despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a
6. Mulli allii s-au lAsat invAFlr de scune insefimdd nute in scris in ce{i de oafiFni intelepli care gi-au urrfl bele $i cizelat cuvintele crez€nd ci au atins efectiv vi duhovniceasce; ei n-au inleles, nici nu s-au gandit cd lucrale nu poate fi cunoscutt de oanEni prin cuvinte i prin exerci{ir ti invaFrura. Tainele Iui Dumnez€u nu sc i prin cemeali ;i cuvinte, ci sunt insemanFte de El in i prin intelegeri minunate privitoare la mirelia Lui qi pun ln miScare intr-o inleligen(A curati. /7. Toli cei care au fost invtrtati despre frgrduinle p zire saD cemeah li au c€$tigat o cunoaltere a tainelor plq de la simluri nu pot fi pu$in mifare spre o in6legere a celei noi decat plecande la lucrurile simlire. Chiar dc{ foane invitati, ageri ti subtili, nu vor putea cunoatte din measta dactr n-au aqrl parte de o descop€rire a Dlb ld- renclrul ravel a scns muttedespre cele duhovni oar crne n-a avut Darte de Lruhulnu poate sim[i numri scnsonte lut ce anurne a sustal et_ ,19. Vrednic de Dumnezeu se-[i pard cine savertette rca celor dumnezeietti cu intristare. Dar Si mai vredn Iuare-aminte si-ti pare cinele impline$te cu bucurie, tristare, ti care, chiar daceate acea Ducune, e gata li ascultare. 20. O vieluire vinuoase du\tr la capet in odihntr lfdrl nelil de cel numit fiptuitor li inlelept in Dumnezeu va tanictr, urati ti blestemate de Dumnezeu, daca se a$te o prirneasce in odihni [firE ostenealtr], degi anrnci c lucreazi viefuirea lui e in star€ ti de osteneala gandului cea a trupului. Se nu crcade ce atunci cand vin pestel I rele poate spune doar: ,,Dumnezeul meu!" $i lucrarea sa gi implinitd. inlelege acest lucru atat cu privire Ia cele de tine personal ti ferd intennediar, cat li despre cele se in afare de lucruri sau persoane. 2/. Pazefle-re de genduldemonic care. pe cand asrepfi bun6tetile lviitoare], te invaF prosrii $i-ti aratd o piat 20-t pe caile dreptei cunoa$teri ti lucnrri streine de inlsleaPta "oricncala ProvidelF' r7 Cet care nu prirne$te cu bucurie la slujba polara uratul ,-i.r,r"alal, lancezeala Iakedial, inebusirea' intunecarea tl lli"r.rii. "rti"".i "l".rti[ei. Punandu'le povara ca si cum ar fi iil",, i"..r lui Dumnezeu, ci vrea sa fie usumt cu desaverl']Ji..1., u.".,u uu n Predal. chiar dace nu vrea' in mAinile l'ji'lnurur a"tf.ana;i si, in toc sal aduce Prin ele drept jeftfa lirr,, i-p"r sau, aduce in fiecate zi satarei drepl jertfe urat mirosiroare rnidularcle lui' 2J. Credeti-me. fratilor. lAncezeala [akedia]' roropeala" povaia membrelor, tulburatea fi incetoFrea geodirii li toate celelahe lucruri aptrstuoare care sunt soan ascellor in linittire' "1,.t ro..ul lui bu.n"t"u Nu socorif ca sunt lucrul Lui nu- ,iui t,rminatea la stu.lUa' curatia gandirii, veselia li seltarea inimii, mnngnietea lacrimilor dulci si convorbirea luminoasi .u ir. Ca"i iot.i'it int"legerii mele chiar 9i gindurile de blasi"*f fit"fai 9i de slavd di9arr6. ca fi mi$carile urarc ale d€s- 'f.anarii .^t" obisnuiesc sa-i 3tace pe singuratrci liniitire' ,uu ouri*u p"nrra, ei ingi$i, toate aceslea' afar' de mandrie' oor fr so.oriie Or"pt lenle curari $i lucru sfrint al lui Durnnel"u, a-e .mguraticul e incd slab in fata lor' dar le rabal ia.a "iiar u i"pi din ;hilie. Fecand acestea' el steruie in lupta oo*nrfui ori"" s-at intamph, bine sau riu' stetld la Postul seu, dacd acesiea nu-i vin din relaxare sau nepisare Ceci dacd ele nu-l biruie ti el nu iese din locul luptei sale' care e lederea sta*itoare in chilie, acestea vin asupm lui doar in scop de luDte. Dace aceste diverse lupte risipite de-a lungul clii singuratice se Dar exceslve pentru lucrul lui Dumnezeu' cum lna,arni si a5rep6 tuc.ut br.rcuriei. daci nu tii seam6 mai lnainte ".1 de intristlrili care trebuie suferite pentru El? 24. Daci unii singuratici neglijeaza fltra motiv cele tapte laude randuite canonic drept reguh sPre Inaltuirea celot ce se lupta cu 6emonii, 9i acegtia i1i sfun: ',Eu nu mai sunt duhul"i o..f;;;i;,;iar dactr e un bdtran vechi in vietuirea lui 'ob atat in rapie, cei si in ganduri. sn gtii fara nici o indoiaH ce rc t05
amagette incercand se-ti acopere rutinea$l sA scape de rea lui insuti, penrru a nu ldsa odilna Si asesupune re 25. Existe o lucmre durMezeiascA care insotelte fip curati a singuraticilor; ea il umbreste din cand in cand ni ea chiliei lui, $ atunci o sf,llare negrtritt cade pe rl tate in inima lui, feli sd-i ftie pricin4 $i-l despane atu toate gandurile obitnuite. Unii Ptuinti nurr|esc acest ,,loc limpede", altii ,,vezduhul libefiAgi", iar atlii ,,loc cui firii", fiindctr arunci omul se afla ca in lumea noutr, b Dumnezeu in tol ce sivarte$te. Unii reman in aceasttr des $i odihnl dinspre lupte zile intregi, mulfi chiar $ase ori zile, dupe care acest dar le este luat li sunt iara5i in intunl dar dupd cateva zile gdsesc din nou acest dar $ se umpl rigi de desfitare. Ori de c6re ori std in acest har, singuia nu mai t.ebuie se se supuni regulii nici pentru slujb4i p€ntru rugiciuni, nici pentru citire, nici vreuneia din re randuite pentru creaturi, fiindce acesta nu tine de voia Dar daci gi dupi ce trece acest moment va disprepi reg! $i obiceiurile r6rduite pentru singuratici afard de cazul necesrtate sau de boale, atunci va fi predat in mAinile de lor, chiar daci ar fi un inger in viefuirea lui, poate nu n decat, dar negre$it la scun timp duptr aceasta. 26. DacE crede cineva cd lancezeala [akedia], intun 5i tulburarca gandirii amestecate de punarea de griji a lui in fEptuirea luminoasd nu fac parte din aceasttr cale si o rerecire, li de aceea le invaF ti vesleSte ce existe o sir cale in care bucuria se revarsd neintrenrpt, afla ci acesta se te scoa{5 ln afara clii lui Dumne?Eu li s5 te Fedea a demonilor. . 27. Patlmile trupetti, cum sunt pofta, mania, dragosk intalnirile detane g. a. m. d. sunt domolite prin post, stuj $ederea in liniqtire. Patimjle sufletetti, adice risipirea lipsi cunoattere, cum sunt invidia, slava deFrti, nDndria S. a. sunt frcute nelucrdtoare prin rugeciune, citire gi cunoai care vine de aici. Cine a. vrea sa linilteasci patimile rui $i se biruie ne$tiinta inteligentei {Are unele ca acestea. \e i l{)6 veqte in zadar: prin acesiea instr se opresc chlar 9r ga,ndurile nescute de intunecarea gandirii. de$N1e ?8. Un trup singuratic nalte o gandire singuratic5; li cu ce
- Page 51 and 52: -59. Unde lipsefrc cea di ei llucft
- Page 53 and 54: E-- impragtiere. gandirea fiindu-i
- Page 55 and 56: L- Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
- Page 57 and 58: spre una singura dintre ele fdespre
- Page 59 and 60: sa nizuinF spre iubirea lui Dumneze
- Page 61 and 62: L-- sa vezi cum. intrucat cunos cu
- Page 64 and 65: 63. Mulli sunt cei care, atunci can
- Page 66 and 67: cei ce se c[iesc cu adevera(, care
- Page 68 and 69: materiale la rugdciUne. Cu unul din
- Page 70 and 71: 7- sfintii ku atins dupt lungi oste
- Page 72 and 73: F 26. Dobandirea $i descoperirea ca
- Page 74 and 75: desfranare decat in aceasti boali.
- Page 76 and 77: ci doar pentru o vrerne, pana ce ac
- Page 78 and 79: misura vieluirii treptei trupegi; f
- Page 80 and 81: dupt schimbaren care are loc in el:
- Page 82 and 83: gandesc alci la ablinerea de la leg
- Page 84 and 85: elatea la roage-Ie lui Dumnezeu nei
- Page 86 and 87: 6. Modul in care simFrile se folose
- Page 88 and 89: 22. Dacd vrand cineva s6 se arate i
- Page 90 and 91: cuvanlul manlurlor le-a infiililat
- Page 92 and 93: ea face des,variiti in sufletul nos
- Page 94 and 95: liile dinainte. de aceea oriunde am
- Page 96 and 97: 7J. Cat de uimitoare e, omule, medi
- Page 98 and 99: ta( intr-o descoperire necurat?i, z
- Page 100 and 101: suntem invdtali. in cea de-a doua s
- Page 104 and 105: nitoare din caae va ieti familiar c
- Page 106 and 107: spre tinta dumnezeiascd, niqi me$tC
- Page 108 and 109: ucuriei $i care consti in concentri
- Page 110 and 111: vedere fepturilor create, deti qi a
- Page 112 and 113: vrerne in adunare, in du-te-vino cu
- Page 114 and 115: teles $i simtit acum care a fost mo
- Page 116 and 117: que au minte itiu aceasra, nu insd
- Page 118 and 119: simtirii omenesti"6, Pirintii singu
- Page 120 and 121: care date cand se dttrcelte in intu
- Page 122 and 123: De toate le scoli din rele nesfar$i
- Page 124 and 125: tintei mele. Cinstea necinstini mel
- Page 126 and 127: Cuvdntul6 Al acduissi Mrr Isarc. De
- Page 128 and 129: singuraticul i$i face toate ostenel
- Page 130 and 131: ceea ce face nedeidea lui nu din ci
- Page 132 and 133: ,,/. Acesta e motiwl pentru care ac
amagette incercand se-ti acopere rutinea$l<br />
sA scape de<br />
rea lui insuti, penrru a nu ldsa odilna Si asesupune<br />
re<br />
25. Existe o lucmre durMezeiascA care insotelte fip<br />
curati a singuraticilor; ea il umbreste din cand in cand<br />
ni ea chiliei lui, $ atunci o sf,llare negrtritt cade pe rl<br />
tate in inima lui, feli sd-i ftie pricin4 $i-l despane atu<br />
toate gandurile obitnuite. Unii Ptuinti nurr|esc acest<br />
,,loc limpede", altii ,,vezduhul libefiAgi", iar atlii ,,loc cui<br />
firii", fiindctr arunci omul se afla ca in lumea noutr, b<br />
Dumnezeu in tol ce sivarte$te. Unii reman in aceasttr des<br />
$i odihnl dinspre lupte zile intregi, mulfi chiar $ase ori<br />
zile, dupe care acest dar le este luat li sunt iara5i in intunl<br />
dar dupd cateva zile gdsesc din nou acest dar $ se umpl<br />
rigi de desfitare. Ori de c6re ori std in acest har, singuia<br />
nu mai t.ebuie se se supuni regulii nici pentru slujb4i<br />
p€ntru rugiciuni, nici pentru citire, nici vreuneia din re<br />
randuite pentru creaturi, fiindce acesta nu tine de voia<br />
Dar daci gi dupi ce trece acest moment va disprepi reg!<br />
$i obiceiurile r6rduite pentru singuratici afard de cazul<br />
necesrtate sau de boale, atunci va fi predat in mAinile de<br />
lor, chiar daci ar fi un inger in viefuirea lui, poate nu n<br />
decat, dar negre$it la scun timp duptr aceasta.<br />
26. DacE crede cineva cd lancezeala [akedia], intun<br />
5i tulburarca gandirii amestecate de punarea de griji a<br />
lui in fEptuirea luminoasd nu fac parte din aceasttr cale si<br />
o rerecire, li de aceea le invaF ti vesleSte ce existe o sir<br />
cale in care bucuria se revarsd neintrenrpt, afla ci acesta<br />
se te scoa{5 ln afara clii lui Dumne?Eu li s5 te Fedea a<br />
demonilor.<br />
. 27. Patlmile trupetti, cum sunt pofta, mania, dragosk<br />
intalnirile detane g. a. m. d. sunt domolite prin post, stuj<br />
$ederea in liniqtire. Patimjle sufletetti, adice risipirea lipsi<br />
cunoattere, cum sunt invidia, slava deFrti, nDndria S. a.<br />
sunt frcute nelucrdtoare prin rugeciune, citire gi cunoai<br />
care vine de aici. Cine a. vrea sa linilteasci patimile rui<br />
$i se biruie ne$tiinta inteligentei {Are unele ca acestea. \e i<br />
l{)6<br />
veqte<br />
in zadar: prin acesiea instr se opresc chlar 9r ga,ndurile<br />
nescute de intunecarea gandirii.<br />
de$N1e<br />
?8. Un trup singuratic nalte o gandire singuratic5; li cu ce<br />