despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

suntem invdtali. in cea de-a doua suntem des6var$ili, i
cea de-a treia suntem incununali. Doud din ele [iD de m
nnr: prrru se nume$te cunoattere naturali secunda, cea
doua, cunoattere naturali primi. a treia, carc le incunu
pe acestea doua, e cunoa'terea inchinatei Treimi, taina eI
a Duhului.
SfA$irul celei de-a treia sute a capitolelor despre cuno
A patra suti
a capitolelor despre cunoa$tere
I Des6^var$irea cSintei e inceputul curdtiei: desEvarri
curatrei e incepurul limpezimii. Calea cure$ei sunt osterE
virtutii, dar dobandirea limpezirnii e lucrarea descoperiril
2. Curtlia e dezbrecarea de patimi, iar limpezinea e
bricarea de opinii $ prefaceieaganduluin cunoa'terca e
a tainelorr.
Lere ce por tr stmFte tt cunoscute despre Dumn
sunt cele pe carc in ir_rbrrea Lui le-a luar aslnn sr.6F f
sul no\tru. Sunl figurile sensibile prin care Sfanra Scri
face cunoscute simturilor noastre cele ce pot fi inplese diu
mea nesensibili, chiar dace ele nu_L araE in cele ale Luil
Ea cum i-a spus Durmezeu lui Moise: ,"Eu sunt Domnul Cl
S-a descope.it lui Avraam, Isaac gi Iacob in EI $adai [Ato{
temicull Dunulezeu, dar nu le-arn Ecul cunoscut nuneb d
nut [Iahve]" Ut 6,31; deosebirea intre,,El gadai,,9i ,,
apr ehie" J,.Eu sunt Cel ce sunt',; /, l, 14] e ce prim;l a
Irv se adre\a unor invAFcei. Aceea$i deosebirexistd gi
cele ce ne spun acestea despre Dunlezeu Denrm o cuno
exacl a Lui ii adeverul Iretliratea] acesreicunoasreri16.
'^ in tontormirrre (u vechea rraJilrcexeSerica
yro-onenlalt, t
afirma u LJubl) Intcrprelue ,,rcnsrbiti si Sr ,,inteligibila. prezenle ij €s
lop'(.. a Numdu, lu' Dumnczeu s, ror."", i. p"",J
"
o f","r,, J
Dunnez€u:cf EFTTtoLo. F t95tn. t).
4. Toale intrebatile privitoare la Dumnezeu vor inceta inainrea
Lur cand il vom intalniin
"0."" !,""1t:-,:lti:"_TIll
'il."r,,.- iar minrea singura il va cunoaste acum ca ple Cel
V.fni. C-. era inaintea ei $i al Ce|rui adevrr al fiinpi nu e
;n1;parrr in inteligenla de o materie Fiindce Dumnezeu e deja
.rnorcut de firile netrupe$ti care sunt deja in starea mai bune
a rninlll.
5. intae cele prin carc Dumlezeu Se face cunoscut acum in
od natural nici una n-a existat velnic impreuntr cu El, ftre
lncepul. $i nici una nu va ramane impreune cu EI ata cum
este El, ldre sferiit.
6. Cdci daca Cel ce este, ti Care nu poate fi inchis in timp,
eoare fi primit prin realit4i care prin firea lor sunt indicii alesorice
ale Lui li a crror fire a fost f6cut5 in timp, lotuqi in
;Fditarea noastrd se nu facem din aceste realiEti nitte interm€diari
prin care s{ trecem spre Cel al Cirui adevlr e cunoscut
fare inrcrmediari.
7. Perintii numesc desaverfire a mitctrrilor inteligentei stabilitatea
sdrii secunde, c6nd mintea descoperi ceea ce pe
calea curalei tine de treapta lucrurilor tr-ansmisibile. Dar nu
acesle misceri sunt cununa aleryeftl 12 Tin 4,7-81 mintii
Cel€ ce sunt mai prejos de aceaste cunund tin inca d€ treapta
lucrurilor transmisibile si a primelor intalniri; sunt ca nitte
?0vdfitori care invati ni$te gcolari.
8. Nu desevar$irea incununeaza o minte cumtd, ci faphrl de
a tinti spre aceasti desdvarsire.
9. Perinfii spun ca deseva$irea li ceea ce-i premerge sunt
regi\iri ale rnersului firii in limilele cureliei.
/0. Toate cele prin care mintea inainteaze treptat li e atrase
spre desavar$irea miqcirilor ei vor fi inghilite in Mijlocitorul
[lisus Hristos] atunci cand aceasta va ajunge la descoperirea
care e caDetul tainelor; cdci ea nu-$i va mai aduce aminte de
ele, ca si cum n-ar fi existat niciodate. Aceaste randuiala va
sGpini hrd sfarsit in viala viitoare.
100 t0l