despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

Cuvdntul6
Al acduissi Mrr Isarc.
Despre s€mnelc adevlrate sle vieFi/mantuirii
spre adevlrata alipile d€ Dumnez€u c!rc se iv
sulleL
1. Iati' frale, cele dou.i semne adevirate dup, carE
tea simti lumina sufletului tiu aonci cind Dumne
int'rednici si te faci lumini intunFu. Ele vor fi de
str-ti face cunoscut adevdrul care a inceput str strilu
sufletul teu.
2. C6nd prin haml 9i mila Dormului nostru lisus
incepe sa sft uceasci in tine luminarea gdndirii dc
vorbit Pdrintii, iti vor inuri acest lucru doue senure.
b vei gesi in tine, cunoage ctr elli inci foane depafte
minare, chiar dacd 1i se par€ cl vieFietti bine.
J. Unul din semne e urmetorll. Cand aceasta lumi
cunsa strtrlucette deja in sufletul tdu, iat, ce se va in
ori de cate ori vei lisa citirea lsctipturii] sau rug
gandirca ta va fi prinsa de unele versete sau de conlin
va medita asupra lor 9i va cerceta spontan lnlelesul
hovnicesc; va fi atel de legati de ele incfu nu se va nai
de ele qi nici un lucru creat n-o va Putea imprlftia Chi
nu te vei ingrti mult 9i nu vei dori ac€asia, lucrul sc
timpla gAndiriin mod spontan, daci nu cu totul satt
plin, atunci mecar in parte.
4. Al doilea semn, la fel de precis ca primul, e ac
sufletul lasa intunericul ti se face lumine intruntru,
singuraticului se dau ingenuncheri indelungate. lar
rea ln acestea ii va fi atat de desfttad, inc din Prici
terii poate remane ingenuncheat la prmant rei zile
252
rl
(imra oboseald: el nu mai vrea sA se ridice in picioare, fi ori
;e ori iti ridice capul vrand si se scoale in picioare. din
"rte
oricina aceler indelungate desfd6.i din inima sa cade iarqi
iu fala la palnant. Rugtciuoea devine atunci pentru el un lu-
.ru mic, fiindci in clipa in care aceast a trcctrt in inima lui,
et simte ajutorul flui Dumnezeu] in toati fiinta lui ti desfdtacz
devine atfu de inlensi, incAt limba i se opre$e ti inima sa
6ce. O dulce linigtire cuprinde inirna $i-rnidularele lui, in aga
fel incat anr putea spune ci nici rnicar lrnp&atia cerurilor nu
se mai compar, peotru el cu linittirea rug5ciunii anrnci catld
zace prevalt cu fa(a la plnant ln liDi$lire zi $ noapte. $i pe
car va intra cineva in luminarea gendirii, pe atet se va invrednici
de desfirare in ingenucherile sale.
5. Scaiu toate acestea, frate, pentru cei ce sgruie neconte-
Dit in linigtire, nu pentn! c.i ctrrora ar€st€ lucruri dumnezeiesti,
sevtufite intre Durmezeu $ sfinli itrtr-o tainl negrfitn, b
par vr€dnice de ras.
6. Dar la c€ bun sa rnai vorbesc, frate, de lucruri despre cnte
nu se poaie vorbi pentru ce suna negdite? Dedicd-te ostenelii
rugeciunii li vei gdsi ceea ce nu poti auzi de la nimeni altul.
Z M-am dus odate sA vid pe unul din ptrrinti care mi-a
spus: ,Nu-mi rnai pot pleca genunchii la rugiciune fdre ca, ln
?nseli clipa in care-mi pun ln mitcarc rugiciunen, t?icerea str
[u cadtr in inima mea ti, sta[d toattr ziua ingenuncheat ln
rugiciune, nu mai sunt in stale sA spun ceva, ci stau lini$il
firtr ca acest lucru si aibe ceva de-a face cu voinla nrea." $i a
mai spus: ,,Numai dupd multe osteneli am descoperit acest
lllctll pe car€ mi l-a deruit lini$irea." N-am auzit as€rnenea
lucmri decat de la acest betdn, $ n-am intahit pe nirneni
altul care si fi dobandit atet de exact acest lucru si care se
vorbeasc?i despre el cu atata autoritate. Dar p€ntlu c! du toti
$rnt ln stare sd asculte nici sa atinge acest har al rugiciunii
clrrate
5i puterea care este ln ea, chiar $i cei cale prir| milos-
:rlrte au gesit asemenea lucruri le tin in ei intiti, multumind
lul Dumnezeu Care le-a dat o astfel de mangaiere ca leac
Dentru ostenelile lor.
. 8 Frate, cine aSteme in scris aceste lucruri o face din expen'nF
pentru ce Drin harul lui Hristos le-a cunoscut intrucatva
253