despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

que au minte itiu aceasra, nu insd cei multi care-L int
pe Creatorul: ,,De ce nu ne-ai facur de la inceput ca pe
geril $i de ce nu ne-ai aSezat ldircc0 in slava viiroar€?'
nu liiu c€ spun, nici rosturile mAre(e pentru care au fost
zate in noi slabiciunile: pentru cd desfiitatea Impereliei i
rilor trebuia se fie ldcuta mai tare plecande la cele de ai
89. Cici de unde ni s-ar fi Duhrt face cunoscut, inde
rlMar€ a lui Durnnezeu dace n-at 6 fosl neputinta 5i sl
nile firii? $i cum s-ar fi putut face cunoscut6 marea Fta
Creatorului, dacd n-ar fi fost aceste schimbtrri ln fire '
s-ar fi pus ln mi$care ln stihii o mare putere spre pede
celor neascult[tori? Cum s-ar fi Dutut stabili hotivul
Doanrului si al multelor lucruri artrtate de El in Economi
spre €videnlierea mlreliei Sale ti descope.irea iubidii
Cum ne-am fi puhrt desfdta de iubirca Irnpiretiei cend
intrucat Crl Care a dat-o e nevdafi, dace n-ar fi luat dii
un chlo vazut rn cate sa-L Dulem veoea llmDeoe i raua
ciunile ac€stei lumi toate cele viitoare n-ar fi decat inchi
Nici macar firile neviz[te n-ar fi stiut ci Ia un semn al
torului fliptura lor va fi odad afezrti in slavtr. daca sl
nea inclinafei sprc rau care a pricinuir nepdsarea lor n
ftrcut pe unele din ele si iase in afara Proniei care stlp
toate Si nu s-ar fi asemdnat unor pietre prclioase care a
necat in adanc. DurDnezeu C.el inlelept in toate Si sldpfoi
loate a randuit frumos aceasti lume de acum cu sl{bici
ei $ bine a hograt s-o iace a$a cum este acum, nu ca ti
ar fi urmarit altceva: neptrctrtoFnia, lipsa ilclinatiilor re
neprimirea celor contrare si a neputintelor, cici in afarai
Lui nimic nu se Dutea schimba in altceva. chiar daci El,
dorit ca lucrurile si fie altfel. DeSi Scriptum introduce f,
gereaze alle morive: uneori satana [Sol2, 24], uneori
tal€a noasra faF de india porunce [Rr, 5. l2], iar alteo
pricini, adevtrratul motiv renLane ascuns ii cu totul altul
rru El. Astfel su scris: ,,Dace Adam n-ar fi pecetuil,
o'z
No$
$i ceilalli
'ncrginalai
,,Daca unul zice: Dar care va fi
car€ nu sunt consti€nli? Sunlem convinfica ti ei vor fi
impreunl cu loald lune3.
desnvarit
n-ar fi intrat in fire", cind este evident ti dd manurie de
i6aasra gi alcituirea lui cd omul a fost creal pentru aceasta
i"entru a muril ch'ar inainte de a fi pecetuit. Sau s-a sPus:
'bomnul S-a cdrt cd l-a fiicut Pe Adam pe faF Pemanrului ti
i'-a parur rdu in inima Sa" JFc 6.61, ca $i cum ar fi fost sur-
";ns de pdcarul lui Adam si nu l-ar fi vazut chiar inainte de
i-1 6 crear qi n-ar sla scris: ,Ctrci lnainle de a fi fost create
;oale erau cunoscule Lui" [cf. Sir 23. 20] Sau s-a spus: ,.Strioerul
Sodonrei a urcat pard la Mine. Mtr voi pogori sd vid
iaci e asa" [Fc 18.20-21], ca gi cum ar fi avut nevoie str afle
,cest lucru. Si sunt multe alte lucruri in care F-conomia lui
Dumnezeurmtrefte lucruri diferite de motivele invocate de
ScriprurE pentru ele spre folosul celor care suDt irivlttcei fi a
clror neputinl, are n€voie lnct d€ povttuire. Durnrpzeu ilstr
r ingeduit si inleleagi scopul lultiml al Sc.ipturilor, ca 9i
ordinea $i motivele Economiei Lui faF de Primii oameni,
uoei alte generalii alcltuite din initiati itr taina adevtrrului'
lnei generatii mai deslva$ite decat cea de la lnceput, cum au
fost fericitul Pavel ti celorlalti ucenici de duPt el, care p.iD
Duhut au primit inielegeri $i ltmuriri cu privire la ele- Ata
decintelege fi tu taina vietuirii acestei lumi, fiindci in ea se
ascunde un lnfeles pe care Dunmez€u il descopern in parte ti
treptat uno|a, potrivit momentului ti potrivit cre$erii lumii Si
a lor, in timp ce tuturor celorlalti el le rimene ascuns.
90. Fratii rnei. dacd meditand la aceste lucruri sau la altele
asemdnetoare, dar urmirind un scop diferit s€ intamPld cain
alte capitole si spunem altceva, sd nu vi s€ pald cd acum desfiinpm
cele ce spuneam inainte. Aflafi cd anDci umblam Pe
calea ardtattr lextedodd] a Scripturilor ii vorbeam porivit cu
nisura $i locul lor, fitrd ca prin cuvantul nosru si fi intrat in
ascunzimea Scripturilor. AJlali ci si unele gi altele sunt deopotrivd
de adevtrrate: in prinrele era vorba de cunoalterea co_
lNni a cdii aratate [exterioarc] pe care ne-o dau ScriPturile'
ll celelalte e vorba de cunoa$erea tainicr. Pane ce aceasta
qltl urme nu e pe mesura omului, auzul nu-i poate paimi cuva'htul.
cand inst Dumnezeu vrea sI o dea, ea insd$i vine ln
ajttlorul
omului si cand i-a sosil vrer|ea, o date cu darul ei'
232 l3.l