $i optiunilor terminologice ale noii<br />
traduceri (p. Cll-CXll). Aceea5i rigoare Si autentic stil ttiintific<br />
dominA $i ,,Epilogul" (p.481-541), un amplu $i valoros<br />
studiu consacrat ,,istoriei $i teologiei Bisericii Rislritului din<br />
Persia pana la sfarlitul secolului VIf't5. Aga cum aratd parin,<br />
lii de la Schimbarea la Fati in ,.Cuvantul" lor,,inainte", scopul<br />
anexerii acestui studiu la traducerea ,,Cuvintelor ascetice"<br />
ale Smntllui Isaac e acela..de a demonstra ce avva Isaac n-a<br />
fost nestorian, cum se sustine indeobste<br />
Occident", intrucat<br />
studiul mentionat ,den|onstreazi ctr pe vrenea Sfantului Lsaac<br />
nu se poate pretinde istoric ci Bisericdin Persia em onestoriani><br />
in sensul doctrinar al cuventului. IndeDendent<br />
roate<br />
ia Cel mai ve.hi manuscris, pastrat din p!.ak fratrenrar, e un r€xr gr€c<br />
umill de 78 dc file, continend p.imele 16 omilii, ri pastrar aciualmente la<br />
Biblioteca Nalionala Frantei: Co.ler P4risihus F ecus 691.<br />
" Tradus intcgral penlru valoarea lui excepl'onald in volumul de fal,<br />
maijos. p.465-516.<br />
aceste coDsideralii insa, in scrierile Sfantului - binecuvdnlare.l<br />
lut fr( cu nor | - nu e^isd nimi! care sd con!ne doctflnele<br />
hrrstologrce condamnate ale ne\loriani\mului sau orlcare din<br />
celelalte inv66turi eretice ale vremii"'"<br />
Daca anil 80 au vezut cel pulin in Ortodoxia americana<br />
reconcilierea evlaviei cu eruditia- anul 1983 a adus cu sine o<br />
descopenre cu adevirat epocald. Intr-o anexe a edi{iei sale din<br />
1909 (p. 582-600) a textului siro-oriental original al corpusului<br />
cunoscut al scrierilor isaachiene, perintele Paul Bedjan<br />
publica trei extrase"' din ,,paitea doua" (parguthi d-tunenl<br />
total necunoscutd part atunci a scrierilor lui Mar Ishaq al<br />
Ninivei dupe un manus-cris de 255 de file din regiunea Urmia<br />
(nord-estul lranului). ln p.efata sa (p. XVI), Bedjan scria:<br />
,,Al fi publicat acest manuscris ca un al doilea volum umetor<br />
primului, dace l-aS fi putut colationa cu un alt manuscris. Dar<br />
aceaste resurse mi-a lipsit. $i am regretat faptul, ceci in el se<br />
gesesc pagini foarte frumoase." In evenimentele tiagice din<br />
anii l9l5-1919, care au dus la masacrarea populatiilor siriene<br />
9i ifrnene din nordul Irakului Si Iranului fi din Turcia de<br />
citre kurzi, bibliotecile din zone cu sute de manuscrise prelioase<br />
au pierit in fldciri pent.u totdeauna, in holocausrul cultural<br />
care a insotit ru$inosul genocid al unora din cele mai<br />
vechi crettinetdti orientale masacrate, deDortate, islamizate<br />
sau exilate. in aceste dramatice<br />
integml pc ",."u-.tun1". manuscrisul<br />
care-l avea la dispozitie Bedjan a pierit fa.e urme,<br />
Panea a ll-a a corpusului isaac^hian pastrandu-se doar fragmentor<br />
in doua codice lacunare'.. Pierderea manuscrisului din<br />
Urmia erc socotiri ireparabild. in aprilie 1983 profesorul Sebasltan<br />
Brock a avut insd bucuda de a descoDeri in Biblioteca<br />
Bodleiand dln Oxford un alt manu\cris rntegral necunoscut al<br />
Pinri r ll-a Achi.,rlionat in 1898 tol drn regiunea Urmra. de<br />
.-t)f. t t!4\d,n t0), 1984. p. XXXIX.<br />
' Pasinite 582588:<br />
,tapilole desprcunoaiterc ', Sura IV.71-75. 78. 80<br />
t rusaciuDrie 5.22_26. 29-10 din Crv 5i irr Ia p. 5t9-600 Cri!. I I dcsprc<br />
i&r.{l 298 (sccolcle X<strong>II</strong>-Xlll). ll5 t.: ..Capirole d€spre<br />
46-lV. |5.2(Ll9fi a_rd,. 10, -1G-19. l0:$iAa'a,/s,erp'role<br />
destlre cunoattere lV,89 l0l) $i (-r,! t 20<br />
26 11
Change language