despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

vedere fepturilor create, deti qi acestea tin de mesu.i
nate. Cici mangaierile pe care oamenii ajun$i la mes
sdva$irii le primesc din Scripturi 9i din versetele lpsal
se deosebesc de cele caE-i mangaie Si veselesc pe cei
treapta de mijloc. Intelege deci cA mangaierea primiltr,
singuratic de la un lucru din afard, printr-o mitcare a
sal, prin vederea ti auzirea a ceea ce se intampH, e mai
decar c€a pe care o prime e nemijlocit de la inima
sta singur printr-o rugaciune mai lluntrici decer cea a b
ii care-i cade pe neaiteptate in inteligenp pi i se
fed a se sluji de rnaterie. Aceasta e o descoperire carp
de la Duhul 5i un fel de prorocie care face ca inima si.
adevdrat proroc, fiindcn Duhul ii descoperi tucruri
pe care nu pot si i le descopere nici chiar Sfintele
O minte curati insd poate cunoa$te chiar li ceea cc
ingeduit Scripturilor se arate, mult dincolo de ceea ce
incredintat Scripturii. Dar izvorul a toate rirnene citirel
ea iese frumusepa g6ndiriis.
64. Fiindcd vorbim despre rugecione ti mulf vor str
care e anisum lor si ce anuftE sunt cele cunoscute in
enunErim pe scurt diferitele ei mtuuri. Fl-ti misciril
[iri, cureii-ti Sifi sraoge mintea din imprd5tiere, fii cu
glije la minte, pand ce vorh rrece in minunatul selat
orice nevoin6 incetead fiindci ineuntml lui e odihm,
nezeiasctr. Ctrci toate alergarca incercattr a bunei vie
celor care au dispretuit priveli$ea celor vtzute li strict
Fnlette un singur lucru: str ne invrednicqsctr de rugld
curati gi si ne gdsim desftrtarea in ea.
65. Adu-1i aminte bine mai intei aceasta: se nu ol
Ilcruri mai presus de fire, ci de cele carc 1in de ea9i
treapta rugdciunii curate - depi mulli se indoiesc de
r3 ,J-Arnurire Toate acesrca sc nasc din citire, ca ri rugdliuDea
suengerea g:ndrni: rcate sunr modelare
rugacrun€ ti prin a
sa fi€ simlite de inteligenF. Orice rugAciune, cee ru s€ naSre dinr
asrduA li deasa, leam&u cu un oup fafi pic'oarc care vre3 sa at
mesc cilirc p€ c€a potrivitn ficclrei gendiri g car€ prin intelegcri
pun€ in mi$are spre scopulei.'
riindci in ele se face alergarea multor frali ravnitori li vestili.
leci aceqtia se afla in acest slla$ $i aici trebui ei sa-$i conti-
;ue calea potrivil fiecalei schimbari pe carc o vor intahi aici;
;! sunr pe rreapB firii, dar lrebuie sA treaci dincolo de ea
!;trrea acestor lucruri e pentru cel treaz care pizette reEulile
gi e ucenic al lini$tirii. Dat pentru cel ale cnnri vietuire
ii mlsura sunt diferite. osteneala $i alentia acordala
"saciunii
acestor lucruri - cum sunl pezirea in rugeciune a hotarelor
qtudirii si deprinderea schimberii migc,rilor ei - vor plrea
is5arte. Priveqte 9i cerceteaz{ calea gandirii la vremea rugdciunii,
incotro duce, cum curge: ca un rau mare $ nevahic
sau slab li putin: ii in acest ultim caz, dacd acest lucru fine de
balbaiala gandirii sau dace e stiviliti in tindorpa ei lnainte de
multa lumintr a unei lntelegeri. Existii o rugdriu[e care curge
ugor, ti alta diferite. La unii e domoaltr, la alfii e repede 5i
iniocate. Unii se roage din adincurile minlii, allii ln curgerea
gindurilor lor; la unii iese din plins, alteori o fac si $5neasctr
dinduntru imbolduri nevalnice cu anevoie de sl'panit. Aceste
deosebiri ale rugtrciunilor explic[ 9i deosebirea rntrsurilor fieceruia;
felul in care a crescut cineva plecAnde la miScfuile
pe care le primea intampldtor hotir[lte gi el mtrsum lui. Plecan
de la mi$ctrrile sale continue ttie cineva dactr e in treapta
pociinfei, daci a inceput se vadtr strllucirea sufleiului siu,
drce umbla inca in latura caii pociinlei sau a gva$it-o li
incepe sa prirneasca o pregustale a desfttdtilor, adica a darurilor
care urnreazi pociintsi. Toate acestea sunt inse proprii
celor sarguitori; nimic din ele nu e pattea celor trandavi, ci
doar a celor care po?ntt povan rugeciunii li se silesc st dne
regulile ei. SI venim acum lnsi la cele sigure 9i sA lamunm
p€ scurt ni'te mlsuri rnai mici decdt cele inalle lde care am
vorbirl.
220 221
66. Frecventa miFerilor la rugdciune nu e o parte inalte a
rugeciunii curate, chiar dace e frumoase, ci tine de infltcerafea
ei, atunci cand urrnireite poceinF $i in ea se amesteci o
dlrrere sau o insoteste o frumoasd bucurie. Ea tine insa de
etap a doua sau a treia. Nu vreau se spun ce daca te afli in ea
urnbli in afala caii, ci numai ca o asernenea rugeciune nu face