despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

acesta Drimeste Si auzul sau Acest cuvant'il introduce I
alt6 cunoaqtere. muh mai mare deca( aceasla'.ti atunci
descooertr iucruri diferite, care nu pot fi incredintate
iar o datd cu ele primegte $i mefturia inimu
9,/. O convingere parliale a Sendirii e ajutorul pe ca!
seite omul la ru;aci;ne in orice cere cu sarSlinti-$ pe
va ensi in expelenle plecind de la cererile rug6ciulii
De;ici dobanleste o mare incredere
rugaciune' e ir i
credinp sa 5i castige in sufletul s5u o mare convlngctl
meiata pe nedejdea ln Dumnezeu".
a ous Diciorul De pragul celei de-a treia etape' care e vl
duhouniceasca, iil adumbreqte harul Duhului' mai in
dtr stringerea lconcentrarea] gindirii, iar de aici intri la
rile cele rnari descrise de Perinti. 1
9J. DacA aceasttr strangere a gandirii s-ar intampla
de-a doua etape, cea a ostenelii treptei sufletesti, ajutol
vine de la Dumnezeu ar fi putin, ti nu va fi dat decet
rnea slujbei si rugtciuniin mtuura in care singuraticul
liniqtirea 5i despS4irea
oanreni Acest ajutor e ins(
anume curilie, care nu e in\d desevarlile. cum da
fericitul loan din Apatneea: ,,Strangerea gendirii va
dn. Dentru c6 ea nu e cu desevarlire cuattr de orice inv
i"'6. cand u,ing. p.ugul in care se imPlineite vietuirca
rcasce, aunci prime$te o sporire trcptata $i darul crc
6: .Umurirei Din mila sa pcnru noi. bunaatea lui Dumneze! I
o misca.c a voinlei Lui vesnice gata si iasi din El Potnvit rug
omului. Fecnnd a€easta EI nu desiiinteaza nebun€$€ pentru un
hourire $ un gand fiinlial al Sau, ci slame$€ in acest om,misc'n '
ciune pentru lucruri Pe care El are sa lc implineascl Uf, ascn
doban;€$e de aici familiaritate cu Dunnezcu din pricim nadejdii
*. in minr* I-u; t penm ca se ingrrjeste de deasa rugaciune
cendirea ne€ontenitA la Dumne?eu -
' s forN on Apeves,r. Dia log desP'? suiet si Ftini: ltrall lt
1919. p.28.
214
:ndre9re. firndca incePe sa vada de depane limanul Ca'nd'
'-"1 uooi. t. va apropia de locul vielurrii urmatoare [cea duil,iun,..u.cdl.
atun.i Pulere il va adumbri cu totul lcf I-'
'."rst si de acum aiutorul ".ea ei ise va da nu numai la slujba Si
l,'a.lun.. gi in alte momente. Neconlenit va fi ca beat de
'riimnezeu. "i iar g6ndirea i se va strange de la sine in taina ne-
IJl,r. Ou"a se intempla sd medilezr€ sau sa citeasce Scriptu-
:;-arunci va inlemni pe neaileptate ii va sla nemiscat multi
,1"r.. A.".tu lucrul celor mari Caci o astfel de oPrire
" se
frce dupa mesura fieceruia: u-nii se opresc zl $l noapte. sau
chiar mai mult, allii mai Pu1in"'
94. NinEni str nu se mi.e dace nu gese$e rePede aceasti
$rengere lreculegere] a gandirii, nici rnicar p€ cea pa4ialE la
slujba qi rugdciune, fiindci ea nu line numai de ostenelile truouiui,
nu e proprie celor de mijloc 9i nu se gds€tte u9or, nici
Lo"d". Nu date decat intr-o mare liniltire prin osteneala
"
inimii celor care au lesat cu totul lumea ti au pdrisit cu destrvirsire
vederea si auzirea oamenilor. Cine-ti deprirde sufletul
snu astfel ti disPreluie$te trupul li lurnea din iubire de
Dumnezeu. acela se invrednicette mai indi de o rcculegere
par.tiale $stand putin din ea; aceasta cregte apoi ca o semanli
9i ajunge prin harul lui Hristos la darul care n-ate asemenare'
Acest dar, iubitilor, ne cheamd se teiem li sd lepedem de la
noi lumea pi sd ne gribim se alergem dupe Hristos
9J. Dace intreabi cineval ,,Unde e gindirea in acele momente
de inalte re.ulegere?', iatl ce spune Scriptura:
''Lini$ea
a cdzur peste Avraam" [Fc 15, 12] sau, desprc Adam:
-'$i a
adus Domrul Dumnezeu linitte peste Adam" [Fc 2, 2l]. In loc
de,,lini$te", limba greacd spune ,,uimire' [etttaiir]. Explicend
laina uimirii. fericitul TAlcuitor lTeodor al Mopsuestiei] scrie:
'Nuneste uimire c@a ce e in afala ordinii obignuite 9i in afara
, or ,J-nmurlre: Osteneala treptei sunetcsti e viaF in podnF: ea e mas'ira
qchijloc
in viala singuraufii, adica e treaplB celor ce
*rea rrepr(r \ufleretn e o inlelEgere dcJ adanca d,r
"h duh,'\nrce$r penrru ca dcester inrre( (unoJtlereJ
235