despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

.1,/. Pirinlii mai spun ci simtirea duhovniceasca si c - -.., ci se rldica in suflet Prin lucratea Duhulul Sfint la imllEi,iirea
po*n.,lo. prin inlelegenle priviloare la tainele dum-
plarea firilor trupe$ti $i netrupelti e ceva natuml pentru
tea rationala. Cand aceasta se apleacasupm celei de-a l"2siegti care se miSca in inteligent6'
spun ei. se inalF la sevar$irea mi$ciirtlor ei naturale; dar
se
,1. Cand omul s€ intoarce de la pacatele cu faPta $i a bimit
apleace asupra celei dintai intr-un grad s€aund, se afl
colo de aceaste sivaqire, iar ceea ce s€ cunoaste alcr se -andurile
lrelelPrin reflectii care-l imboldesc se luPte impo-
5"u to., 5-a curalit de rnediterile la luptele duse impoce
e un dar supmfiresc.
"ana
;uu tot, utun.l gandirea incePe sa sdmeasce migcdri privii)i,,.
rr."l. ascunse. Dup, aceea depa$elte 5i inlelegerile
,2. Multi au crezut cd vietuirea [pe lr€apta] duhovni
un mare numir de ganduri despre tot felul de lucruri, re l-;irou.e lu lum.u trupeasce, e inSlFle dincolo de meditarea
frumoase, conceplii bine structurate sau meditiri la cu i', moturile duhovnicetti, inrudile cu ea. li sti in uimire in
cutarc tem?i; alfii au crezut cd e o inchipuire [a imagid iln iui ou-nezeu nu din pricina minunilor Sale falE de noi'
de care se ocupd reflecfia, altii cA e o vedenie cale se .i din pricina Firii Lui, in linigtirea deplind care cade asuPra
ochilor, allii ce e sesizarea unei inlelepciuni lucrate de o lui. Ac;asta e desdver$irea sfintilor in aceasti lurne. dar care,
ligenli adanci. Acettia nu $tiu ce ea nu e nimic din cum.pun Pirintii. e doar o mica gustare a danrrilor viitoare
acestea: nici reflec1ie, nici idee, nici gAnd, nici meditarcl care sunt descoperiri ale tainelor slavei lumii celei noi de care
vedenie. Alfii au crezut ce e scruta bucurie stamitt firea rationald se va desfrta Ia inviere.
int.-o scuna acalmie a patimilor, de o credinF infldc
.lJ. in vietuirea lde Pe treapta] duhovniceasce nu mai sunt
de meditarea Scriphrrilor, ti $i-au inchipuit ctr au atins nici osteneli, nici lupte, nici istovirea tnipului, nici luPte cu
rea duhovniceasc5. Ei nu $tiu cd fali de vietuirea duh sandurile, nici meditare, nici convorbire cu gandurile' nici
ceasce toate acestea li altele asemeneacesrora sunt ir.ocupurea.u ele, fiindce ea nu mai tine de libertatea voinl,i-
ni.i a" o reflectie iscat[ de miscirile sufletului' ln orice
prunc cale nu vorbeste fatd de adultul care e in stare sa
teze li e instruit in cunoalterea gi invdtAtura Scriprurilor., vietui.e care tine de voinla sunt luPte ti e nevoie de osteneala
au c.ezut cd aveau vietuirea [pe treapta] duhovdceascl trupului Si a gandirii. De aceea, atat feptuirea virtulii, cat ti
desele rugeciuni Si muhele osteneli care i-au ficut fai vietuireascunse a gandirii, cele doue purtari ce in de vointt
allii din pricina senmelor $i minunilor sivfufire prin m4i
pe care le p5zesc majoritatea singuraticilor' cunosc osteneall
lor; altii din pricina inainte-vederii celor viitoare si a Si lupti; ele au o legetura continui cu gindurile 5i preocupdrile
sufletului gi cer o deprindere Si o sarguintE neincetate'
prorociei pe carc le-au [Eimit; altii din pricina vederii
intalnirilor fati cdtre faF cu ingeri. Toare acestea ins6, , Migcarea duhovniceascd insa nu e supusE libertdtii omului' $i
dacd sunt mari gi minunate iar cel carc a primit
lucrarea
unul si
ei nu se dobindegte prin poviluirea 5i inveFtura care
din partea lui Dumnezeu
vin
a. merita sd fie numit fericit,
de la altul. Mutti au pierit pentru ct au gandit aceasta' crezand
centtrresc mult mai putin fattr de greuratea mtrretiei
ce
vietuiri
ste.ruinta gandurilor ti iscusinF voinfei sunt de ajuns
hovnice$i,
pentru
ii cei care le-au primit sunt la o
vietuirea duhovniceascl,
distanF infini
si cd ea ar putea fi dobanditi
foane depane de treapta duhovniceasci. Nu oricine a p
Prin invdletura, pove$ire. osleneala li voinlS' care i-ar duce
alttoDat
aceste lucruri a simlit $i viefuirea [pe rreapta]
la treapta duhovniceasce pe toti singumticii carc sunt
duhovnice sub
dar clne s-a invrednicit
cer.
de aceasta le are negretit gi
Or aceasta sttr'in curela inimii dobandita depane de
pe a otice ostenealS a truDului si a min(ii, 9i de aceea in viala
,lJ. Vieruirea [p€ rreapta] duhovniceasci e minunar acea\ta cle-abra se gese$le unul din zece miide singuratici
lata tainelor. dar ea nu se invati nici de la
vrednic
oarneni, nici
de vietuirea duhovniceasce.
102 l0l