Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
pane din cele mai mari, ci doar din cele de.mijloc. Luc<br />
mai de prel ti mai insemnat in rugeciunea curag e insi<br />
netatea li slebiciunea miscerilo. ti faptul ce in putin<br />
rugdciunii ei gandirea privette ca lovitt de fi[nuna€.<br />
lucruri se pot indmpla acum cu ea cand se stame$te I<br />
aceasti slaba rniicare: sau se inchide in ticere din pri<br />
puterii cunoaqterii pe care o primegte minlea prin vers<br />
Scripturiil, sau e cuprinsd de dulceata a ceea ce se miFi<br />
in vederea rugdcitrnii, iar inima se deprind€, fdr[ si<br />
alt lucru. in dorinta iubirii neseturate. IatI lucrurile c<br />
insemnate in rugtciunea curate ;i s€rnnele pe care le vei<br />
in vrenEa mgeciunii. Vezi in care din aceste pe4i ale<br />
ciunii se afle gandirea ta. in primele sau in cele umdt<br />
67. Prisosul cuvintelor. pe care inima le face str 16<br />
curgind din belgug in vremea rugiciunii, 9i migcirile ei<br />
Si felu.ite sunt un semn al infocerii, dat li ct gandirea n-a<br />
flt ince lumina care e in ele, nici n-a fecut pane acum<br />
enta cunoatteni care lumineaze la ceasul rugeciunii (<br />
Iaunric, ci primette doar puterea a ceea ce face se fa<br />
inima sau chiar buzele. Iati acum semnul ce gandirea<br />
putere a ceea ce se roage $ e luminatii de adevirul dinll<br />
cuvintelor: nu mai poate nici se inainteze, nici s2i spo<br />
bogela cuvintelor, ci e dintr-o dati ca inl6ntui6 de ur<br />
cele doue posibilidti pe carc le-am artrtat pe scurt miti s<br />
68. Se ltim ti aceasta: nici lunginea, nici durata rug<br />
nu atemd de bel gul cuvintelor sau de numIrul ti schi<br />
rea versetelor, ci de izvorul cunoaiterii !i de pulerea v<br />
lor ardtate atunci gandirii. Se inveFm de aici ca atunci<br />
gandirea e luminatd la rugiciuDe, inlelegerile nu se ridi<br />
ea doar la fiecare cuvant al cererii sau la fiecare ve<br />
slujbei, ci adeseori un mic verset pnmelte el singur<br />
putere 9i incepe sa sfeluceascd, li atunci gandirea se in<br />
spre simlirea acelui verset care s-a luminat in ea. Panl<br />
rugeciunea era ca un torent nevalnic; din clipa in care I<br />
acesrur verset se ndrca ln sanolre. Ilrea nu mat are<br />
sel lase li se [eaca la alt verset. Dar dacd ii este luatd<br />
ta lumine. atunci Doate trece la altul. Ori de cate ori un<br />
122<br />
.r lumrneaza astfel. gandirea \ta acolo in lini$e $i 5e opre$te.<br />
iind r ujuns alet de luminoase. unde s-ar mai pulea scurge<br />
,nulrrmea miscnrilor. cuvintele fdri sfdr<strong>qi</strong>t $i raul feluntelor<br />
;€rsete? Daci ata stau lucrurile, atunci cand cineva s-a rugat<br />
cum [ebuie cu gindire deschisd, nu se mai poate intoarce<br />
spre mulFrnea cuvintelor.<br />
69. Spunand acestea nu laud paralizia gandirii, ci vreau si<br />
fie scirtitii de torentul unor cuvinte prea dese li prea lungi. Nu<br />
disprefuiesc rugiciunile dese, nici nu vreau sd impiedic slujb€le<br />
lungi, ci vreau sf, pun in lumini o treapte mai buni cate<br />
e in ele ii sd fac str se vadtr darurile care se gtsesc in ele alldld<br />
ti semnele dupi c!t!€ se poate recunoatte misura gand!<br />
rii fieciruia la rugiciune ti ta slujb6. Astfel, in vremea rugiciunii<br />
gdndirea nu trebuie st caute lumiDa fu prisosul vers€telor<br />
rugeciunii, nici in bogllia cuvintelor ei, ci mai degrabtr in<br />
aceasta: chiar dacd aceasttr lumina e mic5, gandirea prirne$e<br />
ulor puterea carc este in ea se inddgostegte de dulceaF<br />
care e iniuntnrl cuvintelor care-i slujesc ei, iar prin ele gindirea<br />
primeste o revirsarE de cuvinte dincolo de alcituirea ver_<br />
bale si in[untrul cerora e a$ezati tAcerea inlelegedlor care e<br />
rugdciunea exactji a firii netrupe$i carc este in n<strong>qi</strong> {i care e<br />
inteligenla cunoscitoare [gnostic5].<br />
70. Nu te opri daca lungimea dujbei sau durata ruglciunii<br />
fi multele repeiiri din ele te plictisesc, fiindct in osteneala<br />
repedrii cuvintelor li rtrMarea lungimii lor se vor natte ln<br />
noi cele de care am vorbit. St stim instr str nu ne oprim aici li<br />
str nu le socotim drepa rod, ci drept tid'cina frtl de cale nici<br />
un rod nu s-ar putea artrta, nici nu ne-ar putea ctdea ln meini<br />
Pentru ctr suntem zi de zi lo ciutarea rodului ca si ne hrdnim<br />
ti sa ne desldtam de el, sa ldm ci daci disprepim 9i smulgem<br />
redlcinile socotindule nefolositoare,<br />
vom lipsi 9i de<br />
rodul cale se face vizut din cind in cind prin ele. Nimeni se<br />
ru inceteze serguinla neincetatit ln ele cet dmp e imbricat in<br />
trup, dar nici st nu se tulbure, ctrci vor avea un sf6!tit.<br />
7./. Cel care are mdsura si o ntrzuinti tare spre Dumnezeu<br />
nu se cuvine ca. o datd ce a iesit din lume, sa rtmana multa<br />
223<br />
I
Change language