Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Iar impreund cu sfantulproroc] Ieremia se strigim $ n<br />
necuraF:,.Tu, Doamne. impfuafe$O in vechi $i scaunul<br />
neam Si in neam! Nu ne perdii penol'! totdeauna li nu ne<br />
retecim pentru lungime de zile! intoarce-Te c6tre noi<br />
vom intoarce!" lPlg 5, 19-211. Fecui iareti vii. sA ne<br />
mistuiti, si n€ rugam; nevinov4i, sA ne mglm; vinovati,<br />
ruglm; inthati de s6ngele renilor noastre, sl ne ru<br />
zuti, si ne rugdm; io intuneric, sA ne rugim. Niciodad<br />
incetim sd ne rugem sub pretextul ci nu suntem vr€dni<br />
rugtrciune li a5a cum se cuvine pentru cele pe care le<br />
clci Domnul a zis: ,,Nu cei strnitosi au nevoie de d<br />
9, l2l. Si n-a$teptitm se fim senatoti ca si venim la doc<br />
intrucel suntem bolnavi, se ne grlbim li rnai mult sp.e<br />
ne infifitih inaintea Lui in rugiciune. Dactr suntem I<br />
tiati, daca am ctart li cadem, daci suntem bolnavi, sl<br />
dintim toate lui Durnnezeu in rugdciune. lncetarea ru<br />
e supunerea fattr de cel care ne oprimi. Cattr weme ne<br />
ti cerem ajutorului Dumnezeu, aratim prin aceasta<br />
suntem lene$i, ci dorinta noashe e in lntregime in<br />
sDre cele ale Lui.<br />
JZ Pudne'ralea sau asprirnea rdspltririi nu at6rntr norq<br />
numerul 9i de gravitatea picarelor, ci mai degrab{ de<br />
cunoalterii lpecitosului], precum $ de temperamentu<br />
de prilejurile li momentele picarului. Omul e jude.<br />
mult dupe ponderea celei dintei [a cunoatrerii] decnr a.le i<br />
din urmd lde numarul li gravitatea ptcatelor comisel.<br />
J8. Nimic nu e mai iubit de Durnnez€u si nici o cere<br />
rnai repede auziti cum e rugeciunea prin carc omul ce<br />
rea gres€lilor ti putere ti ajuto. pentru indreptaEa lor;<br />
piedicd ugor pedepsirca lor, chiar daca e vorba de gleF<br />
tul de grave. Cel care poarti de griji de indrEptaEa<br />
va primi neindoielnic Ai aceastA ce.e.e. Daci irNi ln<br />
de ie.taE mintea nu anEste.A $i cer€ri de indreptare,<br />
cercrile de iertare nu vor fi primite, pi el nu va fi sc<br />
pedeapse: chiar dact inmulteste rugiciunile, ele nu-i<br />
auzite, ca nu cumva nefiind pedepsit si se faci prilej<br />
tarc li pentru altii.<br />
2to<br />
J9. Orice pedeapsl sau intamphre in chip de osande care<br />
vr€a sd faca sd piare unele lucruri prin ameninFri li cu fo(a e<br />
nline de curse $i nu duce la nici o schimbare; $i chiar dacn<br />
:xisli o schimbare, e sprc un rtru ir mai mare. nu spre stivili-<br />
,rn lui Dar c6nd pedeapsa e ti povdnri.e li indreptrare $i poanA<br />
ssrnnul milei, atuncin ea se unes chinul li uSuratea. O ase_<br />
nenea pedeapsa e prompte dar 5i moderat?l, in vreme ce cealslte<br />
e doar pline de asprime. Inlelege ata li luptele ascunse:<br />
dneon ele n€ zdrobesc, alteori ne dau uturare, uneori ne<br />
chinuie, alteori ne odihnesc. Cine e in mijlocul lor sa $ie ci<br />
ornble pe o cale obifluittr, care are ln ea ti povituire !i invdtiture.<br />
CAci o cale in care n-ar fi decat ne.az $ intristare, fdre<br />
[nidejde de] schimbare, e sernn de ptrrlsire din partea lui<br />
Dumnez€u. Nu vorbesc de luptele care vin din relaxare, nici<br />
de intristarea care vine din neptrsare, fiindcl pe acestea Du se<br />
cuvine a le numi aceste lupte, ci vorbesc de luptcle celor veghetori,<br />
ca.e se [io in bunt randuiale ti-ti pizesc cu grUd sim-<br />
Frile ti gandurile, Si la care luptele vin dintr-o economie<br />
[dumnezeiasca]. Alte sup&,ri vin de la o gdndire negiutoare,<br />
predate intunericului, lancezelii lakediei], tulburirilor 9i indsterii:<br />
ele sunt fire sfe.sit in cel care n-are reMare, dar o<br />
minte inteleapG Stie si le indepAfieze prin smerenie $ mulfumire,<br />
ascultind de sfatuile birbatilor care au cunoatterea ti<br />
expe.ienta luptelor, chiar daci fali de allii aceitia par simpli<br />
lD ce prive$te educatia 9i invetetura dobandiE prin scris ti<br />
pnn cuvant.<br />
40. Una e cunoa$terea dobeldite din lupie gi alta cea dobanditdin<br />
inveFmra ti subtirimea milcrrilor [gandirii]. Cunoaitere<br />
dobandite din lupte are nevoie de incercare. De cate<br />
0n cei a ceror inteligenF ti intelepciune vin din invttitura lor<br />
nu se e lulbure cand sunt in incerceri, dar cei simpli ii needucali<br />
il in ce privelte cunoa$tere o au prin feptuire.<br />
4./. A$a cum e cu neputinte si inveti rneite gul trasului cu<br />
arcul in mijlocul multimilor li in piete, ci intr-un loc pustiu !i<br />
8ol, bun pentru cursele de cai $ tnsul sigeglor. unde acestea<br />
Pot alerga neimpiedicat spre tinla lor, tot a'a e cu neputinF si<br />
rnvele cineva arta luptelor duhovnicelti si alergarea iscusiti<br />
:ll
Change language