despre viala duhului, taine dumnezeiegti, pronie qi judecatd Parte a II-a

.
I Et. L|GTFCA I
:MANASIIRTI POTiI i
SfAntui - b
6hli \-6 -
Isenc Snul
Cuvinte citre singuratrcr
despre viala duhului, taine
dumnezeiegti, pronie qi judecatd
Parte a II-a
recent descoperitd
Studiu introductiv ti traducer€
diac. Ioan I. Ici jr
lDusts
Sibiu
2003

t obia Mbtia
k/i' fi[ocalica
SfAntul Isaac Sirulnecunoscutul
operA, profil istoric qigAndire
spirituald
pe fundalul tradilieisiro-orientale
t€cror si liziune grafict Maria-Comelia tciJr
Tehnoredactori ii corecto.i: Paul Si Violeta Morar
P rolesorului Sebastian 8rock,
Pdtintelui Andr€ lruf,
imensei lor stiinle ti geaerc.itdli
td ipet6go dx tiv irpertp

iar traducerca romineascd a paisieniloromdni Macarie, lsaac
ti losif tipentAlot tip5ri(a tor aici
in I1819.
Versiunea slavonA paisiana rctiperitE la Moscova in 1854
(Slova podri!.aireskie\ sub ingrijirea faimoasei sihisrii optina
va avea o iradiere nu doar in mediile monahale, ci sj in cercurile
intelectuale slavofile, precum gi, mai ales, asupra romancierului
F. M. Dostojevski ( l82l- 1882). Acesta din urme a
fost un asiduu cilitor al ,.Cuvintelor ascetice" ale Sfanmlui
Isaacr, cum atesrd exemplarul editiei din 1854 cu insemnerile
marginale din biblioteca sa $i, indeosebi, ,,inveterurile" staretului
Zosima din cartea Vl ,,Cdlugarul rus" a celebrului sdu
ultim roman Frulii Karumazov (1879-1880). ,,Cugerarile duhovnicegti"
despre rugeciune. dragoste. judecata semenilor,
iad li gheene atribuite lui Zosima sunt clar inspime din paginile
ascetului sirian, a cdrui carte e mentionata explicit ln
roman in alte douS renduri. Cu o seard inainte de procesul orezumtrurlui
pancid Dmitri Karanuzov. frarele acestura, nihilistul
Ivan Karamazov, are o a treia $i ultime intrevedere cu fratele
lor vitreg Smerdeakov care em bolnav (cartea X, cap. Vm).
Intrand in camer acestuia, Ivan observd cd,,De masi se afla
o carte groase cu scoa4e galbene". in discutij dramarici dintre
cei doi, Smerdeakov ii menurise$re cd el,,,sluga", a fost
autorul omorului htilui lor Feodor Kammazov. dar c6 autorul
ei moml e de fapt Ivan (cu teoria lui ce,,dacd nu existe
Dumnezeu, totul e permis"). Drept dovadi ii arati banii disparu{i
de la Feodor Karamazov. Chemend servitoarea se le
aduce o limonad5, Smerdeakov ascunde teancul de bani punand
peste el ,,singurul obiect de pe nusi - canea cu scoarle
galbene pe care o remarcase Ivan Feodorovici in momentul
cind inlrase pe u$e. lvan citi matinal titlul: invdldturite Sf6ntului
Pdrinte Isaac Siruf'. Cartea aparlinuse lui Grigori, sluga
Kararnazovilor, carel crescuse ca pe propriul sau fiu pe Srnerdeakov.
Si care ,,incepus€ s{ se iotereseze de cele

Isaac cal afirma$a exrensiunii influenlei acestuia", mai precis
constalarea ce Ia ru$i cel pulin ,,Sfantul lsaac Sirianul este cel
mai mare dintre mislici, cel mai profund dintre filozofi. invaldtorul
universal, mai actual decat orice altceva si. la fel ca
tofi ceilalti, ortodox"'?.
Paradoxul situaliei vine nu in ultimul rdnd din faprul ce un
autor duhovnicesc atat de influent cum este Sfanml l$aac
Srrul nu are o zi de comemorare ltturgtci speciala (cum are
Sfintul Efrem Srrul pe 28 ranuarie). nici o viat6 care s6-i
evoce figuta istorice fi spiritualS sau, altfel sp!s, Sfantul
Isaac Sirul este o strelucitoare qi intrigang absenti din Sinaxarele,
Vielile Sfintilor, Martirologiile sau calendarele tuturor
Bisericilor cretrine. Secole de-a randul in Riserinl ortodox
monahii n-au itiut despre Sfintul lsaac rnai mult decat spune
suprascrierea vecbii traduceri eline a scrierilor sale: Ale celui
intz SJinli Pd ntelui ttostru owa Isaac Sirul ascetul ti anahoretul,
care a fost episcop 6l iubitoarei de Hristos cetdli
Nhtive. Cuyinte ascetice ogoi asketikoil scrise de el pe limba
lui Si Almdcite in graiul elin de cuviotii pdrihlii nottri
avva Patrikios Si Avranios, floiofri Si isihaStii care au vieluit
in isihie in Lavra celui tntrc SJitrli Pdrintelui nostru S(iya lcel
Sfintit din Palestinal". CI panE in 1770 nu se tria mai muh in
:.Dogme er spiriruah€ ori ent^le, Rev ue (t A s.6! ique et de Mrs t ique 23
( 1947), p. 3-37, reluar in: l. HAUSHERR s L. Erdes de spitnuoliti oientate
(Oriertalia Chnstiana Anai€cra l8l), Roma, 1969, p_ 145-t79. dici p. t59
ti 160-161, ciratul din Kireievski tor aici. p. 158-159.
' Sin (arele sarbe g grec€Slj modeme IIll introdus doar foane rccenl De
28 ranudne vi numele Slinrului lsalc spre a t, comemoral trrurgrc o ijal!;u
SmnrulEfrern.
4 Editia icromonaholui Nichifor Theoroliis: Tou hotiou patns henon
Isaak episkotiou Ninevi tou $\.ou Ta eu,vthenta Arketika, LEipziE, t77O.
reed. de reromonahul loachim Spersieris. Arena. 1895 ti reimprimari anas,
talic de Ed. V. Rigopoulos. Tesalonic. I975. 1985, 199? (dupacare ciram),
rici p L Dupd aceasla unica editie disponibilA. deti exrrem de def€elooasa.
s.u licut trei rraduc€ri romanetti: prilna a fosl cea a paisieniloromlni
puhliclr. la Nca'nl in 1819, ,,foane greu de inteler. fiind facurA in tnod
lileral dupa rextul grer arer de dettcruos i o r doua, .,rtlai noua. neriDarjla.
$ ca de nulte ori destul de depatuli de continurll re)(rului grecesc i Si. in
line. o ti rrcir, .,pe de o prrte, cer mai fideti, pe de alra, in proliozjni ci\l mai
Inleljgibile ..u inlrodurcre(p. 5-12) ii not. rc.lizat6 de parinrete DunnLru
spaliul ortodox o araltr $i prolixul cuvant introductiv anonim
care prefaleaza, incepAnd cu secolul XIll, manuscrisele grece$i
ale ,,Cuvintelor ascetice" isaachiene ti care poarte litluli
.,suprascriere [epigranna] impreuna cu Dumnezeu despre
tncere $i isihie gi viala pustniceasce
se poate constitui inainte
de orice faptd din abtinerea limbii 9i o inimd blanda, in
care e $i o micA laudt din buze nepricepule adusa cuvrosulur
Parinre lsaac Sirul ". Lung $i obositor exerciliu retoric de
admiratie, tipic bizantin, el este ,,o cascade de superlative
elogioase'- la adresa Sfantului Isaac, prefalat de o interminabil5
diserlaiie pe tema virtutilor tdcerii Si liniitii. Tot ce aflem
din el e ca lsaac s-a niscut qi a fost educai, ca li biblicul pa-
(riarh Avraam, in Mesopotamia, nu departe de Edessa 5i cd
prin descoperile dumnezeiasca a primit episcopia iubitoarei
de Hrisros ce6ti Ninive'.
Editor improvizat, Nichifor Theotokis (1731-1800) a procedat
extrem de amatoristic. Actionand la comanda patriarhului
Efrem II al lerusalimului (1766-11'70t. sponsorul editiei,
a alrt la dispozilie doar doui manuscrisextrem de defecruoase
(provenite din bibliotecile private ale preoolui Agapios
din Galata ti ale mitropolitului Neofit al^Artei) qi care ofercau
un texl grec intr-o stare deplorabile. ln loc se recurgd la
manuscrisele mai ve{hi $i mai bune din bibliotecile Rdsdritului
(Sinai) sau Occidentului (Paris, Vatican), de care avea cunostinta.
Theotokis-a mulfumit si revizuiasce textul schimbdnd
punctuatia, Si se adauge referintele scriptunstice ti o serie de
note. Fapt $i mai grav, a schimbat radicai numerota[a ,,Cuvrntelor"
din manuscrise rearanjandu-le pe criterii temalice
Stlniloae ti publicara ca volumui X al F lo.atri (romanesri) {Filr Sfantul
fsAAc SIRUL, Cuyint. drsprc sfrntele heyairr., Ed. |BMBOR, Bucurc$i,
l98l,cf p.5 Si25.
ta.urethcntu osLet*a.1895 {1997r. t XXV XXXIX: ,.Epigramma
pcrr sropes kai hesychias'. ,Ipigramma' anonima n-a fosl inclus, in €ditiire
rotnanesti tiparite ale ..Cuvinrclor despre n€voinl{ ale Sfiinrului IiMc
dtn lEl9 9i l98li potrivir parintelui Dumilru Sltuiloae, ea exisrt in unete
man-uscnsc \€chi Si in rraducerea mar noua inediril. Ci FR X. t981, p_ | I 12
t' 20. nora 20
6 HAU5HERR. r)t .ri., p. t56.
' Te.uretheata asl.trika. p XXXV

l.
schimband astfel vechea lor ordine'. Rezultatul a fost ca scrierile
Sfantului Isaac s-au difuzat paDa astazi" intr-o forma
precarA, improvizatE din punct de vedere nu doar $tiintific.
creand nenum?irate dificultdti de intelegere ciritorilor Si problemc
insolubile traducatoilor'". Monah duhovnicesc. ierarh
tr mare predicalor, dar gi intelectual de formatie $i vocalie
ifuminisd -._ autor nu doar al faimosului Chiriacodro,nion Si
al multor ahor lucrari teologice, dar Si al unei serii de rnanuale
de $tiinld (Fisicd Inewtoniana!], 1166-17671 MatematicA,
3 volume de aritmetica, geometrie $i algebre, 1799. Si Ceo-
Srdtc lcursuri de la Academia IaSi. 1775-1776], 1804)
Nichifor Theotokis a incercat in ,,introducerea" sa" sa ridice
valul de mi\ter care inconjura persoana Sfintului I'aac. in
acest scop, el s-a folosit cu spirit criric de ultimele achizitii
ale $tiintei filologice disponibile in epoca sa. A ficut recurs
ineviiabila monumentala Bibfiorreca Orientali s Clenentinoydrlc.rra
in 4 volume (volumul 3 are doua pari), cu un total
de 4000 de pagini. publicati intre 1719-1728 de faimosul
erudit maronit Josephus Simonius Assemani (1687-1768).
Originar din Liban, ajuns custode Si prefect al Bibliotecii Vaticane,
Assemani a fost un neobosit colectionar de manuscrise
orientale, cunoscdtor a zeci de limbi orientale $i una din cele
' A se vedea m.i jos in anexd tabclcle de concordanF. p. 401-4&.
'Reedinrea ed4ieiTh€otokis de Spetsicns in 1895 a rbsr t ca,.un verF
ubil masrcnf: nenumdrale grcicli de tipar. omilere:r a zeci de cuvinte, a
p€ste 30 de fta7-e tntrcgi sau parti de fraze au sporir doar dezastrul editier
Theolokis. de al carei caracrer deplombil 'lheotokis insuii ertl tbrne con-
O edilie.ritica de mulli atteplati a te)(tuhi grec d corpusrluiraachian
- edilie pfegdlita inca din 1970 iub auspiciile mindstirii athonile Stavro'
nikil.r. iar actualmente lviron - e in curs de finaliza.e de catre M^RcEr-
PTRARD,,.Hoi Askelikoi logoi tou abba haal rou Syrou. Prolcgomcna gi!
mt.r kntike ekdose, s),rare. nr. 81, 2002. p. 50-58.
'' Cum ,trll6, de ex . slaretul Paisie Velicikovski in p.eilta l:r edilia sl.-
vona a Cuvinlelor Slintului Isaac ( Neamr. I 8 I 2) i rrad. rom. Valenlina Pclin
in: SFiNrLlr- PArsrE DE L NE^i{I, Cuvntk ,i sttisori ltilx,rai.e{r,, Chi$-
Mu. 1998, D. 99 107 sau D^NA MjLL€R in ..lntroducerea' la monumenlala
edilie a rraducerii engleze a Cuvint€lor isaachiene dupi texrul grcc t siiacr
Th. As(ctual Hontilies ol Seitt Isaa( the Stri/u translared by lhe Holy
Trtrnsfiguration Monastery. Bostoo MA. 1984, p. LXXXV-CXII-
.,Cuvinl cture cnirori . ed 1997. p Vl-XVll Nepdhticit in ed Neanrl.
1819. rradus ins, de pirinr!'lc Dumirru slanildac in FR x. 1981. p. l2-22
l0
mai prodigioase min(i erudite din toate timpurile. intre alte
vaste opere de eruditie pe care le-a publicat'' se numara gi
Bibtiotheca Orientalis, o primd incercare de ,,patrologie siriacA",
de invenlariere atenta intregului patrimoniu literar siriac,
o mina de informatii prelioase pane astdzi. (Volumul I e consacrat
scriilorilor siriaci ,,ortodoc5i", volumul lt scriitorilor
siriaci ,,monofizti", iar cele doue pe4i ale volumului lll erau
dedicare scriilorilor siriaci ,,nestorieni".) Paginile ,14963 ale
volumului I din Brbllotheca Orientalis consacrate de J. Assemani
lui Isaac Sirul, pagini rezumate de N. Theotokis in,,introducerea"
sa la editia corpusului isaachian grec din 1770,
cuprindeau
cea mai mare parte (p. 446459) o detaliatd
descriere analiticd a manuscrisului /@rrfiani, arab scris in caractere
siriace, Codex Nitriensis XX = Vatic. syr. 198, copiat
in anii 1501-1516 in Nitria-Sketis, Egipt''. Acesta continea o
traducere arab a corpusului scrierilor isaachiene, in roral 138
de ,,Cuvinte" grupate in patru ca4i (28 + 45 i 44 + 2l) $i
constituia cea rnai ampl6 colectie a scrierilor lui lsaac pe care
o gesise in manuscrise Assemani, intrucat manuscrisele grecetti
nu cuprind decat cel mult 90 de ,,Cuvinte". in finalul
editiei sale din 1770, Theorokis a tradus din latini in greacd
aceastdescriere fdcute de Assemani corpusuluisaachian
arab, indicand gi ,,Cuvintele" care aveau corespondenti in
textul grec (acestea eratr cuprinse mai ales io c64ile II gi III
ale colectiei arabe)'*. Manuscrisul karshuni 198 qa prcfalat
de o scunt notiti biografica edita6 fi traduse in hiine de
Assemani de unde a fost rezumaid in greace de Theotokis.
Nolila are continutul urmdtor: Isaac a fost un siriao din linurul
Ninive. A intral din frageda tinerefe impreune cu frarele
seu in minasti.ea Mar Mattai [,,monofiziti"!] din regiune.
Dupe un timp pelr€cut in chinovia de aici s-a retras ca anahq.
ret vretulnd in depline lini$te ti singurtrtate. Fratele seu d€ve-
.
- Opero onnia a Sli^tului EraLM SruL- 6 rot., )j32-11461 Koleadana
Ecct.tioe ljniverrac, 6 vot.. n50-1.t55., Bihtion,e.a Jutis Oriatatis
canontct seu.ivitit. 5 \61.. ti6z_1,tc,6.
'' Descriere reloara
-
in S. E. AssEM^Nt -J. S. AssFM^N, aibliothcco?
APosnt(d._Vatna@! Codkx\t ,donrt.nr'otun Cardlosrr t. r. Roma.
I t5e,D 421442.
'' Ed. 1895 9vr7). D. 424-{29.
II

t-
nit egumen incearcin zadar se-l aduce inapoin menislire-
Printr-o descoperire
sus primegte sa fie hirotonit episcop
al Bisericii din Ninive. Dar chiar in ziua hirotoniei se confruntd
cu o altercafie intre un creditor si datornicul lui. Nereulind
str solulioneze disputa prin recurs la Evanghelie $i
temandu-se
nu-li piarde lini$tea din pricina grijilor, pdraselte
scaunul episcopal ti se relrage in pustie unde r5mane
pane. h moarte $i compune scriedle sale ascetic€ ii duhovnicelti''.
Theotokis a tradus insa grabit un detaliu: dupa ce ti-a
dat demisia. scde el, Isaac ,,s-a reiras la schitul s6u iubit din
pustie", in timp ce textul latin spune rnai precis ce dup[ demisie
Isaac ,,a fugit in sfanta pustie Sketis" din Egipt, unde
$i-a scris opera 9i qi-a sfArgit viata. Aceeali notiti arabe -
provenite, de retinut, de la un manuscris din Sketis, deci scrisd
de autor copt, apa4inand Bisericii nechalcedoniene ,,monofizite"
- plecand de la indicii cronologice vagi din cuprinsul
,,Cuvintelor" lui lsaac lnsufi'' - spune ce Isaac a
heit indate dupe anul 6000 de Ia facerea lumii = 492 de la
nagterca lui Hristos. Identificandul pe Simeon, destioatarul
Epistolei fV a Sfantului Isa.ac, cu Simeon Stilpnicul cel Nou
de pe Muntele Minun at (Thltumasioreites) de iangi Antiohia,
care a murit in anul 594, Assemani $ Theotokis trag concluzia
ci lsaac trebuie s5 fi fost contemporanul acestuia, murind
ii el la varstd inainrad. in jurul anului 600 dupe HristosrT. Pe
baza acestei concluzii, Assemani qi Theotokis resping apoi ca
eronate doua identificeri curente in Occident ale lui lsaac
Sirul, care era cunoscut aici printr-o seleclie latintr in 53 de
capitole din 25 din ,,Cuvintele ascetice" tnduse din grcaca
cindva in secolele XI-XIII|B. ln Apus Isaac Sirul a fost cel
mai adeseo identificat cu pustnicul lsaac de pe Montelucca
de l6ogi Spoleto de care vorbegte papa Crigorie cel Mare
'1D,ic.. p. vt-vttt; rn x. p. t3-ta.
'" Cf. Cuviatel.33.'74 Si62i FR X, p. 185,
'' Ed. I895 { 199?), p. xi FR x, p. 16.
rr Edirale la v€netia in 1506, reednare in l7m h Lyon in Bibliothee
Pall],n XI ri de J.-P. I,lign€ in PG 86/1. 8ll-888. Cele 53 de ,.cuvinrc
isaachiene laline au |i)sl traduse !i in italiana(ednate
in 1500). castiliani
liancezA Si ponughezl (ranr se in manuscris€).
t2
t+ 602) in faimoasele s le Dialoguri" care lau adus Si su-
Dranumele ,,Dialogul"- Anahoret sirian refugiat din Siria in
iJmbria in timpul supinirii gote a haliei. acest Isaac infiintase
Dc Monrelucca de langb Spolct o colonie de eremld dupE molelul
lavrelor orienlale, creirnd o mica.,Tebaida a Umbriei''.
unde a murit ln jurul anului 550 dupa ce s-a bucurat de un
mare renume de ,,v6zitor inainte" ti faaator de minuni prin
purerea ruglciunilor lui. Venemt ca sfent, lrupul siu se Pesireaza
pinl azi in Spoleto, iar el este cinstit in Biserica latini
pe I I sau 15 aprilie. De aici cinstirea lui a trecut pe 12 aprilie
$i in Riselit prin internrediul Vielilor Sfinlilor $el'ucxate de
Sfinrul Dimitri al Rostovului (1651-l?09). Din motive de
inadvertente cronologice, Assemani Si Theotokis resping pe
drept cuvant atat identificarea lui Isaac Sirul cD anahoretul
\trian de pe Montelucca, cat $i aceea cu Isaac prezbiler din
Anriohia traitor pe vremea imparatului Leon I (454-474)'".
Assemani, $i pe urmele lui $i Theotokis, mai observe doue
deralii impo(ante: mai intai faptul ca paru diD ,,cuvintele"
atribuite lui Isaac in corpusul grec (n., 2, 7, 439i 80 din nurne.otatia
edifiei lui Theoaokis) apa4in in realitate monahului
sirian Ioan Saba (cel Bftran) de la menastirea Dilaiti (de fapt
Dalyatha, a Viilor) de dincolo de Tig.u''. Iar in al doilea rAnd
faptul ca in Catalogul versificat al cS4ilor apa4inand a peste
200 de autori siriaci, intocmit de eruditul canonist sirian care a
fost mitropolitul Ebedjesu (AMisho., al Nisibisului (t l3l8)'?l,
se spune: ,,lsaac al Ninivei a alcituit Fpte tomuri despre vietuirea
duhului, tainele dumnezeielti, judecate li provident5".
Iar Theotokis adaug8 ,,Nu $tim dace aceste tomuri s-au pier-
Clut sau s-au pesfiat undeva nu ttim unde'
Tot atat cat ltiau Assemani gi Theotokis despre lsaac Sirul,
autor ascetic din secolul Vl, se qtia 9i dupi un secol. E ce€a ce
atesl6 arhplul anicol despre literalura siriaca din Enryclopedia
t' PL71,244P_24AD.
'u ea- tags lrslzy, p. xI pi xlv: rR x. p. l6-t? i t9.
'' lr'./., p. Xv_Xvti FR X. p 21.
-' Publicar de J. Assemani co anple comentarii in Errlioth?ca Oneakt
llr.iol. lll. I, p
_
t-j62,.efennla e la p. t04
Ed. t895(t997).p.XII|:t X.p t8
t3

Britannica din 1887 scris de siriacisrul brilanic W. Wrighr,
retrperrl s€pffat dar cu nole in 1894?{. Acesra putea adiuga
doar faptul cd in 1869 fusesera publicare intr-o anrologie douE
,,cuvinte" isaachiene in texlul original siriacz5. Alte trei ,,cuvrtte"
in originalul siriac erau publicate de siriacistul francez
J.-8. Chabol in anexa tezei sale de docrorat de la Louvain din
1892, primul studiu Stiinlific aspra lui Isaac Sirul de dupi
Assemani". Interpretand ahfel decat erudirul maronit documentatia
existenta, Chabor propunea pentru viata Sfantului
Isaac Sirul gi scrierea corpusului sau ascetic o darare incd gi
mai timpurie: sfargitul secolului V, gi pleda pe larg pentru ortodoxia
docrinara, chalcedoniana, a teologiei gi aparrenentei
confesionale a sirianului Isaac. Aceash lntrucat, precum se
itie, in secolul V, in urma controveNelor hdstologice care au
urmal Sinoadelor Ecumenice de la Efes (431) $i Chalcedon
(45 l), creitinismul siriac se scindase
trei Biserici rivale
care se excludeau, persecutau $i acuzau reciproc de ercziel
una ,,nestoriane", de tradifie strict an(iohiana li care nu primise
Sinodul de la Efes, aflati in afara teritoriului ImDeriului
roman in cadrulmperiului pcrsan al Sasanizilor zoroastrieni:
alta ,,iacobita", de rraditie strict alexandrina, deci ,,monofizi(i"
(mai exacl ,,miafizitt'), care nu primea Sinodul de la Chalcedon
ti ca atare s-a rupt de Biserica oficiali a Imperiului
roman; 9i. in fine, o Biserici minoritartr chalc€donianI, rrmase
fidele Imperiului, ii de aceea supranumiti ,,melkittr" (im,
periale). Co€xistenF a doue sau trei ierarhii rivale in acelagi
spatiu $i tentativele nereuiite de reconciliere incercate de impdr4ii
de la Constantinopol vor arunca inrreg Orientul in haos,
schisme li criza, sbbindu-l hotarator in fata invaziei arabe si
a ocupafiei islamice carE vor impinge aceste coftunitili intr-un
regim de rnarginalizare. opresiune gi supraviefuire in conditii
uneori drarnatice.
Sho Hittoa of Sf.iac Literarwa, tan&a. t894i rrad. rom. proi
Rts, Isbria litedtuni sina.e.."rri,?, Ed. Diogen€. Bucure$i. 1996.
p.13.
ZjNGERLE/G. MOstNcER, Mon(n"rrd Jlrja.a. lnnsbruct, I 869.
B. CH^Bor. ,e S. Isaa.i Nitititac i!a, knpta er do.h.ind. pad.s,
t892.
Studierea sistemalic?i a tbndului de manuscrise orientale
bibliorecrlor din Occident $i din Orientul Aprcpiat a revelat
un fenomeneobitnuit li unic pentnr E\,rrl Mediu: o receplie
..ecumenice". lransconfesionala. Fie in originalul siriac, fie in
lraduceri. scfleaile lui Isaac Sintl erau citite in egal6 mdsura
de monahi aparlnend tuturor familiilor confesionale
cre$_
tinismolui: de sirienii orientali ,.nestorieni", de sirienii occidenrali.
de coptii li etiopienii .,monofiziri", de chalcedonienii
..onodoc$i" greci, georgieni. slavi sau mmani si de chalcedonienii
,,catolici" latini. Dar indicii concludenle despre lsaac
Sirul ca personaj istoric identificabil nu existau. Fle n-au inrarziar
sd apaia inse. Intai de toate, Chabot a observat ci
,,Epistola IV cetre Cuviosul perinte Simeon F:cetoru! de minuni"
- prlncipalul argument itvocat eronat de Assemani
penrru datarea lui Isaac la sfar$itul secolului Vl - nu apa4inea
de fapl lui lsaac, ci era in rcalitate vadanta prescurtata a
,,Epistolei catre Patricius" a episcopului fi teologului Filoxen
al Mabbugului (t 523), care a fost alaturi de Sever al Antiohiei
(i 538) unul din pdrintii fondatori ai hristologiei Bisericilor
orien!ale antichalcedoniene..monofizite". Cercetand bibliotecile,
Chabot va descoped apoi principalul document istoric
care a permis in sfar$it identificarea definitive a misteriosului
Isaac Sirul. E vorba despre notita cu nr. I24 din lista de I40
de parinti duhovnice'ti fondatori ai Bisericii ,.nesto.iene" a
Resarirului, compusA inue 860-870 de mitropolitul nestorian
Ishodenah al Basrei. liste cunoscute sub numele de Carrea
curAliei \Kt&ba dnakfua) $i pe care Chabot a publicaFo cu
traduccre franceza in 1896'??:
.,/22. Sfinlul Mar Ishaq episcop al Ninirei. care a alcetuit
cdrti despre vietuirea singuraticilor-
A fosl ficut episcop al Ninivei de catolicosul Mar
Ciurfgrs Jcheorghe.66l-6801 in menasrirca Beir Abe.
:' l € l,qe dc la r hatetd conpo\e par Je,usde||ah. e\eque de Brlah .
prrblre cr rlddurr n4 J .B CHAsnt Mctdre\.l n,lhaotosit et I h^tonc t6
48q6r. p. :js-2ct 10 Je.nrc tjdJL iJ p 27r ?7h{or 64) at I v.
rIr\...lc\oJnrn \lcrropot 'u dc BJ.rb cr sonmuvre . L t,,,.nt r\htr ll
I lq66) p 4l t_1so
t5

Dupd ce a pisroril cinci luni comunitatea din Ninive
duptr episcopul Moise. inaintalul seu, a ldsat episcopia
dintr-o pricini pe care o $rie Dumnezeu li s-a dus sa locuiasc6
in munli. Ranras vacant o vreme scaunul seu, a
fost fdcut episcop in locul sau fericitul Sabrisho. $i aceasta
a l6sat episcopia gi a lriit ca anahore{ in zilele catolilui
Shahen din linutul Qardu. Deci Ishaq, dupt ce a lasar
cosului Henanisho [t, 685-70015r a murit in mAndstirca
scaunul din Ninive a urcat in Muntele Matut care e inconjurat
de linutul Beit Huzaye, $ a locuit in singurdtate
cu anahorelii care erau in acel finut; dupe care a venit in
menastirea lui Rabban Shabur. Cerceaa indeosebi Sfintele
Scripruri paDa acolo incat li-a pie.dut vederea din
pncina ciiirilor qi ascezei. Era foarte iscusit ln tainele
dunmezeie$i ti a alcetuit cirti despre viafa durnnez€iasce
a singuraticilor. A exprimat instr trei propozidi care
n-au fost primite de multi; $i a fost atacat de Daniel Bar
Tubanita episcop [al Tahalului, in Beir] Garnai pentru
unele atirmatii pe care le-a fEcut. S-a mutat din viata pdmanteasce
la adanci bdtraneF ;i trupul s5u a fost a6€zat
in mintrstirea lui Shabur.
Fiind de loc din Beit Qatraye, cred ce invidia impotriva
lui a fost aFtatd de cei dinduntru [din Mesopotamia],
ca ti irnporriva lui Iawsep Hazzaya, yohannan din
Aparneea Si Yohannan din Dalyatha "
In 1904, eruditul orientalist $i liturgisr care a fost patriarhul
siro-occidental unir,cu Roma lgnarios Ephrem Il Rahmanl
(1848-1929) publica'o cu traducere latina, dupa un manuscris
dal^t l4'11-1472, o alr6 notitd siriaci despre Isaac Sirul cu
urmdtorul conlinut:
,,1a1e istoria sau biruinta binecuvantatului p5rinte Mar
Ishaq. unde se povesrelte linulul $i viala lui; ce a fosr
episcop al Ninivei, dar mai apoi a lesat episcopia ti s-a
dus intr-o rntrnistire gi a akatuil cinci volume de invetltun
Pentru monahi.
Acest lshaq al Ninivei era de loc din linutul Qatar,
mai jos spre India. Dupi ce a ajuns iscusit in cenile Bisericii
li in comentarii s-a ficut monah lintr-o manastirel
si invalator in tinutul seu. Cand catolicosul Mat Ciwargis
lcheorghe, 661-680] a venit in tinutul sau lin 676],
I-a luar cu sine in Beit Aramaye [Mesopotamia], pentru
cd era din eeeati farnilie cu Mar Cabriel Qatraya. exe'
ger al Bisericii. Mat Ishaq a fost hirotonit episcop in
menastirea Beit Abe, dar din pricina sub$rimii min$i 9i
zelului seu nu s-a putut ingriji de comunilatea sa decat
cinci luni. fi dupi ce l-a rugat pe npapao'" care l-a lesat
se plece, s-a intors in singuretatea lui; npapa> i-a ingdduit
si se retragd, iar el s'a intors la linigtirea lui in munrele
din Beit Huaye impreund cu monahii de acolo. La
sfargir gi-a pierdut vederea $i frali a$temeau in scris invatetura
lui; ei il numeau al

f
Chabot $i (o(' €ruditii catolici au fosr obligati se se plece, nu
fdr, regret, in fata evidentei adeviruluistoric incontestabilr
,,lsaac de Ninive a 6t€ tout bonnemenr nestorien et 6v6que
neslorien 'o. Conftrmarea definrttve a venrt in 1909 o date cu
publicarea textului original siriac al primei pa4i a corpusului
isaachian de c5!rc hamicul editor de texte siriace carc a fosl
eruditul pArinte lazarist caldeean (sirian unit cu Roma), Paul
Bedjan ( 1838- 1920)". ,,tlustrul Bedian, care n-ar fi cerur nimic
mai mult decat se poatd venera in Sfantulsaac, compatriotul
seu, un invetator de tradiie carolica. rnarturise$te insd
ingenuu:
"S-a dovedit ca Isaac al Ninivei era nestorid: trirditia
Imanuscrisel Si tonul scrierilor sale o dovedesc suflcient,"r2.
Analiza manuscriselor siriace ale corpusului isaachian ficutd
de Bedjan a condus la constatarea existenfei nu a uneia, ci a
doue traditiir una siro-orienhle ,,nestoriand" ii alta siro-occidentald
,,iacobitd '. Textul siro-oriental este cel original gi complet,
numdrand 82 de ,,cuvinte" Si in el apar citati ca aurorita$
Teodor al Mopsuestiei, Diodor din Tars Si Evagrie Ponticul.
Textul siro-occidental are 8 ,,cuvinte" mai pufin, iar aici numele
acestor autoritdli au fost schimbate cu ale uno. PArinti
acceptabili pentru Biserica iacobira,,monofizita". Traducerea
greace s-a ficut dupe texul siro-occidenral, Si ea are inca alte
t8
t'1. Heusxeaa, o2. .ir. (n. 2). p. 16l. Ln p. 162-164, Hausherepro,
duce textul ftan.ez $ ladn al c€lor doua notifc cu urmatorul comenrariu la
adresa ortodoctilor care conlinua sI sfidezevidenrele istor'cs .,Hon.€rement
ildevail y avonchosejugee. Cependanl. devanr une ccrraine pers6vCr
nce e ignorer la v€nl6 histonque- phdnonene que reod seul possible la
separalion obstineenlr€ 6rudition et pi6r€ , nous somm€s €xcusabl€s de
produire l€s deux documenG principalet.
Cele douA notiF vor fi reluate in rraducerile englez€ ale Pa4ii I r€alizar€
de A. J. wensinck (1923. ci maijos n. 31, p. XVIII-XIX) Si D. Miliei
(1984. p. LXV-LXVI), in rmd. franc€zi a Pa{ii lldeA.t uf(2001. ct
maiJosn 65.p. l0-12)ti trad. italianain monografia luiS. Chiala (2002,
ct nlai jos n. 67, p. 53-55).
'' Mar haacus Nitir,',, De perfecrioae rclisiow. ed. P. Bdjan, Parist.eipzi8.
1909,618 p.
Aceastn editie s fost kadusn l'n limba engtczA de orienratisrul olandez
A. J. Wensinck: Mrrri.. r/.atises b\ lsaa( ol Niree.h. Amsrcrdrm. I92Ji
re€d. anastatic, Wiesbaden. 1969. Edrtia Wensinck notcaza pe marginile
l€xlului 9i paginileditiei Bedjrn pecarc o c(am dupA aceasd versiune
'' 1. HAUSHERR. /,r. .!r , o. 16l.
6 ,.cuvintc" mai Pulin faF de textul siro-occidental (in toul
i+'-",ruint"" mui putin faF de textul siro-oriental oriSinalrr)-
Numele lui Evagrie, care e citat de 16 ori in textul siriac atat
oriental, cet li occidental, dispare sau e inlocuit cu al altor
parinti acceptabili Pentru chalcedonieni ,,Cum se explice
dcci - scrie Bedjan in p.efala ediliei sale - ce monofizitii
au vdzur in lsaac p€ unul din ai lor, iar catolicii lchalcedonienii
grecr $i latinil pe un Perinte al Bisericii lor? Ceea ce
am descoperit in modul cel mai sigur e ce iacobilii au falsificar
unele pasaje ale cerfii pentru a-l face inofensiv cititorilor
seclei lor. Cu timpul Isaac a trecut drePt un onodox, iar nu_
mele sau a fost confundat cand cu Isaac al Antiohiei, cal cu
un alt Isaac monofizit"r4. ,,La nestorieni, titlul de fericitul
Talcuitor e dat lui Teodor al Mopsuestiei, elev al lui Diodor
din Tars $i dascel al lui Nestorie al Constantinopolului. Scrierile
aceslor doi episcopi au fost condamnate duPA moanea lor
alaturi de cele ale patriafiului Constantinopolului fNestorie].
lsaac le citeazi frecvent, mai ales pe cele ale hi Teodor, de
obicei fire si-i numeasci. Dar acestevoctrri fiind insuportabile
pentru ortodocai, nu s-au dat inapoi ln fata catorva falsificari
si anacronisme pentru a scdpa de ele"J'. Lesand textele
citate asa cum sunt. s-au schimbat doar nurnele: ,,Fericitul Talcuitor"
Teodor al Mopsuesliei devine astfel ..unul din dascdli".
,,ovva Martinian", ,,fericitul Chiril" sau ,,Sfintul Ioan Cur; de
Aur", iar Diodor al Tarsului a devenit ,,Pavel din Tars" sau
,,Dionisie al Atenei"l6. Ac(,la$i lucru se petrece iD textul grec
'r A re wdea riJducere lor m$ jos, p. 4l I-446.
" 1909, p. IV-V.
",lrl./., p. X fi lislr acesror coreduri la p. X-X,.
'' .MdI Drodo- drn C!v. 17 ed BedJJn
'p
285, deune in ca, 2? ed
Theorokr\,,unutdrn Inl€lepl (fR X, p I45l
,,Fcncirul TalcujloC'- .,Mar Teodor al Mopsuesliei'din C!r. 9 ed. Bedjit
(P l ll-ll4) deviDe in C!v. ,ll ed. Theotokis ,,avva lvlaninian" (FR X,
p 216-217). Ccle doua citale din Teodor din Clq lged.Bedjan(p. 155 ti
160) nu apar deloc dal fijnd ca intrcs acesr ..crivant 'e omis lo.md din acesl
mo$v din rraducerea Breaca: din arr. 22 ed. Bedjar (p. t68) devine in
ct! 32ed Thcorokrs Stinrti Parini (FRX.p. 175)idinC{r.44
ed Bcdjsn -unuldin
lt 1l9l dcvine in Ck,. l8 €d. Tb€orokis,.loan Cur.dcAur"
(LR X, p.93)r drn crf 50ed Bedlan {p 158)devinein(trr.60cd lheo'
bk's .Chrrl al Alexandnei ltf (FR X. f. rt4)r iar mentrunrtc notninalc
l9

cu numele lui Evagrie Ponticul care sau e omis cu tonl. sau
inlocuit cu nume de Perinti consacratirT. prin intermediul acestor
fraude pioase scrierile ascetice ale altfel ..ereticului" eDiscop
..nestorian lsaac al Ninivei au beneftciat de difuziune
..ecumenica", Isaac devenind caleuzd $i invefitor duhovnicesc
iubit $i exalrat penrru zecide genera$i de monahi sirieni,
greci, slavi $i latini. Prin citeva utoare ietuSuri, Isaac devenise
din ,,nesto.ian", ,,monofizit" li din ,,monofizit", ,,onodox,'.
Lumea savanta occidentah s-a gribit sd inregistrez.e
sE
recepteze aceste achizitiin lucrerile teologice standard: diclionare,
lexicoane, manuale de patrologie. Toate notitele, ma,
joritatea dintre ele extrem de scune, privitoare la Isaac Sirul
din ac€ste lucrfui de referinltr pleace de fapt de la cele douS
pagini foarte dense $i rehnice (cu inventarierea listelor manuscriselo.
existente) consacrate lui ,,Ishaq von Ninive" - ascet
tr eplscop nestorian al Ninivei de la sfe$itul secolului V _
de citre orientalistul Si liturgistul Anton Baumsaark in erudita
sa lrtorie a literaturii siriace din 192213. Aceast a devenir
imaginea schematic[ din dicgionarese ;i patrologii4. Figura
din Co. 50 Si 59 €d. Bcdjan (p. 352 Si 418) sunr omis. in C@. 58 si 4. ed.
Therrokis tFR X. p. 30? $i 43).
' Mentiunile nominalc din Cl.,. t, 8. 6j (de rrei ori) ed. Bcdjan (p. 4,
106. 441. 456.462) sunr omise in Caq l, 2t ti Ja €d. Iherrok; (Fi X.
p. 28 $i I93): EvaS.ie drn C/.q 8r ed. Bejjan (p 57J, dcvrne in C!,. E6 ed.
Th€orolis ,,un oarEcarc dintre sfinti" {FR X, p. 461 r. dn Cue.22 d. Bdjan
(p. 174 ti I75) devine in CtrL 22 €d. Theorokis .dumnezeiescut criso;e"
(Ff X. p. I79), d'n C&r. 72 t 74 ed. Bcdjan 495, 496-497
'p.
$i 5 t3, deune
in Cry. 49 $i 8t €d. Theorokjs ,,fericiru l Marcu" (Fn X, p. 253, 255 Si
400), iar din Can ?7 d. Bedjan (p. 532) devine in Cry. 19 cd. Theolokis
.,sfenlul loan {FR X. p. l0l L
" ANroN EAUMSr^RK c.r.htchk.tt rli.hen Lt d&r, Bonn, t922.
p. 233-235.
re Cl anicolul d€spre .,lsaac de Ninive. ,lin,icriornd
ire de thtotosie
cdthotiqu. yllltl. 1924. cot. t0-12. \e'nnar de invaFrut eprscop tarrn al
Aienei lrurs PETr. Acestarata cA .,mull rimp socotir cablic, azi helcro,
doxia lui nu mai poate fi pusa ta indoiata'(crl_ l0). Tradusr in sreaca.
..op€ra sa a exercrBt o enorma Influenti asupn inrfegutui asxsm rasarilean
. dar ..det eman6 de la un scriitor nenonan, tumc drn ea nu so(hed?A
doclritra carolic{" (col. ll-t2).
"' O. B,rrorr.rr.rawur. Ces.hichte .t$ attkitchtichen Litcrutkt, \ot. y.
Freiburg i. Br.. 1912, p. ?4i B. ALTANER. par?ldft", Freihorg i. Br.. 1938.
unui modest ascet $i episcop ..nestorian" dintr-o obscure prc'
vincie a lmperiului persan devenit ,'Sfant P?irinte" al Bisericii
Orlodoxe nu putea se nu locheze, mai ales pe ortodocti-
Acestia n-au ezitat chiar se sfidez evidenPle pentru a evita
oaradoxul unui ,.erctic" dascil duhovnicesc al ,,ortodoc9ilor".
iJn exemplu al unei astfel de atitudini anistorice, obsedade
cli$ee dogmatice li stereotiPii, il ofera ii reac(ia retoricd retinut
indignate a perintelui Dumitru Sdniloae la aceastimacine-standard,
din foarte scuna introducere despre ,,Sfanlul
isaac Sirul 5i epoca sa" care prefateazl traducerea sa romaneasc
a versiunii grecetti editate de Theotokis, inclusd in vol
n\tl x Filocaliei. ln opinia perintelui Dumitnt Stdniloae,
^l
,,identificarea autorului nostru cu un episcop nestori.n al Ninivei
ridictr unele lntrebiri greu de rezolvat in cadlul acestei
ipoteze. De exemplu: cum a putut un adept al nestorianismului,
care despafie strict in Hristos persoana dlmnezeiascd de cea
omeneasce. sa adopte mistica evagriana care aproape confunda
dumnezeiescul
adancul omlluil Cum a putut apoi un
evagrian se foloseascatat de frecvent pe Dionisie Areopagitul,
ca.e e la antipodul lui Evagrie, prin plasarea lui Dumnezeu
intr-o trarscendentt atat de accenhratr?'"'. Intrebdrile sunt
grave $i trimit spre probleme reale, dar din pecatele nu primesc
nici un respuns afari de faptul ce, intrucet nu-i cunoatte
nici pe Sfen$l Maxim Minurisitorul (t 662), nici pe Sfantul
Ioan Scdrarul (t 649) ii citeazi doar autori din s€colele IV-V
(ultimul fiind Dionisie Areopagitul) ,,acesta e un semn ci autorul
nost.u apartine unei epoci nu prea depdrtate de sfertitul
p 22f {7 rendurj de rext); M. VrLLE - K. RAHNER, As.cs. und Mytti* ia
d.t Viiterzeh liad\tcerca ti adaptarea gennana dc catrc viilorul celebru teolog
catohc alsecolului XX Karl Rahner a carii f.anceze a lui Marc€lViller
din 1930), Freiburg i. Br., 1939, p. 245-246i H.-C. BECK, Kirche u d theo.
tosischc Liaatw im by?r^ri,irct ,r R.i.t. Miinch€n, t959, p. 45304 renoun
de lo(0, cu precizarea cA prin rraduc€reain greaci adaptat{ a scrierilor
aceshi €piscop nesronan ai Ninivei .jnrr€g curcntul nisticii evagriene s-a
rnrors inapoin Bizant , Rindc6 desil cunoa$e pc Dionisie Areopagitul,
rsaac in prima
-urmeaT-d
linie sistemut lui Evagrie t l. ORnz DE URBIN^.
Pof:llosia ,rioco. etl. fi. t965, p. 145- r 46.
20 2l

secolu lui V""'. A afirma insd in 198 | c6 .,problema idenririri i
lui lsaac nu e inca rezolvata, a9a cum $i baza siriac a textului
Iui grec cere studii serioase inainte de a fi rezolvatd'{r e un
enunl peremptoriu firi acoperire; el lradeaze inainte de toate
carentele orizontului informalional
Romaniei comuniste in
care lucra pirintele Durnirru Stiniloae in acei ani si care-si
lisau inevitabrl amprentasupra orrcdrei cercetari umantste,
izolate artificial de ci.cuitul cercetdrilor Si discufiilor $iintifice
internalionale. In lipsa accesului la srudii gi izvoare ggeu
accesibile, recursul la cli$ee stereotipe $i ipoteze nesustinute
de nimic nu reutea decet precar se compenseze eruditia in_
dispensabile pentru verificare, pentru afirmarea si infirmarea
acesfora. Oricat de in Ftoare, reducerea romandce a oDerei
Sfantului lsaac la ..un poem spirilual de negreire frumuse1e..{
care oe aceea se sustrage unei ,,rezumeri satislecdtoare ereu de
inliptr.rit" e la fet de dezaftigitoare ca $i concentrarealmpresronrsrS
a onginaliratii spiritualir5tii Smnrului lsaac in.,palru
teme capitale": ,,a) importanta nevoinfelor $i a greutelilor pentru
desdvartirea omului, rem[ in care manifesti o inrudir; cu
Marcu Ascetul; b) imponanta smereniei, in a cirei descriere
poate cel mai mare maestn; c) rojulcunoscitor al

J
lenoare originare a naturii sufletului; $i viala duhovniceasc,
(ruhanuk) - accestbila doar puljnora ii exclusiv ca un dar
al harului - rdenttca cu lucrarea Duhului Smnl in sufletul
cu.at 5i pasiv, repit in extazul ,,uimirii"(re."rd) in viala lui
Dumnezeu, anricipand astfel stare de dupi iovieres.
- Fuq.,yl 3 fost confirmat 9i de o vasti cercetarc des{e$urard
in arii '?0 de pirinrele carmelit Robert Beaulay (n. l-927),
prcfesor la Seminarul caldeean din Bagdad, asupia misticului
slro-oriental din primajumitate a secolului Vlll yohannan
din Dalyatha sau Yohannan Saba (Ioan din mindstirea Viilor
sau loan Bltranul), un fel de Simeon Noul Teolos sirian. Rezultatele
investigaliilor perinrelui Beaulay s_au cincretizat in
edifia critici a scrisorilor acestui mistic5o 9i intr_o monurrn_
tali tez6 de doctorat susfinutd la Sorbona in 1974 sub conducerea
erudirului elenist gi orientalist Amoine Cuillaumont
(.1915-2000). Corpul principal al tezet, consacrar inviltrurii
duhovnice$ri a lui loan din Dalyatha. va fi publicat abia in
ryy^u ..Lr^elaSald, prima ei pane a fosr publicare separar in
ry6l.suD lonna unet ,.innoduceri
studiul misticii siro_orien_
lale" '. Aici perintele Beaulay arara pe larg cum s_a constttult
sprntuattlarea stro-orientala. aniculand in cadrul schemei h,
partite a lui loan din Apameea o sintezi intre mistica evarriane
a ascezei $i conremplirit intelecruale a Treimii gi mistiJa ma_
canane a simtirii ti experientei inflrcdrate a lui Dumnezeu in
Inrmd, cu aporruri apofadce din Crigorie al Nyssei gi Dionisie
A-reopagitul, pe un fundamenl rcologic oferit de viziuneantrohrane
asupra hnsrologiei gi economiei nlentuirii sintetizare
de Teodor al Moosuestrei_
in
.
aceeagi perioade, inceputul aniior 'gO,,,p€rseverenta
in a
ignora adevirul isroric, fenornen pecare-l face cu putinti doar
separatia incipilanate inre erudiliegi evlavie", fenomen acu-
&Ct KHAUFf.HA( HrM, op. .ir, ml. 204!2050.
'", PatrcIoSia OrieaQtis)9 3. tgl9
'' R.BE^ULAy, r'arr€i8rdrn ent spiritrcl de Jea, d? Datwltm, q,stiqw
syru-onutut dr vIf siiclc (Th€olosje hisronque 83). B"*"h*;:t;;,
': R. BL^ur ^\.
La luaie4 lars ton4. hitro.lu.tion d l.i,ud. d. Ia
chew,ocm
l1r"J:1,:,"1i;lil,r,l;:ll,,endlp
, a le8?r firad rom in
24
z in 194'7 ca dominant la o odocti de parintele Hausherr".
incep€a sa fie depelit de onodoctiinsisi. InfluenF smntului
Isaai Sinrl n-a incelat sa fie dominanta intte reprezentantii
rradiliei isihaste din monahismul Srec din prima jumitate a
secolului XX li lor le datorem inderDnuri stdruitoare adresate
monahilor 9i credinciogilor de a aprofunda scrierile Sfantului
lsaac (ceea ce a condus la teeditari succesive a ediliei Theotokis
in Grecia din 1966 incoace). Aslfel, faimosul gheron
Iosif Vatopeditul (1 1959) scria:
,,Daci toaie scrierile Pdrintilor pustiei carc ne invati trezvia
ti rugeciunea s-ar fi pierdu ti ar fi supraviefuit doar
scriedle avvei Isaac, ele ar fi fost de ajlns sa ne invefe
de Ia inceput Si pana la capdt viala de lini$ire li rugeciune.
Ele sunl alfa gi omega vietii de rezvie gi rugEciune
IAunlrice $i sunt singure indeajunsA ne ciliuzeasce de
la prima treapte ti pand b desevartire."
Iar gheron Hieronymos din Eghina (t 1966) lndemna si el:
,.Nnl uita pe Isaac. ln fiecare zi o pagint din avva lsaac.
Nu mai, mulr. Isaac e o ogljndd in care si te uili la tine
insufi. In aceaste oglindi vei vedea dacd ai pe fala ta
necurelii $i murderii ca se le poti indepena ti se le poti
gterge. In avva Isaac iti vei vedea gandudle gi ce anume
gandesc ele. Vei vedea incotro merg picioarele tale. Vei
vedea dacd ochii tdi au lumini ti vid. Vei gisi acolo cAi
srgure Sr neretecite care-ti vor fi de ajutor. O pagine din
I$aac pe zi. Dimineata sau noaptea, oricdnd. E de ajuns
sd citegri o pagini pe zi."
Un ucenic al acestor doi celebri gheroni, pdrinrele pantelimon,
a rnlrnlal inlre 1958-1962 in Boston, SUA, o comunitate
monahalS onodoxa traditionali\ta cu hramul ,,schimbarea la
tsa15" ti a steruir se se faca o rmducerengleza edilier Theo_
tokis. Lovindu-se de dificukalile insurmontabile puse de textul
Srec deficirar al acestei edilii. ti neputandu-le soluliona
ntct prin recursul la microfilrnele vechiloi manuscrise grecegtr
'ror .,r. lra/,,u. n 2),p rol.
25

(de la Paris- Sfantul Sava, Sinai si Athos). tandrul traducator
-- Dana R. Miller - a cerut ajutorul laimosului siriacist de la
Oxford, protesorul Sebastian Brock. li a invatat siriace pentnr
a putea confrunta textul grec cu originalul siro-occidental
(inedir, deci consultat dupd microfilme). folosit ca baza de
lraducdtorii greci Patrikios 9i Avramios de la Mar Saba la
'fir!itul seeolulur Vlll - incepulul secoiului IX\4. Rezulratul
acestei traduceri a textului grec confruntate in note cu originalul
siro-occidental a fost monumentala editie americane a
,,Omiliilor ascetice" ale Sfantului Isaac editate de Holy Transfiguration
Monastery, Boston, in 1984 (CXV + 561 p.). Textul
englez e incadrat de doui ample ii riguroase srudii ale
traducatorului (care din smerenie nu ti-a dat numele in carte).
.,lnt.oducerea" (p. LXlll{XV) ofere o relatare istoricd exactA
asupra vietii ii scrierilor Sfentului lsaac, plecAnde la cele
doue notite incadrate in viata Bisericii R5siritului din secolul
VII, urmattr de o hecere in revist a situatiei textului siriac
(p. LXXVII-LXXXVT. grec {p. LXXXV-XCIVt. slavon 5i rus
(p. XCIV-XCIX, cu traducerea engleze a prefetei staretului
Paisie Velicikovski), a traducerii engle?€ din 1923 a lui Wensinck
fecuti direct dupe rcxtul siro-oriental (p. C-CII) Si o
prezentare a principiilor $i optiunilor terminologice ale noii
traduceri (p. Cll-CXll). Aceea5i rigoare Si autentic stil ttiintific
dominA $i ,,Epilogul" (p.481-541), un amplu $i valoros
studiu consacrat ,,istoriei $i teologiei Bisericii Rislritului din
Persia pana la sfarlitul secolului VIf't5. Aga cum aratd parin,
lii de la Schimbarea la Fati in ,.Cuvantul" lor,,inainte", scopul
anexerii acestui studiu la traducerea ,,Cuvintelor ascetice"
ale Smntllui Isaac e acela..de a demonstra ce avva Isaac n-a
fost nestorian, cum se sustine indeobste
Occident", intrucat
studiul mentionat ,den|onstreazi ctr pe vrenea Sfantului Lsaac
nu se poate pretinde istoric ci Bisericdin Persia em onestoriani>
in sensul doctrinar al cuventului. IndeDendent
roate
ia Cel mai ve.hi manuscris, pastrat din p!.ak fratrenrar, e un r€xr gr€c
umill de 78 dc file, continend p.imele 16 omilii, ri pastrar aciualmente la
Biblioteca Nalionala Frantei: Co.ler P4risihus F ecus 691.
" Tradus intcgral penlru valoarea lui excepl'onald in volumul de fal,
maijos. p.465-516.
aceste coDsideralii insa, in scrierile Sfantului - binecuvdnlare.l
lut fr( cu nor | - nu e^isd nimi! care sd con!ne doctflnele
hrrstologrce condamnate ale ne\loriani\mului sau orlcare din
celelalte inv66turi eretice ale vremii"'"
Daca anil 80 au vezut cel pulin in Ortodoxia americana
reconcilierea evlaviei cu eruditia- anul 1983 a adus cu sine o
descopenre cu adevirat epocald. Intr-o anexe a edi{iei sale din
1909 (p. 582-600) a textului siro-oriental original al corpusului
cunoscut al scrierilor isaachiene, perintele Paul Bedjan
publica trei extrase"' din ,,paitea doua" (parguthi d-tunenl
total necunoscutd part atunci a scrierilor lui Mar Ishaq al
Ninivei dupe un manus-cris de 255 de file din regiunea Urmia
(nord-estul lranului). ln p.efata sa (p. XVI), Bedjan scria:
,,Al fi publicat acest manuscris ca un al doilea volum umetor
primului, dace l-aS fi putut colationa cu un alt manuscris. Dar
aceaste resurse mi-a lipsit. $i am regretat faptul, ceci in el se
gesesc pagini foarte frumoase." In evenimentele tiagice din
anii l9l5-1919, care au dus la masacrarea populatiilor siriene
9i ifrnene din nordul Irakului Si Iranului fi din Turcia de
citre kurzi, bibliotecile din zone cu sute de manuscrise prelioase
au pierit in fldciri pent.u totdeauna, in holocausrul cultural
care a insotit ru$inosul genocid al unora din cele mai
vechi crettinetdti orientale masacrate, deDortate, islamizate
sau exilate. in aceste dramatice
integml pc ",."u-.tun1". manuscrisul
care-l avea la dispozitie Bedjan a pierit fa.e urme,
Panea a ll-a a corpusului isaac^hian pastrandu-se doar fragmentor
in doua codice lacunare'.. Pierderea manuscrisului din
Urmia erc socotiri ireparabild. in aprilie 1983 profesorul Sebasltan
Brock a avut insd bucuda de a descoDeri in Biblioteca
Bodleiand dln Oxford un alt manu\cris rntegral necunoscut al
Pinri r ll-a Achi.,rlionat in 1898 tol drn regiunea Urmra. de
.-t)f. t t!4\d,n t0), 1984. p. XXXIX.
' Pasinite 582588:
,tapilole desprcunoaiterc ', Sura IV.71-75. 78. 80
t rusaciuDrie 5.22_26. 29-10 din Crv 5i irr Ia p. 5t9-600 Cri!. I I dcsprc
i&r.{l 298 (sccolcle XII-Xlll). ll5 t.: ..Capirole d€spre
46-lV. |5.2(Ll9fi a_rd,. 10, -1G-19. l0:$iAa'a,/s,erp'role
destlre cunoattere lV,89 l0l) $i (-r,! t 20
26 11

everendul Yaroo M. Neesan din pe$onalul misiunii anglicane
in zond, codicele nu era inse catalogal- Manuscrisul Bodleianus
s\riacus c. 7 consti din 190 de foi (19.5 x 14,5 cm)
scrise in caracterestranghela ti e databil dupE criterii paleografice
in secolele X-XI5e. Manuscrisul e complet si pesfat
in bune conditii, cu exceplia primei gi uhimei file carc sunt
deteriorate, ceea ce face ca inceputul prirnei piese ti finalul
colofonului cu data copierii sa fie imposibil de descifrat.
Analiza sumar a arelat ce textul celei de-a doua pe4i era
alcatuit din 4l de,,Cuvinte" nurnerctate (doue din ele, nr. 16
fi 17, repetabd in mod .oi,os Cuvintele 54 9i 55 din Partea l,
ed. Bedjan), partea central[ fiind ocuparl de Cuvantul 3 alc6-
tuit din 405 ,,Capitofe despre cunoa$terc" lreie d'-idata) insoflte
de scolii ,,ltrmuritoarc" (nlrrare). Descop€rirea a fost
anuntat de profesorul Sebastian Brock - auior al unei serii
de studii si articole consacFte Sfantului Isaac@ - intr-o comunicare
la cea de-a X-a Conferintd Intemationald de Studii
Patristice de la Oxford (1983)6r. Pentru facilitare apariqiei,
5e Ult€rior, in biblioteca episcopului cddeeln din Tehcran Md Yohannan
Issayi, s-a descoperil (nr. 4 al colccliei de manuicnse) o copie integral,
(329 i) a Padii a ll-a a corpusului isaachian ereculara id 1895 dupa manuscrisul
anat actualnEnte la Bodl€iana de pr€otul asirian David pentru
acelasi misionxt snglican Y. M. Neesnn.
Cercelarea colecliei de nanus.rise a lui Mar Issayi a relevat o alrt surprizr:
existenla
nr. 5 a unui msnuscris de 133 d€ file copiar in 1900 Si
inritnl^ Pa .a a Ia Q'alsu u da-tlatl ascnetitot lui Mar lsaac. Manus.risul
conline 17 ,,cuvinte" dinre care nr. 14-15 se r€gas€sc in Pa.t€a I
(or. 22 i 4O), iar nr. 17 in Pane3 a II-a (nr. 26). Rameo 14 ,€uvint€" in€dilo
afla{e ln curs de editaE de Sabino Chiah.
@,,Si. Iraac of Nineveh and Syriac Spi.itualily". Sobomo l:2 (19'15,
p. 79-89i ,,Thc Prayer of the Hean in th€ Sjriac Tradir;,on" , ibid. 4:2 l19a2l
p. | 3 | - | 42: ,,Isaac of Ninereh: Somc Ne\rly Discovered Works ', rbld 8i
(1986), p.28-33i,,Humanity and Natural World in thc Syrian Tradition",
ibid. l2tz llg9o'), p. l3l-142; ,,Some Uses ofthe Term 1eorya in thc Writiogs
of fsaac of Nincveh . ParcIe d Oient 20 (19.N\ p. 40?,.119i ,,Fro
Qararo Tokyo by way of Mar Saba: rhe Translations of Isaac of Berh Q
lraye (lsaac the Syrian) . A.an ll-12 (1999-2000), p 475-484r .,Syri
inlo Creek ar Mar Saba: the Translations of lsaac the Svrian". in: l- ParRtc
\en.). The Sobaite Heritase in the Orthodor Church Jron lhe Fiih to t
Prerzt. l,euven, 2001. p. 201-20E.
'' ,.Losl and Refoundr Part tl of lhe Works of St. Isaac of
Stutlid Pdtrittico. l8/4. Kalamuoo-Leuven, 198c, p. 230-234i
Dublicarea in edilie critica a textului siriac al Pe{ii a II-a a
iost impa4ita. Editarea Cuvintelor l-3 (deci inclusiv cele
405 de ,,Capitole despre cunoa$tere") a fosl preluate de siriacisrul
italian Paolo Bettiolo, dar publicarea lor intarzie panE
a\taz;. Cuvintelc 4-4l. au fost deja publicate cu traducerenrlezi
de profesorul Sebartian Brock". In 1985 Paolo Bettiolo
i oublicat insa o (raducere italiand a ..Capitolelor despre cunoastere"
(ed. Il revazuta ti addugird in 1990)6'. O traducere
ruse a jumetate din Panea a ll-a, Era cele 405 de ,Capitole
despre cunoattere", a publicat in 1998 (ed. I[, 2002) ieromonahul,
actualmente episcopul rus al Vienei, Ilarion Alfeiev".
in fine, foarte recent, perintele cistercian de strictil observanti,
dom Andri Louf, a publicat (folosind pentru ,Capitolele despre
cunoaltere" rtl.s. nr- 4 din colectia Mar Issayi) o excelenti
traducere ftancezi a intregii Ptrli a II-a prefaFti de o frumoase
$i valoroase introducere
gandirea duhovniceascd a
textelor Pirgii a II-a65.
Reveland aspectelezoterice ale gindirii duhovnicetti a
Sfanrului Isaac, aparilia Pdiii a II-a a dat un nou impuls studiilor
isaachiene. S-a Itcut simfite ti nevoia unor prezenteri de
sinteze. Acestei exigente i-au r5spuns doui aparifii recente:
ampla antologie tematicd a ieromonahului (episcopului) Ilarion
Alfeiev cu litfuf (Jniversul spiritual al cuviosului Isaac SiruP,
loan l- lcajr: S. BRocx, ..Panee a doua a scrierilor Sf. Isaac Sirul picrduta
5r rcgasita , Rey6r4 r.oro8lai 76 ( | 994), nr. I . p. 90-93.
"r fs^Ac oF N|NEVEH (lsAAc TgE SyRtAN), I/r€ Secord Pa.t. ChapteB
lv XLI (CSCO 554-555: Scriptores Syn 224-225), lruvain, 195.
c' lsA^co Dr NrNrvE. Dri.o rsi spiritwli. Capnoli su a conoscen?a, prethate,
coaenplazionp sull argotnato h gehena. ahn ot6.oh,U.Qiga.
lon. Bose. 1990: amplu g remarcabil studru inrroducriv rp. 9-4?). ccle 405
caprble (p.49-197), Cr nrele 4, 5,32,35 $j J9 din Partea ll-a (p. 199-
2316t Cuuintul5 dinP teaalll.a(p 241-245r Sr posttbla rp.24?-258)
PRr PoD.BNyr fsAAK SlRu\. O bo:e:tvcnnv(h taifuch t o drchovnoi
:ivn Noao nt,R tcl$h.-'. Moscova. tc98. zom-
._
IsAAc r-6 SyRrEN, (Llzvres spirituelles - ll. 4l Dncows rdcenment
d"'oer?rc (Spirirualit€ Onenrale EI), Abbayc de Bellefo'tain€, 2003: er-
celenra- ..lnroducerc- rp ?_90)
1^^, ur.har4i 14! t'tFrortt,hn.p kdaka Suna. Moico'a. t998: ed ll
'" rl J.rL\ihile tr pe WWW: \.a.^ ndho toia. E/hitalron. rrad enStezi
2a 29

J
$i. in sfarsit, prinra monografie $liintificd de sinlezd lte?l de
doclorat in orientalislice de la Universitatea din Louvain)
datorut6 tan?irului monah rralian de la Bose, Sabino Chiali,
pubficatd in 2002 cu frumosul tillu: De /d crceza eremiticd la
nila infinitd, ti subintilulara modes,t: Cerc?tdri asupra lui
lsaac ol Ninivei Si soanei /aro. Cele patru secliuni ale lucrerii
trateazi pe rand despre: l. Mediul isrorico-geografic (Biserica
siro-orienhle ii relatia ei cu societatea $i monaiismul pane la
sfar$itul secolului Vll): IL Isaac $i oFrer3 sa (viala, opera in
original 9i universul sdu religios li teologic): IIl. Marile tenre
aie gandirii lui Isaac (cunoatterea lui Dumnezeu $ treptelei;
taina lui Dumnezeu ti taina omului; asceza ti lupta duho\ariceascS;
eshatologia): IV. Posteritatea (in toate traditiile crestirE
orientale ti occidentate, inclusiv in lumea islamice), un apendice
masiv inventariind totalitatea traducerilor isaachiene.
The Sprttual world of rsdoc r/te Sy,rtr (Cisr€rcian Sludies 175J, Kalama,
zoo, 2000i rrad. franceza: l'untuers spnnuald tsaac te Syrie, (Spirjluatir6
Oric.tale 76), Abbaye de Belletonraine. 2O0lt rrad. italiana in curs de aDaritie
la E,ll. Qiqajon, ComuniD di Bose Dupi o rmpta inroducerc priviroarc
lr isroria Bisericii din Persia, viala. s.rierale t izvoa.ete tuj Isaac. votumul
stange rexre com€nrar€ 8rupar€ rem?ric in opr capirole .eprezenland rol
alatea tenre majore (dcraliale in subr€m€): L Dumnezeu. oniverul si umanr'alea.:.
Cdle! {rngurarrculur: J tsprre rr:ncerct, Jle drumut \pre Dumnezeu;
4. Smerenia: 5. t crimi:e; 6. gcoala rugaciunii; 7. Viata in Drmne,
zeui 8. Viata lunii vjrrcar€. Rec€nzie cririci de Dana R. Milter in rrlole:
Jonnal Staa. St|dics "l
5.1 t2OtJl\. htlp://sJren..ua edu/hutott iutivtt
acesluia, riscul metodei scolasrice adoprate d€ l. Alfeiev e aceta de a da
imprcs,a talsa c! Isaac € un gendiror sislema(ic. ccca ce nu e. da.deftcienF
najora ar fi ac€ea ca el ne spune doar ceea re spunc Isaac, fi nu cxplici ti
./?.? lnume spun€ c€ea ce spune. D'ci cum si ne apropiem de universul
sau de gendir€ ascetic dcspi4ir de o ,.enornlA prlprslie. de tumea i, care
61 Dall ds.esiemiti.a atld ttise,i.o1ria inlinito Ri.erche su laaco di
Nuir< . la lua lb ua tBibliorec:l della Rivisra di storia e tetreratura rclisiosa
Xlv), Ed OIs.hki, Firenzc. 2002. v t + 406 p. (vad .or ncascn in
cun de apante Ia Ed Deisrs. seda ..lnilicri). Sabino ChiatA esre si aurorul
rn(l dnrolo!rl de re\re rsJJchrdc l\^A,1,',r NtNr\r. un un e spt,na.
A lotoeia n crln di S. Chiala. Ed elqqon. Aose. 1999. fj pregaretle o
ed4'e critr., pe baza inregir traditir nlnrscrisc I le utui original siriac al
Parlri I si lll
.10
Biserica Asit'iund a Risari tlui - oriSin('
istorir $i oPltunt 'eotogtL?
O constalare cu valoarc de principiu hermeneulic se impu_
tl< dupil accJstA \uLcinla lrecere in re!lsta ir ltLeraturtt despre
St,inr;l lslrc al Ninr!er Siriirnul. din epoca baro(a a orientalisticii
creitine $i pena la incePut de nou mileniu cre5tin: pen_
rru a nu fi denaturate. figura sa istorica fi profilul spiritualndlii
sale cu o ata( de irezistibile atractie ,,ecumenicA" trebuie
intelese nu plecande la cli$ee identitare anexioniste, ci de la
mediul eclezial, teologic ti spiritual in care s-a format si pe
care-l exprime in ultima instanti. Acesta este crettinismul siroorienral
irl Bisericii Asiriene a Resaritului, cum s-a autointitular
si se nume$te oficial pane in zilele noastre, .efuzend eticheta
insultetoare de Bisericd ,,nesto ana"63. Citeva cuvinte
despre aceastd Biserici sunt, atadar, obligatorii aici6e pentru
jusra situare a Sfantului Isaac. mai ales inrucat in literatura
reologice romaneasca - aflate din pdcate incd in captivitatea
anacronicd a vechilor clitee identitare de tip dogmatico-polemic
sau a unei viziuni ortodoxo(ronrano)centrice - nu existi
nici mlcar un articol desprea Si despre creflinismul siriac in
general. Disputele hristologice din secolele V-Vl, conducend
la fractura Orientului crestin in Biserici chalcedoniene (greac6-bizantine)
Si ne- sau antichalcedoniene, au dus la stigmati
zarea acestora din urme ca ,,eretice" cu rearltatul practic deplorabil
ca vechea $i marea tradi$e a cie$tinismului oriental a
aJunsA f,e infierate $i marginalizatd
sine $i supuse (arunci
cand s-a ivit ocazia) elenizirii sau latiniz-irii. Doar doue nume
ti opere au reu$it se sparge,,blocada" bizantini Si latini, $ se
se rmpunl in Risiritul onodox bizantino-slavo-romin sau in
Oclidentulatin: cel al Sfintului poet Efrem Sirul (un Dante
stnac, cum a fost numit) si cel al Sfanului Isaac Sirul. Receplia
lor a fost conditionard insa, pe de o parte, de limitele
lraducerilor fi adaptdrilor dcliberate impus€ textului original,
'r Cl SEBAsl.taN BRocK. ..The Church: A Lamemabte Misno^tnei
BulbtiL "Nesrorian,
al Th. Johk R\ laidt Un^ asN Lihmn al Maithc .r
/6 {r1996' Il 2J-35.lrad. rom;neaL, marlos. p.44? 4h2.
( I hrhlrngrafia e\enlil6 ( cri nrrr ros. p. 465.
3l

f
ur, pe de ald parte, de un fenomen de deconrexrlalizare a lor.
pentru ambii sfinli confectionandu-se biografii ascetice schema
zate 9t retu$ate, cu inten^lii mai mult sau mai pulin pioase
sau anexioniste confesionalTo-
Siria, prescurtare de la Asiria, desemna in Drimele secole
ale erei cre ine o zon6 vasl;. situala la est de Eufrat. inctuzAndu'i
pe locuitorii arameofoni din Mesopotamia, valea Tigrului
pana la podisul iranian 5i pustia Arabiei. Zona era divizati
din punct de vedere politic $i disputatl militar intre Im_
periul .oman la vesl li Imperiul iranian al parfilor ( t40 i. Hr. _
224 d.Hr.\ li sasanizilor (224-636 d. Hr.), fiind terenul de
desfi$urarc a nenumamte rezboaie $i op€raliuni milirare. principalele
provincii civile $i ecleziasrice ale acestei zone erau.
incepind dinspre Medilerana. in InDeriul romaa: Syria prima
cu metropola Antiohia, al treil€a oral al Imperiului dupi Ro_
ma fi Alexandria. scaunul patriarhului Orienrului, la sud era
Syria secunda cu metropola Apameea, spre est emu Euphratensrs
cu metropola Hierapolis sau Mabbug qi, dincolo de
Eufrat. Oshroena cu metropola Edessa. siriac Orhay. ,.Atena',
Orientului siriac. Dincolo de granile. in Imperiui persan se
aflau la est de Edessa pane spre Armenia $ lacul Van provincia
Beit Arbaye cu metropola Nisibis, siriac Nsibin; mai la
€st, inke Tigru li cei doi afluenti ai lui, Marele qi MiculZab,
era Adiabena cu metropola Arbela sau Erbil; la sud de Micul
Zab in(re Tigru gi riul Diyala gi la est pant la Munlii Shahrzur
era provincia Beii Carmai cu nrtropola Karka d,Ber Sloh
(azi. Kirkuk), la vest. intre Tigru 5i Eufiat. in inima Mesopo_
tamiei se g6sea provincia Beit Aramaye (tara arameilor) cu
rnetropola, totodati sediul pat.iarhal $i capitali a Imperiului
part ti sasanid. in dublul Ora$ imperial de pe cele doui ma_
Iuri ale Tigrutui Seleucia-Ctesifon 1la 30 km sud_est de Bae_
&d), sud de ?-
Beir Aramale pana la Golfrrl penic era pri_
vincia Maisan cu metropola prat d'Maishan (azi Basra); tor la
-'Desp'e cresrrnrsmul $nac rt pflmetor trei \ecote tr cazut Stantutul
Erem -. cu o'sranta enormi dinrre .'Etremul (rnac.$i ,,Efremut 8r€(... a se
v€dia sludiul meu "Smnrul
Efiem. cre$inismut siriac n c€ahlrA reotogi€., ca
rnrrodu-ce.e ta versiunea rcman$sca a monografiei tui SEBAsi.laN BiR(x.x,
tr/rc,, Si&/. Ed. Deisis, Sibiu, 199E. D 5-r0
32
Colful Persrc. dar Ia e-\t de- Shal-(l-Arab {fluviul re/uhal din
confluenla Tigrului 1r Eufrarulul inointe de virsarea lor in
!f,iiut p...'.t pana la podi$ul iranran.se intindea provincia
Berr Huzaye tsau Huzistan. vechea Susiana sau Elam) cu nElopola
Gondrsapor. sinac Betl LaPal: mai spre est. tot plecind
de Ia Golfll Persic era provincia Beit Parsaye (Fars sau Persida,
leagenul dinastiilor persane) cu roetropola Rev-Ardashir:
mitropolitul de aici avea jurisdictie atat asupra provinciei
Khurisan, din nord-estul Iranului, cu scaunul la Merv, cat gi
asuDm insulelor 5i tarmului de vest al Golfului Persic' reprczeniand
asa-numita Beir Qatraye (Qatar).
Cresrinismul a pAruns treptat in acest spafiu, ince din epoca
apostolici, pomind dinspre Edessa, ,,fericita cetate", ti ulterior
Nisibis. Dezvol6ndu-se in strans contact cu iudaismul ascetic
esenian ii cel rabinic mesopotamian 9i dive$ele forme de
gnosticism (Bardesane a trdit li activat int'xe 154-222 la
Edessa) el a luat de aici o putemica inclinatie biblicd, simbolico-poeticd
ascetica. Cum arate institutiascedci a celibatului
consacrat din comunitedb cre$tine siriace (ata-numitii
,,fii" S; ,,fiice ale legemantului", bnei/bnat qyama), vetirabtl
,,ordin" laic caruia ii vor apa4ine cei mai de seama reprezenranti
ai liE.arurii ;i spiritualitilii siriace din secolul ry: Afrahat
(270-345), ,,inteleptul persan", ti Efrem Sirul (Aprem Suriaya,
307-3?3), ,,harfa Duhului". Tot in acest spatiu se va dezvolta
h sfe$itul secolului IV Si spiritualitatea pnevmatice edmziasta
a simfirii ,,inimii", reprezentatd de a|a-numita Carte a teptelor
ti de Ofiiliile fiacarie4e. Ea va fi imDinse in erezie de extremismul
harismaric al ,.mesalienilor" (,,rugArorilor"). in nunEle
rugAciunii $i exp€rientei subiective, acettia refuzau orice
fiEdiere sacramenhla ti eclezialt a vietii spirituale, gi vor crea
pane teiziu o Droblemi oentru Bisericile siriacofone. Profitand
de toleranta religioas6 din Imperiul pan. creginii au putul actr!a
lib€r $i misionar in Mesopotamia y Persia. unde la mijlocul-secolului
lll se inregislreaze deia pesre 20 de episcopii.
U cotiture dramatlce s-a Drodus duDe anul 250 o dati cu
lnstalarea la putere a dinas(iei iraniene a Sasanizilor care
Praclica un /oroaslris militant $i per\ecuror. Sasanizii au
ous un razbor aproape ncintrerupr cu lmperrul roman timp de
ll

J
aproapc patru secolc. conllicl soldar cu numeroase d€porttr
de populatrr creSlrne p( teriroriul lmperiulur persan t;um
fost cea din 260 in lrma vicloriei lui Shapur I asupra impira
tului Valerian. ficut prizonier, cand cetatea Gondisapor a fos
construitde prizonicrii romani printre care se gasea ti epis
copul Dern€trian al Antiohiei)_ Srarea de beligerant! aproapl
continu, intre Imperiile sasanid ti roman s-a repercutat dradisrinct
dc cel al Scolri alexandnne. fapr plin de conrecint
matlc asupra creginilor din Persia suspectati mereu de a fi
neloiali Sasanizilor. ,,agenfi secreti" romani. Ca atare, crertinii
au fost, pe de o parte, supu$i unor persecutii aproape con_
trnue, lar, pe de alte parte, au fost obligati s6 se izoleze Si
autonomiezeze €clezial fala de Bisericile $i cre$tinii din lm_
periul roman. Ca se reziste 9i sd-Si pastreze identitatea ln con_
dilii dramatice de peneo.rtie $i marginaltzare et fi-au creat un
sistem extrem de bine pus la punct de tcoli cre$tine, care depindeau
inse de o ,,universitale" situata in afara granitelor
Imperiului persan persecuror: initial la Nisibis, iar dup6 cedarea
de citre romani a acesrui ora; peqilor in jO3 $i pana in
489, Ia Edessa. Aici se va refugia in 363. pertsind Nisibisul
ocupat de perti, Sfdntul Efrem Sirul. Edessa se afla lnsd sub
jurisdictia Antiohiei $i ca arare in spatiuJ de iradiere al 5colii
teologice grecelti antiohiene care,ti constituia, in a doua iu_
malrte ir secolului lV prin Diodor al Tarsului ( i 394). prodlul
pentru identitatea teologici viitoare a Bisericii siriacofone din
Imperiul persan. in conflict cu episcopii celorlalte Biserici din
Persia, Papa, episcopul oratelor imperiale de pe Tigru Seleucia-
Ctesifon intre anii 310-329, i$i impune autoriratea de prima
asupra intregii Biserici din persia care-Si c4tige astfel o autonomie
,,de facto".
Incetarea persecu[iel Bise.icii crettine in lmperiul roman i
3l3 9i oficializarea ei ca religie a Imperiului in cursul secolului
IV, pe fundalul reizbucnirii rdzboaielor intre cele doud
imprerii. a condus la declan$area
cetre Shapur [ (309-j?9)
r unei lungi li \albarrce persecutii asupr; Lretlinilor drn
Persia. Soldala cu mii de maflrri. ea vJ durr o jumatdte de
secol (intre 34(1110). profirand de pacea lemporare stabilira,
Biserica RAsaritului din Persia tirre in 410 primulei Sinod ge-
.",.1 orez.rdat ,le Mar lshaq. eplsiopul Seleucici-Ctcsifunului
.i .urot'co. ut inlregului ()ricnl. in carr adopl,r - cu intet-
]i.re.te 85 de an' - Simboiul ,le credinla si canoanele Sinoiulur
I Ecumenrc dc lll Niceea tl25). precum si canoanele
.elorhhe srnoade lorale .rornane din secolul Mzbucnirea
in 420 a unui nou val de persecufii ale cregtinilor din Imperiul
per\Jn a Londus rel de al trelle3 Slnod general
Bisericir
[idsarilulur drn 424 (reunrt la Marlabta sub catolicosul
Dadisho I [42]-4561) se interzicA - din motive poljtice, de
loialitate fald de Imperiul persan - orice fel de apeluri la
episcopii din Imperiul roman (,,toate cauzele se judecS de citre
calolicos care nu e judecal de nimeni, decat de Hristos"),
ceea ce echivala ,de faclo" cu proclamareautocefaliei patriarhale
a Bisericii Rasaritului fale de celelaile patriarhii din
Apus (Ronu, Alexandria, Antiohia ti Constantinopol).
Dublul conflict intre pariarhiile din lmperiul roman -
Roma $i Alexandria impotriva ascensiunii Constantinopolului
- si dintre $coala de la Alexandria - adepta a unei hristologii
a uniteli ii pe fondul unei viziuni generale de inspiratie
platonice $i ioancici -, si $coala de la Antihoia - care promova
o hrislologie a distjnctiei Si o viziune de inspiralie aristotelica
5i sinopticd - va duce la izbucnirea controverselor
hristologice care domina scena teologica $ polidce a secolelor
v-VIl. Primul episod al acestom a fost cel legat de conflictul
politic $i teologic intre patriarhii Chiril al Alexandriei
(412444) $\ Nestorie al Constantinopoiului (428-43l, i 450)
originar din Orient qi format la Antiohia. Plecdn de la scinteia
declan$atde conrroversa in jurul apelati!,ului de ,,Theotokosacordat
Fecroarei Maria. cei doi s-au acuzat recipfoc
de erezie: Chiril il acuza pe Nestorie de adopfianism, adice de
taptul cd divide unitatea lui Hristos in doue Dersoane seDarate
(per\oana
Lrmane a lui lisus Frul Omulur qi Persoana divrna a
Fiului lui DLrmnezeu) ri vorb€ire Je ..doi Fir" in Hri\tos: iar
Ne\loric il invrnuia pc Chiril cd vorbe$re de.,o singura fire
!nlrupatd a Logosului" (form!la, intr-adevar. apolinarista, dar
pe cafe Chiril o credea atanasiana) de apolinarism gi monollzlsm.
mai exact de resorbtia umanitatiin divinitirte. La origrllca
tuturor schismelor 5i diviziunilor care au fragmenlat de
l5

atunci Si pani azi Orienlul cre$tin a stat insa modul unilatera
in care a incercat sA transeze aceastdisDutA Chiril al Alexandriei
la Sinodul lll Ecumenrc de la hfes (43 | ). El l-a condam
nal pe Nestorie ti qi-a impus propria leologie alexandrine,
far,A s, attepte sosirea episcopilor anriohieni 9i fird a angaja
un dialog teologic real cu reprezentantii $colii antiohiene,
care s5 clarifice ti sa aplaneze divergentele dintre cele doue
Scolintegrandu-le inlr-o sintezi superioar6. Sinodul chirilian
suspecta ftrrd discernemant lntreaga teologie antiohiana de
,,nestonanism" pe care-l definea unilateral si extremist dreDt
un adoplianism camullat'r 5i incerca sii canonizeze o sinsu;l
Scoala, cea alexandrinA. fari a o integra complemenrar i] pe
cealalta. La Efes, in vara lui 431 au avur loc, asadar. doui
sinoade separate: unul ale\andrin condus de Sfanlul Chiril si
altul anlrohian condus de loan al Antiohiet. Ele s-au excomunrcat
reciproc $i au fost initial ambele anulate de imDeratul
Teodosre lll ulterior acesta va recunoaite doar Sinjul alexandrin.
Dar Sinodul de la Efes n-a devenit cu adevarat ecumenic
decat in 433 cand Sfan0l Chiril a accepiat Ia insistenfele
impiratului sd se impace cu loan al Antiohiei sernnand o
formule hristologicde unire sau rcconciliere proDusl de anrohieni.
Acerste formula. care anticipeaza clar d;finitia dogmatrce
uherioale de la Chalcedon, nu era ahceva dec6t o editie
revizuird a mdrturisirij de credinti diofizite a sinodului
antiohienilor de la Efes, redactari la inceputul lui august 431
de Teodoret al Cymlui. Ea ar fi putut fi deci adophta in comun
incd de la Efes, daci aici ar fi awt Ioc un singur sinod, nu
doua, ti un dialog teologic real, care insd n-a existat. Daca ar
fi avut loc, Biserica ar fr fost scutitd de tragedia schismelor
" Aceasta desi Nesrori€ - care, spredeosebrre
loan al Antiohiei. s-a
incapilan in r-l considcra in mod irevocabil pe Siantut Chiril drepr ereric
.,upolinarisf . fapt penrru care n ! pulul fi ,,recuperat. murind in 450in exil
- J antlohienii au condamnal ei irii$i inroldeauna
mod explicit adoplranrsmul.
J'recum fi exisrenla .doua pe.soafle, siu ,.doi rii', in Hristoi.
lar uD laic cum era rstoricut biedccsc Socrare I.i 450) sna obi€crjv: .,Am
dtrl srrrc.rle l!i Ncsbri€ Sj voi spune .rdevArul: omut n-avea detoc aceleari
oprnii ,u Pr\r't'r SJmo\aro ir Fotrn ,dJofl,.,n,irrl. nr,r nr.l s(uleJ pe
om v r.,n.J do.,- c\rgc, hra mcu\ Je f,,\;nrul
- r neororo\. r,,r.ni,/rr.,,.?dr..iv . rr pd68.aorc' '|
care vor urma, Neavend autoritatea unui sinod comun' formula
de unire din 433, semnau la presiunile imparatului Teodosie
II. a rimas un slmplu compromls sau armi\titiu in con
fllclul neiolu!lonat dinlrc cele doua $coli ii lrei palriarhii
Ce acest risc era unul real, nu numaipoletic, o arali al doi_
lea sinod de la Efes (449' a$a-numitul
',latrccinium"
sau ,'sinod
talhiresc"). in care Dioscor al Alexandriei l44U5t) l-^
reabilitat pe monofizilul Eutihie condarnnandu-i pe Flavian
al Constantinopolului li pe antiohienii Domnus al Antiohiei.
Teodoret al Cyrului ii Iba al Edessei Efes II devenea un nou
ffiumf al Alexandriei. dar unul de scu e duratd. Pentru ca de
data aceasia Alexandria nu rnai avea spdjinul Romei; dimporiva,
ea sfidase Roma, refuzand se accepte ,,Tomosui" dog_
matic diofizit al papei Leon cel Mare cltre Flavian al Constantinopolului.
Dictatura Alexandriei riscand sd duce la ruptura
comuniunii cu Roma $i amenintand unitatea Imperiului,
imptratul Marcian a convocat in octombrie 451 Sinodul tV
Ecumenic de la Chalcedon, menit se reechilibreze s;tuatia.
Acesta l-a depus pe Dioscor, i-a reabilitat pe antiohienii Teodoret
$i lba (sesiunile l0 si l2), a primit ..Tomosul" dioftzii
al papei Leon ti a adoptat o geniali formulA hristologice de
sintezd care proclamd in Hristos existenta unui singur subiect
- o unici ipostase sau persoane - in doue naturi sau fiinF
unite in mod neimp[4it ii nedespi4it, neschimbat li necontopit.
Hristos nu e, aladar, nici doue ipostase sau douA per-
\oane- ceea ce inemna drvizarea Lui - nici o si-ngura natura
sau fiint, ceea ce lnsemna contopirea Lui. ln Raserit
inse, Chalcedonul a perut a fi un triumf al Romei, o revanti a
Antiohiei ti o trldare a lui Chiril al Alexandriei. Aqa se face
ca episcopatul oriental egiptean, sirian ii palestinian a intrat
in schisma, acuzand pe Leon gi Chalcedonul diofizit de ,,nestorianism"
9i fixdndu-se - prin intermediul lui Sever al Ant'ohiei
(i 538) ti Filoxen al Mabbugului (l 523) - pe formu,
la hristologica .,miafizita" (nu.,monofizitd",
care era pozitia
rad'cala ! lui Eutihie) sau pe un chirilianism strict (un,,fundamentalism
chirilian", dupe expresia parintelui J. Meyendorff,
Intrucat canonizarbirrar pozitia.,adevaratului" Chiril dinainte
oe reconcilierea din .+33 considerat6 un ..comDromis" tem-

porar). Schisma Orienrului chirilian a produs un imens haos
in Imperiul roman, iar imparatii vor t'ac eforturi constante de
a restabili unitatea religioast fiacturata lmperiului. Chalcedonul
va fi anulat in 476, suspendat intre 482-518, resraurat
in fine oficial in 518. Dupb un dialog teologic e$uat cu ,.miafizitii"
severieni la Constantinopol
532, lustinian (527-565)
va incerca o reconciliere cu acegtia pe baza unuj compromis:
severieDii
nD mai condarnre formal Chalcedonul. in schiarb
chalcedonienii vor condanma pe iangA Nestorie aFa-numitele
,,Trei Capitole"- Acestea reprezentau persoana ;i scrierile principalilor
reprezentan(i ai tcolii anriohiene Si cririci ai hristologiei
alexandrine chiriliene: Teodor al Mopsuesaiei (t 42g),
Teodoret al Cyrului (i cca 460) 9i tba al Edessei fi 457).
lustinian va condamna el insugi ,,motu proprio" cele ,,Trei
Capitole" intai prin doua decrere proprii (543/5,t4 fi 55t) $i
apor pfln rntermediul Sinodului V Ecumenic de la Constan_
tinopol (mai-iunie 553). ln definitia sa, acesra din urmd va
transcrie ,,tale quale" anatemele la adresa celor ,,Trei Capito_
le din decrerul fui lusrfnian din 55l tHonotogia pisiosl.
Contributia reologicb reald 9i valabili a lui lusrinian validatd
de Sinodul V Ecumenic a star in primul rind in efonul de a
demonstra severienilor ce foamula de la Chalcedon a distinctiei
celor doue firi in Hristos nu conrrazice reolosia chirilianA
a unrrar|| iposra\ei djvine a Iui Hri\tos (..Unul di; Sfanra Treime
Carc S-n intrupat $i a parimjt in trup,') $i ce formulele
chiriliene omise la Chalcedon (.din doud firi" si ,.o unice fire
intrupata Cuvantului") pot primi o interpretare chalcedo_
niand. Nn era inse o sinteze realA ti o hristologie inregrale,
penlru ca reconciiierea cu tradilia alexandrine se fdcea cu
pretul condamnarii in bloc a teologiei anriohiene. Iustinian,
care a lmpus despohc aceasld linie unilateralE Bisericii, a intrcprins
aceasta prin doua gesturi inacceptabile gi care au scan_
daliza( intreg Occidentul latin: a revizuitrecutul, condamnAnd
pe baza unor citate scoase din context persoane decedate in
cotrrunrune cu Biserica sau reabilitate de un Sinod Ecumenic
anterior. gi a sacrifical pe altarul politicii sale o intrcase rradi_
lie leok,prce. tradtlia antiohtana 5tiffmalitati ca ..ncrl-urrara..,
ceea ce a dus la o sdrecire a leologiei Bisericii (amputate de
un ..plarndn ). Sinodul V Ecumenr( nu mai erPrima intreaed
g,."ii.a. u" otrf.t dcestc ge\lurr nu $r'du alinl ohieclivul nu
,-r, fr.,,t p. orrenrallt severreni sa acceple Chal!(dunul au
nrovocat o schlsma de p€sle un secol in Occident |i Fau inieoirtat
definitiv de Chalcedon pe orientalir frdeli lladitiei
anirohiene. intrc cire.e nutn;rau Si cre$llnli Blsericii RasaIitului
din Imperiul Persan'
Optiunile teologice $i hristologice ale Bisericii RasdritLllui
din Imperiul persan s-au jucat la Edessa. Aici Qiyore (l 436)'
directorul icolii siriace. initiase un vast progmm de traducere
in limba siriace a comentariilor biblice ale lui Teodor al
Mopsue\trci. fapt prin care eruditul episcop va deveni penlru
Bis;rica Rasarirului din Persia..l-eflcrlul Talcuitoi'. Comenratorul
prin excelentd, Principalautoritate teologicd. Din morive
personale $i din oportunism, episcopul Edessei Rabula
(412435\ - ca ulte.ior Filoxen (440-523)- trecuse in
rabera chiriliane si declansase in urma Sinodului de la Efes o
campanie de condamnare ti distrugere a scrierilor lui Teodor
si de persecutie a adeptilor lui. In ciuda reabilitErii la Chalcedon
(451) a episcopului Iba al Edessei (435-457), care fusese
condarnnat de sinodul ,,telhiresc" de la Efes (449), chirilienii
sprijinili de oficialitetile imperiale vor impune in cele din
urma inchiderea definitivd a Scolii de la Bdessa in 498. Ultimul
ei director. eruditul poet Narsai, se refugiase ince din 476
la Nisibis in Imperiul persan, unde, sprijinii de episcopul Barsauma
de aici, favorit al regelui persan Peroz, va reinfiinta
$coala periilor. Aceasta va cunoa$te o perioadde mare inflorire
devenind o veritabila Universitate de studii biblice li
arislotelice (din al carei program se va inspira in ,,Institutiile"
sale latinul Cassiodor, i 580). Sinodul de la Beit Lapat din 484
condus de Barsauma $i al lv-lea Sinod generalde la Beit Edrai
din 486 sub catolicosul Mar Aqaq au adoptat o serie de decizri
care marcau pentru prinra data ollcial separalia limpede a
Bisericii Resdriruluidin Persi atat de Biserica chalcedoniana
din lmperiul roman, cal Fi de cea orientala chiriliana. Sinodul
a adoptat acum nu ,.nestorianismul ', cum se scie in vechile
manualc si studii confesionale, cj prima marturisire hristologrcd
strict diofiziti de tip antiohian - Hristos e doub fin si o
l8 ,19

f
singure persoane - (a se vedea maijos studiului D. Miller)
tr-ti reafirma fidelitatea fafi de Teodor al Mopsuestiei si lraditia
Scolii antiohiene. Acesre doua elemenre vor fr reafirmate
ulterior in Sinoadele generale din anii 544, 554, 5?6, 585,
596, 605, 612 (ale ceror decizii sunt cuprinse in afa-numitul
Synodicon Orientale), Biserica Rdsdritului din Persia trebuind
astfel sd fie numite mai degraba ,,(eodoriane" decat ,,nestorian6"-
Fixarea pe formula diofizismului srricr: Hrisros e doud
q-tane/physeis ;i o \rnic' parsopalprosopon, nu insi $i o unice
q oma./hypostasis, ti dezvoltarea ei ulterioare in formula pretins
..nesloriand': Hristos e doue 4)anr. doue 4zome gi o unice
padopa (Dnde qhoma/htportdsir nu are insa sensul chalce_do_
nian de iposrasA autosubzisrenttr, ci doar acela vasilian de sub_
zistenld individuale a unei firi concrcte) se exDlicd Drin reactia
defensivd fatd de doue s€rii de imprejureri.'in prirnul rand,
pnn avansul $r propaganda intensd ln persia a sirienilor iacobiti
antichalcedonieni,,monofiziti"; persecuta(i in Imperiul
roman, er se vor refirgia in valuri succesive inlle anii 521_526.
536-541. 555-567, creAnd ierarhii $i cornunitati biserice$ti
srflene paratete" $i centre monahale. putemice nuclee misionare.
In al doilea rend, prin crizele lnteme provocale de,.de_
viationismul" sau inclinalia spre chalcedonism gi monofizism
a unor importanli lideri spirituali, cum au fosr Henara. con_
duc5torul ,,eretic" al gcolii din Nisibis (572-610) condamnar
de catolicosul Sabrisho I (59fuM) sau ascetul ,i episcopul
Sahdona./Manyrius din Mahoze d-Arewan (cca 635_6i0t
condamnat de calolicosul Mar Ishoyahb III (g9-659) pentru
erezia .,uniceipostase". Nu trebuie uilal faDtul ct dreDt ur_
rnare a influenlei la cunea lur Klosraw Il (5-90-o2gt a medicului
Gabriel Sigar trecut la monofizism, Biserica Rdsiritului
din Persia nu ti-a putut alege un catolicos timp de doui decenii.
Intre 609528 conducerea Bisericii a preluat_o eruditul $i austerul
monah Babai Rabba (cel Mare, t 62g) care a incercat se
impunA o directie teologici conservatoarc polemic defensivn:
'' Oslilitate, intre cele doua.onfeliuni siriene cra a5a o€ rnlensa
du\ ld crearea in hmha rrriacr inctun! ! doui pu de ( nere Si d€
zare orrenre: unut ncslorian-calde€an, allut ircohrl
extremirmulur mrafrzit i-a ra\puns la fel de radical insrstend
inrr-un sens radical diofizrt rnu ..nestonan in sens de .,adop-
,i""iu l," p. necesrtatea mamrnsrrii a doua qromd..ipostase"
in Hristos. cu refuzul teo ei ,,uniceipostase compuse" a
Chalcedonului 9i a lui Henana. Suslinut de putemica panidi
monahalS consewaloare anlimonofiziti de la mtrnastirea sa
de pe Mlntele Izla (la nord de Nisibis), Babai a reutit se-si
imDund formula hristologic{ in Sinodul din 612 (care face 9i
Drima refenre la Nestorie intr-un document oficial al Bisericii
iersiei), iar adep(ii sdi vor declanla o adevSratd campanie
(,,vanatoare de vr4itoare") impotriva celor ce indrizneau si
susine alte puncte de vederc in acele vremuri tulburi.
inceputul secolului Vll a fost intr-adevdr o perioadi dramatice
in istoria Orientuhi Apropiat. In anul 602 imperatul
Mauricius de la Constantinopol fusese asasinat de crudul uzurpalor
Focas (602-610). Ultimul mare $ah sasanid Khosraw II
(590-628), care obtinuse tronul cu sprijinului Mauricius qi
era legat de el printr-un tratat de prietenie ti alian(d, de{langeaztr
in 665 un amplu atac asupra Imperiului roman: pe 613
trupele persane ocupe Antiohia gi Siria roman4 pe 5 mai 614
devasteazd lerusalimul ti rdpesc Sfanta Cruce, in 615 ajung
la Bosfor. iar in 619 cuceresc Egiptul. Noul impdrat Heraclie
(610-641) declangeazi o contmofensivd de propo4ii prin Armenia,
veritabild ,,cruciadi" gi rezboi religios, Consrantinopolul
reuseSle in vara lui 626 sd reziste asediului conjugat
avaro-p€6an! iar Heiaclie lli continui ofensiva pe teritoriul
persan- zdrotrind armata persand langi Ninive (12 decembrie
627). In primevara lui 628 Khosraw II este asasinat, iar noul
rege coprl s€ supune bazileului, care se intoarce in trilnf la
Constantinopol
6299i la Ierusalim in 630 unde reinalte
7r,,in definiri!. la un eramen mai amplu, hrisrotogia nesroriant ne apare
r.ull pulin indeptrnata
'ini
dc hristotogia chatcedoniana de€al ate rcpulalia.
Inlemeiali pe ilefinitii ale naturii, iposta€i Si p€rioanci diferir€ de cele c€
au pr€valal in leologia {apuseana,, ea propune o noliunc de (mod de unire,
care lira indoirla nr se \uprdpune nemrjtocir pe cea d Chdtcedonutui.
uar poale ca rraduccn oponune ar pulea reduce ace.sra
irodn:iet
notiune ta acee a
crroflce- rE. AM D.nurnuirc.!. ftioloqtu .athotiq@ xUt.
ryr t. cut. l0t_3021 ^\N.
40 4l

L-
Sfanla Cruce. La Alep in 630 Heraclie primette delegatia
Bisericii Rasdritului condusa de catolicosul Mar lshoyahb lI
(628-645) recent ales dupd o vacanlS patriarhali de 20 de ani,
$i celebread cu el solemn pe baTa Chalcedonului ,.unirea" religioasd
intre Biserica Rasaritului ti Biserica Constantinopolului.
Situatia nu va dura insa, pentru ce dup6 moartea profetului
Mahomed in 632 arabii unificalinifiazi o ampl6 invazie
cu importanta decisiv6 in istoria universalS: in opt ani doar
(intre 6342) lmperiul roman scindal de disputele religioase
legate de monoenergism $i monotelism pierde succesiv Pa-
Iestina, Siria Si Egiptul ti e arnenin(ar
insati exisrenta lui.
ln februarie 638, bdr.Anul patriarh Sofronie predd Ierusalimul
califului Umar. O infrdngere catastrofald inregistreazi ti armata
persand, iar in 635-640 arabii ocupl intreaga Mesoporamie;
in 650 este lichidad $i ultima rezistenti persand in provincia
Fars.
Venire arabilor a fost intampinalS favorabil de crettinij din
fostul Imperiu persan. Bucurogi ci au scipat de politeismul
unui stat pigan gi de persecutiile lui, s-au sim(it evident mai
aproape de monoteismul $i etica islamicd, mai ales ca, in ciuda
unor raporturi uneori dificile cu noile autoritdti, timp de cateva
generatii crettinii siro-orientali s-au bucurat de respect $
protectia cu restrictii a libertdtii religioase in schimbul achitarii
unor taxe ti impozite suplimentare. Fiind cea mai bine
tolemti. Biserice de islam, Biserica Rdseritului cunoa$te in secolele
VII-IX perioada ei de maximA inflo.ire misionard, culturah
si monahala.
Biserica Risiritului a fost probabil cea mai misionare Biserici
din istoria cre$tinismului. Pe drumul mdtasii 9i pe cel
al mirodeniilor. monahii $i clericii ei au dspandit cre$tinismul
intr-o veritabila ,,epopee misionarE" spre India - und€
creitinii Sfantului Toma i-au apa4inut pene la venirea portughezilor
in secolul XV - gi spre Asia Centrald, Mongolia,
Tibet ti China. In 1625 s-a descoperit la Siangfu, capirala
Chinei de nord sub dinastia Tang (618-906). o srela de piatri
neagr de 2,36 m indlfime, 86 cm litime ti 25 cm grosime $i
cdnhrind 2 tone, pe care se aflau inscriptionate I780 de carac-
(ere chinezelti. iar la bazd qi pe laturi 50 de cuvinte $i ?5 de
nume in scrierea sinacA estranghela. Da1ale in anul 781 d Hr-.
in".ripp" .o.e-oru prlmu jroslre a misronarrlor srrienr in Chi
na in inul o l5. Inrtral favorrzat. cre;tinismul a fosl Perseculal
aDor in 698- 7055r 845. disprirind la sfir5rtul secolului [X.
dnr ftind rerntrodu. r-rlterior in l06J si sub mongoli. unde e
qdsir de Marco Polo in 1275, care ne sPune c5 hanul Krrblai
il26G-1294) o.."ut un departamenl pentru creitini (Biserica
asi ana avea doui arhiepiscopii). In l28l e ales catolicos un
mongol convertit sub numele Mar Yahbalah III ( l28l- l3l7),
cunoscu! pentru ambasada trimisa in Europa prin monahul tot
mongol Rabban Sauma pentru a incheia o alianle intre mon_
golii inca neffecuti la islam ti crettini. Biserica Asiriana a
Resariului cunoa$te acum apogeul maxim, numerand 250 de
episcopii grupate in 30 de mitropolii gi intinzindu-se din Cipru
pani in Manciuria, $i djn Turkestan pand in Malabar $i Java'".
t{ Biserjca Rasaritului va primi insa loviluri nimiciloafe o dat! cu conv€rti.e!
in 1295 r dinasljer mongole la islam. cu cjuma nergri ii, mai cu
se.mi, daron6 cruzirnij masacrelor lui Timur Lenk ( ll70-1405). Penlru a
purea supravietoi, cre$inii asnie.i s'au repliar apoi timp de patru secolein
muntii Kurdistanului. De aici incA in 1503 Mar Eliyya V hirotonca milropoliti
penrru Indru, Jrvn :ri China. Din aceleai motile, incependin 1450
palriarhia va deveni ereditari tijnd transmisa inLr'o sigura iamilie de h
Dnchi la n€poli. Tor acum asirieniiincep sadevina tinla misiunilor catolice.
In 1552 e hioronir Ia Roma pimulpatriarh caldeean unrl, ceea ce a consiru'l
incepL'rul!nei complicare Si lamemabile perioade de dezbinare inl€rna.
Pe fondul unei decadenle accenruate. cre$inii asirieni fiind d'vizat pann
ur in doui Biserjci: un parriarhal neunit. inrilulat oficial Biserica Asirianl
a Risarilotui. si alrut unir cu Roma si indlllar Biserica catd€eana Rrsari,
tului in secolul XIX misiunilor calolice li s-au adlugar celc proresbnLe t
rnglrcane. Inrperirl rarist avanseaza ti elin zona ranscaucaziana g emitc
prelenl" dc prore.tie asupra populatiilor cre$ine. Rerragerile rrup€lorus€
se sordeazA mer€u cu r€presrlii t nEsacrc al caror inslrumcnt la insligatiile
olomane vor Ii in 18431846. 1894-1898 si l9l6-19t8 rribunle lalbarice
arc liutzilor Inlrc l9l6_l9l8 are loc, Dlanifrcal de Junii rurci, holocaustul
cre5r'n armein. sinan Sj grcc din Asia Mica u.mltl dc deporri.i ;i emigran.
uin Pcsre 5 Co0.mrc de cresrinin 1900, vor rtmine in zoni in 1922 abi0
700000, circa 2.00O 00O fiin.l ucisi. in masacre a dern circa o rreime din
Popr'lalrasiriani. cireia trar.rul de ta Lausannc nu i,a rccunoscul oficial
srarurul de nrinorirare (pent.u detalii. ct. wr/!. aro! r. con/halocaust). Pe
r rmrtre 1918 a folt lslsinat de turzicarolicosul MarShrrnun XlX rlenya,
rnn V 'J,n',rca 'upra,Eturrulror
iug.tre (u,1. in I'rkul dfldr.un prore(-
Ln c_ 'n!;
Sljr)Iui mdnJdrulur hnrdnr( in ls.r1,un.htr( td un md.J.ru
42 43

-
in Dlan cultural. elita siro-orientali (literati. medici' fi
lozofi) ajucat un rol esential la Bagdad in traducerea in Iimb
arabtr a patrimoniului cultural grec antic in cadnrl afa_numite
Dar al Hikmah create in 830.
O inflorire unic, in felul ei va cunoa$te in secolele VII 9i V
si vjata monahala Sr mr\ltca : spre slar$lrul secolulul vll actF
veaza in Bert Huzaye rrei rcmarcabile liguri duhovnicetti d
origrne din Bert Qatmye: Dadisho. Shemun d-Taibuteh li M
tshaq al Ninivei; iar in prima jumdtate a secolului VIII lgi
desfetoare vietuirea duhovniceasce alti doi uimitori mistici
siro-orientali: Yohannan Saba sau din Dalyatha (t cca 760) gi
Yawsep Hazzaya (1 cc ll0). Radicalismul mistic si unel
exprimiri inddznete din scrierile acestora din urmi va ale
ierarhia care-i va condamna intr-un sinod din 786-787 su
catolicosul Mar Tirnateos l, veritabil ,,proces al misticilor",
condamnare aevocate inse de succesorul seu Mar Isho Bar Nu
in care peste 3000 de persoane pier, ceea ce a dus la exodul in diasporA al
ma.iorit4ii comunitdlii. Carolicosului Mar Shjmun XXI i se retage cet4enia
irakiana ti se srabilesre la San Francisco unde va fr asasinar
1973.
Decizia sa de a rrece la calendarul indr€ptar a dus ta s€hisma episcopilo
rAin3ti in lrak car€ au cb€mar la Eagdad p€ mir.opolirut asirian din lndia,
iar acesta le-a hirotonir kei episcopi- in 1976 e ates catolicos epis.oput
Teheranului cu numele Mar Dinkha IV cu s€diul din | 994 la Monon Crove
(llhno's. lenEr Chrcasor Dupa sccole de complera iTolare ir dtrenir d
marginalizar€ ecumeric{. datorare rezislenlei tenace a cliwului,,nesrorian'
,plicat abuziv venerabil€i Bise.ici Aririene a Rasnritului. Biserica mani
rlor t misricilor. in noiembrie 1994 Mar Dinkha semn€aza cu Daoa toa
Paul Il o declaratie hrisrologice comuna Si Sinodul creeaza o Comisi€ pen
tru daalog ecumenic iniliind p.in intermediul Fundatier .,Pro Oriente" di
Vi€na iratali!€ de unire cu Biserica CrldeeanA UnitA cu Roma si cu Biseri
cile siro-occidental€ iacobiic (,,monofizit€") (ci maiJos, p. 462, n. ' Si ").
Aclualmente Bisenca Asiriana Rilarirului numara circa 150.000 d€ cr
d'nciofi Sr 16 episcopi, nsipitin lrak. lran, Sina, Liban, SUA (Dca 100.000)
Australia |i India Biserica Caldeeana numafd 125.000 d€ credinciosi
zece eprscopi in lrak. a parru epkcopin kan, parru in Orientul Apfopiar
circa 150.000 de cr€dinciosiin St.lA.
'' Ci G. BLUM.,,Nestonanismus und Mystik. Zur Enlwicklung ch risllich
orientalischcr Spirirualiut in der osrsynschen Kirche". Z..ts.hrfi lilt Kir
chenB?s.hi.ttre 93 ltgE2t, p. 211-2941,.Ve.einigung und vermischung
Zw€i Crundmoriye (hrinlich,orientalischer N,ystik". Oti.ns.hrXianu
6-1 ( 1979). p. .ll-60: ..chrisrlich-orienralischer Mysrik und sufismu{, tn:
lll S,,nt' arnh \\na.an tOC4 :2 tr o81.p..t6t .2it.
44
,R?t-81?) in fine. in secolul X a vieturt Rdbban Y wiep
cil*"va ri 979 la Il0 anil alc carui vraLe lr invaulurau fosl
i*or"in ,'.t;t inlr-o brogr:rfre sPililuala scr'\A de Yohannan
Jar Kaldrrn. Dupa secolul X nu se mai inregislreaza figuri
soiotuale srmrlare. accenlul c6zdnd pe supmvletulre 5l con-
*rvurer tradilrilor intr-un rmdlu din ce in ce mai o\til Dupa
o scurte rena;tere in secolul Xlll, literatun siro-orientale disoare
praclic ii ea o data cu loviturile devastatoarc primite de
la mongoll
Sfitttul Isuac Sirul pe fundalul Bisericii Rdsdritului
din secolele Vll-VIII
Prima jurndtate a secolului VII din viala Bisericii Risiritului
a fost faite intr-o tensiun eshatologice sub semnul apropierii
sfartitului lumii. Ea vizuse in Orientul Apropiat prlbuiirea
in cateva decenii a doud imperii, sasanid 9i romano-bizantin,
Si instalarea noii puteri mondiale a islamului. Figura dominanta
a fost incontestabil catolicosul Mar Ishoyahb III cel
Mare (58M59)76, in al cirui timp se situeazi gi anii de tinere(e
fi de formare ai Sfantului Isaac Sirul. Ndscut in jurul
anului 580 intr-un sat din Adiabena, Ishoyahb s-a format la
$coala de la Nisibis unde a trdit in 596 c.iza provocati de
invatdmantul reformator al directorului ei din anii 572-{10,
Henana din Adiabena, Acesta incercase se schimbe paradigma
teologice de baze a teologiei Bisericii din Persia, reprezenate
de canonul teologiei ti comentariilor biblice ale lui Teodor al
Mopsuestiei, inlocuindu-le
propriile sale comentarii biblice
Inspirate din alegorismul lui Origen $i mistica lui Evagrie, cu
un puternic accent pus atat pe unirea sufletului cu Dumnezeu
(pentrt care a fost acuzat de panteism), cat gi pe unirea naturilor
divinE gi umani in ipostasa compuse a lui Hristos (pentru
care a fost acuzat de chalcedonism). Ierarhia oficiali a
reactionat decis prin Sinoadele din 585. 596 fi 605 reafirmend
autoritatea lui Teodor al Mopsuestiei
o hristologie
ro Ct J M Ffl,y. ,.lsoyaw le crand. vie de
':r Att'.rhcne
catholicos nestorien ISoyrs
tIl
. ocp 352 969). F :105 itl $i 36:l (19?0). p 546
.15

7
strict diotjziti. In 595, 300 din cei 800 de elevi ai $colii,
printre care ti tan5rul Ishoyahb, au pdrtuit in serlrt de protest
Nisibisul, stabilindu-se la Balad. Ishoyahb intrd mar apoi in
proaspet inremeiata menAsdre Beil Abe din Adiab€na. Aceasti
faimoas[ mandstire care a jucat un rol esential in viaia Bisericii
Rasaritului - li a cdrei ampl6 istorie duhovniceasca o
va scrie in secolul IX Toma din Marga - fusese intemeiau
de monahul Yakub plecdl din cel mai imponanl centru monahal
al Bisericii Resdritului care era vestita mare menAstire
de pe Munlele Izla (la nord de Nisibis). Aceasta fusese intenleiate
in 5? | de marele ascet si reformabr al monahismului
siro-oriental Abraham din Kashkar (t 588, in vfuste de g5 de
ani) care i-a dat gi faimoasele Reguli care-i poaJtd numele,
organizand-o dupa modelul ,,iavrelor" egiptene din Sketis:
colonii cu viate semianahoreticd. Dupe moartea lui Abraham,
menestirea a fost conduse de Dadisho 9i apoi de cunoscutul
ascet $i teolog Babai cel Mare (i 628). Rigorismul ,i tempera_
mentul violent al lui Babai, promotorul reactiei conservatoare
in Biserica ResAritului, au dus insa la plecarca unor monahj
de pe Muntele Izla, printre care ii Yakub, intemeietorul rnendstirii
Beir Abe.
Secolul VII a fost o perioadi dificitd penrru Biserica persiei.
Aceasta cazuse in dizeiralia regelui Khosraw Il care a interzis
in anii 609-628 alegerea unui carolicos. Influenta ,,monofizi,
tiloi' atinsese cote alarmante. ln jurul anului 628 ace5tia infirnlaserA
o mitropolie siro-occidenrala ,,monofiziti,' la Takrit
ti infiinFseri la nord de Ninive manastirea Mar Manai, centrul
propagandei ,,monofizite". in conditii dramatice deler_
minate de infringerea zdrobitoare a per$ilor de citre romano_
bizantini in decembrie 627 Idngd Ninive gi asasinarea lui
Khosraw II, Biserica Rdseritului $i-a putut alege in sfar$it un
catolicos in persoana lui Mar Ishoyahb II din Gdala (628_645).
fost coleg de lcoali Ia Nrsibis 5i refugiu cu Ashoyahb din
Adiabena. Noul calolicos I-a numtt pe acesta drn urmd epis_
cop al Ninivei, reu5rnd cu mare dificullate si_l rmpun6 in iara
locuitorilor de rr(i cJre doreaun lmalnrc 5r au declcnsat impotri\a
lut o vtolenta campanie de derrigrlre. Noul epiicop al
Njnivei a reu;it sd contracareze cu succer propaganda mono_
46
frzrra de la Mar Marlai l.-suibul \aranei ) care se e\lrn\ese
lhiar il in ora$ul 'au Refuza insa ulterior sE accepte scaunul
de mitropolit al Adiabenei din Erbil. Acesta e ocupaf de un
oarecare Makkiha care inse apostazlaaa li kece in jurul anului
635 ta ,,monofiziti". Acum Ishoyahb acceptd scaunul de
mirropolit al Adiabenei. Principala preocupare a anilor petrecuti
de Ishoyahb la Erbil a fost, pe de o parte, contracararea
exrinderii influen(ei ,,monofizite" putemice lnce in zond, iat,
De de altd parte. demascarca ,deviationi$tilor" care inclinau
din inrerior!l Bisedcii Resaritului spre .€rezia" chalcedoniane
a unicei ipostase compuse: episcopii Chiriac al Nisibisului ti
Sahdona/Manyrius din Mahoze d-Arewan vor fi denuntati,
atacat' $i excomunica-ti (Chiriac va muri lnainte, dar Sahdona
va fi obligat sI se autoexilez€ lange Fiessa). Pe lenga aceste
crize doctrinare, Biserica Raseritului s-a vezut confnrntatd -
in condi[iile prebu$irii Imperiului sasanid gi invaddrii arabe
a Orientului Apropiat - cu afirmarea unor tendinte autonomiste
tj secesjoniste din partea unor provincii. Mesopotamia
centaala. a$a-numita Beit Aramaye, cu oragele imperiale
Seleucia-Ctesifon, fusese ocupad de arabin 635, iar Emeh,
urma$ul lui Ishoyahb pe scaunul episcopal
Ninivei, deschisese
9i el in 637 potile oragului arabilor al ceror favorit va
deveni, ajungand cu sprijinulor catolicos intre 645-649. Rezistentantiarabe
a continuai inse pAne ln 651 in Beit Persaye
(Fars, leagdnul dinastiilor iraniene). Cand mitropolitul Adiabenei
va fi ales catolicos in 649 ca Ishoyahb III (649-659),
mrlropolitul Shemun din Rev-Ardashir cu episcopii sai a refuzat
sa se supune noului catolicos $i $i-a proclamat autocefalia.
Ei vor fi urmati li de episcopii din Beit Qatraye care vor
cere htrolonia episcopilor lui Shemun din Rev-Ardashir, nu
lui lshoyahb de la Ctesifon. Catolicosul reactioneazi prompt
9i in 649 line un sinod in care-i declari depuqi pe episcopii
scnrsmatci. ln colecfia epistolelor lui Mar tshoyahb III ni s-au
pdstrat cinci scrisoriT? adresate laicilor (nr. l7-19) qi monahi,
ror (nr. 20-21) din Qatar; acestea le cer laicilor si iasi din
.^
Ed R nuv:|. l\o\ahb Ill prDnhhu. Ltl'.t .ristutatan tCSCo llrr.
1904. p t(,rLlfit ro tEE 204)

L-
comuniune cu episcopii rezvrelili, iar monahilot refugiati sd
reziste in fata represaliilor Ei persecutiilor. Cu toate aceslea,
schisma continuat, ba chiar s-a adancit sub urmasul lui
lshoyaib IIl, ucenicul sru apropiat inca de la Beit Abe, noul
catolicos Mar Giwargis (Gheorghe) I care a Pestorit intre
649-685?3. in 666 episcopii din Beit Qatraye s€ revolte la
rdndul lor impotriva mitropolitului din Rev-Ardashir ti se
proclamd mitropolie autocefale. Pentru a soluliona schisma
incipiente, Mar Giwargis a cdletorit personal in indepbrtatul
Qatar Si in mai 6?6 a tinut pe insula Dayrin (actualmente Bahrain)
din Golful Persic un sinod de reconciliere. Sinodul a
promulgat 19 canoane?n extrem de interesante pentru cA, citite
in negativ, ne permit sd ne formam o imagine despre cregtinismul
ti Biserica din Qatar, regiunea in caae s-a nescut qi
format Sfantulsaac. Canoanele au continut pastoral, moral gi
misionar ti reamintesc episcopilor (l-5, 10, I I, 19) datoria
predicerii Evan8heliei, invaterii li indreptdrii credincio$ilor,
stabilesc regulile de alegere a episcopilor (3), de ategere ti
conduiG a clericilor (7, 8, l0) ti monahilor (obligati sd cunoasce
Scriptura, l2), iar laicilor li s€ fixeazd reguli privitoare
la cesiroria legitimd (,jn fala crucii", l3), Ii se impune evitarea
unirilor cu pdginii (14), a poligamiei (16) g li se r€amintette
obligatia rugdciunii comunitare zilnice dimineafa $i seara
( 15) ii a unui componament adecvat duminica dupa Liturghie
(17) care, strvar$itii de episcop, e centrul vielii cre$rine.
Crettinii din Beit Qatraye - regiune cu relafii comerciale
rntense c|l India $i cunoscuttr p€ntru productia de perle -
triiesc, aFdar, intr-un mediu cosmopolit, aldturi de evrei,
arabi Si pAgani, tentati de pngdnism, erezie 9i indiscipliDa (inclusiv
la nivelul clericrlor $i monaLhilorr. inci de la inceputul
secolului VIII crettinisrnul iDcepea sd dispare rapid din reg!
une. a$a cum se inlamplase inca de pe vremea catolicosului
lshoyahb III cu creginii arabi din Urnan (sudul peninsulei aIa-
'r Ct D. Buror. anrculul ..ceo'gei I ' .le Kaph'a . D(nonnak d hts.
Ioirc.et le saosraphie ec.lisiastiqu. 20 (19a3). cnl.625-421.
" Pisrrlte in S]?di/i.dn Oderlale. ed. J. B. Chabor. 1902, p. 2tr22
(48k90). Analiza lor la P BErrrolo, I9E5, 1990:. p l7-l8, SiCHrALa,
2002. p. 29-31.
4E
hrce), care fiecusera Ia ij.lam. lposlazie dererminati
la\ele
sEecrrle pentru cre$tini, dar facilita|e $ide disputele biserice$li
' in Beir Qarraye. regiune care a dal in secoluMl Biserrcii
Rdsarirului multi rnonahi erudili, s-a nascut in jurul anului 620
si Sfantul Isaac. Potrivit notitei publicate de Rahmani, aici
ii-u fo,m"t Isaac profunda erudiie scripturistice fi patristica,
ii tor aici a inuat in monahism li a devenit invifitor (malPo-
,?r,), o functie extrem de irnponante ln Biserica Reseriolui
care avea un excelenl sistem de gcoli biserice$ti cu .egim strict.
cvasi-monahal3o. Potrivit recoJtstituirii ipotetice, dar extrem
de Drobabile a lui Dana Miller'', in 649 in dezordinile care au
insolit alSturarea episcopilor din Beil Qatraye schismei autonomiste
a mitropolitului din Beit Persaye, e foarte plauzibil
ca lsaac s5-ii fi ptresit finutul natal stabilindu-se pentru un
rimp Ia rnonahii dintr-o altd regiune, probabil in tinutul muntos
din Beit Huzaye (sud-vestul Innului de azi), unde se va gi
retrage dupa demisia sa din scaunul de episcop. Cand tulburarile
s-au mai potolit, Isaac va fi revenit in Beit Qatraye vietuind
aici ca singuratic, Aici l-a gasit probabil in anul 676
catolicosul Mar Giwargis venit se solutioneze schisma episcopilor
din Qatar. in semn de unire intre cele do],ld Biserici,
auzind de eruditia $i sfinlenia acestuia de la ruda sa Gabriel
Qatmya, care era exeget la $coala din Seleucia-Ctesifon, catolicosul
l-a luat cu sine pe lsaac in Beit Aramaye hirotonindu-l
la faimoasa minestire Beit Abe episcop al Ninivei.
Scaun sufragan al mitropoliei Adiab€nei din Erbil, Ninive se
afla in zona critice supusi presiunii propagandei ,,rnonofizite"
cu centrul la men[stirea Mar Mattai. DuDe numai cinci luni
de pestorie insE. Mar lsaac fr-a dat demi;ia retragandu-se ca
ascet srngumtic intre anahoretii din zona muntoasi Matul din
Huzistan (Beit Huzaye). Motivele reale ale demisiei, ocolite
oe notita publicata de Rahmani, sunl sugerate de lotila lui
lshodenah- Acesaa vorbegle, extrem de plauzibil - datd ltind
ex!,e.ientanterioad a catolicosului Ishoyahb IIl cand a fost
numit la randul sau eoiscoD al Ninivei in 629 sau de cazurile
Cl D. Mru-ER. 1984. p. LXVI.
rail, p. LXVI_LXX
49

tt
,,Sdvartirea intregului drum sti in aceslea trei: in poce-
in(a, in curitie li in desevarSirc.
Ce este poc6inF? Pdrdsirea celor de mai inainte gi intrislarea
Dentru ele.
Si ce este cu.dtia pe scurt? Inima plina de mile pentru
Ioatd firea zidite.
Si ce este desavarlirea? Adancul smereniei, care este
paresirea tuturcr, atat a celor vezute, cat $i a celor nevazute.
Prin cele vdzute inteleg pe toate cele simiite, iar
prin cele nevezute, pe cele g6ndite linteligibile]. Atunci
egi in afara griiii de ele.
Ce este pociinta? Inima zdrobitd Si smerit?i; moartea
indoiti, de bunavoie, fati de toate.
Si ce este inima pline de mil6? Arderea inimii pentru
toate zidirea. pentru oameni, penrru pistrri, pentru dobitonc..
p.nrru d,rcr si penlru loare fiptura. in acest caz,
Sandul la acestea $i vederca lor fac sd curgd din ochi qiroaie
de lacrimi. Din mila mul6 li apesitoarce stepinerle
Inrmr Si din slerurnE. Inima se mrc$oreazA )i nu
mat poale rdbda sau auzi, sau vedea vreo valimare. sau
vreo intristare cet de micA, iviti in vreo zidire. $i pentnr
aceastaduce rugaciune cu lacrimin tot ceasul $i pen-
similare ale predecesorului $i succesorului
lsaac pe acel
scaun din Ninive - de gelozia l@uitorilor ,,dineunttu", res
pectiv din Mesopotamia, fata de un venetic venit din indepar
tatul Sj schismaticul Qatar. La acest motiv s-a mai adlug
desigur 5i faptul cd lsaac ii va fi dezamdgir desigur pe nini
viteni Si prin aversiunea lui declarate faF de zelul excesiv 9
disputele dogmatices2, neangajandu-se in combaterea ti
mica pole
deschisi cu ,,monofizi(ii" din eparhie, la care se aqte
tau ei. Ba chiar, prjn pozifia sa hrisrologicd moderar;i, se pr
poate se fi fosr acuzat de-a dreptul de cripto,chalcedonis
(ca odinioari Henana sau Sahdona). Numele lui Mar Isaac n
apare in orice caz, ca de altfel nici cel al predecesorului t
succesorului seu, in dipticele mitropoliei Adiabeneisr. Tot c
$tim precis despre Mar Isaac al Ninivei e ce a locuit multi an
ca anahoret pe Muntele Matut din Huzislan in ruseciune. stu
diu qi scris. Pierzindu-gi vederea din pricina cititului inrens
s-a retras la manastirea cea mat apropiald. cea a lui Rabb
Shabur (t sfar$itul secolului VII), de De Muntele Sushtar
unde pentru eruditia, blandetea 9i smerenia lui era numjt ,,
doilea Didym", $i unde a $i murir la adanci betranefi si a fos
ingropat candva in jurul anului 700 d. Hr. in urma lui, scri
notita tipirita de Rahmani, a ranlas un amplu corpus de scrie
duhovnice$ti, in parre dictate ucenicilor sii duDe orbire. cu-
31Cf. Cuvdrr(/ 50. ed. B edjan = CueAr Sg, ed.Theorokis (FR X
p. 29? sq) intjtulat: D€qrr€ fttd'Mfta din panea .elului cetui nebu car.
socorc$k ca lucreo.a pentru Dhrtezeu: ,,Ol].l!t zetos nu ajunSe niciodr
Ia pacra minli. Ia. cel lipsit dc pacc e lipsil ri d€ bucurie. Crci dacn pac
e numti sanadea desavertiri a mjnlii, c€l ce are zel rnu boteste de o boal
grea. O. omule. (arc socore$i sA toto.esli zetut rau impordva botrlor sirni
n€. tu afungi prin aceasta sanilarea din suflerul tau,. Sa\t in CuvAnd j. d
Theorokis {FR X, p. 63)i ,,Fere$.-te de discutiile despre dogmc, ca de u
leu infunlt. S{ nu inrri in a.€slea nici cu credincjosi ai Bise.icii. nici cu cr
srAini".
' /rrd., p tl5. ..D'n pun.t de redere h.irrologr, Smnrutrarc erd pro'
babil intre moderalii Bis€ricii din Persia, dar cuvintele sale aspre la adres
z€lului nebunesc aregt dezSustut sau pu(emic faF de pracdcile de (vend
toar€ de vriliroarc, ale exlremistilor Si. altfet, rensiunile a.ule djn s6n
Bis€.icii din Persia. Din mijlocut acesror cu.ents. Smnrut haac a urcrr
munrele inalr al linr$trii unde a a$lernur p€nrru noi cuvirtele sate plin€
harulDuhuluiSlinr'
50
^,in{ in ..eincr volume Pline de dulce invalatuta Catdlogul
i..r,fia" ca4ilor autonlor srro-orlentall. intocmit de Ahli-
"t
,io a'n tli.itts rt tJl.8) vorbette de ..laPte volume k('r!rv'r
ii,t a".pt. vietuirea duhovnrceasce taine dumnei'eie$ti jude
."ra si pro*idenF
t'. Din toate acesteau ajuns pane la noi un
numa,r ie l56de..Cuvinte grupale in ttei Pa4i(82+40+ l7)
.rlrimele doud fiind descoperite foarte recent, iar a treia flind
incd inedire. Ele toate vorbesc despre un itinerar ascetic li
conremplativ riguros' menit sil conduce pe monahul ,,singuratic"
(anahoret sau eremiD de la nevoinl ascetica fizice h
cea interioard $i de aici la simtirea iubirii ti milei infinite a lui
Dumnezeu. E ceea ce aratzi succint urmltoarele celebre frag_
rnente din cele trei ,,cuvinte" ale P54ii I:
" AssFM^\r. ailltrl,c., o ri.rtulis |l/t- p.1U
5l

t-
tru cele necuvan6toare Si pentru du$manii ad€verului
pentru cer cel varame pe el, ca sA fie pdzifi ti iertali; I
fel li pentru firea celor ce se tartuc pe pimant. O f
aceasta din muka milostivire ce se mi$b in inima lui
masud, dupd asemtnarea lui Dumnezeu.
Ce este rugecrunea? O llntsrire li o golire a cugel
de toate cele de aici qi o inime ce-li lntoarce cu desiv
tire privirea spre nddejdea pline de dor a celor viitoa
lar cel despe4it de acestea seamiint simantA amesteca
in semantrtura s4 aseftEnea celui ce injugi impreune bo
cu astnul.
Cum poate dobandt cineva smerenia? Prin neinceta
pomenire a gle$elilor sale ti prin con$tiintapropierii
moarte, p.in imbreceminF sarecicioasd, prin alegere
locului din unnl in fiecare clipi 9i prin alergarca la fa
tele cele mai injosite ti mai de ocari ln orice lucru; pri
a fi totdeaunascuhitor, prin ticerea nelnc€tari, pri
neiubirea de indlniri in aduntrri $i prin voihta de a fi n
cunoscut li neluat in seam5: prin a nu tine la vreun luc
dupi regula proprie, prin a uri vorbfuia cu multe persoa
ne, prin a nu iubi cbtigurile. $i dupd acesrea, prin di
pretuirea de citre minte a oricirei ocdri Si invinovdti
din partea vreunui om gi a oricerci pizmuiri; prin a n
avea mana sa asupra nimenui li mana nimtrnui asupr
sa, ci a fi singur Si insingurat
cele ale sale, $i a nu Iu
in lume grija cuiva asupra sa, afarl de grija sa. Si
scu.t, la smerenie se ajunge prin instrainare, prin sereci
Si prin vietuirea insinguratt. Acestea nasc smerenia c
curdtette ini.na.
Iar semnul celor ce au ajuns la desiv6rgir esre aces
de vor fi predafi de zece ori pe zi arderii pentru dragos
oamenilor, nu se vor setura de ei. Preaum a zis Moi
cere Dumnez€u:

meu>. Ai vdzut dragoslea deseversita? Chiar cand era
afard de sine nu suf€rea se nu odihneasce lospdteze] pe
aproapele lui. $i avea o sepalign $i inband un frate la el
ia dorind-o, nu l-a lasar se iase din chjlie fere ea. Dar si
alte de acestea sunt scdse despre unii ca ace$ua.
$i de ce spun numai ac€stea? Mulli dintre ei si-au dat
lrupurile lor fiarelor fi sabiei li focului penlru atroapele.
Nimeni nu se poale ridica Ia treapt acestej iubiri, daci
nu simte in chip ascuns nddejdea sa. Si nu pot dobandi
iubirea de oameni cei ce iubesc lumea aceasla. Cend
dobandette cineva dragosrea de Durmezeu insuSi. se 5i
imbraci indatt cu ea- Dar e nevoie ca cel ce a dobandir
pe Dumneze! se nu caute a dobandi impreuni cu EI Si
altceva. ci se s€ lepede chiar $i de lrupul stru. Ceci de se
va imbreca cu lumea aceasta gi va dori viata aceasta, nu
se va imbrdca cu Dumnezeu, pane nu te va pertrsi pe
acestea. Cdci El lnsugi a m5nurisit acestea zicind: [lr 14,26]. Deci nu tre_
buie numai s5 le lase. ci se le ti urascA. gide nu poare sA
se taci ucenicul Lui. cum se va sElisluin El?'.3s.
,,Si nu urigti pe picetos. Cdci toti suntem vinovati. gi
dace te migi cdtre el pentru Dumnez€u, plangi pentru el.
$i de cel uretti pe €l? Ur5$te pecateli lui ii ,oagt-te
pentru el, ca sd te asemeni cu Hristos, Care nu Se mania
impotriva p5catoiilor, ci Se ruga pentru ei. Nu vezi cum
se ruga pentru lerusalim? Ceci prin multe suntem batiocorili
ti noi de diavol. 9i de ce uram pe ccl baUocorit ca
5r nor, pe diavolul care ne bauocorerte pe noi? De ce
ura$i p€-pacdtos, o. omule? Oare pentru ci nu e drept
cu tine? Dar unde este dreptatea, o dattr ce nu ai iubire?
De ce nu pldngi penrru el, ci il prigone$ri? Cdci din ne_
$trrnfe se mitcd unii in mania lor, de$i socoresc ci deo_
sebe$c faptele pecetosilor.
tR X. 198Lp 392-397.
-54
Fii vesritor al bunetdlii lui Dumnezeu, pentru ca rc celauzegte
pe tine care e$i nevrednic ti pentru ce e$i mull
dator, ii nu scoale dreptul Seu de la tine. Si in locul
llcrurilor mici pe care le faci, ili deruielte cele mari. Sa
nu numetti pe Dumnezeu
"drept".
ceci nu drePtatea Lui
se vede in faptele tale. $i dacl David il numeste pe El
drept. Fiul Lui ne-a adtat ca El este mai degrabe bun Si
bland. [Mt 20,33]? Si cum num€$te
iarqi omul pe Dumnezeu

L-
nu eram, cine a trezil trupul nostru la vialS? $i iardti, de
unde vine intelegerea cunollintei in terana?'
O, minuDate mitostivire a lui Dumnezeu! O, har neinteles
al lui Dumnezeu, Ziditorul nostru! O. putere, care
le poate toate! O, bunetate nemasuratd, prin care zidetti
din nou firea noastre a picrtogilor! Cine e in slare se-L
shveasct cum se cuvine? Ridictr pe cel ce a trecut peste
El Si L-a hulit, innoiegte Frana fere ratiune Si o face
iaragi intelegdroare ti cuvantatoare; qi ftintea risipiti Si
nesimfitoare ti simturile imprittiate le face fire rationali
$i destoinicl de lntelegere. Nu e in stare pecetosul se in_
Fleaga harul invierii lui. Unde este gheena. carc ne poate
intrista pe noi? Unde este pedeapsa care ne infrico;eazi
in multe chipuri $i poate copleti bucuria iubirii Lui? Ce
este gheena pe l6lgi harul invierii Lui, c6nd ne ridicE D€
noi in iad gi face pe acest stric&ios se se imbrace inrru
nestricdciune $i pe cel cezut in el il ridicd intru slave?
__
O, voi cei cu dreaptd socoteah! Veniti gi va minuna(i!
Cine are o cugetare inteleaptd gi minumti' ca st se minuneze
dupl vrednicie de harul Facatorului nosfiu? El
este rdsplata picato$ilor, ceci in loc de rispl{tirea cea
dreapti, EI ii rasplaletre cu invierea: li lrupu;le lor. care
au cdlcat legea Lui, Ie imbracd cu slava nestriciciunii.
Acest har, care ne-a inviar dupd ce am pdcituit, e mai
mare decat acela prin care, cand nu eram, De-a adus la
fiintA. Slavd Tie, Doamne. pentru harul Tdu nemtuurat!
Undele harului Teu rna fac. Doamne, sa tac. Ctci nu
mai este in mine vreun gand pe misura multumirilor ce
lr se cuvin. Cu ce gend ne vom nrAnurisi fie, lmoirate
preabun. Cel ce iube$li viala noastri? Slav6 Tie pentru
cele doue lumi ce le.ai ficut spre creiterea;i b;curia
noastrS, ridicindu-ne prin loate cele ce le_ai ficul sDre
cunottinla slaveiTale. de acum 9i pind in veci.'e6.
,,Omul, cat esle in trandivie, se terne de moatte. Iar c6rd
se apropie de Dumnezeu, seteme de jude.aIt, Dar cand
ed. Theoiokis (= Clvnrrlr
D'rnitru Slanibae, Fn X. 1981
. p. 313-316.
50h, ed. Bedjan): uad rom.
a inaintat deplin, a inaintat in dragosre. Din acestea, doua
care doua sunt l€gate una de alta. Cum ala? Cand se afli
cineva in cunoqtinta trupeasce, se teme de moarte. Cand
se afld ins, in cunottinF sufleteasce $i in vietuirea cea
buni, cugetarea lui se mitci in fiecale clipi in aducerea'
aminre de judecate. Pentru cA sta in chip dr€pt in firea
ins6ti $i se mitce in treapta sufleteasci ti umbl5 intru
cunogtinta de sine ti intr-o vietuire dornic de a se apropia
de Dumnezeu. Dar cand ajunge la cuno$inf adeverului,
prin trezirea simtirii tainelor lui Dumnezeu qi prin
intfirea nidejdii in cele viitoare, omul trupes care se
teme de moarte, ca animalul de ttiere, e inghilit de dragoste;
cel rational se teme de judecaltr, iar cel ajuns fiu
se infrumuseteaza lse desdvarle$te] in dragoste $i nu se
mai poveFie$te prin toiagul care spede.lar eu gi casa
htehi meu vom sluji lui Dumnezeu" [Si24, l5].
Cel ce a ajuns la dragostea de Du$nezeu nu mai
doreite sE reman aici. Caci dragosrea scoate afard frica.
Iubifilor, fiindcl m-am ficut nebun, nu mai raM si pizesc
taina in tecere, ci md port ca unul feri de minte
pentru folosul fralilor. Pentru ca aceasta este dragostea
adeverad, ca nu mai poate rEbda se pfutreze ceva in taina
faF de cei iubilt. De mulre ori cand scriam aceslea, ru
se opreau degetele pe haflie $i nu mai puteam se le mi|c
de plecerea ce se ivea in inima mea ti care rni aducea la
idcerea simturilor- Deci, fericit este cel ce se indeletnicette
pururea cu Dumnezeu gi se opregte de la toate cele
lume$i $i numai cu El se ocupd toati cunolrinfa lui. gi de
va fi lndelung rIMetor, nu va indrzia mult str se arate
rod mare_
Bucu.ia cea intru Dumnezeu este rDai puternici decal
uiata de aici $i cel ce a aflat-o pe ea. nu numai ce nu
mal caute spre patimi, ci nu s€ rnai lntoarce nici spre viata
sa; ll nu mai are vreo alta simlire a ei, dacd bucuria
aceasla i-a venit din adevir. Dmgostea e mai dulce ca
Yata. CEci e mai dulce inlelegerea cea dupi Dumnezeu,
oln cate se nagte dragostea cea mai dulce ca mierea gica
ragurul. Dragostea nu se intristeaze cand rebuie se pri-
Jh

measca moartea infricosf,toare pentru cei pe care ii i
be$e. Dragostea este iiica cunottintei. Iar cunogtinta
fiica sendEtii sufletului. Si sanatatea sufletului este p
terea ce se naste din multa rebdare,
/nrrelare: $i ce esre cunogtinla?
Rdrzrnrr E simtrrea vie[|i nemuriloare.
intrebare: Si ce es|e viala cea nemuritroare?
R{lrpkrur Simtirea lui Dumnezeu. Cici din cunoa$te
este iubirea. Iar cunoatterea de Dumnezeu est€ imper
teasa tuturor poftelor, ii sufletul ce o prime$e nu mai
nevoie de vreo alte dulceafe de pe pemant. Cici nimi
nu este asemenea dulcetii cunoasterii lui Dumnezeu.
Rugidciune:

a-
b-
reped lbn as-Salt, carlile lui Isaac nu pot fi in(elese decat
cei care au inteles in prealabil in profunzime
"cdrtile sfin
ale scripturilo. si ,,c6(ile Bisericii" sau scrierile Sfintilor P
rinti. E si aici un indiciu $i o trimitere Ia cheia hermeneuti
adeveratd care deschide intelegerea unive6ului gandirii te
logice gi duhovnicegti isaachiene. Sfanol lsaac trebuie citit
in(eles pe fundalul tradi(iei teologice f spirihra.le a Bisericii
siro-orientale. Sau, cum scria avizatul siriacist Paolo Bettiolo:
,,Pentru cinel citelte conttient de continutul sc.ieril
exegetice Si monahale anterioare sau contemporane I
lsaac apare drept un indreznel dar coerent interpret
credinFi Bisericir sale. Aceasra nu penrru a-i nega ori
nalitatea, nu penrru a dlminua fo(a de meflurie cu to
singulara exrsten{ei sale. rod al unei ascul(ari inte
gente li sincere ti al experien(ei harului. UinE te in
uneo recunoa$t€rea in paginile lui chiar cele mai p
trunzdtoare a inseti literei unor invilituri de fapt comu
a unei lumini car€ lumineazelernentele unei traditii D6
atunci opac€ in compilalii de tcoale care o reproduc
sunt uneori srngurelei urme"s
Cindirea ryiitwld a SJintului Isaac Sirul
pe fundalul tradiliilor teologice si duhavnicesti
ale cre st ini smului s i ro- o rientol
Dupa cum sublinia Babai cel Mare (t 628), in prefafa
vofuminosul sin Comentariu la Capitolele gnostice ale I
Evagrie Ponticul, pentru Biserica siro-orientah ,,intreaga i
vetiturtr a vietii adeverarc" se cuprinde la ,,rrei sfinti" c
sunt totodate li autorita$lei maxime: Evagrie Ponticul, Io
Singuraticul (Yohannan Ihidaya) si Teodor al Mopsuesri
,,Doi dintre ei, monahii Evagrie gi Ioan, invati pe cei c
umbld pe calea lui Hristos despre vieguirea vinu$i, experie
lele luptei sufletului 5i discemimintul impresiilor 9i migci
"r Op .it (su?ra. n.63), 1990'?. p. 35. Pen!ru o urila piivire de ansa
blu, cl /D.. -.l,ineamenti di parrologia siriaca", in; A. QuaceuARELL! (
Cotnplent Ni itenlisci inati A patuheio, Ron.a. 1989, p.503-601.
60 6l
lor dinaunrrul nostru. I-encitul Teodor $i loti sfinliinrelatorl
,r"m.n.a lui sunt Parintii nostrr in creltrni\m prin cunoaqte
rea sensrbrli $i inteligibilr. Si ne inva{i adevarata cunoa$lere
dobnndita prin invi(dtura 9i virtute. [...] Ei inalt:i in inirna
sc6ri pdni la al treilea cer, unde credinta devine certitudinea
celor nadajduile care ni impbrti$esc ca p6rgd a Duhului
^se
vietii care ne-a cuprins"''. Acelti trei autori fundamentali.
reoiezentind unul traditia origeniane (Evagrie), altul $coalanti;hiane
(Teodor) ii altul prima sinrcze ascetico-mistice siriace
(Ioan), sunt cei mai des citati Si de lsaac, $i ei determine ti
structurile de sustinere ale gandirii sale.
Baza o constituie viziunea pedagogici despre Economia
divine a lui Teodor al Mopsuestiei. Potrivit acesteia, crcaturil€
rationale, inge.i $i oameni, sunt supuse schimbdrii $i sunt
susceptibile de instruire. Dumnezeu e Creatorul, Educatorul
oamenilor pe care i-a a$ezat in gcoala lumii supunandu-i la
diferite incerciri pentru a-i face sn se hotirasci pentru natum
lor profundi $i a-i muta apoi la lumea de sus. Fiindci in
aceast, scherni a Economiei ca Paideia exista doud sttrri (*4-
rcsra"rei.r) sau conditii fundamentale ale creatiei $i umanitefii:
sta.ea de acum ti de aici, supusa monalite$i, conrptibilitdtii,
pasibilitefi $i mutabilitlfii, qi starea viiroare sau de dincolo,
in care va domni imortalitatea, incoruptibilitatea, impasibili-
Iatea fi imutabilitatea. Cel care il duce pe om de la una la alta
e Dumnezeu in Hristos prin Scriptura li Tainele Bisericii.
Aceaste scheme pedagogicd explici masiva proliferare a gcolilor
in Bise.ica din Mesopotamia ti Persi4 care a cunoscur o
mitcare de tcolariza.e populare gi misionad fir{ precedent in
analele Bisericii, o ,.cvasi-mistici a scolii"er. Schema soterio-
W. FRANKENBERo, t&8r,'r.r Ponrikus, Betli'.|, l9l2, p. 17-19.
Cf. R MacrN^, I l'6cole de Dieu. D'Antioche d Nisibis",
Ph h? Oa? Chfiicr 'L'honme
32 tl98l r, p 86-124. 263301 )r lJ r t982l, p 39-
rut. telciintele ld 1981. p. ll2 )r I982. p 45 R. Macrna emile rpotezd
rorrc pldu/rbil! ca teoria .elor doua .,calrsraze sa fie de laDr o r€acLi€. o
teplrca
tolirr\d inlr-un sens tstanc. Drosresi\. datt Je catre Teodor al
\4np'ue.t,er reonei tor ped"gogrcc a citoi.ltoua creatri'a lur onsen. .to.
trnaliinsade id€ea cadcni oriSinare: cl I9E2,p.4l.n. l2',p 45,n 124
lr l t7 ( o,molo$a ti dnropologrd .u Tmdor n-au to.t create ca o repli-
\i I 'rr re .+emlnatoare in formJ. dr rJdrcJl JrlenrA in onenlJre n rmr||

L-
logica pedagogicd proprie lui Teodor al Mopsuestiei ca pro
gres de la imperfectiune spre perfectiune contrazicea funda
rnental schema devenite ,.clasice". In cele dou6 forme ale ei
date de Origen $r Augu\lin. aceasta vorbetle de o perfecliu
ne/dreptate originad disrusd dramatic de pacatul originar, d
neascultarea Si concupiscenla lui Adam. gi restaurad de as
cuharea $ije(fa lui Hrislos Care invinge deftnitrv penlru noi
pica(ul li moanea prin Cruce Si Inviere ale ceror roade le pri
mim in Biserice prin Sfinrele Taine. Concepla lui Teodor
diferiti: degi destinat perfecliunii. omul n-a fosl $i creat at
de la inceput, penru ci nu era capabil se aprecieze daruril
lui Durnnezeu. Numai Dumnezeu cunoaqte binele prin fiin
Lui, creaturile
cunosc doar prin conlrariul lui. Scopul lui
Dumnezeu e esenUalrnente pedagogic acela de a-l antrena
om prin €xpedenta contrariilor sd primeasca de bunavoie da
rurile ti descoperir€a Lui. Teodor al Mopsuestiei a atacat d
altfel direct teoria pecatului originar expusa de leronim li d
Augustiner. Pentru Teodor moartea ine de conditia naturale
omului, creat in aceasta lume supusa mutabilitdfii !i monali
tE1ii, dobindind insd pnn caderea lui Adam li caracterul d
pedeapse pentru pacat. Acest caracter de pedeapsd moartea ll
are doar in aparenttr, avand rolul de a sedi in om ura fali d
pecat, ea dnand de stareactuale a lumii createel. I,rin cede
calii la cel€ ale lui O.iBen? Teodor.,! st6ns hnd,firii vigurosului sjste
origenian arzandu-i spinii . ASa s-ar€xplica ii dominanta remei p€da8o8i€
div'ne la O.igcn fi Ia siro,oricnralii ,,nenorieni ii paradoxul rel€var d
A. G'rillaumont in l96l ca sirienii atir orienlrli, cat si occidentali au reusi
paradorul de a fi arir antronsenrsu. car tr Iiloevagrienr. reconcrhrnd Jnl
inlr-'rn mod surpnnzdtor Si remarcsbil Andohia cu Alexardna.
" Ct fragmenrele din PL 23,495,50! Sr Pd 66. 1005-1012 si rezlma
Iul lui ForrE din Sirlt /ie(.r, Codei 176. Despre cele doua conceptii diver
gente cu pnvire la picar ti minlune. inr€ care Teodor ti Lradilia siro-onen
tal6 a incercal o complementantate fi.a sa reuseasci o sintezl, ci sludi
dc retennr6 rl lu' W VA' oMBre..I}e tleolofrc:rl Synrhe.r( ol C)ru. o
klesa, m Easl Syri:n Thcologian of lhc M rd 6 h Ccnlury , OCp 30 ( t 964
p. llE$16l-tli4.
v4 Biserica Ras.riruluir !a condarnna in 596 pc Mcptii hi Henana on
lenrslul care inlsiica r'nlitdt!ra lponoli.i a Biseneii Si _.spun ci Adrm
rbsl crcal ncniuritor de la inceputici picitul e sadrr in firea onl,lu . sa
.,1 B{ re..l ...'r J" .-rc icrrJrcd pd' Jrulu, oa!rnJr. nu .t.e Inrier( J in, r(re
62
omul pierde asemAnarea cu Dumnezeu supunandu-se sclaviei
satanei 5i a mortii. MAnluirea e un proces pedagogic lent in
care experienta sldbiciunji Si decederii omuluil face sd simte
necesitatea unor legi de Ia Dumnezeu. Ca omul sa nu cadd in
dispe.are, Dumnezeu intervine prin proroc-i qi apoi prin inrruparea
Sa in Hristos, al Cerui exemplu ti lnviere panicipate
pfln Botez reveleaze in chip anticipat starea viitoare a vietii
nemuritoare ti incoruptibile. Cei botezati sunt la mijloc intre
starea actuald $i cea viitoare. Botezul de pe Duhul Sfant 9i
viata viitoare a Invierii in arvund, pedagogia divine dmanand
necesard $i pe mai depane in viala spiritualb a omului, al cirei
continut nu este altul decat actualizarea anticipate a vie+ii
eshatologice a omului de dupa inviere, primitd la Botez, viata
Duhului Sfant.
Spiritualitatea siro-orientald a fost ince de la incepu( o misticd
simultan eshatologice, baptismald 9i pnevmatologicee5.
Eshatologismul ii accentul ascetic radical pus pe exp€rienta
baptismala Si pnevmaticA explic6 tendinlelei din primele secole
(III-IV) de exaltare a fecioriei si consacririi lui Dumnezeu
priD celibat li renuntare la cisdtorie, fi imptrtirea credincio'ilor
in dout clase: ,dreptii", care se ctrs6toresc ti lucreaze
ti care se mentuiesc prin pezirea poruncilor, 9i .des5varqitii",
care renunfi-la toate pentru a avea experienF plenad a Duhului
Sfint- lmpinsa la extrem, aceasfi misticd pnevmatice a
luat un aspect sectar in ,,mesalianism", in care experienta Duhului
imbraca forme anarhice $i anomice, antisacrarnentale
ct refennlele din Di.rba4hz de fteoloei. catl&lh e Xyl, |93I.col.103-
304. Pentru auiorulcatolic al anicolului despre ,,reologia Bis€ricii nestoriene
, pAJ'ntele E. AM^NN, NceasLa e o pozilie ,,pelagirnt imposibil dc ignordl
. ace\r ..pelagranism- de rJre .uSusrrnrenu ir vor invinui de alre ti
lod p€
Hri.oslom $u lo.n Casvdn - . rimin;nd una drn caraclerisucrl. esen.
liale alc teologiei nesroriene" (col. 304). ,,Pelasianismul" ti.,nestorianismul"
sunt nrsa cli$ee ercziologice care descalific aici o schem6 soteriologici
avdnd in .enrru pldagogia divina. nu rrrbunarea drvina pfln Cnr(e alupra
(adeii ine\p|fabrle r Iui Adam drn pcrfcctrun.a/dreprrrea sa origrnarA.
' O ercelenra $nreza in aflicolul lui A. CurLr-AUMoNr, ..Syriaque (spil\tt^ltt()
, Dictioniditz de s/,i,ir@tr.t X tv ( | 99O), col. | 429- i 42, relunr
' I A Guil.l voM. Ard" r er lo :ptandhtc J. t oti.at .htatpn tsp'lr
rurrrri O'rcnrJc ^l 66r. AhbJyc dc Belletonlarne. l9ao. p l8q.2l0

antiierarhice. lmpotriva devialiilor alat gnostice, cat
liene, Smntul Efrem Dune bazele unei
,,spiritualitdti echilibrate, dar care rdmane fidela mistic
pnevmatice tradilionale; el e primul intre autorii siria
care adop6 o antropologie de origine biblici ce va Ju
un rol esenlial in mistica siriacS a secolelor urmAloare I
care se bazeazd pe distinclia in om intre trup, suflet
duh [...], disociind intre duhul uman sau mintea, si Du
huf Sfant. Paracletul divin (lmnul la Datudis 9,20-21
Progresul spiritual tinde spre asumarea trupului de s
flet. a sufletului de duh si a acestuia din urma de ctrt
Duhul lui Dumnezeu. Pentru Efrem insd, capdtul aces
proces nu va fi atins decat dupd inviere. Aceasti cre$te
a Duhului in noi, indumnezeire progresive a omului,
asigurata de post ii de celelalte practici ascetice, dar
plecand de la Botez, prin viala sacramentall, mai c
seamd Euharistia. Mistica pnevmatici a lui Efrem r6mAn
deai funciar sacramentali si bisericeascd"%.
Dupd primele forrne de ,,protomonahism" sau de viaE co
sacrate in lume. alestate la Afrahat. la Efrem si in Carre
treptelor, in Mesopotamia Si Siria apare simultan cu apariti
sa in EFpt. Ia sfar$itul secolului [V. monahismul propriu'zi
sub forma retragerii, anahorezei, in pustiet6ti Si in munti.
primajumitate a secolului V se iveqte qi prirnul autor monah
propriu-zi siriac: Ioan din Apameea sau loan Singuratic
(Yohannan Ihidaya) care a realizat qi o primi sintezi ascetic
mistice siriacd. Scrierile lui, care vor avea o influenti hotet
loare ln constituirea spiribalitatii siriace, au teoretizat pent
prima date viata duhovniceasce cu o clari definili eshatol
gice ii baptisrnale sub forma a trei trepte (m&trta): trupea^sc
sufleteascA f i duhovniceascd (d-pagranua, d-napianuta, d-
ianlta). Secolele V-VI vor cunoagte ampla difuzare in trad
cere siriacd a scrierilor monahalegiptene - Viala Sfantul
Antonie. lstotia lausiaed- Patericul - si grece i - opere
a.scetice ale Sfintilor Vasile, Nil, Marcu, Isaia, Macarie $i,
5l
ales. Evxgfle Ponticul. ptecum qr Dronisie Areopagitul. Sub
i,r,'ou.r,rt pr.trigiutrienorm al monahismului egiptean are loc
iiri u"ur"" fi reinterPretarca tradr!iei.prolomonahale sinene:
.r."- devjne un anahorel de len85 Edessa cu slagiu in Egipt.
"i," sineurnti.ul devine loan din Lykopolis. Simeon Mesoo"il.i"*t
devine Macarie Egipteanul. iar legenda lui Mar
i*ein tEugen), monah egiptean plecat cu ucenici din Egipt
"" ,la inremeteze monahismul Ianga Nisibis la inceputul secolului
IV, unnirea se confere monahismului siriac origini nemiilocit
egiptene. Secolele VI-VIII vor fi pentru monahismul
si mistica siriac epoca sintezelor originale. La sfatiitul secoiutui
VI apar marile minastiri de pe Munlele Izla 5i cea de la
Beit Abe, iar Regulile monahale ale lui Ab.aham din Kahkar
fi 588) vor produce o veritabild reformi a rnonahisnrului siro
oriental: foarte Populat€,
,.menastinle erau focare de ascezi, dar $i de muncd gi de
culturS; ele oferea un remarcabil echilibru intre viata
comuna ti cea singumiicE. Dadisho QatEya (f sfarlitul
secolului v[ in Beit Huzaye) aratd in tratatul siu intitulat
..Retragerea septdmaniloD ca unii monahi rdrnaneau z5-
vorat in singuretatea chiliei lor in perioadele de cdte
$apte sdptamani de post ale anului liiurgic nestorian; in
acelali tratat el distinge lase feluri de monahi dupe gtadul
singuretatii lor: chinoviti care duc in pennanenti viata
comune in minAstiri; cei care petrecAndu-qi saptemana
in chilia lor se reunesca monahii egipteni din Sketis ii
Kellia la sffu$itul septAmanii pentu Liturghia duminicah:
vin apoi cei care practici singlrAhtea celor Fpte srptemani;
la ace$ia mai adaugi trei categorii: cei care vietuiesc
in permanente ca pustnici; cei carc duc o viafi itinerante.
insolitd uneori gi de travesti, ascetul ciutnnd sl
ascundd ceea ce este de fapt; 9i, in sfiirgit, anahor€tii care
vieluiescll totul retragi 9i necunosculi de lume. Nu face
inse nici o mentiune de stilpnici, nestorienii arltfudu-se
pulin favorabili acestei forme de anahorezi"t.
s /b'd, col t432: p. 193-194.
64 65
l4lGlzr3?. p.200-201.

L-
O influenle deosebiti asupra constituirii spintuali6tii m
nahale siro-orientale au avul-o scrierile ascetice 9i ezoleri
ale avvei Evagrie din Pont (t in Kellia in 399)es. Evagrie
fi pentru sirieniascetul 9i misticul prin excelenfi. Cu excepli
scoliilor scripturistice, ei au tradus in siriactr intreaga sa oper
inclusiv scrieri al cdror original grec a disperut in urma co
darmarii luj Evagrie ca origenist de cArre Sinodul V Ecum
nic (Constantinopol, 553; acelaqi Sinod I-a condarimat $i
Teodor al Mopsuestiei, un motiv deci de dublu scandal pe
Iru siro-orientali, care au v6zut in aceasta un senm al aband
ndrii tradi[iei parrisrice $imistice de cdtre Biserica imoerial
chalcedonian6t. E cazul mat ales al laimoaselor 540 r(cpiz
Iaia Gnostika pentru care exis6 nu una, ci doue traduce
siriace: prima (S,) e opem unui autor care a cautat sd elimi
slstematic din textul grec tezele origeniste privitoare mai c
seama la cosmologie ti eslurologie, resf,ectiv teoriile dubl
crealii qi apocatastazei; un al doilea traducetor. care este.
pare, Se.ghie din Reshaina, a vrut sA restabileasce textul lu
Evagrie in finuta lui autenticd li a dat o traducere literal6 (Sr)
Considerata drepr o ,.falsificare ' origenisra. deri era o reslitu
ire fidele a textului original. aceasle versiune nu s-a impus9
De o mare circulatie s-a bucurat prima versiune (S1), in can
speculariile cosmologice $i eshalologice priviroare la deslinu
exjsten{elor au fost convenite in itinerrrul mistic al sufletulu
in drum spre Dunmezeu lftrnspuse lntr-un cadru filozofic alter
nativ din care aluziile gnosticc au disperutrm. p|.|ma versiun
,Despre Evagne monahul. a 5e vedea pErinr€te caBRrEl.BUNGE, Eya
PonticL.l. O i[t/oducere.U. Deisis. Sibiu 199?
S-a pastrar intr-un singur manuscris din s€cotuM Da,$trat in bibtio
manasurii sidenilor. Deir et Su.iani, din Sketis, acrualrnenle la Brilish Mu
seum, Add. 17167. Amb€te vcniuni au fosr cditar€ crilic cu trad. kan@z
de A. CUILLAUMoNT: Izs sit C tuties des aKenhafuia Cnostika, d'tra
sre te Pontique, Pdrrotosi. Oi.ntatis 2E.l, 1958 ii sludiare exhausri,
imnleuna cu inreJgr rsroflc posrcrioarr a resprngeltor de c6rre Brscnc:
Ur(na ti rc(cprari' lor in Brs

,,Dar de nu va dispretui omul cinstirile ti necinstirile Si
nu va raMa pentru lini$tire ocari ti betaie de joc ii pagub5,
ba pAni $i loviri, 9i nu se va face de rds ii nu va fi
socotit nebun 5i aiurit de cei ceJ v5d, nu poate steruin
urmerirea bunului tcop al linittirii"rc.
Toate structurile de gandire tipice pentru spiritualitatea siro-
orientah si referinfele inventariate mai sus se regisesc Ai in
Panea a [I-aro. Aceasta se compune din 4l de piese de dinrcnsiuni
inegale intitulate uniform ,Fuvinte" (memre). Ctt excepfa
prirnelor trei, ete reprezinu acelali gen literat ca li cele
82 de piese ale Pdrtii L Mai puqin omilii sau conferint€ spirituale
adresate unei comuniteti, ele apar mai degrabe drept
fundamentale remane $i in cazul Sfantlrlui Isaac cea a cel
trei trepte sau moduri de viali: corporal, psihic li pnevmatic:
,,Prima treapti, cea corporala, corespunde intrariin via
monahale li practicii ascezei (diferit de loan din Ap
meea! unde aceasta e treapta cre$tinilor obignuiti care n
practicd incf, asceza care incepe cu treapta urmetoafe)
cupnndexercitiile ascezei corporale: posturi, privegh
rugeciuni vocale etc., prin care sunt biruite patimile t.!
pului $i se ajunge la aia-numita

L--
,,documente scrise pentru unul sau mai multi frati, sau no
personale a$temute in scris in vederea unei publiciri ulierio,
re"ros. Primele trei piese ale Panii a II-a reprezinte rrei genu
Irterare difente: nr. I constituie o amplS scriaoare-program. u
fel de manifest ascetic, adresale unuj pr'eten (Mar Ishozek
necunoscut de alrfel): nr. 3 Srupeazd 405 de Capitole desp
cunoa$lere rr?ie d-idalar compuse in genul ..centurilloa l
Eragrie'" ti reprezentend o incercare de rinrezd speculalrva
intregii gendiri spirituale isaachiene; iar nr. 5 e o culegere
30 rmpre

L-
$i uimire (IV, l2-15), despre linistire (1V,39-45) Si,
fine, o teflecliexlrem de percutante despre iubire
unic motiv al Intrupdrii (IV, 78-85).',
Pentru ojustd intelegereste esenfial de rednut de ce anu
scrie Sfanlul Isaac, $i cui ise adrcseazi: el scrie Dentru si
in\u$i penrru confralii s5i ..singurarici" - monahiior eremi
care dupd o perioad; de rimp petrecute in mindstiri cu via
de.ob$te se retrag temporar sau definitiv in singuretate, t5ce
$i.linittire (isihie, jslr) - pentru ca, plecande la scripturi
brblice $i parrisrice ii de la propria saixperients (cf. 3n,4l
se le aduce aminte de asceza loa de cdpetenie: ,,osteneala" sa
,,lucrarea (pmctica) ascunse" a rneditatiei, contempldrii gi rl
gaciunii huntrice, fiindci sunt mulli care au virtuti, dar n-a
cunoa$terc, deti numai aceasta desivar$eite virtutile ,i fe
ea sufletul e ln intuneric (3^lI, 53-54). ,,Isaac se face cant
retul vielii singuratice". al isihiei - care la siro-orienrali
un sens mai complex gi, mai ales, mai putin tehnic, decat I
bizantini -, li ,,vrea ca cititorii sei sA urmereasce esentialul'
vrea ca ,,singuratjcul
urmereasca cunoasterea spirifuale
inlerioara mai degraba decar simpla virtutexterioaa"r".
Eroul qi destinalarul scrierilor Sfantului Isaac _ el insu
eremit devenit pentru cinci luni episcop. cum $tjm din notitel
oespre vtata tut - este, a$adar. eremitul isjhasl ,,singuratic
(ihidaya\, opus simplului monah de menzslire (/ayala). in
cepAtorul este indemnat de Isaac si nu intarzie prea mult I
vrctd uc oolte, carc pretungtta prea mull duce la iDocrizie
nerulinare, Si sA descopere vinutile severe, dar risDlititot
ale singlrarAlii ;i lini irii (3/fV, 7l). Numai linistiiea il in
piedica pe monah str se invarra
cercul orizonialirelii 5i
deschide spre verticala unirii cu Dumnezeu pe o cale scuni 1
repede-(3iTv, 30). O sin$rre rugiciune Si o singori noapte i
singuritare sunt mai de pref decat mii de liturgtrii 5i o,uta d
zile de osteneli $i virtutin tumullul lumii (:nt, qZ). I.it ia n
inseamni a practica virtutea, ci a muri chiar p€ntru virtu
" lbi.l.. p.U Si 18. Cf. maijos C/,nr"/" t. l0 {d€spre (dacr€ruI rctari
al ascezer trupe$i taF de cea inrerioarA a mintiifr a inimii) fi 24 in inrregi
'12
extefloar6.
bund pentru oamenii dln lume- 9i monahli din chi-
-^vii. Denlru a invla SPre lucrafea ascunsa a nrgac,unll tl unl-
,li cu Dumnezeu tglll, 44) Drepratea il vinutea se fac pentru
^rnrni, rugiciunea e desavdrtirea fiindca se face pentru Dumiezeu
in.usi (3/lll.35). virulile $i oslenelile exterioare din
lume ti comunitate duc la mindrie si lrufie 5i ne dePedeaza
de Dumnezeu, in trmp ce in singurelate chiar slabiciunile ne
aoropie prin sfiterenie de Dumnezru (-l/11.93-94), intrucal
liosurile si deficienlele singuraticului il fac srnerit $i-l indeamni
si se arunce zi 9i noapte cu inimtr de copil spre Durmezeu,
sinsura lui nedejde $i mangaiere- Oriunde am fi, trebuie sa
cau'iem liniqtirea cu noi intine, fie 5i mdcar pentru un ceas
(3llll, 6l). Singurltatea nu inseamnA desfiinlarea iubirii de
semeni, ci restauHea Primatului iubirii de Durnnezeu $i catdgarea
iubirii Lui l6rd de care nimeni nu poate ajunge nici la
..luminoasa iubire de fra1i". Nimeni nu este scutit de iubirea
de semeni, dar ea trebuie se ta$neasce din asemararea cu
Dumnezeu in mila Lui. Daci mirenii ti cei din chinovii i9i
exprimd iubirea de semeni prin faptele milosteniei, eremilii
singuratici adev5rafi ard 9i ei de mila nesfarqite fate de semeni
pe carc o revarsi din inirnh in rugiciune asupra inregii
creatii. Orice crc$tin trebuie si fie siglr ce Dumnezeu nu prime$te
doaf gestul exterior al pomenii fEra lucrarea ascunsd a
milei inimii (3/II, 38). Chia! daca nu e asumat de toti in dgorile
lui asceticextreme, parcursul singuraticului e exemplar
alcr pentru toti crestinii: el se retrage in singuritate gi linigte
pentru a cetriga iubirea aprinse de Dumnezeu din a crrei ..belie"
fi slrci tr extatice se natte fi adevfuata gi luminoasa iubire
taE de semeni (10, 29.31-36).
Care este inse calea singuraticului isihast? Iat-o in descrierea
sintetici a lui dom Andr6 Loufrr?:
,,Ocupatia principald a singuraticului
liniltirc/isihi e
lechrta mediladve a Scripturilor ti scrierilor Pdrintilor de
odjnio.ri. Lectura e izvorul ti mama rugiciunii (29, 5;
34v, 63; 6, 29). intr-un prim'moment. piin inlelegeri qi
IbtJ .p.2+25

-_
inruitrr tot mar ftne 131. I r dcea\rE Ie!rure medilati
r/p'1ld) a Cuvantului unire cu rugeciunea \a olefl o c
noa$tere luminoase a Economiei ti Proniei lui Du
zeu ( 10, 9: 14.27 9. a.\ ti a milei Sale extreme fald
cei cdrora a voit se le dea exislenla- S6mit in inteno
seu de mi$c6rile leuntrice sau duhovnicegti (3/1, 4-5. 3
nascute din atare in(elegeri intuitive, contemplatiwl s
gnosticul se va apropia tot mai mult de Dumnezeu pe
a ajunge se fie amestecat sau unit cu El (7.3) prin d
gratuit al Duhului Sfent. Fdra a neglrla pravila de rug
ciune a regulii - la care Isaac tine ca reaclie contm m
salienilor care pretindeau ci rugiciunea curate e su
cienti in lucrul a toate (3/IU, 86-87) - sinpraticul
va trebui insa se se preocupe peste mesurde recit
integrah a psalmilor prevdzuli, in cazul in care se si
atras mai presus de el ti invitat se se opreasce aici spr
savura rnai pe indelete miile de sensuri confinute in v
sele t3/ll,52-56: IV.3l; 14.47). C6ci rugdciunea
trebui si-l introduce in adincul siu, in inima sa unde
ascunde Sfanta Sfin(elor, al c[rei preot este (3/fV,
41,2), qi unde se gisette li uta care se deschide sp
lmpere$a viitoare qi spre cer. E ceea ce Isaac nume
lucrarea sau ostenealascunsd (29 intreg). Ajuns ai
conremplativul se geselte mai presus de fire $i chiar
presus de rugiciune (32, 4-6) sau, mai simplu, ac
unde e adevarah lui fire, cea a crealiei originare s
prirne (3/I],72. 74. 76), unde toate cuvintele tac li to
migcerile inceteaza (6, 5 li passim) $i unde rlmane lo
de minunare (14, 20; 20, I | $i passim) sau de uimi
inaintea lui Dumnezeu (3/lI, 14; IU, 49 ti passim)."
In cele din urmi, parcursul singuraticului nu face altceva
cet si refaci interior desfeturarea istoriei spirituale a um
lal,r care se mr$ca Intre cer dor polr reprezenlalr de conol
orrgrnJra {protologrcal a n3lunr sale lr conorlla er rnnol
linale teshatologicaJ din Impdrdtia lui Dumnezeu sau lu
cea noul (cf. 3/I. 39; ITI, 6l; IV. 6l ), experimentatd anticip
in .,arvund". ince de pc acum (3/IV, l4).
Atct pe parnanl rtinerdlul spirirual al rtnguraticului e inra
in mod rnr\rlabil un parcurslnuo\' V,ala a\celict e o alter'
;rnt6 neinlclrtzr de iui$uri si coborasurr. de momente de parasrre
de har ri de rnirngircre-a lui. de rama $r pnmavara (J4. 2-3:
2J: a. Ilr Rolul acestor inccrca nu este in(a vjndicdtiv. de
Dedeapse. ci p€dagogic; ele sunt o judecatt tiindce ii fac pe
om sa simt; alal increderea. lumina 5i bucuria prezentei lui
Dumnezeu. cel $i disPerarea li intunecareabsentei Lui, care
poare duce la experiente infemale. la blasfemie si akedie, adevdrat,,iad
pe pament". Scopul incercdriior $i al plresirii de
Dumnezeu e sa desfiinteze mandria, sa duce sufletul prin constiinta
sldbiciunii la smerenie, la rugeciune fierbinte $i lacrimi.
din care se nasc transparenfa Lui creaturala ti eshatologice.
Smerenia e un dar al Duhului Sfent ;i e distincd de blandetea
narurale ( 18. 6-9. l0-ll), iar lacrimile caintei, care sunt superioare
sangelui manirilor (3/1. 53), nu sunt lln dar exceptional,
ci absolut necesar fiecdruia. pentru absenta c6rora nu s€
poate invoca asprimea firii omului (18, 4-6. ?. 14-15) Din
plans se na$te cureia, iar din curafie m6ngaierea simtirii descoDeirilor
dumnezeiesti"'.
ln esenta lui insd, itinerarul singuraticului e o ;coali a rugdciunii,
meditatiei Si contemplatiei in unirarea lor indisolubil,.
Izvorul rugeciunit este lectura meditarive a Scripturii Si Pdrintifor,
tema Clnvantului 29 care polemizeazA impotriva celor
ce spun ce cirilul e lnutil penlru monahi Si miren, care ar trebure
sd puna in locul acestuia faptele ti activismul exterior.
Lectura mcditariv?r este de neinlocutt penlru ca. in conceplia
btblt(i d religret cre$rine. rugaciunea nu esle o tehnice indivlduale
de autosugestie. ui ie In\creaze intr-un dialog. ca un
raspuns la Cuvantului Dumnezeu care are initiativa in acesl
dialog. Primatul lecturii exprimi deci primatul initiativei lui
uumnez.eu in dialosul ruedciunii. E vorba de o lecturd medi-
KIva I carer mcterj e Scriprura li scrierile duhovn,cetti ale
rarlntrlor. in care rmportanl nu e te\rul. ci intelesurile lui
rustice, $i al carei scoo n1 e eruditia. ci transfr:rmarea interioar6
lsaac inlerzice, ci inutile progresului spiritual al singura-
''ct Pa'r-.: r c,," r5 cu treJr.,n = r,.r 85.cd rh.nr^r,,
75

E-
ticului, nu numai li(eratura profana. ci $i scrierile teologice
conlinut dogmatico-polemic ale Perintilor Bisericii ( I,
Aceasta p€ntru cI ele nu au un folos duhovnicesc nemijloci
Ba, din contrS, cunoa$terea lor erudita duce fie la urfla
trufali in pene a ,,cunoscdtorilor" fate de cei care nu le $i
fie inciti direct la polemica impotriva celor ce ptiu aldel, s
nrasca ,,zelului pentru adever", ambele fiind forme de orbi
duhovniceasce. Zelul oolemic. De care Sfentul Isaac l-a c
noscut bine din propri experienF in implicaliile lui negativ
e de fapt o sdmire ir4ionala a irascibilitilii $i a vointei
putere pfln ..cunoagtere" ti ,,adevir". El tddeazi la c''l zel
fie m6ndrie, fie prostie (1, 6fu7) $i, mai grav, e o dov
clart cd n-am inteles nimic din Dumnezeu, din mila si di
modul economiei Lui mentuiroare (3/IV, jj-'t9). Citirca a
tentic duhovniceasci duce Ia meditare, la aprofundarea se
surilor ascunse ale textelor citite (ineditatia e tema amDlul
Cuvint l0) 9i la rugiciune. .,Rugeciunea curatd (slora d/

L--
Fc!ioarer Mana din lue 1,.\5 m gqnanura in.iriacd. ri
reia ii este dedicat C,,viirrrrl 16) 9l o ,,luminare" (nahhiruto
er de catre lumina lui f)umnezeu (6, l-4). Sfantul Isaac in
lege insa aceaste luminare in sensul evagrian al vederii
recte de carre suflet a luminozidtii (,,limpezimii") sale n
rale in lumina divind a Treinlii- Sufletul se concentreazi
totul in inima care e locul ascuns (7,3118,
l8) ai Impira!
Itri Dumnezeu in om (8, l). locul cerului (20,23) si al li
ghiei interioare a rugAciunii (4i, 2). Lucrarc ascuns6 a m
nahului (24, l: 29.5-9). care se identifica cu unificarea in
rioard a omului imprSstiat in exrerioritate (3/lV, 6l). e p
inimii. care confine in ea toate formele de ascezi (29,3)
dispenseaze de ascezele doar exterioare ( 10, 8-15).
Larea srnguralculut esle In esenla o gcoala a nrgacrun|| c
e oSlinda sufletului (7lIV, 62\. La Sfantul Isaac ruseciun
singuraticului e chemate sd sufere un dublu proces: unul
dezindividualizare gi universalizare - cum aratd progre
celor 30 de minunate rugeciuni din Clr,tizral5 - qi altul
purificarc ti esentializare, de trecere progresivi de la mi5c
rea interioard a rugdciunii la starea de rugeciune, de la cuvi
la tacere, de la rugAciunea curatd la,,rugeciunea Duhulu
(slota ruhanayta), de fapt o rugdciune dincolo de rugdciuner
sinonima cu o pasivitatextadce totala. in care totul din o
lrup. suflet. gandire. tace in uimire in fata danrlut lucrArii I
n,,mnr1c . Suspendarta e\latica a gandurilor are doua for-
I l .,nun"'., ttol,.o) in fala bclSugulul inlelesurilor dufirne-
-.t".t, din Scnptura li crealle. $t uimtrea {/enrd elr/drt\} in
i"rr'f,rii tu Durnnezcu. care implica suspendarca lotala a
rcriuir atiIsprflt ului Si anlicipeaze viala eshatologica: ea cade
n.r,a or., somnul extatic pe(te Adam drn Facere 2,21 1i
|Jri" ,qu.uo- ain Facere 15, 12 (3/ry, 95), ii e gustarea imoeraliei
lui Dumnezeu (35, 12-13) $i a exPerientei eshalolo-
;ice (8. 1-4). Aceasta e o vedere direcd a lui Durmezeu, nu
orin oglindiri sau ingeri, ci a fetei lui Dumnezeu, nu a fiintei
Lui c;11'e rtrmAne acoperitde norul slavei Lui (10, l7). Fonna
acestet minunari - care natle vedcri. descoperrrrr16. inlelegeri
$i contempla$i - e cea a unei.beii extatice a sufletului
ln fata iubirii lui Durnnezeu (35, l)"'.
Iubirea infinitA a lui Dufmezeu e experienla fundamentald
9i intuilia centrala intregii gandirii duhovnice$ti
teologic€
a Sfantului Isaac, alfa $i omega scrisului sdu. Calea singuraticului
e nu doar o lcoale a rugeciunii, e fi o $oale a iubirii.
Iubirea gi mifa (hubba, rahnal nesfar$itd a lui Dumnezeu
explicd la el in mod riguros totul. Crealia. intnrparea 5i desivertirea
eshatologice a universului, principalele momente ale
Economiei divine, nu sunt decat manifesfiri ale acestei iubiri/mile
divine infinite, care e singurulor motivrrs. Iubirea
explici creatia (10, 18-19), Intruparea, Crucea (extraordinarele
paSini din 3/tV, 78-82; 38, l-3) ti eshatologia, fiindcl
lumea
rr De\tre d(ea\ra rugacrune dI colo dc rupdcrun.. d .e redea PJnea e destinati se fie inghilitd in iubirea lui Dumnezeu, a
Odr 22, ed. Bedjan = Crr. ll-32. ed- Theotokis. unde se spune ca. dactr Ctrruintreagi istorie cu crealia e o istorie a iubirii: iubirea e
rug.crunea curarajunge abia unul din zece mir, Ia rugaliunea Duhutui lnceputul, mijlocul $i destinul final al lumfl.
invredni€e$e abia unuldinlr,o generatiei Ja.Si Pane a ll-a: Cry. 3/tV,
.]1. 35. 44. 48j 30, 8-9i 32, 4-{. Ct Drecizarrle De acersla rema djn im I16cl
rantul studiu al parinrelui
P,neal.cru.
E. KHALTFE HacHEM. ,_Lr p ere pure er la pri
lgSi 20. nekrdure in g'eaca.lradure atci maiJos.
P.4r t-4t7
spiriruelle selon lsaac d€ Ninive". in: t4anorial Msr Gabtie! Khotl
Sar*ir.lruvain. 1969,p. 137 l7l, ir care ffi)nahut maronirccrifica lecn ^ .:7 ct Por'"r I Cnvrnele n. el Bedjan = 8. ed Theoroki'. 46. cd.
DmlJn : 1t .d
d'n sludiuliczuirulLri IREN€E
Theoroti(: 74.
H AUSHERR.
ed Bedrdn = 81. €d Theorukr\ A.ensri
,,Par dela I oraison pure. g'nce l Detie pei(cnurr
coquiUe. A pfopos Jc
d un allri ca o adevArara n;t'un'er ct panea I Car ur./e 33
lexre d Evagre ,,R(y!" Ar.ali4k er te M\sti tl 62. ed BeJr
l3 (1912), p lE4-181i. A se vcdeaS' studiutpioieso.ret ys^BEl_DEANDT
n : Cx\rnt?tp 24,t 18. ed Thcoroks
,,H6sychasme el conremplalion
,'r P 8r -llor o.,Ave( lechrnticommebul: Dreu esr cretrtron ddns
chez l!a!c lc Syrien , in: C.//?.r.r, ra medrhtion d tsaac de Ninive". /,?,.totr 63 (1990). p. 323-345,
Cts/?,ri?rrtu 5l rl99l).p 20-41.
t A. LoriF.
rclual in cutegeren aceteiati: Mrs?i4a 'rou.quoi Dreu se
I O'ient er d O..il.ht lsprrirualjtd Oricnhlc 62). Abbaye de Bc efo rc\
manifesra sclon tsaac le Sy.ien . Caaldirratr.? //pr
\ dP t t pl'w. \ 80 (100n) n.
rain€. 1994, p. r7- 50, :r .,1. homm. JJns h,(r,r.e .lu
77-116.
'{ur 'e1. 1 l\.rd, lc S}aer". ,/'a. nr xi rlm:,. | .19-54
78 19

In aceaste lumina trebuie ci!ile ultimele Cuvinte 394
ale Pd4ii a II-a a corpusului isaachian, care constituie Drov
iubire ti mile (39, l-2); Dumnezeu e imuabil $i are o iubire
catoarele rneditaii asupra misrerului gheenei sau iadului esali pentru toate creaturile: ingeri gi demoni, drepti $i pecerelaie
cu taina iubirii infinite a lui Dumnezeu. Smntul Is 1tr r38.3.5l 40,2r: si El cunoaste loate inainte de a le crea
atinsese problema gheenei $i in trei djn Cuvintete plrtii (j9. l:.18,3: cf.5. lli 14. l5). ln ce prive5te morrvul $i scop!|l
gheenei, exista mai indi teorii care trebuie respinse din
Il
O-dati el combate ideea celor ce spun ,,nebuneqte 9i prostt
te" ce le este de ajuns sa scape de gheeni pentru cA a
6apul Iocului. chiar daca par a avea ojustificare scriplunsUcS.
sca
de gheene acela$i lucru cu a intra in impnra$e. Rnspun
S;ni reoriile,,copilirefti" li blasfematorii care introduc in
dat e acela ca in lunr€a de dincolo nu existE trei locuri
Dunnezeu patimi sau schimbarea: mania, razbunar€a, resplata"
sau t
cere, ci numai doudj imperdtia desliririi sau gheena
oedeapsa, in cele din urma reul. Ele sunt insa incompatibile
chinl
loare. lar lmpdreFa e o singure patrie, un
iu intuitia fundamentali care afirme ce Dumnezeu e iubirc
singur loc. un si
gur soare, o singura vedere Sr o singura bucurie,
ifiuabila: unde e resplatd gi rdzbunare nu mai e iubire (39, l7).
egale Dent
toti, deli fiecare se vesele$re de ele
Sfanrul tsaac explictr aparenta contradictie intre aceasti intuitie
ti datefe scripturistice (cf., de ex., lq 20, 51 Nn 14, 18)
dup6 misura luir$. in al
pane e combtotd ca ,,nebunie', ideea unora ce in gheeni peq
totii ar fi lipsiti de dragostea
prin viziunea pedagogici (nejuridice) asupra Economiei divine
propiie teologiei antiohiene.(ai cdrei maegtrii, Diodor
lui Dumnezeu; ei nu sunt liosi
de iubirca dumnezeiasci, dar sunt ,,biciuiti de biciul
9i
iubi
$ ce chin e mai amamic
Teodor, sunt citati ,,in extenso")'''. ExistE astfelun progres al
5i mai cumplir decil biciul dragoste
Uer ce srmt ce
asimilerii revelaliei divine de catre umanitatea cdzuti in pacat:
au grefit fal.e de dragoste suferi acolo un chi
rnai mare decat
aceasta il percepe treptat pe Dumnezeu initial ca Judecetor
orice chin, fie el cat de infricosltor. Cdci tris
lea intipdrila in inima-de
Care izgone$e din paradis, apoi ca un Sttrpan care dd legi in
pecatul fala de uragosG e mat asc
lrle decat
Vechiul Testament,
once chin "'. Iar
Si in cele din urme, in Hristos, ca un Perinte
iubitor
altundevafirmi fer.A sa dezvol
ins6 ci, intrucet
Care-i ridice pe oameni de la statutul lor
nu
de robi
au existentd subsrantiale, ci sunt lucr
provenite din voinla omului
fi slugi fa acela de fii ai iubirii Lui Desfar$ire (311, l'1). in
sau a lui Dumnezeu, Dicat acest
moanea
sens
5i gheena vor inceta. Demonstralja
li Scriptura are o lecturl superficiald, infantili,
o ofere ultirnel cate pieactr
trei Cr.vinr"
de la dreptatea lui Dumnezeu,
{18-40) ale Pd4ir a ll-ar:2.
9i una profundd,
malurd,
Baza
care intelege iubirea patemi allatd in inima intregii
teologlca eshalologiei isaachiene se concentreazA Economii
trei afirmatii:
a creatiei, mattuirii
Dumnezeu e intreg iubire
ti desivar$irii eshatologice a
fi mila li tot ce face lumii (cf. 38, l7) gi in care imaginea Judecetorului e inghigte
de
rre
imaginea Tatdluiubitor
C/v{t,r,/0,
;i Pedagog. Dumnezeu nu pedepsette)
nici nu chinuie, ci
ed. Bedjan = Cwd,l// 56, ed..l heotokis{Fn X. p.28
''. CuvAnd
indrume; El face totul spre binele
2l . ed. Bedjal = C&pi,// E4. qt. Theoloks IFR X, p.423 omului,
''' CuvAnd 26. d. Benjan, netradus in grecesre,
chiar
rradus
$i moartea $i alungarea din rai sunt in cele din
424.
urma hinecuvanteri (39. 4), penrru ca. prin pedagogia conrrarlrlor.
r?'?
O excelenrd teourl ofer6 ptrinr€te cisrercian DosrrHEE REy in a oamenii sA vind nu cu forra. cr liberi la iubirea lui
colul: .,"Nombreux sont nes p€ch€s, Seigneur, mais Ta mis6ricorde uuinnezeu.
plus.gEnde que mes pdchds-.
$i gheena nu e in ultimi instanle decat o,,viclenre
h docrrine de la ghdlne chez tsaac le S
nen . Llat..t4
, o stratagemi
monute!,nr.
a iubirii divine (39, 5), ca sel ridice pe
I47(200tr.p. t_22. O rnterpretare mar amp
in pers|ccri\d unei esharotogri a speranpi reroncrlenr universate in rem
cabrlul (udiu al frdncrr(anutui potoner WA{ LAw HRvNrF.wrcz,,,Hoffnu - cl:
der HciliSen. Das ZeuSnis Isaak des Syrcrc,. Ostkirchliche Studien
(1996). p. 2l-41.
80
!1995). p
P. BETrroLo, ,,Pdgioni€ dello spirito. Liberta creaturaled es,
fsaaco di Ninive e nelle sue lon\i , Anndh .li Sci?nze R(li9iose 4
345-163
,tl

ornul cizut. Ea poate fi evitata prin pocainta. d carei cel m
m;runt gest II face pe Dumnezeu si ne ierte ti sa ne duci i
Imperetie (40, 8. I l. l7). Sfantulsaac e convins ci gheen
nu poate fi vetnice, intrucat $i la sfarsitul creatiei, ca Si I
inceputul ei, nu e decat iubirea egald $i idenrica cu sine a I
Dumnezeu care va inghiti in cele din urme ti gheena li va u
cu sine int.eaga creatie r4ionala (40, 4-5. 7). Chiar daci
limitadi in limp Si nu e vegnici. gheena e insa un loc cumpli
5i insuponabil, pe care trebuie se-l evitam cu orice pret pri
pocdinF ti convertire spre bine. Fiindca, in cele din urm
gheena $i Imperetra nu sunrispleliri ale reului sau binelui.
daruri ale unui Singur Dumnezcu milostiv gi iubtror. Care v
ca toi sd se manruiasce | | Tin 2, 4: cf. Cuv. 40, l4), taine al
iubirii dumnezeiegti imuabile fi egale cu sine. Si atunci
exclame Sfantul lsaacrza - ,,unde este gneena care ne poa
intrista pe noi? Unde este pedeapsa care ne infricogeazi
multe chipuri 5i poate cople;i bucuria iubirir Lui? Ce es
gheena pe langa harul invierii Lui, cind ne ridici pe noi di
iad gi face pe cel striciaios se se imbrace intru nestricacru
Si pe cel cizllt in el il ridicd intru slavi?"
Afirmatiile tran$ante 9i firi echivoc aleSf6ntului
lsaac i
chestiunea eshatologiei din finalul Pdrtir a tl-a explici sufi
'" ln Clvdxtal50b, ed. Bedjan = Ct]ydnrzl60, ed. Theolokis (JcR
p. 315). Argum€ntele Sfantului Isaac din finalul PI4ii a I]-a sunr invenr
ale succinl ti in c€a mai recend recere in .evisd a gindirii Sfinlilor
rin1i, care pledeaza in favoare! restabilirii finale a rururor creaturilor rati
nale. pe care o oiera episcopul KALLI$oS w^iE in anicolul ,,Dare
Ilope for the Salvation of All? Orisen, Sr. Cresory of Nyssand 51. h
the Sy.ian . fr.o/osl Drs"Jl 45 (1998). p. 303-317, relua! in volumul I
seria ,,Collecled wotks : The Inner Kinsdott, SVSP, 2ml, p. 193-21
Aporin dogmatica teoriei apocatastazei e dara d€ ciocnirea intre do
principiicare treh'e ambele m€nUnute, dar 5i integrate teologicdincolo
a $mpla juxlapunere aporerica: iubirea lui Dumnez€u, pentru care ia
vetnic e o imposibiliral€ penlru cI ar fi o ererniare a raului, ti libena
omului, care include t posibilrnlea iadului. ,,Credinta
Iibendea onul
ne impiedica sA atrtrda sigur: Toli trebuie sa s€ menluiasca! Credinta
lui Dururezeu ne tac sA ind.nznim se
'ubirca
ry.ain ci roli sc vor manr
lldll exisle ca posibilitate pcnrru ca exisrt voinlt tibera, dar iubirea ne
sf,€rdF ca la smrfn o si dflam cd nimeni nu mri esrc in e' (p. 215). Erc
dact e afirmata dogmric. apocaranaza poare fi o speranln qi o rugdciun
ciicr. ltd.um spunea fi Smntul Siluao: ,.Trebuie si m rugam penr.u rori,.
cient redusa circulalie manuscrisa a acesteia. Fala de enorma
difuzare a Pe4ii [, Partea ll-a a fost copiate mult mai putin,
penlru uzul limital al unor cercuri de monahinitiati, benefic-irndc
un statul ezoteric. Nu e mai pulin adevirat ce abia
rexrele grupate aici ne olerA cheia exact a lecturii paginilor
exratice ale Pdrtii I $i explica universalismul
oprimjsmul
care au oferit scrierilor smeritului ,,singurirtic" siro-oriental
din munlii Huzistanului o iradiere universale $i o receptie
..ecurnenice" ferd aDalogie. Secretul acestei iradieai ste in cele
difl urme in curajul Sfantului Isaac de a gandi Si practica radical
creltinismul plecande ia miezul sAu: care nu e frica de
pedeapsd, nici speranF respldririi, ci revelarea iubirii infinite
a lui Durnnezeu, descoperit in Hristos ca TatI al trturor creaturilor
rationale. AceaslA revelatie, icoaltr a iubi.ii, $i asumarea
ei ascetice $i contemplativS, $coah a rugaciunii, prezinte
crettinismul ca religie nu a sclaviei;i a fricii, ci a libeftetii qi
iubirii infinite. Tocmai aceasta e poate provocarea frontald pe
ca.e o adreseaze generatiilor cre$tine din toate timpurile.
Sflntul Isaac Sirul a inspirat ii continue se inspire innoitor
pe monahii adevarati din toate confesiunile Si Bisericile tradilionale.
Lucrul s-a vezur si in secolul XX cand Partea I a scrierilor
Sfantului Isaac a servit ca sursd nemijloci de inspiratie
atat penttu pustnicul ,,monofizit" Matta al Meskin, promotorul
rena$terii monahismului copt contemporan, cat gi pentru arhimandritul
..onodox" Vasilios Gondikakis de la Stavronikita
(actualmente egumen la Iviron), unul din principalii promotori
ai inviorerii monahismului athonit actual. Leclia Providentei
nu poate fi trecuta cu vederea: un,,monofizit" $i un
,,o(odox" inspirati de un ,,neslorian" din secolul VII, in care
ambii recunosc glasul Tradiliei vii, suflarea Duhului Sfint in
arsencS! Martor al iubirii infinite a lui Dumnezeu in focul
Duhului Sfent, Sfintul Isaac ne obligd si ne revizuim cligee
mttcnare adinc pietrificate- Realitatea contazice flagrant stereoltpiile
comode ti autosecurizante. Daca un eretic ..nestonan
poate avea o inveiiruri duhovniceasci ddt de,,ododoxi
aceastaratd cd ,,nestorianismul" acela nu era de fapt
1"". .'o crezut, pentru cA acolo unde islorid
""
ti dialectica
'ornrr lilur dogmalrlj( de\p.rn DLrhul Sl;nt une5te $i nrrntc nu
82 83

are loc in afara unei Providenfe louden apronoeton, zi
Sflntul Vasile cel Mare)rr5. Mar lsaac al Ninivei este cu a
verat ,,Sfantul Isaac". Dar, ala cum nimerit spunea pdiint
Alexander (Golitzin):
,,Isa4c e nu numai minunat $i sfant. E Si tulburetor. N-
rdspunsuri la acea\t5 nedumerire, dar benuiesca Do
nul a$eap6 de la noi se reflecalm putin asupra ei. Po
ce El ne-a lisat acest sfent ca un delicat semn de in
bare pus peste unele din certitudinile noastre. Nu asu
celor esenliale. ci asupraltora pe care noi - iaa
Durnnezeu - le-am declarat siguae. Fie ca Isaacul Sau
ne tulbure pe noi tofi, iar noi, drept urmare, se crc9te
in iubirea pe care Sfanrul Isaac n-a obosir se o laude"l
diac. Ioon L lcd jr
Sfantul Isaac Sirul
uuvlnte care slnsuratlcl
despre viafa duhului, taine
dumnezeiegti, pronie gi judecatd
Parte a II-a'
[Incepem] str scriem Partea a doua a [Cuvintelor]
aceluiagi [Mar Isaac]' episcop al Ninivei.
115l.
H^IsHERR, arr ci,. n. 2.o. ttvtlg.
r?i Finalul recenziei sale ta it. lr-eevrv (zooo,
St. vldllnnir's Thzolosical Q@ne../! 46.2-3 \2N2), p. 285-290, ao p.
8.1

Cuvdntul 1
Scrisoare [citre Mar lshozeka] d€spre feluriie lucruri
orivitoare la vieluirea in linigaire lisihieJ.
Traducerea fosl realjzatA pe baza versiunitor modeme citate in srudiul
rntroducriv la nor€le 62-55, puse la dispozilie cu generozitale tn acesl scop
inca inainte de publicare lor de p.ofesorut Sebairian B.ock. Oxford. si d;
dom Andr6 Loul manaslrrea cisErciana Sainle-Lioba, de langl Marsilia,
c{rora le exprim aici inca o dard 8raritudinea pentru sprijin Ii incurajarc
Aparilia volumului d€ faE le daror€az6 lorut.
Opliunile rerminologice pot fi consuhale in gtosarul de rcrmeni rehnici
snjacisrabilir pe baza editiej Sebastiar Brock.
Singura probleme a fosr (abiljrea unor e.hivatente penrru cer parru rer_
menicare definesc
siriacacliviutile menrate: ,.,r4 (= trotrr) a fosr redar
pnn ..mfnrc: na?a r lo5t redar pnn ..rnretigcnlN , t..)ana,= da".ia)
run redar prin..gaLndrte : rdt ronra tr ph orem!, r fjst redar pnn,.cu8et .
Toti sirjacislii aleftizeaz, ca odce rraducere in limbi moa.." o op"."i
,p-o\rmrriv. provj,/oriu ri infrn p€rfecribrt. 4$
cum crn fon asiFUrdr de. er Jai sr\al!r con\uttarr. rezutraete cfonuntor to
deja intrepnnse in aceastdir€clie resrjruie rotu$i. daca nu comptexrlatea
nuantelor, un lert sigur in sensurite lujde bnza.
Titlul genenc !l Pi(ij ! Il-a a fosr dar de traducaror De baza notitei
Ishodenah ti a crtalogulur tur Abdisho (cnare in studiut inrroductjv).
t /r rn \rnr(i. t!,?or tn F!er.i. .dnmn in r.rmrna. csre "r!,
un tirlu
12. inceputul intregii vieli in Dumnezeu, fratele meu, e sA
ai o credinta tare pe drumul viefuirii tale [ascetice], ca se po$
suge toate dulceata pe carc a a$ezaFo Duhul in ctr4ile sfinre.
Nu vorbesc de credinta cu care-L rndrtuaisegti pe Dumnezeu,
fiindcE e de prisos str aduc aminte acest lucru celor ce au lisat
lumea 5i au ielit din ea s! urmeze lui Dumnezeu. A$ wea sd
te lntdresc printr-o credinp neindoielnictr doar in nedejdea
lucrurilor trune aj€zat€ pe aceasti cale, lucruri care ne-au fost
predate de ce4ile sfinte Si pe carc nevoitorii lascetii] le-au
allns$l
le ating $i astezi.
'Prifta foaie a unicului manusc.is vechi pi$rat prczinta stricitciuni irenediabil€,
iar Extul nu poate fi cilit dec pa4ial cl S. BRocK, ,,Sr. lsaac
he Slrian: Two Unpublished Texts" , Sobonrost/EcR, l9:l t199 7). p. 7-33:
,,Spre folosr tiu am alcatun h a ra [...]. aicsul nosrru prieren lvlar Ishozeka.
fi cu gindul 1...1 ci vor fi raspladri [..-l meogrierile pe care le-ai
pr€gdlit penrru noi ii pentru voia cea buna t...l $i pirinte 1...1 ou abale 1...1
evlavia ia, ca noi in acesle convodi.i folositoare s, rc inroarcem in minr€a
noast.a spre vicluirea Parinlilor Si scopul cuvint€lor lor, ca din elc t...1
'ari$ 6inta dujirii lor [...] socoresc un [..-] al harului, spre a fi neincerar
l. .j de lolos in cele doui moduri ale lor [...] punand itaperirc p€ lrup g
pe suner 1...1 nu mai putin 1...1 prin fotosut ce poate fi anat din €t [...1
acelc lucrurin cnutarca cn.ora am fost nepas*or din trandavie. ti ca st
srribat pajittile smdFi|e d€ tlori ale caii fricii d. Dunnezeu [...] prinrr-o
srluhe rep€rare 1.. -l gnnduri la aceasta in gendul m€u. pentru cr privirea
mea sd hoinireasca
ele. Cali lntesc iubirca ta, fiindca am cre$ul impreuna
cu tine. N-am tZcut-o ca unul carc are indrAzn€ala. ci din iubirea
mca fie.binte faF de tine, cAci peni ti noaptm vis€z cA lunt cu rine. fiindca
rrrhrrea intrece neinc€tat o.ic€ hora.. tata lucrul pe carc do.eai si-l ani '
87

-
2. Cind auzi mArturiile Pdrintilor de$pre slava vietuirii pl
ne de taine a vielti singurattce pe care Duhul Sf6nt a aqezitin
scrierile lor drepr imbold, cAnd vei auzi cI au fost cei di
tAi. nu te descuraja cand [..,] cici Si tu vei dobandi aces
lucruri [...] fiindce e deja cu tine, ceci Duhul a asezat de
vreme in line o pregustare a lor. Ele vor fi ale tale Ia vrem
lor, dar aceasta n-a venit inc!. Domnul $tie vremea cand e
trivit se ti le dea, ceci aceste lucrud bune sunt pasfare de
penlru tine $i p€nlru cei asemenea lie. Acum sau mai incolo el
vor fi negre$it ale tale, nlmai s6 fii intruntrul staulului potrivi
doflnlei Celui care intr-o zi ili va da cununa Caci si bl vre
se [i le dea, dar nu e$tinc6 in stare se le prime$i cum ai v.
pane ce n-a venit vremea lor, 5i atuncinsugi Domnul va face
strtrluceasci in tine cunoatterea lor fdre se-L fi rugat aceasta.
J. Pizette-te si nu ajungi necredincios atunci catd, ctutan
aceste lucruri, nu le gtrsetti la inderand, ca nu cumva de ai
sa se nasci in tine ceva ce nu cauti gi nu cunogti, cici nec
dinta primeite pedeapsi. Nu spune: ,,Cat nu m-am ostenit
n-am gesit nimicl" sau: ,,Realitatea nu se potrivege cu mtretil
cuvintelorl" Ferefte-fi gandirea de un asemenea cuget, cac
pedeapsa urmeaza indeaproape necrediota; inima necre
dincioasd e vrednicde osandi. Care va fi pedeapsa? Faptu
de a cedea in deznedejde prin partsirea de Dumnezeu prici
nuite de necredinla ta; deznddejdea te va preda tdncizeli
[aledieil, lincezeala te va preda nepiserij, iar aceasta te vi
scoate din nedejde. N-ar putea fi un reu mai mare carc se vin
pesre ttne.
4. Fratele
..
meu, prieten d.ag al sufletului meu, cunoalte c
linittirea [isihia] ti roate vietuirile [ascetice] ipi vor iduc
roada pe mdsura timpului $i steruinfei
ele. Cum sDunea u
batran: ,.Lini$rirea 9i odihna din chilie atamt de sarguinta i
eie ti de pazirea lor". Dace etti lipsit de sa$uinld $i;6ruinl
in lucrarea lor, nu te aStepta Ia adevirata mangaiere care vin
de la ele. Or tu nu e$ti bine intemeiat in obisnuinla lucrdri
lor. care in mod normal desftinleaze plictiseala care este i
ele. $i fiindcd nu faci decar sa incepi mereu, Si din pricin
departerii de ele, nu re deprinzin nimic: inainte ca un lucr
\e-fi aduci roada lur. ai li aiun\ depane oe el
J. Orice viepire nestatomicd $i de scuni durad va fi lipsittr
de roade. Nu spun asta ca si te dojenesc, ci ca se-fi aret telul
si calea. la drept pilde un pom carc tocmai a fost sedit: dacd
;cela care l-a sddit e neiscusit Si-l lipsetre de obiSnuita udare
atunci cand se ivesc primele frunze li primii muguri, pomul
se ofilette Si se usce. $i va fi nevoie de mult timp pent sa-ti
lragA in el din pemanl putere ap€i Si se revinA la via{d. Sau
poate cA acela il mute adeseori dintr-un prmant in altul 9i,
penrru ca si facd aceasta. ii mi$ce redecinile ti-l lovelte neinietar.
Dup6 care se mirA c5 pomul nu aduce roadel A$a slau
lucrurile $i cu omul lipsit de iscusinp: nu judeca lucrurile
sale plecande la vietuirea lui, ci cere de la Dunnezeu ceea
aq crede el ci-i estc pot.ivit, pentlu ce socotette ce n-are nimic
din ce i-ar trebui. Las deoparte lucrudle ascunse ale gandirii,
din care Dumnezeu a l6cut scopul potrivit omului; El va
cerc de la noi Si lucrurile din afari ale vieluirii [ascetice],
vrand se ttie dacd le-am pus in lucrare potrivit treptei noastre.
6. Fiindctr omul lipsit de cele de trebuinli pentru vietuirea
sa nu-Si poate severfi alergarea in lini$re, nici primi cununa
12 Tin 4,1-3), ctrcin vremea incununArii tocmai ceea ce ii
lipsegte ii va tulbura gandirea ii va semdna in ea frica. Ci se
cade ca rieluirea lascetice] sA fie bine porrivitd cu tot ceea ce
e nevoie, fie ln rrup, fie in suflet.
Z Ala cum cipitanul unei corabii nu va pltea iegi pe mare
nici micar p€ntru un scurt dmm dacd ii liDsesc instrumentele
de navigalre $i pane nu are la locul lor pe corabia lui roare
cele de ffebuinti, tot ata ti cel ce celftore$ie pe cal€a vieluirii
singuratice $i dorette sd se bucure de roadel ei si si vadd
nadejdea in Dumnez€u in sufletului: dact ii va lipsi chiar g
un lucru marunt din cele de trebuinttr cildtoriei lui, atunci
cand va avea nevoie de el, acest lucru mic pe care a uitat se-l
n il va lipsi de orice alt folos.
. E. Inainte de orice. vieluireaceasra [singuralic6Jcere rimp
$i,sleruinli. Ctci dace nu e cu putinla; invadm mefle$ugu-
'xe acestei lumi liri sA srarur muft limp
(dnq
cu serg in ele. p6ne
Sandirea va fi depnns rostul tr modul de inf6ptuire a
mellefugului pe care $i-a pus in gind \a-l dcprinda. cu at6t
"tdl mull in cr ne rive$le. fi dacE un melte5ug r6zut cu
88 89

ochii cere atata timp Si sarguinF pentru al deprinde, cu ndlut sa-li :luJeasca drept pild6 pentru alcdrutrea armonroasa
mai mult meste$ugul Duhului pe Care ochiul nu-L poare i ulgpirii fascetrcel. Caci atunci cand e un dezechilrbru intrina
din pe4ile lui. acesra pricinurelle o dereglare in tol rrupul.
dei!, unde cel care invaF nu $tie de la cine invati 5i e nev
de multd curifie. invetetorul este aici Duhul, rne$tegugu de unde provine boala; la fel li cu stnetatea sufletului: atar
ascuns, iar cei care ne impiedice de la el sunt [fipturi] ner sponrea, cat ii eliminarea lucrurilor care o gararteaz, duc la
pe$ti: el cere mult timp ti o lucmre statomici, iar in cur acelafl
deprinderii lui va incerca sd ne ingele gi elect
trupul, iar piedic /2. Prin sporire ti prin micprare inre deopotrivintunecime
in suflel. cdci demonii tremura putemic in fata a tot ce-i
pe care le pune ln calea lui sunt multe ii nenumdmte.
9. De aceea, omule, aceasre vietuire cere inainte de to m6surat. Cand nu pot stevili zelul cuiva prin tot felul de prerexle,
ca sa-l faca se-ti opreasci alergarca ori se-qintineze
timp li stfuuintt; apoi rtrbdare pentru a indura ostenelile $i
sdrui in singurehte Si in chrnurilei; acesra e lucrul cel vietuirea, atunci vor lupta impotriva lui prin zelul lui, inctuc6rdu-1
cu excese ca si-l faci s6 se pribugeasci sub povara lor.
anevoios fi aspru al acestei viepiri din pricina multimii luptel
legate de izolaEa de tot Si de toti. Nu trebuie se schimbim I Omul intelept inse se va p5zi deopotrivd de ceea ce-i u$ureazd
numaidecat ceea ce am inceput, ci sd stamim ln el ca o ma ca ti de ceea ce-i sporeg€ povara.
care natte in dureri $ stdruie in ele pane cend ele lnceteazi. .1,i. Tot ce se face cu mesur5 se lucreaztr cu Ianduiald. Dar
,10. Mai trebuie ca vietuirea se fie echilibrad, astfel ca cand cineva trece dincolo de acest hotar, se iveste tulburarea.
feluritele osteneli vietuirea sU fie egal cumpdniti, ca se iar omul tulburat nu mai stie ce face.
facem doar una sau doue osteneli care ne plac, dupe dori 14. Singuraticul are nevoie ti de o anurn€ neluare aminte Ia
noastri, in dauna altor osteneli de carc avem mai multil nevoi tot ce privette trupul. pentru ca se pistreze simpliratea in tot
Ci mai degrabd vietuirea si fie echilibradln mod egal in ceea cel prive$te, fera a-l sacai sau a-i pretinde o ordine
te ostenelile care duc la viata cea rnai bune. Cum va fi ti stricti in toate detaliile [...]; are nevoie mai degrabx de o neluare-aminte
fa(d de lucrurile de aici, implinind numai cele ce
pentru citire, va trebuie sd fie $i pentru sluJber: cum va fl
tru slujbe, va trebui sd fie $i penru ingenuncnen; cum va sunt de folos: cici dace se va preda doar acestora, nu se va
pentru ingenuncheri, va trebui se fie Si pentru post; cum va mar putea ocupa ti de toate celelalte lucruri de aici.
pentru post, va trebui se fie li pentru ostenelile noptii, Si, i .lJ. Singuraticul mai are nevoie Si de o lirgime a inimii,
preund cu acestea, pentru lucrareascunsi a gandirii, ca i pentru ca s5 nu-li piardi nidejdea cand vin peste el tot felul
ma se nu se relaxeze $i sd fie lasate singure atunci cend lru de 'chimbari
vrdjma$e pentru a-l pune la incercare qia-i spori
se osleneite, $i penlru ca puterea raionalidFr din inim,a sA cunoasrerea. Trebuie sd fie intelepr atar in cele de-a dreapra.
dea seama de ce este ascuns in cele vizute si cum toate cal )r in cele de-a stanga, firndcii lui Pavel ii place ca omul lui
lacuG tn cele vazute se fac spre folosul celor ascunse. Dnrrhezeu sa fie ,desevergit ti gata spre tot luc tul blun" [2 Tim
/,/. Cand demonii ved pe cineva mergand in lumina mi J'.l7l, un tel care e atins doar printr-un exercitiu in ribdarel
Iui prin echilibrul faptuirii lui Si ostenelile lui me$urate,, -oe!(eea sufera raul ca un bun o$tean rl lui Hristos" 12 lin
lupte cu el prin dezechilibre, ca el fie si mic$oreze, fie
r.Jl. Ci4ci nimeni nu brrure in lupre ftra inplepciune. nici nu
sporeascd una din aceste osteneli. pentru cd ambele
ponle
luc dobendi inlelepciune lera lupra, a$a cum spune Evagrie:
sunt deopotrive de vetemdtoare. Alcetuircarmotioase a '_re cil inrintedza \ufletul in \irtute. pe atat intelne$te potnvnlci
putehici"{. Daa sufletul care nu cunoagte lupta este $i lip-
I Pravili sa! cmonoldc .ugiciune al
monahului alcaruil din cele S
'Eu"o*'., p'rlul,r lg.
90
9l

sit de virtute, fiindce aceasta li-a primit numele de Ia fap
ca a fiumfat ti s-a invrednicit decunune
in felurirele ispi
care obignuiesc sd vind pestea.
/6. Singuratrcului ise cere gi mulr6 indelungi-rebdare,
se nu se topeasci cand a$eapti fi nu primeste. sau c6rd ce
Si nu i se de ce ili inchipuia, ori cand atteptarea unui rispu
se prelunge$e. Si nu se strecoarc ahrnci in nddejdea lui ind
ialA ca sd nu ajunge abitut, m6hnit ii bolnav in congtiinta sa
,Z Dupi toate acestea - li inainte de toate li mai mu
decet ele toate. cum spuneam la inceput - are nevoie de I
nistea trupului ti de o credinpi siguri in suflet, fiindcd aces
cuDnno ln ele toale cete oe cate uun vorttt sl te desavarse
daca se sarguie$e in ele. Aceste lucmri trebuie se le ceari
la Dunrnezeu in rugaciune gi cu lacrimi ca se ii fte date, 9i
lini$ea fi credinla sd remdnl cu el- Cici prin ele se savarfe
gi desiverte5te lucrarea tutu.or acestor virtuti, ca $i toate ce
care n-au fost pomenite. Dar fEte ele nu se poate face nimi
din cele $puso.
18. E nevoie de linittire, fiindce ea ptze$e simturile
zarva din afari ti de prilejul potrivit pentru ostenelile trupul
Si ale sufletului, ficand aceasta prin pacea pe care o de gra
z5bavei din ea ii garie vigilentei asuprs trupului ii a suflerul
pe care o ingiduie oprird prilejurile ce se ntrpustesc ln m
obitnuit asupra cuiv4 fie de bunevoie, fie din lnramphre,
cele din afartr.
19. E nevoie qi de credinF carE se-l intireasci in nddejd
ca si indure cu desfitare toate prirn€jdiile care vin peste
din pricina lucrurilor dumnezeie$i; ca str nu tremure nelinis
in fata mo4ii, nici se sufere durere ca o fiinli trupeascA, ci
unul care are o nrdejde ce trcce dincolo de trup. Sd aibe
inimi curajoastr, al cirei curaj e in Dumnezeu, attepnnd zi
zi plecarea din trup $i suferind in fiecarc clipe in gandul
durerile naSterii nedejdii viitoare, pentru care se chinuie
indurtr de bunlvoie aceste lucruri atat de grele, ca se ajun
teaf5re h invierea li ielirea din morrnant
20. Dulceala nidejdii nascuttr de credinta ii ingtrduie
treacd pesre toate greugfile. Cici pe cat sporesc osrenelile,
atat se revarsd 9i harul, daci ostenelile sunt insotite de st6
92
inta. Pe cat crette alteptarea, pe atat se micprcazi patimile.
pe cat sffAluce$te intelepciunea, pe atat omlll inhe in bucurie.
C6ci prin in(elepciune unit cu Dumnezeu, e invdluit in iubire,
e eliberat de legdtura cu patimile, $i bucuria il face s:i deraseasclntris€tile,
cdci e u$or pentru bucurie sd uite atat de
iume, cat li de auP.
2/- Trebuie sr-l cerem lui Dumnezeu sA ne dea si harul deosebirii
duhurilor ca sd distingerh descoperirile adevirate de
cele care vin de la demoni, 9i vedeniile puterilor sfinte de cele
ale lui satan: ca se distingem de asemenea in mi$cerile din vis
intre cele care vin de la ingeri, cele care vin de la demoni $i
cele care vin din suflet, precum ti gandurile care se ivesc in
constrinF plecende la aceste trei mitcdri, pe care, a$a cum
spun Pirinfi), trebuie si le recunoa$tem dupi pacea sau tulburarea,
dupi bucuria 5i increderea sau frica li intristarea care le
insotesc: cele enumerate la inceput apa4in intr-adevrr sufletului,
celelalte sunt strdine de ele, li-i vin fie din ganduri qi
vise, fie dio simliri ii pipdit.
22. Ir caarl mitcerilor sufletului este evident ctr nici una din
ele nu le insote e: nici bucuria, nici iearna, nici tulburarea,
nici pacea, fiindce e vorba de simple mitcari fugare care nu
poartd in ele nimic; prin mitsdri ale sufletului inFlege-le pe
cele pe care le are inainte de a intra in locul hi natu.al, carc e
limpezirnea.
2.1. In caarl miicarilor stArnite de trup, fie declanFt€ de
pofta, fie venind de altundeva, anrnci cand nu le insotsste o
lupti din afad, e €vident ci n-au bgituri cu amigirile intense
$i violente greu de controlat. E doar firea care-li face curoscutd
lini$tit nevoile ti ale cirei migciri sunt patnice. Ctrci nu
existd dezordine in ceea ce a fost ticut de Dunmezeu Care a
a$ezat in fire o misura $i o ordine desiveryib.
?4. Dar cand in mi$arile noastre fire9ti se amestece o lDcrare
strein4 fie printr-o simlire care vine de la trup, fie
printr-un gdnd care vine dintr-o amintire, fie din intalniri
inlamplatoare. le vom intelege, ala cum spuneam, in misura
in care le putem adulmeca, atunci cand harul este aproape.
5 Cf. EvAcRrE. P.dtr,tor 80.
93

E.
2J. Acestea sunt lucrurile pe careprietenii
rebuie sa $i
aduca aminte cand sunt impreund ti sa le dnain gand me
tand necontenit la ele.
26. Postul. rugiciunea ii celelalte nevointe sunt cunoscu
de toti, deti nu voi uila sa arar Ia locul seu ajutorul care vi
din aceste lucruri care sunt la indemana tuturor, chiar si di
cele care multora le par a fi neinsemnale. Chiar dacd cei c
se ingrijesc de mannirea lor le au in parte, pentru ce nu
cunosc raliunile, nu prirDesc intotdeauna roadele care vin
la ele, cu atet mat mult cu cat nu $liu ordtnea in care trebu
se le faca. De aceea nu este ordine Si nu este echilibru in c
faptuite de ei, fie ce acestea intrec misum, fie ca dureaza p
pufin, fie cd sevarsirea lor n-are ritm, nici perseverenfa.
2Z Ce e mai slab decar o picetura de apd? Dar picurand c
staruinttr vreme indelungar;i nu gdureste oare chiar ti piatra
nu crape pane 9i stancile cele mai tari? La fel e si cu lucmr
asceticd stSruitoare ti necontenita: chiar dacd pare neinse
nati, prin stdruinta ei stringe o uriagi comoari.
28. Ilr voi ar6ra acum o regrla utoar6, folositoare cel
slabi, prin ca.e se inainteaze usor iar desl;tarea nescud di
ea e de ajuns spre a atmge gandirea spre suruinF, Si a$a I
vei putea implini lucrarea voios, nesilit !i cu sarguinti. lat
pentru cd trupul slab obose$te stand necontenit in Dicioare De
tm a-ii implini lnchinnciunile obipnuite, 9i din aceasti prici
e adeseori impiedicat sd stea la rugdciunile necontenite siv
gite cu trupul, 9i din care se natte rugeciunea in inimi,
aceea cazi adeseori cu fala la pemant in locul unde stai
Scriptura in mana $icontinueli asrfel implorerile: in acest f,
convorbirea cu Scriptura se va amesteca cu rugeciunea,
lumina pe care o vei primi din amAndoue peftile va spori sp
desfirarg6 5ufl.1r;r1 teu. Rugac,unea iti va fi asrfel dulce di
pricina citirii, iar in citirea ta vei fi iari'i luminal prin cheil
rugaciunii. Ceci prin rugiciune se deschide gindirii uga in
legerilor, iar aceste intelegeri minunate stamesc la r6ndul I
rnai mult dorinta de rugaciune potrivit contemplerii lor primi
[in citire].
29. Rugeciunea pusi in migcare plecAnde lacontempl
nu e o rugaciune obi$nuite: ea inlenfuie putemicgAndirea,
94
fice s6 se adune in ea insdsi gi de nagtere unor rugaciuni fierbinli
$i curirte. libere de ortce griji. Din pricina 6rier acestor
\.ierrorse inFlegeri nu pod sta in picioare. nicr nu te mai poli
l6iosi neimpiedicat de simFrri, ceci mai lntotdeauna el€ sunt
orea puternice ca sd te poli inloarce spre tine lnsuli li se te
iolose'ti iaraSi de rugeciune. Adeseori sufletului nu-i mai
ramane destuh putere ca si se lntoarctr spre simliri li se le
oune in lucrare, sau pentru a se folosi de trup in chip natural,
;entru ca sufletul e coplelit de ntrprasna uimirii. Nu a5a stau
iucrurile cu toate intelegerile, fiindci unele dau nagerc rugeciunii,
iar altele ttrcerii. Cine a ficut experienta lor, va $ti care
e diferenta lor.
JA Asadar, fratele meu, daci cele inalte nu ne sunt la indemand,
sA facem din pricina neputintei trupetti, cum spuneam,
scullri ln picioare prelungite pe locul nostru, afartr de cele
tapte ceasuri randuite pentru laude, pe care nu trebuie se le
lesem nici chiar dupa ce am primit ajutor, fiindce fiandAvia
na5te moartea, chiar si in caz de slibiciune.
J/. Deci, asa cum scriam mai sus, cazi de multe ori cu faF
la pemant l6ngi locul unde pezi- Si dace ai ln maini o carte
sau all lucru, puneJ jos, cazi cu faF la pimant ti petrece o
vreme 1n implorare. Aceasta si-ti fie o rcgultr toatt viata ta
pretutindeni 9i in orice loc te-ai afla, in pustie ca intr-un loc
locuit, de indatd ce e$ti singur cu tine insuti. in ticiloqia mea
nu sunt in starc se-! aret nici ln zece mii de ctr4i ce se va naite
in tine din aceastii lucrare.
J2. Nu de fricd ne sevar$im ostenelile trupefti ti sd ne si-
Itm si avem un suflet treaz, ci pentru cd $tim ce relaxarea
trupeasce ne depdneaztr de Dumnezeu ti impiedice gandirea
noastri sE se gandeasce la El, pentru ce de aici se natte in
sufletul nostru dragostea de El.
.1.1. Ne scdrbim de impreltiere li ne sfiim de contrctele cu
ctnstitii ti iubilii nosrri frati nu pentru ce-i dispretuim sau
penku ci n-ar fi mai buni ca noi, cdci in toate zilele ctrutdm
scdpare in rugtciunile lor, ci pentru ca atunci cand suntem
oecontenit impreund cu oarnenii, suntem 6iati de desfttirile
rmpreune cu Domnul. Ceci viata singuratice ne unelte cu
uamnezeu.
95

-?4. Atadar, nu de spaima de pedeps€le gheenei pAzim ac J6. C6ci prin €le ne ridicam spre aducerea-aminte a ceea
regulj amenuntite 9i ne ingrijim arat de mult de ele sev ., l indurat El pentru neamul omenesc ti a iubirii pe care
lindu-le cu zel, ci pentru cA in ele se ascunde putinla de .l-.r ardtar-o 5i spre Eg6duinlele pe care ni le-a frcut. precum
impreuna cu Dumnezeu li intretin in noi aducerea-amintelt .nre n6dejdea herezitd in lumea cea noue neamului omelerc.
9i mai cu seama multimii crettinilor. precum $i spre lot
El, cdci in tot ceea ce se face pentru El $i de dmgul nurne
Sau. aducerea-aminre de El ne inalfe la El. Atenlia neince fgsa ce s-a ardtala venirea lui Hrislos in lume: cecl .,prin El
la aceste amenunte n€ face sA ne sAndim la El neconte ;vrm apropierea de Dumnezeu", cum spune APostolul [E/
Aceasta inseamnzl cd nu trebui€ sd ltsim vrernea rugtrci ;. tl. .,firndcd Unul Singur a muril pentru multl' [2 Co 5. I4]
fare vreo necesitate constrangetoarc li, dactr se intempli si .,prin jertfa sengelui Sau a impecalumea cu Tatil" [Evr
facem uneori, se n-o facem fErtr suferinti6.
io- t0l, ne-a izbavit din robia demonilor 9i ne-a elib€rat de
JJ. Trebuie se ne silim sd facem insenuncheri
tim sub slepanirea tiraniei lor.
slujbei, chiar dace suntem bolnavi, bachiar atuncicand sun 37. De u:eea, simtindu-L p€ Creatorul nostru, slujim lui
in pat sau mergem sl ne culcem, cu trezvie fi sfiala. Si cu Dunnezeu. $i slujindu-L gi inchinanduJ-ne
tot locul, nu
drizneali ii durer€a inimii si strigim muhi vrerne la Du ne mai temem de nimic, cum em in generatiile dinainte pe
zeu se ne pEz-easce de ganduri necurale gi de vise spurcate, care le infricosau demonii. Ce nedejde ni s-a propoveduit! De
se ne silim ca somnul se ne ia punand incA gArdula El ln i aceea de acum inainte omul e beat de bucurie nemailtiind
ma noastrd. La toate ceasurile slujbei se Fdem cu sfiald nici unde este, nici ce e aceasd cunoa$tere de ciue s-a apro_
li
pezim nurn4rul rugiciunilor noastre ca Si cum moaflea ar
piat in Hristos,
la u$5. Nu mai vorbesc de faptul ci trebuie se fixdm un ti
J8. Dupe care intorcandu-se spre sine, vede cum cu loate
anume penlru gustarea hrane; sau cd nu trebuie se incepem
ac€slea Dumnezeu e lespins de noi, cum Il dispretuim in ceea
mancem bt ce ne cade sub mana ln afara orei cuvenite,
ce El iube$te
od
$i in cele pe care Le-a poruncit, micar cd ele
trebuie si punem masa doar o date pe
sunt penlru manNirea vietilor noashe
zi 9i cd tot restul ti
$ ne ajute $ riim unii
pului trebuie sA ne oprim gura
cu altii. Aducendu-ne neincetat aminte de aceslea, o durere se
de la orice gustare, afarA de
zul unei
va putea
mari sldbiciuni
vedea revdrsandu-se pe fafa noastre, fie ca suntem
ivite dintr-o boaE. Nici cd nu treb
s, ne descoperim
singuri, fie ctr suntem impreuna cu allii. Aceasd durere ne va
trupurile ti se cercetim cu curiozitate
feri
dularele lui
de
dezgolite
rclaxare
sau cd nu trebuie sd ne atingem nec
$i aceste ganduri vor {ine inimile noastre in
teculegere.
tenit trupul cum fac cei u ratici la inimi $i needucati. Ni
J9.
ci trebuie se pishim
Acestea
necontenit tacerca
si altele asemrnetoar€ fi le amintesc, fratele
cand se intamDld
neu.
fim in
nu pentru ci Dumnezeu ne-ar cer€ indeosebi si ne ingrijim
de ele, ci pentru ca unii se cred intelepti fdre se cu-
afari sau cE, dace e cineva cu noi. trebuie se rest
gem la minimum cuvintele necesare reducandu-le doar noasca ragunile lor $i, nevezandecet latura lor din afare, ii
cele ce sunt de folos 9i renuntand cu totul la cele de prisos, dispreluiesc pe fratii cu viali curati din pricinl cA pizesc
glume gi Ia ris. Nici ci privirea trebuie sE fie neincitat ad acestea gi le spun: ,,Oare Dumnezeu te va arunca in iad din
nate in sine Si ca hebuie sI ne pizim simturile $i sA aret6m pficina lor?'saur ,.Oare te vor ridica in lmperetia cerurilor
f0la gravA ca li cum am privi neconrenir pdlimirile Domnul dacd le peze$ti?", iar pe ceicare le sevar$esc ii numesc fdtarnici
i si necultivati. Dar noi, care am simtit ce se na$te in suflet
Nor, marginald: .,Ac€asrA sufcrinti nu poarexisr,r dac6 disprctul din ele, sa le sivarlim cu ravna fiindce ne umplu de bucurie;
vihe obitnuinla. Llnunre: Prjn ac€ea c, lucrul .ire loc Ara sutidnF e It
$i peniru ca stim ce folos ne vine din ele, sa ne bucurem in
pede ci ace.s6 suferinta poate lua locul
96

L-
pezirea cu sarguinla a ostenelilor noastre pentnr Dumne i E \orba de ciliri care nlr \e exprime in chrp confuz sirrnd
a$teptand multele binefaceri care ne vor veni de la El inca i. lo un lr.a la altul tr care nu introduc lucruri velSmatoare
aceastS lume in toate ostenelile mici $i mari indurate pen i:rre rd rulbure meditarea la duhovniceaic6 la cele de dincolo
Numele Siu.
de lume. Nu cili nici ceea ce este exprimat odcum, nici ceea
lA Dad unul din Perinli ne spune ce $i numai $ezand ce se adreseaz.e fera deosebire atat !e, cat $i tuturor oamenitor
ladr monahilor, cat ii mirenilorl, nici ceea ce invatd deo-
ocupatie in chilie, tezand adic5 fere nici cea mai mice luc
Si nefdcand nimic altceva decit sd privim zidurile ei ped noriive pe toli, nici ceea ce te-ar face sa deprinzi arta disputei
Numele lui Hristos, trebuie sd avem mare nedejde, cu cat ;rale. ori cea a intelepciunii lumeqti, nici ceea ce te informeaza
despre treburile li controversele care au avut loc in
mult cel care aratd in el toate aceste nevointe lascetice]
sA-si aduce aminte neincetat de Dumnezeul
Biserice, sau despre legile ti treburile regilor, despre biruintele
l/. Si nu ne uitim, frate, la faptul cA El nu cere de la $i faprele lor, nici opere polemice sau aptueri li respingeri de
lucruri mici $i dispretuite, ci se ne minunem mai degrabe o parte ii de alta. Toate acestea ti cele asemenetoare acestora
faptul cd atunci cand sivar$im aceste lucruri mici, El ne ri sa le hsem celor senlto$i. Iar noi, cei bolnavi, si ne folosim de
cI prin ele la lucruri amt de mari. Ceea ce descoperim p leacuri li de ceea ce a fost cules $i strans pentru tdmeduirea
aceste lucruri mici e tot aja de mai inalt gi mai sldvit c patimilor noastre: vietile sfinfilor de odinioari qi ale celor
este focul fati de crcmenea ti fierul din care tatneqie. Ele care au vietuil Singuratic mai presus de lunrc, relatfuile descoperirilor
gi invdliturilo. pe care le-au primit de la Dumnezeu
ne feresc numai de clile subtile care prin n€piisare ne d
spre reu. ci ne $i inalla spre lucrun slavite.
despre randuialacestei vietuiri, despre patimile 5i luptele pe
42. Atentia necontenitd datd acestor lucruri merunte $i ne care le-au dus spre povefuirea loa Si a celor ce umble pe urmele
lor, $i despre biruinfele gi infringerile de tot felul, de-
semnate face si se nasc6 in Doi gandirea la El. 9i prin ace
atentie obignuitd ni se pare uneori ca intrem intr-o convofbi spre ciderile $i ridicd.ile pe care le-au indurat. Pe scurt: sd
luminoasd cu El. Ochii ni se umplu de lacrimi $i sufletul n citim doar cdrfi inchinate ciii vietii monahale, randuielii $i
tru saki de bucurie, iar uneori ni se pare ca stam deja in formelor ei.
locul invierii dreplilor: uimirea ne nepede$te. iar prin co 4J. Nici mdcar painea, care e atat de hrdnitoare, nu poate
templare suntem scoli afari din aceasd lume, din ace ajuta un stomac bolnav; acesta va fi pus mai bine pe picioate
viali1i din aducerea-aminre de lucrurile pemdnte iltneun de alte alimente ti leacuri. Nu ca peinea nu e sanetoase. ci e
cu uumnezeu rn unrrea ounovntceasca cale e mat presus bolnav stomacul care o prime$te. E bun tot ce e la locul lui,
cit lumec. Astfel. ca urnare a atenliei neincera(e Ia El ti dar nu orice e de folos pentru noi.
convorbirii neincetate cu El, in sufletul nostru se naste iul 46. Cel care inainte de a-Si fi stapanit gandurile t a-Si fi starea,
iar prin aceast, iubire suntem tot timpul amestecali I !ili( impristiere4 care are ince simfurile bolnave $i congtiinta
Dumnezeu. viata noastr6 e amestecad cu Duhul Lui Si antil infirmi, se apuci de citiri carc-l arata un erudit, un savant ti
pim vieluirea noaslra vritoare.
un exeget plin de idei, deti e inc6 plin de patimi, acela e misluit
de dorinta slavei de$arte li de ne$tiinte. Ce cunoa$tere e
4J. Cel ce s-a invrednicit se aibd o atentie necontenitt
Dumnezeu e vrednic side o neincetata minunare inaintea Lui |nai bune decet curelia? Ea este cea care descoperd inteligenlei
lale roate, dact rc ingrije$ti cu toata ravna sd o dobandegti,
44. Foloseste+e de citire: nu de cea care ar face din tine
invetal, ci de cea care-ti omoari patimile gi-ti arati calea sc $l ea G va apropia d€ darul vederii lui Dumnezeu.
care duce la Dumnezeu. care te inalte repede 9i firi [...] s 42 Serguiegte-te si inveli tot ceea ce face ca aceasta lume
lucrarea lunrinoasi pe care o urmiregte viefuirea tu singura
va/ura sd lie di\pr.tu,tA in ochil tAt tt care le va inarma cu
q8 99

.
intelepciune impotriva demonilor care sunt gata si te piar
u intclepciune care-ti va pregao gindurile de luminare. care
va face se ieli neincetat din trup gi care !e va izbivi de pla
pnn aducerea'aminle de lutnea viitoare a carei contemplarc
ofera vederii tale.
48. Scoate-lr gindirea din amintrre.r plicerilor. ca s5 f
loc in tine descoperirii lucrunlor sldvite ale Iui Dunnezeu,
ea sa se imbogateasca cu bogdria Duhului, iar tu si fii ro
neincetat de iubirea faF de Dumnezeu.
49. Uimirea in faF descoperirilor Lui ii imbala pe drepti
iubire pentru EI. Cum bine spune unul din sfinti: ,,Cei care
ved pe Duftmezeu uire pane ti locul unde sala5luiesc". Vorbi
de vederea cirei aducere-aminte imbate sufletul, el spun
,,Vederea natte iubirea - spunea cineva din cei imbricati
Dumnezeu - ti potrivir iigdduintei Dornnului aceasti ve
se dobandette prin curdrie [cf. Mr 5, 8]".
J0. Cura a ins.i nu \ine drn frptul de a cunoattc lucruri
pnsos sau de a ingrimidi mulre cunottinfe; gendirea cu
vine din putinele aduceri-aminte de lucrurile lumesti $i
sarguinta
lucrarea lini$tirii: mulfimea gandurilor $i dese
aduceri-aminte de nouutile ndscute din invdFturi Si dive
studii duc la risioirea ei.
J/- Nu ltrsa se-li scape lucrurile de pret nipustindu-te sp
cele care te umplu doar d€ slavd deFrti.. Scopul nostru nu
de a cunoaSte multe, ci si facem ca aceastd cunoastere
strdluceasci din vietuirea noastri. Spunand aceasra, nu f
elogiul ignorantei, ci vreau s, stevilesc alergarca spre cele
prisos. care nu sunl necesare pentru calea noastrd ti a cE
cAuure impiedice rdvna pentru cu..4[e.
52. Urta-te bine la boala ra gi folosegte leacurile care i
potrivesc; intelege care e celetoria ta ti pregategeli provizii
de care ai nevoie pentru ea; prive$te la lupta care-ti sta inain
9i deprinde-i rne$tegugul; inleleple9te-te
deprinderea lui
cauti Dovdtuitori in el.
53. Chrar daci poviluitotit tar sunt fotne lun)tllalr. toia
sd fie tot timpul in mana t,r. Nu intra in mare fera roiag lci
14. 16l $i nu umbla in intuneric feri bA[, ca sa alungi ciini
sA Tdrobe5ti ferpii, sa sondezi marea gi se scapi de fiarele se
t(rl
hari!_e. Fericitul Ioan Il numeFle pe Dunmezeu .,Toiagul celor
rllbi". Reazemd-te de El !i nu vei cadea niciodata. fiindce
ninleni nu le va putea ajuta ca El, iar cei care bal cu sarguinta
l, usa Lui vor primi de la El toate [Mf 7, 8].
J4. Fericit cel care oriunde s-ar afla isi va aduce aminte sa
nu fie cu nepasare fata de ruglciunea neincetata Si aducereatatinte
neconteniti de El. Cine se roage neincetat, i$i aduce
ininte neiDcetat de Dumnezeu: iar cine-$i aduce aminte neinccral
de Dumn€zeu e salaful Duhului. Gandula Dumnezeu e
rugiciune, li o gandire in care se rotesc necontenit mi|ceri
privitoare la Dumnezeu e mereu in rugAciune, si nici o clipe
nu sti fdrd lucrare.
i-5- Rugaciunea nu sta nurnai in repetarea unor cuvinte, ci in
migciri despre Fiinta ldurnnezeiascdl td'nind din adincurile
iiteligenlei- Meditend necontenit la ele, gandirea e din cand
in cand ransformate privindll-le plina de minunare, miscarile
ei fiind unite cu Duhul. 9i fl scruteazi pe Dumezeu indeaproape
in chip de nespus. Fericit cel care Stie sd stea necontenit
Ia usa Lui fiindctr nu va fi rutinat.
J6 Nu te bizui pe cunoasterea ta, ca se nu fii lesat pe mainile
demonilor, care te vor dDce in cursele lor incalcite ii te
vor copleti de spaima zipecindu-te penl acolo incat nu mai
$tri unde te afli.
-t7. FAra o rugiciun€ mai inainte nu pune piciorul sd pleci
la drum, mai cu seam?i dacE drumul e intunecos. Implorarea
se nu inceteze
gura ta, dar unegte cu ea mirturisirea sleb!
citrnii ti a neputin(ei tale, $i aia vei li sprijinit de mila mecar
pentru smerenia ta, chiar dace nu esti vrednic de ea. Acolo
unde lucrarea lipsette, smerenia ti meflurisirea sunt pe deplin
primile de Durnnezeu in locul ei, iar cine s-a aratat smerit va
fi risplatit pentru cele pe carc nu le-a fecut.
-53. Mai drag lui Dumnezeu e cel carc std in smerenie penttu
cb e lipsit de ceea ce i se cere decat cel care pdn multele
!.lle fapte cfede ce-[ face o favoare. Dar cel carc are atal lu-
.r rrer cit 1i smerenia. ucela d JFTJI inituntrul r6u dor mari
Lunrnetori de care se va desfdta el insugi 5i-L va bucura tot
llnrDul De Dumnezcu,
t0l

-59. Unde lipsefrc cea di ei llucftreal, superioriratea ce
de-a doua lsmereniej] va implini cele ce lipsesc. puterea p
Liue snrerenia poatc controh suflerul sta in zdrobirea carc vi
din ostenelile de bundvoie ndscute din aducerea-aminte
pacatele savargite; flre acea-sta lzdrobire] nu putem scepa d
pecaleie de zt cu zi. nict pnmi ierlarea celor trecute. Du;chi
dacA n-avem osteneli, intotdeauna putem simli strdpungere
Sandirea noasrra. inlotdeauna ne putem tduce amintc dc
catele noaslre. ne putem socoti nimic in fata lui Dumneze
putem fi blanzi $i pa$nici faF de semeni, purem crnslr pe to
te lumea. purem fi adunalr in nor in$ine. purem riide rau bdr
arareofl, putem avea o vorbd bune pentru toti, putem multu
iD inima noastrd in mijlocul incercdrilor, putem pastra o tece
inleleaptd $i maduhre bine randuite, $i ne putem aduce amin
c5, orice s-ar inlampla, suntem muritori gi intr-o zi va febui
rasam aceasla lumc. loate aceslea nu cer neaDarat ostene
trupeasca, cr sunt o podoabe a gandirii. Dar cine e neDeslt
chiar fala de celc care in el insuti nu tin de osteneala truDea
ca, care nu cer chinuirea $i vigoarea trupului, ci pot fi doba
dite Si in neprtinri, acela s-a predar nepesarii gandirii li va
pe drepl cuvent mustrat de Dumnezeu.
60. Ceci Durnnezeu n-are nevoie de o fapluire mare cat
o dorint5 nobile. Dumnezeu n-alege un suflet vinuos plec6
de la {aprelc lui. cl de lir dorinla lui nobi16 indreptad spre
$i de la o inim6 pline de zdrobire. Cum nu-l desDarte
El
pecitos plecAnde la faptele lui; fiindce adeseori faptele su
impiedicate de felurite pricini, 9i multe fapte bunJ sau re
sunt sivarsite ftra dorinta celor ce le sivarsesc. Durnne
Se uitd mai degrabi la dorinla voinlei se vadd in ce anume i
gase$te aceasta plecerea. Ata ce doriota unui suflet ii este
ajuns chiar qi fird fapte, dacd sevargirea lor e cu neputin
cum spune fericirul Talcuitor []'eodor al Mopsuestieil: ,,Can
dJ legi, Domnul pare si cerceteze mai riguros dorinta suflet
lui decar faptele lui". Iar altundeva, plecande ia cuvintel
Lui. vorbe$te ca in numele Domnului: .,Cercetez dorinta.
nu cercetez atir faplele, fiindce un sullel care se aliDeste
virlulc cu do nri desAvirttle iml est( dc atuns Cei de s
Legerr lrri Vorre rrc( pllr stla fcprele lor. di;i con$tiinta h
l0l
rinird de o mullime de lipsuli, chiar $i |ndrunte- Dar cei care
lin de Legea Mea rdmin in bucurie, chiar daca se indmple sa
tucreze rau ca ni$te oameni ce sunt, de vreme ce ttiu cd in
congliinta lor au optat pentru virtute"'.
6/ Nu e nevoie sd-ti aduc aminte de golirea de sine, ceci
scopul meu nu este sd vorbesc despre toate. $i de allfel nu
vorbescuiva care nu cunoa$e Scnpturile. fiindce stii bine ce
fira ea aceas6 vietuire fsinguratice] nu poate fi desevar$itd.
Calea ei e cea a sadciei, ceci e limpede cd la cel care nu-$i
Dune credinta in f)umnezeu in cele vizute, gandirea e foarte
;eparte de nadejdea celor viitoare gi de multe alte lucruri a
ciror pulere $i realitate nu e simfitl decat de o Sendire insufletite
de credin(4. Tocmai acestea sunl lucrurile pe care le
urmaresc cuvintele noastre de la inceput gi pind acum. cdci
acerrsti viefuire e desivirgitn de nddejde. Pentru c5, ala cum
stA scris, ,,cine poafta povam lucrurilor pAmante$i nu poate
zbura spre cer". Caci nimeni care e legat de lucrurile acestei
lrmr nu poate s, placa Celui Care l-a ale\. llj voi aduce aminte
aici doar ce e necesar.
62. Dacz dt ales sa lucrezi vrnutea. nu-ti in8adui vreodale
si te uili la o femeie, nici sa keci prin vecinataba ei. Ceci
aducerile-aminte de ea sunt vr4mage gandului tiu, fiindce tu
elti un singuratic a cerui gandire trebuie sd se inalle mai presus
decetoate ceLe supuse striceciunii. Dacd $i numai gandul
la o femeie tulbura gendirea, cu cat mai inult nu o tulbura
vederea fe(ei ei sau sunerul vocii ei. Nu te bizui pe batranefea
ta sau pe iniltimea gandirii tale; nu pentru ci ai fi ahfel de.at
altii, ci F,entru cb e lucru folositor. Nu incerca str faci o experienle
pe care atatia allii au fdcuFo deja, ci |ezi in chilia ta gi
inSnjette-te de mantuirea vietii tale, afteptand ie$irea ta din
aceasri lume. pentru c6 $tiicA etti muritor.
6J. Poane de grijtr de gandurile tale si nu E gandi la al(ii.
Nu socoti pe cineva drept rdu, cdci ald date il vei vedealtfel
pe cel care acunr !i se pare rau. Nu urmeri, a$adar, ganduri
carc par sa-[i arate ce vor ei. ceci de esle iubire, aceastasr
Frr!orenr dinlr-o scriere r lui TroDoR Ar Mopsrrr,sflLr flerdur,
i,I:grnrlul
ltil
orcc. c,r ii in (mdLrcerca siflacar olili de Isrilc
t03
L-

cunde gretelile lor llac 5.221, in vreme ce lipsa iubirii
din inlunericul sufletului.

E--
impragtiere. gandirea fiindu-i adunate in el din toate perti
privind numai la Dumnezeu in linigtirea migcirilor ei. A
candu-ti aminte de mtre$a Lui, sufletul va incepe si strd
cersca $i va fi inalta( pana la:,lava Fiinlei Lu; si. aducdndu
aminte de harul pe care Acesta l-a revarsat peste neamul fii
felor rationale, se va reversa pe pdmant in uimire ii bucu
ln fata necuprinsului Fiintei lui Dumnezru se va umple
laude mi$cat fiind de misciri sfinte in frice 9i iubire fate
rlrea 5t marela uumne/elnr I ur. a (_ann rllnra o slavesc
de mii de flinle spirituale, flre se poata stribate cu privi
norul intune.os al Sfintei Sfintelor ascunzimii Lui: Lui
a adus la fiin$ lumi nenumarate 9i firi nemnrginite, C
creat din nimic nenumdrate legiuni de ingeri, Care sdlnqlui
singur in firn1a Lur llri si fie nimeni care sa.L imbolde
la aceasta, pentru ca nu exista nimic, a bineplicut voii
harului Seu sd vrea sA vini la existenti lumi ca sd-L simtd,
ala, prin harul Sau, a sarar$it creatia $i a socotit lucru vr
sa ne raca pfln mefrelugur 5au crealor lr pe nor oamen
{erana din p6mant, fire mula. lipturi in stare de ra[ionalil
ca s, putem sta inaintea Lui 9i se vorbim cu El in rugaciu
9i se ne impdrt4easce prin mintea noastri slava Firii du
zeietti. in caTul in care vieruirea noastra e vrednice de ace
ta, ca se rivalizdm pe pimant cu forma [modelul] fiinlel
netrupeFti.
72. Dar pentru ca toate lucrurile bune Si aceastl merefie
vin din lrezvie $i curalie - pentnr ca trezvra e priclna cu
tiei -, sa steruim in liniitire, sd ne facem mod fa(i de to
sa ne aduodm gandurile din impre$tiere in orice clipi ad
c;ndu-ne aminte de aueslea. ca la vremea sluibei 5r a rugdci
nii se putem aduce mintea inapoin noi inqine 5i sd o ofe
lui Dumnezeu spre folosul nostru.
7J Sd nizuim s6 aLrngem cunoaSlerca lui Dumnezeu ad
sandu-l cereri neincetatet se dorim sa-L simtirr pe Dumne
in sufletul nostru in vrernea rugdciunii. Caci e limpede
daci \om dori lc(a\lir tr ne vom ingriji cum le cuvine
ace\l lu\iru. Bunul l Milostivul Dumnezqu nu ne va ami
pentru cd vedenr cd El vrea din inimi sd ne dea toatc ac€
lucmri buDe.
71.lnainte de a iDcheiaceasG scrisoare. a$ v.ea sa astem
ilr sdris pentau line cateva rugiciuni. Mi s-a pdrut necesar sa o
t.lc. pcnlru ca ele \a-lr fre o malefie pentru rugacrune. cd prin
intelegerile din ele gandirea ta sa dobandeascd smerenia $i sa
inceteze a se mai imprittia in zadar multumiid simlemintelor
de ceinlA ple care le cuprind. Cind mergi sau bei, cind srai in
picioare sau Sezi, cand te culci sau faci altceva, ba chiar cand
rnergi pe cale 9i te gese$tiin mijlocul unei multimi, cuvintele
de rugeciune pe care !i Ie scriu aici sd fie ocupatia ta in locul
ascuns al inimii. La fel li c6nd faci inchindciuni. Dupe ce ai
facut rugaciunile obligatorii, vei putea continua cererile in
felul urmetor':
7J. Dumnezeule, fi-mi vrednic se simt nedejdea herzzittr
dreptilor la a Ta Venire. cand vei veni iar6li in trupul nostru
si faci cunoscut5 lumilor slava Tal
76. Dumnezeule, Care ai adus iubirea Ta lumii, de5i ea nu
Te-a cunoscut, fi Care prin adumbriri fi descoperiri Te-ai
descopent in parte dreplilor din toate generatiile, invie mi$cerile
tnoarte in mine ca se Te pot simfi $i sa mb grebesc s, vin
la Tine fare sA md opresc. pani ce moartea va pune capit
alergerii mele la limanul tdcerii.
77. Hristoase. limanul milei, Care Te-ai descoperit intr,o
generatie pacdtoase, pe Care dreptii Te aiteptau in generatile
1or. ti Care Te-ai descoperit la vremea Ta spre bucuria infegr
creatii, di-mi alfi ochi. alte gi alti inime, ca in locul
Iumir sa 'rrechi
aud, sd ved ti sa simt tot ceea ce ai finut deopafle
penltu clipa in care-Ti vei descope.i slava neamului crettinilor
printr-o vedere, un auz si o simlire care vor fi in afara celor
obi$nuite.
_A. Doamne. slameste in mine gustul simtirii Talc. ca sa
ma invrednicesc se trec din aceasu lume spre Tine. pentru ce
prin ceea ce vAd din ea aceasre lume mA fne prizonier departe
0e finc. Cdci cate vreme ochii mei ved lucruri la felde supu-
---
- " \orii nnrginrli: ..Cu ce mi$tri c trezid rinlca si privcas(a la Dunr-
'rc7c( in rinrpul rugnciunji. Cijnd le roli rdaugA la rug{ciur.:r l:r accste! J
'' nil in bata vrerne,r"
106 I07

E-
se stric5ciunii ca $i privirea care le vede, ii gandirea mea
o inFlegere trupeasca a unor lucruri rupe'ti, nu pot fi cu i
liber de miscerile slabe fi supuse striceciunii care ies din el
79. Fi-md vrednic, Doamne, sd dobandesc vede.ea cale
\a mai fr supusa stricecrunri. ca dobindind-o $i urlind lu
ii pe mine insumi. formele trupe$ti s5 se $tearga din f
ochilor mei.
80. Hristoase, desfrtarea neamului nostru lomenesc],
gai€rea sereciei noastre. sprijinul firii noasrre cdzute jos
care \e clarrnd. nadejdea celor ftra nidejde, a Cirui cin
Nume s-a fdcut cunoscut int.e neamuri, fie-Ti mile $i ma
dici din cederea mea, de inviere rno4ii rnele, ireze$te in mi
simtirea vie$i. scoate sufletul meu din temnits nestiinlei ca
se manurrseasce Numetur tau trs 14t. tt- sufla In ma(l
rele mele ceva din aerul vretir celer noi. cerceleazl fiinla
stricatd ln mormant, scoate-me din locul lntunericului, fil
aurora descoperirii Tale sd mi cerceteze in mijlocul ladu
lgeolului] nettiinfei unde firea meacuvandtoare
a tacul; s
nefte, Doamne, incE o date putereaei de via{d naturah, c
,,iadulgeolul] nu Te va marturisi 9icei ce se pogoare in m
mant nu vor leuda Numele Teu" [Pr6, 51. N-am gure se s
mai multe. Fie ca viii se Te laudepe Tine [Ps I 13,25-
cum o fac eu atcum.
8,1. Simturile mi-au asurzit, migcirile au 6cur. gandu
au secat. toata lucrarea ltflt dln mtne e lloslta de vtata ade
ratt. Pomenirea Ta nu e in mine, in iadul in care sunt ni
nu se merturise$te Tie, iar in sufletulrneu pierdut nu mai
sune vuietul vesel al laudelor Tale. Toate mddularele
moarte alteapta durerile de naltereale
invierii. Nimeni
vine la mine in otrrisirea iadului.
62. Dumnezeul meu, f:i-md sa aud glasul TAU car€ invie
chip tainic toate; fI cu mine in chip tainic ce ai facut ca p
figurare cu prietenul T6u Lazdr. 9tiu bine. Doamne, cd
$i n-am fosl vazur nicican drepr un prieten al Tau devo
totuti fac pane din turma Ta, iar dugmanul m-a in$f{cat
umilit pe pement. Dumnezeule, fe-me vrednic se me imp
lesc oe rucnrnre marele pe (are re-at gatl penlru pneten'l
in lurner iea noua. ii :'5 siml )l rA cunoic iubirea Ta. uni
oederp6rlila $i legalurr_nedcsfacuta a desfatarir care vrne
drn pr,\ rrea mea asupra I a.
' gJ. Doumne. nu opri harul Tdu de la mine, ca sE nu f'u lipsit
de cunou$terea Ta Plina de nadejde. Doamne, izb6ve$te-ma
de irrtuneclmea sullerulul rneu
84. Milostive Hristoase, bucure-md cu nddejdea Ta. Seamtne
nddejdea Ta in gindurile Mele qi ll-md vrednic de milosrivirea
Ta, cand va sraluci pe cer aritarea Ta. Doamne, sa
nu fiu chemat la judecatd pentru gregelile mele cand vei veni
inlru slava Tal
8-5 Prin harul Teu, Doamne, m-ai adus la existente 9i rol
prin harul Tdu vei face trupul meu vredlic de inviere. Cand
md voi ridica din ferana. fie sa nu fie pentru judecatd, nici
penru rutinea fetei nple. Sa nu fiu trezit, Doanme [din sonmul
morfiil, ca sd fiu supus judecedi ti se fiu despE4it de Tine, ci
scoald-mt din Freni spre desEtare Si spre slava p€ntru care
voia Ta a avut in gand de la bun inceput sd creeze fiin{ele
ralionale de cand le-ai pl6smuit.
86. Doamne, nu m-ai creat pentru gheene, nici ca sI ajung
vas al pierzaniei - pierzani e si fie cineva lipsjt de vederea
Ta care dA bucurie futuror.
8/. invredniceqte-mi, Doamne, sd inteleg motiwl nedejdii
pentru care m-ai pEsmuit cu voia Ta de la bun inceput, ca se
v6d slava Ta vegnici. Ceci mai inainte ca se exisiim ai vrut in
iubirea Ta ca fbptura creatd sA existe ca sA Te simte pe Tine!
88. Iati ce trebui€ si ceai ln rugeciune Si de ce lucruri trebure
sd te ocupi cand faci ce.eri. Lase-te mitcat de un dureros
avAnt, roage-te fierbinte li incdlze$te la rugtrciune inima ta cu
aceste mifctri $i cu altele asemlnitoare, pani ce dragostea de
Dumnezeu se va aprinde in flicdri in tine ti patima ei herbinte
se stameste in inima ta.
89. Cu aceste convorbiri si altele aseminltoare, mintea se
shange in ea insesin desfetare, incetul cu incetul uite de impra$tiere
Ivagabondiue]. e inghitita in intelegeri Si e eliberate
ue lrnagini. Unul ca acesta sufere in rugaciune, iar in ganditea
lui se revarsi o suferinli amestecaG cu credin(d; inima lui
se bucura in Domnul, denpieiite de bucurie $i salti in iubire;
t08 109

L-
Al aceluiasi fericit Mar Isaac.
Care e semnul ci razele lirii loaslre rationale au ince-
Dut si se arate in sullet.
se umple de nedejde Si se trezetre ca din 50rn, La vre
rugtrciunii sufletul seu e in mare desfatare din aceasrt in
letnicire ce line de rugtciunea intelegerii.
90. Marelele mi$caricare se nisc in el in timpulcererii
dintr-o nizuinF copletitoare, din multele medifiri ale gan
rii $i din neincelata indelernicire a unei rugiciuni carel in
tette pe om pretutindeni
cugetarile sale, ca li din sco
obisnuit al cererii.
Sf6rqitulscrisoni.
Cuv6ntul2
1. Manifesta.ea distincrivd a rationaliritii in fiintele rationale
e neincetata laudi a lui Dunmezeu; de asern€nea starea
crea6 a sufletului, atat de minunat ln firea lui, creaiea lui de
cetre Bunul Creator n-are alr scop decat ca el str se desfateze
de cunoatterea slavei dumnez€iegi, ata cum puterile n€vizute
lale ingerilor], inrudite cu sufletul, se desfateaza nelncetat de
slava slivitei Sale FiinF. Astfel sufletul, ocupat neincetat cu
laudele dunmezeietti, std in starea naturald a creatiei lui. Fiindci
Dumnezeu d adus la existenla creatia Sa numai pentru
ca se-L cunoasci $i se-L laude $i asa se tie ineltst la desfdrarea
slavei Sale ve$nice pe care nimeni nu o poate rosti nici
cuprinde: fiindce slava dumnezEiestii Fi.i se descoperd sufletului
prin neincetata indeletnicire cu lauda lui Dumnezeu.
2- Lumea creari cu multele qi variatelei fiinp a fost qi ea
adus, la existent5 tot pentru ca slava lui Dumnezeu sa fie
cuno\culi de Inteligenta fiinlelor ragionale. iar nu numai penmr
mancare, beuturi ti cisetorie, deli in prostia lor mul(i
cred aceasta. Fiindci Dumnezeu i-ar fi putut ageza pe oameni
'n skrea firilor spirituale, fire sd aibd nevoie se-li peeetueze
€xlstenta unii din altii gi, ca $i acelea, sd n-aib5 nevoie pentru
creiterea lor de elementele lumii materiale. Dar e limDede ct
ntl ace\la e scopltl credttet oameDtlor. cum spun ei, fiindc6 ei
nu vor fi lasati pe veci in aceste lucruri. cici toate acesle Iucruri
socotile pl;cub li sldvite in lume aceasta vor incet! iar
r'ruDnezeu
ii va a$eza pe oameointr-o altd stare, prin care
|0 ltl

Itrmea va cunoafle scopul spte care a vrut Durmezeu sa c
ducl creatia de la bun fnceput, 9i care n-a fosl acela
cinsti animalitatea dispretuiti de altfel de mulli chiar si
Ci Atotinteleptul Dumnezeu a alezat aceasti creatie vd
lnainte de toate pentru ca prin aceste lucruri vezute oa
li toale fiintele rationale sa inceapi se se apropie de cun
terea si5vitei Sale Firi.
-i. Cdci nu esle potrivil ca acela carc prede cunoa$terea e
vilor lui sd-i aduce incd de la incepula cunoa$rerea desiv
Sitd a lucrului predat, fere s6-i fi deprins mai int6i in chip
sAvargil literele alfab€oluiii rostirea lor; penrru ce e un iu
foane rlu ca lucrurile inalte sA fie ini:tisate inainte de
fost deprinse cele umile. De asernenea cine vrea si cherne
un ospdt multi lurne, amti mai intai vasele mai modeste
felurile de mancare gadte mai simplu, $i abia mai apoi, tr
tat. aduce vasele strdlucitoare la vedere Si felurile deminc
care rrezesc admiralia. La fel face ti Dumnezeu, Sdpan
loate: Itr descoperd puterea inFlepciunii 9i iubirii Lui in
nitatea celor cuprinse in aceaste lume vezute !i care e nes
mai prejos decat ceea ce se va vedea duDe eal fiindce D
nezeu a p:istrat penrru sf6rgit slevita fericire Si uimito
vederi ale minunatei hmi p€ care uriasa Lui putere gi ma
Lui iubire le-a pregatit ca si fie aduse spre a fi vdzute de to
?. De aceea, cum spuneam mai sus, cand Drintr-o necon
nite indelernicire cu El sufletul e mi5car spre deslatarea sla,
Lui $i gaseire uturare cand ramane ata neiDcelat, insea
ce prin halul Duhului Sfant simte deja ca o arvune gi pe
ingeduie limitele firii sale starea in care se va imbrica la sf6
Si ce s-a invrednicil anticipat ca intr-o awuni de [adevir
Iibenab.
CuvAntul3
Al aceluiati Mar lsaac episcop ti singuratic.
Felurite capitol€ despre cuDoattere, iD care se gtuesc
contempllri ilslte ti o cunoa$tere desivartittr, intelegeri
dense gi minunate gi mari taine ce slujesc
bucuriei gi ves€liei sufletului 9i cretterii lui in cele
duhovnicesti,
IntAia sutd
a capitolelor despre cunoa$tere
1. Dumnezeu e cu adevarat un perinte pentru fiinlele rationale
pe care le-a nescut p n harca se devintr moitenitoare ale
slavei Sale in veacul viitor ti case
le aiate comorile Lui, care
vor fi desfetarea lor nesfe$i6.
2. Adevirul e ascuns in Fiinla [at/.ria] Lui de ochii a tot ceea
ce a creat, iar fiinlele ralionale aduse la exislent5 de El
locuiesc depane de El, la mare distaoli. La timpul cuvenit
adevirul li se va descoperi ii lor dup6 bunipEcerea Lui, dar
nicidecum sfdrgiml/capebl s6u, care e ascuns in Fiinga Luiro.
, J. Oride cuvant rostit despre ceva vorbegte despre trei feluri
de lucruti: fie despre ceea ce etite acesta, fie despre ceea
ce e mai presus de el, fie despre ceea ce e sub el. Despre
uunnezeu insi, cuvantul qi gdndirea nu pot vorbi de.et de-
,, "..Lamuri'e: Prin ddcvar inFlege arci (unoarrerca exacra finr Firnter
rrur DumJlezeul. D.ca (rle de a'cr sunt nmbolun ra'nice ale cclor vtnoare,
cnrat cand este vorba de inseri. arunci real(at€acesror simboluri e in in,
IteSine pAzira in tacer€. asc;nsn d€ ochiitururor.
.- - l.irtrLrnnle sunl rcnectii ale (opi$rlur carc Ju sliQil pnn a fi hlrodu-
'c r1 re\rLrl ..cdprrolelor' Pentru a le dNrrnge de terrLl lur lraac, sunl re-
Pbdu.c,u in nore. rsemenea.elorlalre

spre una singura dintre ele fdespre celece \unr sub Ell; n
una din cele create nu-Si poate pune in mr$care cunoatE
dincolo de aceastd limit6, ci trebuie se se inloarci din d
plina de spaimd Si indoida.
.1. Vederea fiinliale a celor poveluiti deja in cunoagte
celor $ase zile [ale crealiei] ste in intelegeri exacte pnviI
la acelea. Aceste intelegeri, care s€ numesc migcrri fi fac p
din starca naturala min!ii. sunt subzislen!e lipsite de fiin
de care inse voia lui Dumnezeu se \lujcite Penlru a se arela
chip sensibil. cum s-a ficut la trimiterea lui Pavel [FA 9, 3-6
5. Putem deosebr patru prefaceri buneL: ce se petrec in
rea rationale. Prima ste in ftezirea dintr-o vietuire ferd min
a doua std in trecerea mintii de la rdtacire Ia simtireadevi
lui care e in fiin-tele secunde; a treia e trecerea pnn cuno$l
duhovnicesti de la treapta dinainte la mi'cerile creaturali
ei naturale; iar a patra sU in primirea mitcarilor care vin de
Viata ve$nice porivit contempllrii evanghelice.
6. Cei care sunt primii in cinste sunt l. primii in prefa
ti le-au condus. De uceea silinta [cf. Mt I I, l2l incepdtod
e mai mar€ decat a primitorilor.
Z Aretarea timpurilor merge mana in mand cu mr$c
corpurilor. CIci unde nu sunt corpuri, acolo nu sunt nici
faceri, iar unde nu sunt prefaceri, acolo nu este timp, iar u
nu este timp acolo nu sunt corpuri; iar unde nu sunt corp
acolo nu sunt susuri gijosurin accea5i persoane, ci e egali
in fiecare persoand, potrivit egalitatii fiin(elor necompuse.
daci aici nu e egalitate in cele distincte, existd insi fonne
" Notl marginald: ,,Acestea sunl cele mcute ca semne t v€denii p
sfinli.'
t1 C(. Ev Kephalaia Crdrrila (dupi S,, versiunea siriaca ,,co
na , care a eliminat ^cRtE, gi corec(at ideile $ exprimarile ongeniste din v€rli
literala S: care n-a circulat insar anbele au iost edilale de A. Guillau
P, 28, 1958) Il,4: .,Deti prefacerile sunl multe, cunoa$em doar distin
a parru prefacen p.ima, drm spuo Pttrnlii. e trecere. de la rdutale la q
a doua e cq de la neascultare la conlemphrea narural, seclndnr a lr€i
urculul de la aceasra la cunoaiterea fi lor rnlionalel iar a patra e rrec
de la roare acesr$ lr stanta Treime -'
culori prin care va lrece contemplarea fiecdrei persoane indi-
!iduale
8 Firile rationale au fost invelarc de Creatorul se se folo-
\easci de sunelul sensibil al cuvantului ince de la inceput; $i
n.ima Iui folosire a fost sd aduce lauda Creatorului pentru
Lcrurile Sale, cum sti scris in cartea lui Iov [38,7]rr. $i noi,
oarnenii, am primit tot de la creatorul in chip sensibil sunetele
cuvintului sensibil de care se ne folosim, si el ajunge la noi
64nsmi16ndu-se din tati in fiu.
9. Cei care spun ce vederea Manuitoruluin aceaste lume
e alLa decat cea a contempldrii tovaresi; celor care spun
-sunt
cd in lumea viitoare desfeterile Impareiei Sale se vor gusta in
chip sensibil ti acolo se va face uz de elemente gi de grosimea
substantelor. Si unii 9i allii sunt insi departe de adever''.
/0. To(i frdlii [Mantuiforului] vor ajunge la asemanarea cu
El, atet cei de-a dreapta, cat ti cei dc-a sdnga Lui [cf. M/
?5.331, numai ca vor fi trepte Si deosebiri in slave |cf. I Co
15,.111. Dupt asemdnarea Lui. ei vor fi atunci ridicafi de la
formele lor pdmantetti la o forme slavite, fer5 ca trupul st fie
hgaduit pentru ce va fi cinstit din pricina prefacerii pe care o
vr fi primit, fiind indlfat fale de forma lui dinainte. Evagrie,
nunorul crcdincios al Cuventului, spune: ,,Dacd fupul omenesc
face parte din aceasta lume, iar forma acestei lumi trece
i/ a/, 7.31]. e lrmpede ca va trece sr form acestui tntp"ls.
./.1. Harul, care poart de grije de vielile noastre, poane de
gnlh ca, in inima celor ciue in libenatea purtlrii lor, prin vo-
Inta lor buna si ravna lor. s-au invrcdnicit se se faci fii ai lui
uumnezeu, sA puna mitcdri care-i fac sa I se adr€seze ca unui
latd al lor; in cei care in lucrarea lor sunt robi, pune miicdri
^ 'O tradilie exegericil r Bise.icii siro-orientale spune ca in prim! zi
uLrmnczcu a cr€ar in ricere ti pe ingeri care r i nlp de | 2 or€ au tbst linuli in
:top pcdagogic in inruneric. lar ceod s€ara Dumnezeu a ficut lumina. ci au
'orl uimire (ex(az) $i au izbucnil in lalde la adresi c.ealorului lumioiii
!L P 'n BErrror-o, p. 76 {n.4)fi p ll6 {n. l).
I \ora mnrgiDala: .,13.njinte la acest caprml ti la ctlviniele luil '
t \ K.rhal.ia Cho\ti(al.26.
^cRtE.
ll4 |5

spre Dumnezeu care-i fac se I se adrcseze ca unui Stdpan;'
in cei care in feluritele lor lucreri sunt srraini de El pune
maretia Lui miscfui care-i fac sa I se adrcseze ca unui Jud
tor. Vezi, aiadar, cum insati Evanghelia mantuirii rindui
aceste trei feluri de legaturi cu Dumnezeu: aici e numit T
acolo Stapan al casei, iar altundeva Impierat li Judecaror.
/2. Omul primesre luminarea potrivil punerii sale faF
Dumnezeu; in mtrsura in care e atras spre cunoa$tere se a
pie pi de libenatea sufletului, giin mesu.a in care are o in
genti din ce in ce mai liberd, trece de la o cunoa$tere la
cunoattere, mai inalte.
/J. Lumina, care nu e a in(eligentei, e lumina ca ele
material, dar in lurnea nou?i va restrri o lumine noue. si nu
mai fi nevoie de ceva material gi sensibil. Lumina intelige
e Inrerrgen{a tumlnata oe cunoallerea ournnezelasca care
revarse neimpiedicat in fire[a omeneascil; in Iurnea Duh
inse lumina va fi duhovniceasce. Nu seamlnd intunericul
cu acesta" nici acellumini cu aceasta.
,ll. Nu discuta in contradictoriu desDre adevar cu cine ll
cunoa$te.5r nu ascunde ('uvantul de cel care vrea sd-l
noasci.
,15. Pe cel care nu se poate folosi de cunoattere, folosef
mai mult cu ticeaea ta decat cu cuventul cunoasterii. Co
ra-te cu el la masum neputintei lui qi dupe reapta Ia carc
gdsette zburitoarea vorbetre cu el pe o limbi aseminat
luica sa-l v6nezicu bune Stiinta spre viali.
/6. Nu te tulbura pentru cuvintele celui care vorbe$te
potrivadevdrului nu din invinosarea inimii, nlcl pentru
care vorbe$te rau nu din rautate. ci Dentru ca-lchinuie
n
inF; ci ele se-!i inrre pe poarta urechilor ca ganguritul
pnrnc.
,/7. DupI celcarea ponrncii, Dumnezeu S-a descoperit
menilor ca Judccdror. In descoperirile din mijloc Ldinlre iz
nirea din rai gi venirea lui Hristos] s-a descoperit rangul
de Domn, ca lui Noe. luj Avraam $i celor de dupe el. caci
scris: .,robul Meu Avnam" li ,,robul Meu Moise". Dar de la
venirea lui Hristos Si dupi El descoperirile arate rangul SAU
de TatA, $i ca e cu adev&-at Tata neavand nici o dorintd de a fi
nenrru noi nici dorrm, nici judecetor.
18. E bine se spunem: vai noua! De ce contemplare ne lipsim
prin nepasarea noastrd!
/9. Vai noud, cici nu cunoa$tem ce dorintd a avut Creatorul
cu noi si de ce mere$e ne va inwednici, de vreme c€ petrccem
in cele pemante$ti ti in duhoarea lor! S-ar fi cuvenit
sA ne imbehm de nidejde 9i si fim neincetat prezrnfi prin
aducere-aminte
acest meret $i minunat strlat al nostru, li sd
ietim necontenit cu gandurile noastre acolo unde Creatorul
ne va strltrthi la sfirqit. SSlagul nostru va fi ln cer [cf. Flp
3, 201 ti vom deveni cereltin viata care nu va avea nici sfariit.
nici schimbare. Acesta e lucrul pe care Durmezeu l-a randuit
mai dinainte pentru noi ti a cdrui nidejde a semanat-o
in noi prin Hristos, cum spune fericitul Tdlcuito. fleodo. al
Mopsuestieil in cartea sa,,Despre fimament": ,,Acum deci,
liind in starea de acum, locuim in acest loc, adice intre cerul
vezut Si pimant; dar in starea viitoare, cand vom ajunge streini
de striceciune si de orice inclinare rea, vdm locui in ce., unde
Hristos Domnul nosru, Care a fost luat din noi 9i pentru noi,
este acum, aratandu-ne in acest fel ci aici e silasul nostru"'".
20. Nu socoti c[ e trandevie multa ingenunchiere
inchinare
inaintea lui Dumnezeu, cAci nici riecar rostirea de psalmi
nu e la fel de mare ca ea- Nu e lucrare mai mare intre toate
vinutile sevartite de oameni. Dar ce vorbesc aici de vinu$,
cand inchinarea intrece toate virtutile atunci cand se prelunge$te
la Dumnezeu? E semnul mo4ii faF de lume Si, potrivit
cuvantului Talcuitorului, e calea exacte a intoarcerii lcdintei];
e smerirea trupului si a gandirii, oprirea gandurilor rele, smulgere
dorintelor, pregtrtirea in taine lsimbolica] a sufletului
pentru ie$irea sa desavargiti din trup Ipentru moarte], o imen-
. '^ Fragmenr dintr-oscriere
a lui TEor'oRAr MoPstjEsTrs pierdula aral
h o.ginalulgfec. ear ti
6 l|7

sa nizuinF spre iubirea lui Dumnezeu: in ea sunt aduna
toale cele bune de aici Si viitoare. Sd nu fie, a5adar, micd
ochii tdi aceastd lucrare. Dace pofi, sivarse$te-o neincelat
s(druie numain ea, tagaduind orice alrceva Si chiar pe ti
insulr. Daca re ver fi predat ei, aruncr nu vorbi de feriiirea
cu o limbe pamanteascd, fiindce, ili spun tie, cele ce se v
face in tine vor fi lucniri de negrait $t uimitoare. E cu adev5
ieiirea des5vartitA din aceaste lum€ sau mai degrabe din vi
fuirea supuse skicdciunii. E sfar$ilul tuturor ostenelilor, ros
tuturor poruncilor !i implinirea oric5rei virruti.
2/ ..Tu e5r Preot in veac [Pr 109.4]. ,.in veac' inseanur
ca Hristos Domnul nostru este Preot 5i sivirgegte lucrare
preotiei ca ispdtire pentru noi $i acum, adjce neincetat, pA
ce ne vr fi lecut sa urcem la EI pe rod. Cbci arunci nu vim
fi nevoie ca El si sivar$easci preotia Sa pentru noi prin jerti
de impacare din pricina desivarsirii pe care o va primi prin E
intreaga fire, ci va revdrsa peste noi din bel5ug darurile Ta
lui. Fiindci jenfele 9i rugeciunile sunt acolo unde e pecatul
aplecarea spre cele relerT.
22. Prcolia lui Hrisros std in rugdciunea pe care o infe
teaze Firii dumnez,eie$ri, Care locuie$te in El, pentru intrea
fire a fiin(elor ralionale. Dace atunci cand locuia De Demal
facc ace\t lucru cu sarguinF. cum sc vede din multi locu
din Evanghelie. acum o face incd li mai mult. Marro, e Apoi
tolul care scrie: ..A inlrar aici [in Sfdnta Sfinrelor din cer] ia s
Se infdti$eze pentru noi inaintea lui Dumnezeu" [Eyr 9. 24
Prin acest,,p€ntru noi" intelege ce p€ntru noi toti a urcat C
dintai. a $ezur de-a dreapu lui Dumnezeu ii mijloce$te pent
noi. $i nu numai pentru fiii oamenilor. ci ,i pentru sfintii I
geri: frindca er .lu part6iie cu El prin ruflerul Lui. dar no
avem in El o pane mai mulr. fiindcd avem De(Asie cu EI i
amendou5: atir prin suflel, cir Si prin trup. Nu in zadar a lu
Dumnezeu dintre noi Parge pe Hristos, L-a facut sE urce i
Acest capirol e legat de cet .c vjne dupa et ti-i inlirei
cer inainte de vreme $i L-a a$ezat de-a dreapta Lui. fiindci
tsii ne va da prin El bunetalle care prisosesc ince de acum ca
.i-[, curroastem 5i prin simturile trupuluii pnn mi$carile su'
flerului. Fiindcd Dumnezeu le descopera ince de acum Prin
Duhul. celor in care-$i grse$te placerea''.
2,1. Dupa seturarea panbcelui e cu neputinte sd nu se apropre
isprte in ganduli ii JA nu slameasca mi$cari in medulate.
iu insd fugi de acea\ta. precum stE scris: ,.Ca sa nu uiti de
Domnul qi sa nu sdverlegti o nelegiui.e". Ceci prin tulburarea
inrBligentei care vine pe neaSteplate in tine de la un pantec
ghiftuit. mintea retacelte utor $i consimte la fapte rulinoase.
Si nu ne amagim: desevariirea nu std in partec. Chiftuieliii
ur.neaze dispretul din pricina motivelor de rufin€ carp urcd
diniuntrul nostru; iar stomacului gol li u.meaza veghea li
cumintenia. o veghe care nu prive*e doar trupul, ci li mintea.
24. Vegbea dobandite in contemplare face mintea liberd de
opiniile privitoare la Dumnezeu $i intireste in ea deslitarea
aflate intr-o certitudinexacti ti sigure.
25. Cei care repesc $i stipanesc cunoalterea p.in stedanii
proprii sunt Ia randulor ripii $i stlpanii de mandrie, $i cu
cAt studiazd mai mult. cu atfu se intuneca mai tare. Inse cei in
care cunoa$terea intrd ii se sdlStluieqle in miFerile lsufletulurl
lor. rcera cobo3r6 in adincul \merenier $i primesc in ei
inti$i ca pe o lumine cenirudinea sigl.rra care di bucurie [cf.
Col2.2).
26. Repesc cunoatterea cei car€ urci la ea fird fiptuirela
poruncilorl. $r in locul adeverului rdpcsc o aseminare a acestuia.
Adeverul locuieqte de la sine in milcerile lsufletului]
celor ce ii-au resdgnitiala lGa 6,l4l ii au nezuit dinduntrul
morlii spre viafE.
lImunrc: Frc5te 1.. El a inrrar anil nu innlr$rd
cu!an{, ci fncnn desnver$ir cu pulere in locul rugaciunii
falra Cum spune Ev,rcnrer c Cel ce se roaga la
lru loarc
"Arhiereu
firile rationale despi4indu,le
ttt:nli" lKepholaia Gnosrika v . 46) "
Ilg 9

2Z Schimbarea punanlor schimbA in mi$carile lsuflerul
fiilor oarnenilor. gandunle lor despre in:rutirile lui Dumne
Cend sunt adanciti in lipsuri, gandesc despre Domnul a to
ca e aspru. Acest lucru vine de la har, care Stie ce hlani
dea fiecdrei firi. ..Nu-i sli bine celui f?tre minte sA fteiasce
desfitari, nici ca sluga se stepaneasci p€ste cipetenii", spu
Solomon [Pr 19. l0l. Ceicare se inalle pana la o puflare f
me, vor gesi cd lnsuiirea proprie lui Dumnezeu e fo4a rep
sivi; ceci std scris: ,,Nici un striin fi netliar impr€jur se
minance din Taina Pa$teluil" Ur 12,43. 481.
28. Veghea in contemplare ti vieluirea cunoscatoaJE [gn
ticel il fac pe acela care a implinit ostenelile trupe$i, care s
apropiat de bitraneF ti al cErui trup s-a liniltit acum, str
apropie de vietuirea ltreptei] duhovnice$i; sunt de ajuns pe
tru aceasta despenirca de oameni, trezvia ti serguinla min
In aceasta se implinette neincetat ceea ce s-a spus: ,,$i noap
va lumina ca ziua" IPJ 138, l2]. in aceast?i vieluire va m
trebui sE vegheze putin impotriva ispitei blasfemiei. Daci
va gtrsin el smerenie, va fi eliberat upr de lumina crcdin
care se inalti in el prin har. Dar, daci va stdruin risipire 9i I
legeturi lunteiti, arunci contemplarea lui se va intun€ca Si v
rdtlci ti, apropiindu-se de aceastd vietuire [a treptei duhovn
ce$til. va fi ispirit de blasfemie. CIci nimic nu vatame arat
mult linittirea ca legSrurile lumelti gi impr4lierea simlurilor
?9. Lumina contemplErii merge maDe in manl cu lini$ti
neincetati ti cu teierea impresiilor care vin din afa6; fiind
atunci cdnd inteligenla e goald, sta necontenit in picioare
a$teapd se vade ce contemplare se inall, in ea. Cine contes
insi aceasta nu numai ci-i face str r6tdceasctr ti pe alfii,
fdrd st-$i dea seama se abate el insu$i de la cale, atergan
dupE o umbrl in inchipuirile mintii sale.
JA Cind vrne vrernea luptei ti a intunericului, se slini
indelung in rugdeiune $r ingenuncheri, chi:u dacd suniem i
pra$tiali. Cand insa nu e o lupte apisetoare. nici un intuneri
adanc. ci sunt doar imprigrierile obi$nuite aduse de gandu
intamplAtoare. atunci partea citirii sA o intreace pe cea a ste
-,irii in rug6ciune. Sa le amestecim, asadar, una cu alta: sii
illp un leac din Scripture )i sa ne apropiem ti de rugaciune.
t/. D€mni de admiralie sunt cei care se arunc5 pe miinc6-
ruri cr sa se ghiftuiasce cu ele $r pot se-$i p6zeasca ferioria
lera s6-i tulbure rufinea. ca sd nu mai spunem nimic de mi$cdrile
dumnezeiesti daE gandirii lor. Negregit ei nu mai sunt
inbricaf, in trup, nu mai au in el umori ti amestecul [temperarnentull
lor, ci au deja un trup duhovnicesc. Vei putea oare
conuola $i gatdurile, ca ele sa nu fie pus€ in mi$care de ghifuiale,
lucru cu neputinte sau doar cu anevoie? $i ce vei face
cu trupul tdD cand dulci mi;ctri se vor inilF in mintea ta in
mijlocul acestei tulburtrd, cerd nu atami de voia ta ca ele se
s€ pune sau nu in migcare, sau cAnd mitcirile intinate se vor
preface ln mitciri vinuoase? A tine in frau gandurile sti ln
puterea noastrd. Se intald deci cine spun€ ce e nepdtimal cu
burta pline. Se st'ruie, aladar, in paza acestor lucruri!
J2. Cura[a e Stergerea aducerilor-aminte printr-o inteligenld
plina de multe contempliri. Dar nefiird fire rup, nici
aceasta nu e scutiti de ispita mi$cerilor; e insi ispititd, nu ii
robitA. Nu lupti cu ele, ci le dispretuiette; e biruitoare, dar nu
luptetoare. Starnirile devin lndreznet€, dar nu in aducercaminte
unde nu lipse$e nimic, nici migcirile care s€ scurg ln
afard fEre ca nimic si le coiespundtr in trup. Se int6tnpltr atunci
sa existe o intunecare, nu $i lupti, fiindci aceasta e fmpiedi-
.ale de limpezimea Rlptuirii ascetice.
.tJ. NepAtimirea nu ins€amne a nu mai simti patimile, ci a
fir le mai primi din pricina betiei inteligentei pricinuifi de
slava sufletului.
-J4. Zi li noapte si nu inceteze in inima ta aceastd rugiciune:
"rroamne, izbivegte-mi de intunericul sufletului!" CEci acesta
e scopul intregii rug6ciuni proprii rreprei cunoairerii. Un sur'er
Inlunecos e un aldoilea iad [$eol]. dar o inteligenF lumi.
natA e tovaresa serafimilor.
'lJ Fericil cel a ciiruinime s,a deschis si a simttl ce anuhA
ra fuce Dumnezeu neamului fiinlelor raionale. E minunat
|]0 lI

L--
sa vezi cum. intrucat cunos cu exaclitate aceasta nadej
firile lor in(elegetoare alteaptaceastd bucurie unde sunt c
ma(e si ele, cum suntem chemali ti noi.
J6. E ugor sd spui fratelui tlu: ,.lubette pe Dumneze
Mai trebuie sa $rim li cum anume. Dintr-o liniitire neames
gindire. Ar fi multe de spus despre lucrurile ascunse pe
le nagte in suflet liniqtirea. Am vorbit despre diversele
aspecte in sectiunea care explice lucrarea vietuirii [asceti
Prima ei semanci e durerea inimii care duce la bucurie. F
tuirea proprie treptei sunete$ti ne apropie de fepuirea pro
treptei duhovnicesti care e ninunarea in Dumnezeu. Ac
e simtirea tainelor Lui care pune sufletul in clocot, ln v
ce miscdrile lui sunt cufundate ca lntr-un nor intunecos;
dacd ar fi se vorbim in prefiguriri [biblice], e ca norul c
&scundea pe Moise [1,p 20,21], $i induntrul ce.uia a pi
pentru lume. Toi ce s-a petrecut atuncin chip sensibil se
mce acum in chip inteligibil [spirituau fi a$ se inttre$e
noi o credinte cu certitudine deplini. Aceastaprinde ln
un foc din creltet pani in unghiile de la picioare]. Fo4a
prasnicd a acestui foc e iubirea care aduce aminte neinc
sufletului se lase cele pdmantelti gi se umble prin migc
sale in Dumnezeu.
J7. Vieluirea proprie treplei duhovnicetti e o lucrare
simturi; potrivit Plrintilor ca.e o numesc ,,minte goala",
este inteligenta aflattr in comuniune cu Dunmezeu prin de
perirea tainelor Lui. Alti lPerinti] o numesc ,,vedere dinc
de trup", aga cum scrie cineva: ,,Atunci omul vede ln el in
lumina frumusetii sufletului seu, iar la vremea rugeciunii
in el veden ceteslt . itdlca slava lul uulnnezeu carc e v
rea tainelor Lui.
e Ev^cRtE, Kephalaia Gnostik' lll,6t.,Minte Soala e c€a care
contemplarea ei inse$ na unit cu cunoastcrea lcontemplare-ai Sfintei Tnt
ti S&/'/,1. 50: ,,Cand omul l.untnc devine cunoscator lgnosricl, se dezl
de omul ccl vechi al rdrimilor. Alunci v€de in el frumusetrea suflelului
rar la lr€mca rusrc'unii vede in el vedenii c€resti {ed Frankenberg).
.J8. Vorbette de ,,vedere a slavei lui Dumnezeu" pentru cd
alunct se Pune in migcare in om o inlelegere a mdrelrei Firii
gur. Prin simlirea acesreia. aceasl5 intelegerc il face sa iasl
din lume $i-i dI confirmarea nedejdii viitoare. Aceasta e cerrirudinea
gandirii de care vorb€tte Pavel [Col2, 2].
J9. Binele e atezat in firea sufletului, a5a cum focule a$ezat
in firea cremenii ti a fierului; arc nevoie de cineva care
sa-l puni in migcare, adici de harul lui Dumnezeu gi rAvna
6pului. Harul lucreaze in chip firesc 5i invariabil, dar rdvna
omulLri cere o voin(i neatamafi 6i liberd, nelegatde nici o
necesitate.
10. CatZ vreme omul nu se teme de reu ti nu se opregte de
la cele rele, iubirea de bine nu se pune in migcare in el cu
dulceata ti aprindere.
,r1 Cei ce vor da peste aceasta carte ti vor vedea unele din
capitolele despre cunoattere scrise deasupra randurilor, sd nu
creadi cd e vorba de o greteale, fiindce aceste capitole desple
cunoaftere slujesc drept lemurire pentru multe din cele spuse
in aceastE carte, sunt ca o cheie p€ntru intelegere fi o llurare
bogati pentru cititoi. Fiindce aceaste ca(e a fost alc5tuilde
noi ca o aducere-aminte pentru noi intine plecande la plinetatea
contemplirii Scripturilor, cum ste scris in capul ce4ii,
plecand putin qi de la incercdrile care au venit peste mine.
Am scris deci pe deasupra [rindurilor] aceste capitole despre
cunoastere ca se lumindm gAndireacolo unde citirea cdrtii se
dovedegre cu anevoie de in(eles. Cdcin ele sunt cuvinte care
la prima lecluri au un sens. dar lneunrul lor au ascuns un
altul. diferit2o.
42. Lipsiti de contemplare, rugaciunea e plina de lancezealS
lakediel ti nu se face decat cu de-a sila. Aceasta din
prlcrna unei intunecimi de nepatruns care. la randul ei, vine
tltn pricina unei mari risipiri a simturilor care duce la risipirea
IDrntii, din care iese in gandire o intunecime de nepefuns, un
smarc intunecos. Cine se roage insa in contemplare sdlallu-
=---
'1'Noti marsinala: .,Fiecare din aceste capjtole despre crnoatlere
D.tur \e!rirrne;u rosrs.nse deasupra rAndurilor.
t22. ll3

iette in desfatare. \e roagd cu dulceali $i rAmine in rugdci
ferd lup6.
4J. Ala cum in sfintii ingeri se vede posibiliratea de
legere [inteligibilitatel a Tatilui, a$a in fiii oamenilor se
posibilitatea de lntelegere [inteligibilitate] a lui Hristos.
44. Cine locuiette in liniltire fi-li gase$te deslilar in
templarea insufirilor lui Hristos, mogenelte inci de aici
arvuni ImpSrdtia viitoar€.
4J. Relaxa.ea orbette omul, fiindci atunci nu mai priv
la cele dumnez€ie;ti cu fricd ti minunare, ci le scruteazi
cercetarc desarte.
46. Minunarea gaodiriii insoletre pe cei ce Sed in sin
tate f :irl imprd$tiere, ceci plecande la constrangerile situ
li ostenelile ascezei, aceasE [Fderea in singuratate] pune
milcare stimiri aprinse ti pline de uimire prin intelepci
pe care o face sA se nasc, in gandire.
42 Ce este udarea pentru plante aceasla e tacerea necon
nite pentru sporirea cunoa$terii.
48. Ce este flecireala despre in[elepciune aceasta e ca
ciunea p€ntru mddularele unui trup feciorelnic.
49. Hristos Domnul e fie intaiul-Nescut. fi€ Unul-Ntr
dar acestea doui nu sunt intr-o singure fire; fiindci El S-a
cut Intai-Nescut inhe mulli frali [Rln 8, 29], dar esre U
Niscut U,r l, l8l pentru cd nici inainte, nici dupi El nu
este nici o alti nattere [din vgci din Tatal]. Aceste doua
cruri se adeveresc intr-un singur Dumne?€u ii intr-un sin
om, care s-au unit intr-o singore persoanE, fErd ca insuti
firilor sd se amestece din oricina unirii''.
' l-ormula J'mrror de aDroDiata de ced a Srnodului Mcumenrc
Chalcedon = Hristos are doua firi ti o singurl persoana. Isaac vorbelic
lrw,te S\ panopa. N de qno,re in Hri(os. E foanc posibil ca Isaac sa fi
in secr€t un simpalizant al lui ManyfiuVsahdona. alt ascet siro-ori
faimos. penh o vreme episcop. acuzat S' persec tar cu o generalic inai
(la mrlb(ul secolului Vll) penrru chalcedonism hristotosic.
50. Cand gandirea noastrii se invafie in cerc 9i e zdruncinad
in stmtinlei din pricinameninlarilor Scripturit tt a osander^,
ei la adresa p5calelor noaslre, n-avem nici o scapare de
team decAt gindul ce Durnnezeu S-a impecal cu noi
"ceasd
lrrn moa(ea Fiului SEu pe cind eram noi peceto$i JRt't 5.81.
humnezeu L-a trimis pe Fiul Sell Unul-Nescut intr-o vreme
iand nu era nici urmd de frice de Dumnezeu in lume: ceci sttr
scris: .,Am fost gesit de cei care nu M-au ctrutat ti M-am llsat
caulat de cei care n-au intrebat de Mine" Us 65, ll.
J1. cuvanul ,Judece$le Tale- sunt ad:lnc mare" [Ps 35, 7]
np acelagi infeles cu cuvannrl: ,,Intuneric sub picioarele Tale"
lPs 17, 101. Prin,,sub picioarele Tale" psalmistul arati lucrurile
care il deptrpsc, fiindcl intr-adevir de nepttruns sunt
conternpladle Judec4ii, Proniei li Economiei Sale fati de fiinple
mlionale-
52. ,,intunericul" propriu treptei duhovnicesti e atunci cnnd
mintea e inghititE de minunare gi prirnette in Duh o intelegere
care cade pe neatteptate peste sufletul seu ti-i [ne mintea
nemitcate, in timp ce toate cele vdzute se ascund privirii ei
iotr-o necunoa$tere qi nesimlire a lucrului pe carc incearci
se-l priveasca. Acest intdneric face ca mintea str remane nelu_
critoare ca atunci cind un nor invdluie un lucru fi-l sustt-age
vederii ochilor trupetti.
5J. Mucenic viu e cel ce se ceieste cu adevdrat. Prin lucrerile
lor, lacrimile intrec sengele, iar ceinta intrece mucenicia.
Mucenicia lacrimilor vine inainte muceniciei sengslui atunci
cAnd vom primi cununa. Mucenicii sengelui vor ptimi cununa
o dati cu ceilalti, mucenicii lacrimilor o vor primi inaintea
celorlalti. Cine se caie$te cu adev5rat pa.re asadar si primeasce
o dubla cunune.
- 5'1. Scopul rostirii de psalmi sd fie o convorbire lini$i6 cu
Dumnezeu intr-o irnplorare tdcuti ti neincetald. Se nu inmulllm
ca neghiobii .ostirea lor atunci cand ne lasam gandurile
sd hoindreasca prin Stunoi, dar sa nu ie$im din ele decal atunci
cand suntem lipsili de bun5retile pe care o minte inteleapta
obi$nuieite si le strange in acele clipe.
114 r:5

63. Mulli sunt cei care, atunci cand insenuDcheaz.i si fa
rugaciune curad li plind de zdrobire. opresc mi$carile $i
capet ingenuncherilor pline de rugiciuni folositoare la gin
ci au lf,sat rostirea psalmilor sau dorinla de citire pentru
z?ibovire in aceasta mare lucrare [a rugdciunii] de al ct
folos nu sunt incredintati. Nu Ftiu minunatii aceia ctr pen
aceasra [rugeciune] sivirpim pi psalmii gicitirea, ca prin r
tirea acelora $i meditarea la ei gandul se se curcle de impr
tiere si sd fic limp€de miFat de rugdciune, cale e convorbi
cu Dumnezeu Dentru care existd o ce alt lucru-
64. Credinta e o mitcare plinA de cenitudine care urcl
inteligeDF prin harul lui Durnnezeu cu privire la lucruri ce
pot fi incredinlate hertiei $ literelor, dar pe carco inielige
credincioastr le poate cunoaite. Dar li acestease desco
celor sdnetoli; celor bolnavii a ceror hrani sunt leguoE
nu l| se qa nrana celor salalosl,
65. lnchine-le pene la pemant inainrea lui Dumnez€u. ca
rc face sA gu$ti dulceala pe care o primesc ascelii la c
slujbei 9i al rugeciunii. Ei dobandesc certitudinea viedi ge
pentru ceidrepli dupa inviere atunci cind mintea lor se in
de inainte in lini$tirea care cade peste ei de la Dumnezeu
vremea rugiciunii. in afara oricirei vointe, libenati ti in
niri a firii. Cfud stau in picioare la rugtrciune, mintile I
devenite strelucitoare din pricina linittirii ptrzite, sunt imb
cate in slava lui Dumnezeu nu numai noapiea, dar 9i ziua.
66. Inttre$te-fi inteligenta la slujbd cu $rilucirEa imbr
de ea 9i care-i vine de la flacdn pe care o aprinde in ea citi
6Z Mediteaze cu dulceaF la cd4ile care-fi vor face cun
cul scopul creatiei lui Dumnezeu gi care [a vremea rugaciu
trag mintea spre minunare".
- ,J-amurire: Sfatul de a-i ciri pc invdFtorii r€nerii de Dulr)l|€zeu
buie urmat dDoa stdrile diferite ale fiecaruia. Cilirea celor ce vorbesc
spre treapta desAlarsirii e penlru singuratici, pe care lrebui€ sd'i faci
creascd sprc cai dar cend singumdcul (reboie sa invcle pizira vietuirii
tuoasc t tup(a imporiva palimilor. ntr \c cuvine sd citeascaltceva d
cArtile PNnntilor singuratici. '
I28
68. Exis6 doua feluri de contempliri ce tin de intelegerea
firilor ralionale. Una e contemplarea a ceea ce vedem asc!n5
tn t.r'nele legate de ceasul venrrir lor la existenpr.5i aha cea
."re cratd in aluzii modurile lor de viale 5i darurile narurale
"l .rr" l.-ru primit de la Creatorul. Una aratii taina invierii
:enerale a creaturilor: in ce ordine 9i in ce clipitd se va face
;ctul rainic al invierii; cealaltd arat6 in aluzii viefuirea nouS
care va fi cea a fiint€loraionale ln acea viaF ti cum i-a bineplectrt
harului nemrsural al Creatorului se le invrednicdscl
de rc.\t loc duhovnicesc Ca plecAnde la fiecare din aceste
co0templeri str ni se descopere in chip nedeslugit tainele lumii
celei noi p€ care le poana acele fericite fiinte; taine pe
caie i-a binepEcul C.eatorului sa ni le arate $i vesteasce dinainrc,
inci de la inceputul acestei lumi: c€le pe care le va face
crealiei la implinirea timpului, starea cea bune a celei de-a
doua existenfe pe care o va primi acea^sta, in ce f€l va veni
aceasta si cum va fi ea in acea noue stare.
69. Iubitor de osteneal5 nu e cel care nu iub€Ste trupul, ci
cel care nu iubeqte obi5nuinlele trupe i.
70. C6nd prin viala in linigtire sllbesc $i tac patimile din
suflel, atunci li se vine dehac li poftelo. trupuluj .
7/. Nu toli care se ostenesc pulin sunt 5i iubitori de odihne.
nici toli care se nevoiesc putemic sunt $ iubitori de ost€reala.
Unul se nevoie$te putin, dar are sufletul plin de ceintd; acesta
compenseazi prin osteneala inimii ostenelile trupului pe care
le lasd deoparte din pricina neputinlelor lui: prinlr-o neince-
|ala remanere in sine insuti, acesta iti infraneazi gaDdurile ca
patrmile trupului si nul atace prin simturi. Altul se ostenette
mull dupS puterea s6dite in trupul s5u, dar din cand in cand
compenseazd ostenelile sale prin relaxlri fi destinderi care
urmeazd acestora umbland incoace ii incolo. Unul ca acesta
nu scoate nici un folos din ostenelile sale, pentru ca, pe de o
parle. ostenelile ficute in salturi sporesc in el mandria, iar, pe
(e alta pane, relaxarea trupeasca care urmeazi acestora face
\a creusce ln el dscoala 5i poftele trupulut.
t29

72. Scopul ostenelilor celui ce fipruiefte corect lucrul
lascetic] e acela de a-Si face mintea de nebiruit pentru pat
sAnaroasa $i nemiScata. iar \copul cunoatterii lui e acela
apropia mintea de darul vederii dumnezeie$ti care e impl
rea contemplerii.
7.t. Cand porrivnicul vede ce sufletul singuraticuluie h
rat in lupta impotriva lui, ciJ provoacd cu dizenia I
orice lucru, atunci folose$re 'i orice pnlej ca se lege gandi
lui de cele lume$ti fiindci nu ftie cum se-i intindi o c
mai mare. 9i ata il face, dupa cum vrea, firi oprire qi
$eutate, robul parimilor celor mai putemice: desfriul. invi
fi mania. Dactr singuraricul s-a hsal o vrcme prins de ele.
miinile 5i picioarele legare. e impiedicat ii cade mereu in
din ele; li atunci e prea tarziu ca s, se ingrijeasce din nou
paza poruncilor $i de rugeciunea curatd.
74. Cuprins de slavi detarta e nu cel carc secomPrilc€
laude atunci cand esre laudal. ci acela care-ti pregete$te
insll$i prilejurile lor.
75. Cdndire smeriti are cel carenu se complace in
nici atunci cand este laudat pe bunedreptate.
76. Simtirea harului cu mintea se descoperl in lucrarea
intei cu mintea.
77. Llcrarca cdintei cu mintea e pldnsul omuluiascu
virsat in inim6 cend infelege iubirea Tatflui seu, iar nuca
t€me de osande; aceasta e ocupatia lui in rnedrtarea san
bnite la Dumnezeu, in implorareascunsi a gandirii
poa.ti durerea ca pe o jertfi fi nu inceteazi sd se gand€
la El in orice cliDe.
78. Simtirea mentrla a mintii care are loc in lucrarca li
tirii [practica isihiei] e desfetarea
nideidea bucuroas
carei gu\ti{e titne$te in Inima in mUlocul intristrrri care v
dintr-o inime indureratd; e ceea ce se spune: ,,Fericili cei
pfang. c5 aceia se vor rnangeia" [Mt 5,4].
79. AQadar. cand cineva in fapruireasa pe calea vi
ajungc la bucuria nidejdii. orice intrislareinceteaza
si pov
t30
,anrurrii lui se ulurea/a pentru el. Acum el lasd faPruirea frilll.;
ln..p" fipturrea rubrrii: se dezbraca de frir'a 5i de spat-
'..,'.;ri sr inima lui incepe se fie Pusa in mllcare neincelat de
ll,lreaere. lnima ''o gate5te sprijin. gandirea lui salLa ti nu mai
l'l-,r" nicrdecum aceasta lume. De acum inainte
inima lui se
]1,-n. in ril.ut" o nidejde cu privire la cele viitoare. E plin
Ij lucurie necontenrt !i lumeaceasta e a\cunse de ochii lui
i;j sa Stie cum. Sufletul sau salte in fiece clipe ca $i cum ar
,12 de;.r in lumea cea noui. Ace\lea $l allele ca acestea le
.€de neconleni{ in suflelul sau in lini5trrea lui Ceci. a5a cum
stuneam, ele vin in vremea in care sufletul a inceput se se
,isparta de pertesia cu pacatul, iar prin linigtlrea necontenita
injma lui a inceput se se curete de feluritele aduceri-aminte
care n5tteau o diversitate de imagini care inviau rnidularele
omului celui vechi.
8A Cand in gandirea unui asemenea om a inceput aceast,
mi$care a nddejdii 5i in inima lui incolteqte pe neasteptate,
fdri nrotiv ii ne'inlrerupt bucuna care vine de aici afunci el
n! mai cunoagte osteneala, nici povara ldncezelii fakediei],
nici frica de moarte. $tiu cu adevimt, frate. ca acesta ajuns
aici pentru ca era cu totul beat pane acolo incat a0nci cand
loia sd-L sldveascd pe Dumnezeu Si si-ti meftuiseasce bucuria.
limba i se frangea 5i nu mai reuqea si bine{uvanbze pe
Dumnezeu, ci gangurea ca un prunc $i vorba cu Dumnezeu
ca un copilag cu utel seu. Aceasd bucurie imbaE omul inlreg.
Despre o asemenea bucurie spunem ca face inima lim'
pede, cd e uta de intrare in descoperirile mentale ale mintii,
care sunt cele vAzute la rugaciune. Aceasta e pnma 8lstarc
prin care intrdm in pofiul dumnezeiesc, 'implinirea ceintei li
nangeierea fegaduira in Evanghelie. Din cdnd in cand inse ii
esle luatd. ca str se smereasct, 9i atuncil napedesc indoieli,
lulburdri
$i intuneric. Dupi care se bucura li se desfale din
nou Aceasta se inlimpla, frate, prinff-o lini$tire neintreruPte
tr o iiiere desevir9itA a oric5ror legeturi cu fiii oamenilor,
cand ne ocupan1 de citiri $i de altele asemanatoare
8/. Dumnezeu sd mi invredniceasci sd gust din desfltarea
a|ezald in cdinta udeveratA. din care se hrdnesc in fiecare zi
trl

cei ce se c[iesc cu adevera(, care nu dispreturesc pleLnsul,
intristarea, $r nu le numesco osteneala pentru rrneri, fiin
mananci din fagurii de care vorbe$re ScripturaU Rg14,2
82. Alltuai de vederea duhovniceasc, la mare cinste la
nnli era li plAnsul. Despre avva Arsenie se spune cd pleoa
ochilor sAi emu pezirc desdvar$it
un plins neincetat.
ce vorbesc de Pdrinfi. cand ochii fericitului Pavel, uri
vasul desivarlit al Duhului, n-au incetat se plangn trei ani
zile. cum spunc desprel fericitul Luca in cartea Fapte
lAposlolilor: 20,31].
83. Clita vreme omul n-a ajuns pe calea vlep,rii sale
srmtagustul
credinfei, e neputincios Si slab, se simte nen
cit infata patimilor sale Si orice osteneala a virtu(iil apasi
8?. Doamne, Care cu puterea dreptei Tale m-ai fecur sI
din lumea aceasta in chip simtit, invrednice$te-me si ies
ea Si cu mintea prin dezbrecarca
mi$cerile lumii rrup
ca sA-Ti urmez in intregime ti afare de Tine se nu mai vdd
mic altceva decat umblarea in ascunsul sldvitelor Tale tai
Cureta, Doamne, inima mea de orice cugetare la cele pe
testi li tine-mi mi$ctuile lsuflelului] indreptate cu 6rie st
nidejdea viitoare.
8J. Omorarea trupuluinseamna ca omul se :!e face s
de tofi cunosculii lui, de 1ara, de familia si de neamul lui I
12, 1l li se locuiasci intr-un pdmanr striin, sa-li aleage un
linistit, unde orice zgomot inceteaze, $i si locuiasci in el
sardcie, in lipsuri trupetri, singur. ferindu-se de orice ame
care cu oamenii, de orice legdruri 9i mangaieri vezute: fi
se-L roage pe Dumnezeu cu strapungerea inimii, lacrimi
rnimi infrantA sd-l crute de orice partetie cu pecatul ti
dezbrace de mddularele omului vechi, pecitos. care sunt
cirile lumetti. Aceasri omorare [a trupului] de na$tere o
rarii sufletului.
li6. Unule Niscut din lAnulTatalui, ale CeruiFiinta
fi s
luciri tin lumile duhovnice$ti intr-o minunarenecontenl
Care dio iubire pentru cei muritori fi-ai ascunr siavita stri
|]]
"i.e \ub acoperamanlul unui trup l^*ul din rni4dularele not\tre
], Te ri aritat lumii in chip umrl. invrednice$te me. Doamne.
i1;n trarul Teu se uit lumea cea vremelnice dorindu-Te pe
iine ti sd nu-mi mai aduc aminte de trupul supust.icaciunii,
in carc mA fine ince sdpanitorul acestei lumi a intunericului.
Deseneazd, Doamne, in inteligenta mea ascunse cu riseturi
dLrhovniceiti tainele ascunzimii Tale, $i in ascunsul meu me
voi bucura de Tine prin migcdri care ved cu ochi simpli [necomputil.
E7. Omorarea sufletului inseamn5 ca omul sA nu mai nizuiasci
in inima sa dupd bunatatile acestei lumi $i odihnel ei
trecitoare, se nu se rnai complace in pofta lucrurilor p5man_
tesri, in impre$derea gandurilor, ci se aiba gendirea nezuind
si aSteptand neincetal nddejdea celor viitoare, iar inima meditand,
indeletnicindu-se si umblend in ceea c€ va fi starea fiilor
oamenilor dupd inviere, in viata cea noud; la acestea trebuie
(a medlreze ti sa priveasca in toda vremea. penlru ca, pnn
multa ravni a miscdrilor sufletului in acestea, sufletul seu si
fie cu luare-aminte la ele chiar gi in somn qi se-ti inchipuie ca
umbl6 in ele chiar qi in mi5cdrile somnului s?iu. Aceasta e
adeverata omorare a celui mort impreund cu Hristos, adici
mon cu moaftea lui lisus Care e invierea tuluror lumilor. La
aceasd omorare nu se poate ajunge fer6 lucra€a gi ajutorul
Lrunulur. 5r ea ne nasle spre omorarea ounovnrceasca,
88. Hristoase, Care in iubirea Ta ai murit pentru noi, fa'me
sd mor pecatului li dezbrace-mi de omul cel vechi, ca sA stau
inainrca Ta in toale vremea cu o gandirc innoite, ca $i cum a$
fi in lumea cea noud. Dunmezeule pe Care nu Te incap cerurile
li cerurile cerurilor, Care Tiai ales dintre noi un templu
cuvantrtor lumanitatea lui Hristos] ca sa locuietti in el, invrednice$re-ma
sa m5 fac loca$ al iubirii Tale. Simlindu-Te
It Tine, sfintii s-au uitat pe ei insili li au ajuns nebuni dupi
Tin.: in be$alor s-a, amestecat in fiecare clipd cu Tine 5i din
d.ago.t" p"nt- Tine nu s'au nrai intors inapoi. Cici pe cei
cafe au baut din acesl izvor pentru ca insetau de iubirea Ta,
l'ai imbatat cu minunarea
fata tainelor Tale
|]l

Cirar dintr-o parafrazA lilurSici a rugaciunii .Jaral nosrru" cirita
aziin Biserica Asiriana Rasariruhi la miezonoprica duminicilor din
IrJ
inrr- oglindn [,] Co 13, la ti pri-n Care;v.ol**-'"Jlilil:
jil1" ."r. r4n5.9 a1 izvorur vretii-lPr 35-
lgL.Tl"-:l::-1:
89. Omorirea duhovniceasca inseamne ce inteligenla
indlfat Ia vederea celor negreire $i dumnezeielti p.in luc.
Duhului, insearnna cd in ea au 6cut roare galdurik pa
te i $i, in uimire, se gese$te in mijlocul prefigurerilor lu
viiloare ti in intslegerile lucrurilor care nu fn de lumea rnr
torilor, primind ca arvune imperAlia in simlurile duhov
cetti, urcand spre silaturile care nu sun^t flcute din trup.
s6nge. Aceasta inseafind cuv6ntul: ..Vina Imperetia Ta inair
de vreme"23, lucru pe care ni s-a poruncit sel cerem in ru
ciune, la care trebuie sa meiirem in fiecare cliptr gi spre c
trebuie sd nezuim neincetat; gi pe care Mantuitorul ne-a
runcit sel implinim cu sarguin(i-
90. Tu, Tain5 ascunsa, Care Te-ai aritat in truDul lci /
3. 16l nostru imbatranitor, aiat! in mine taina innorrii sfi
lor care primesc incd de pe acum ca arvuni inceputul bun
tilo. viitoare; Tu, Care prin dezbracarea trupului Teu ai
brecat incepebriile ti puterlle lCol 2, l5l Si ai imbrdcat n
noasra cu ve$mannl nestricaciunii [1 Co 15, 53-54], d
bmcd-ma, Doanne, de omul cel stricicios prin taina inno
9i stamette in mddularele mele ascunse miscirile omului
[Col 3, 5] in care m-ai lmbricat tainic la Botez Ei care-mi
fi dat efectiv in lunEa viitoare spre desfatarea hlturcr celor
iubesc bundtatea Ta Si au suferit aici chinuri pentru Tine.
9/. Cuvantul despre unitatea credinciogilor
Tatdl gi
Fiul sub forma rugeciunii adresare Tatilui de Fiul in cea
palimii Lui lln l'1, ll.2l-231 e o vesrire mai inainre a rai
lor ce se vor srv&ti aievea in lurDea viitoare, cand cele
aici se vorimplini gi va incepe stareaceea. Cand Domnul
va inalF cu celele puterilor cere$ti care prdznuiesc miretia
ti, dupe ce va fi judecat pimantul cu o jude.aie amestec
cu mili, atunci toti cei vrednici vor fi inellali impreuntr cu
din acest inut de mijloc spre {inutul velnic, unde sunt vet
Tatel. Fiul 9i Duhul impreund cu lisus Mijlocitorul, O
luat dintre noi, in care am vrzut in chip nevdzut Treimea
atunci de Dumnezeu Tatel toate fiin[ele ralionale'
"^.opia
.!i" iintat si cele de Pe urma, 9i aici vom primi bucuria ne-
inpaLrlite
veFica
92. Perintii ne-au prcdat ci, in ceasul in cal€ sfin1ii vor fi
,;oitt I I Tes 4. l7l la un semn al lui Dumnezeu ca sd intre in
i!li.ir. p.ln inrilnirea cu Domnul, viata din El ii va atrage
uru.u. u,*g" .ugn"tul bucetile de fier. Alunci toate o$lirile
li,terilor ceregti 5i cetele fiilor lui Adam se vor aduna intr-o
iine.urb Biserice $i se va implini Sandul Creatorului pe care
i-u"auur in.e de la incrpurul existentei lumii cind a adus la
eristenli crealia Prin har. SPre acest deznodement llntea tot
rnersul acestei lumi cu toate feluritele pr€faceri pe care le-a
r6nduit in slujba fiinlelor rationale ca Si cum ele ar fi sdpanul
ior. Cele risifite acum depane de lmPtuefie Ur I l' 521 se vor
bu"uru u,on"i de o lume care nu va avea sfar$it fi ale cerei
viald fi desftdri nu vor cunoatte schimbare'
9J. Jertfa materialtr e truPuljertfe cu care sufletul se une$e
printr-o vointi virtuoasa.
94. Jerda irnateriale e sufleNl jenf?i cu cale rrupul se uneSte
printr-o supunere cuviincioase.
95. Jerda fdr[ Drihan e adorarea inteligentei care pnntr-un
cuvant imaterial scruteazi Duhul li cu toate mi$clrileei igi
pleacd capul inaintea m4reliei aceleia
96. Cunoasterea imaterial! la rugaciune e mai buni dectu
rugiciunea lipsia de intipiriri
92 Cunoafterea imarerial, la rugdciunee simtirea duhov-
material
niceasca la rugaciune. Rugeciunea curati ecuvantul
lipsit de intiparire
cererea ei"
98. Exista un cuvant materialipsit de intipariri materiale
la .uge.iune, ti existd un cuvant imaterial lipsit de intiplnn
! Nou matginala: ,,De-ar fi cu putinF sa fie rarainripanri
t35

materiale la rugdciUne. Cu unul din ele are pinnlie Du
Sfant, cu celelalr are piinii$ie vinuEa unei vointe ferme c
harul care.ajula. in ascuns. p€ nesimlte, ti cend cunoa$
nu srmte nrmrc-
99. Chiar qi in meditdrilecele mai inalte sunt misceri s
nite de lucruri. Ele n-au locnumain patimi, ci 5i in luc
limpezi fi nobile. Nu insi larugdciune.
/00. Orice intiperirc a unui lucrr e o vetimare penttu
la rugeciune. Cand vine din sldbiciune sau de la creatie.
tea nu e vinovata de e3. Dar daca se foftne€zi cu consi
mantul ei, fiindcd mintea a fost depatid ftri lupti, au
singuraticul e vinovat lnaintea lui Durnnezeu, fie c, starca
in lcioare [a rugiciunel e pitimatt sau nu, afari numai
aceaste intiperire se afltr in inteligenlt dintr-o reflecgie no
Sfa$itul primei sule a capilolelor despre cunoatrere.
A doua suti
a capitolelor despre cunoa$tere
/. A|a cum migc6rile aerului arati prin schimbtrrile lor
cineva le conduce, Iot a$a ti gandirearari prin schimb
ei opuse, de-a dreapta sau de-a stenga, ci luptele 9i ajut
harului ii insolesc neincetat mifctrrile cale incetul cu lnce
ingddui€ zi de zi se inainteze in ucenicia unor lucnrn nor.
2. Existi un cuvatlt imbracat in materie. dar care nu
intipdrirea mat€riei, li unul imaterial, dar carc nu loart
intiperire: mai exisd insi unul carc e adt de simoluincit
poarte nici o intip6rire. Atunci car|d in tugdciune se puna
migcare un cuvanl simplu ti lipsit de intiperire, el cond
spre sfirpitul seu cuvantul irnbricat in materie si-l into
:5 Nora marginal!: ,,De-ar fi cu pulinF si tii
Pann cum erai curar. '
t36
cu desavar$re lipsir de I
"hiar spre cel care e mai inrai decat toate sl conduce spre
il6r5irt'tl
lor toatt
? Subzistenta doua26, in care toate fiinlele vor fi conduse
--." eealitate. L-a flcut pe Dumnezeu se pune in miFare sta-
Y" a acesei tumi cu multe diferents in ea in vederea irnii'ini;i
preveac alnainte in gandul semAnetorului' f:icandu-L
";-ma
1"." oura in mi$care cu sarg spre aruncarca seminfelor cu
liuirea atintita pronieror spre deznodtrmSnlul final pe care
116 pus in miScare dinainte spre a devenintr-o zi realitate'
4. Primul glas a fost cel al contemPhrii FiinFi divine' al
doilea a fost cel al contemPldrii tainei distinctiilor a Persoaneior
Fiin(ei ca.e a senrtrtlat.
5. Sdvartind vieluirca virtutii nurnai ln parre ei rnaterialtr,
vedem doar distincliile proprii acestei p64i; strvatlind-o in
oafiea ei imateriala, vedem toate distinqiile ei. Md bund delit
amindoue e fiptuirea ftrd nurne cate lase vietuirea viru$i
oentru a se inelF mai presus de toate distiocliile ei'
6. intaiul vestitor al prinri Lumini a fost lumina ser$ibild
si aceasta i-a cordus pe cei luminati de ea spre Lumini'
7. Vezi cum dup! ce a pus in miscare mai intai prin limpezimea
ei egala pi'frunmselea ei primele sfere [ale ingerilor]
spre lauda-lntai-ntrsculilor primei Lumini, aceeaSi [Lumini]
i-a intunecat li lipsil de lrmirl pe fratii ei de-al doilea [pe oamenil
in multele lor distincfii pa4iale' atdgand spre ea lauda
primei contempleri; li tot ea va fi la sfe$ftul lumii haina Celui
i."^
ftute toaie ca ea str-L cunoasci2T'
"-" "o'fo"
?6 Aluzi€ la teoria lui Teodor al Mopsucnici, funda|rlentala p€nlru lmlo_
8ra siro-orienral,. desDre ccle doue sliti (lararrartrd alc creslrei: ce3 Pn'
tu, a lumii de acum, domioau de dif€rcnle li inegalitarc, 9i cea s€cuncli'
eshalolosice. a lumii viitoarc, in carc stapine$egalitatca 5i un'tat€4 Si in
ueoet"aiat"i" oumnezeu a crcalumea in srar.a cl primL aEtuale
r Aluzie la diverselc etap€ alc crealiei luminii in traditia e'(egeticd 5'roorienlalA:
duoa ce a luminal inSerii, Lumina prima in car€ S'a imbrtcal
Culenul int;Dar a intunecar lununa oamcnilor ( ,fralii ei de-al doil"")'
cominland s, ;e lnrdata si cont€mplaG de in8cri t ranenand haina luni'
ioas, in cat! va fi recunoscul Hri$os la a Doua sa venirc- cl Barr|or'o'
p. rlGlt? (n | ).
t3?

8. Cei din vechime care vorbeau de contemDlarea Mo
au primit inveFtura prin interrnediul corpurilor_ Urmali
inse au avut drept Invdfitor Monada ins[Si, dar in asemir
trupului pe care-l imbrdcasere. SIave mtretiei iubirii
nemisurate ! SlavA minunii harului Tdu neasemenar! S
pogorarii Tale nespuse, caFe a ficlt fiintele duhovnice
stea in picioare lovite de o minunare neinteleasi si c
sfartit le va face si inrre prin adeverul trupurilor lor in o
templarea gandului vetnic cu privire la alcltuirea lor!
9. Gfudifi lucruri mari desprc nedejdea voastrr. murit
Dobindili o inalti conttiinF de voi intive pentru luc
care vi se vor indmpla li carc acum ve sunl ascunse. C
voastre nu e doar o intenphre exte.ioad, li nu e putin I
nici utor de inteles ceea ce EcoDomia dumnezeiascd fa
voi din prirDa zi li pana acum cu nrr.ete prefaclril
.
JA P€ cat inteligenta gusti diversele contempltrri
duhovniceqti ale Monadeia, pe atit sporegte in eaind.i
spre cauza datorit l cireia e primiti contemplar€a li hrlgi
rimene. Orice inteligenti are indrezneald De misura disti
ilor diverselor daruri li tuminEri care-i sunt dale sau mai
graba porivii mulfimii [cantir{tiij luminii lde carc e inun
Pufinehtea sau miretia nu existi inst in aceste distinctii:
ntlatea sau mdretia lumilii, rnodestia sau sublimitatea ei
in inteligenF care le priine$te. De aceea, uneori acest€
,,16rri o apropie de limtla mlnunarii, alteori o pun in mi$are
l".trp modest. D€ aici 5e arate belSugul sau modestia lumii
ln..l'.u.. o prime$te. adice in inteligenp lui. ca 9i limpezii6a
mai mare sau mai mica a vederii lui.
//. Darul luminii li desftrtarea bucuriei nu urrneaz'a indeaorice
intunenc, asprime a luPtei sau inlunecare Aces_
"roaDe
l'"r insa vin negresil inaintea orictrrui dar' fie cu un ceas, fie
.'r o zi, fie cu ceteva luni sau cu ciliva ani' pe misum acestula'
;cu nepulinltr ca binele se vine inainle ca in 8a'ndire sa se 6
Jus in mi$are tulburarea unei mari intunecimi 9i ispite De
iceea, de fiecare data cend mintea e pe cde se dobandeasce
larul unei odihne, e mai intai chemata la o mare lupti 9i la
nenorociri, la capetul cerora doar se inttezAreSte lumina Pe
misura apaserii incercirii vor fi ii Puterea $i ineldmea daruiui.
Acea56 randuiale o vedem Ia toli sfintii, ma ales la inceout,
fiindce atunci cand se apropie in chiP simfit de darul
dumnezeiesc trec printr-o mare ispitd: unii int!tr in lupte cu
demonii, allii indud incerceri ascunse. Fericit inse cel care
n-a ajuns la lenevire 9i care nu s-a predat legaturilot cu cei
drn lume $i relax6rir; care nu fuge de lini ire intr-o destindere
ca sd scape un moment de asemenea incercEri"
,/2. Parintii sPun ca atunci cand omul incepe sd se desparta
de pacatul care-sdl4luiegte in el si st iase de sub s6panirea
duhului acestei lumi, se intamPle cu el ce se intample cl] femeia
ce sti se nascd Ur| 16, 2lli zi Si noapte pacatul il tulbure,
sufletul sta gata s[ piari ti mii de ispite vin asupra lui Dar
cend vdzduhul dinaintea lui incepe sA se insenineze li vede
. 'zr Aici in U, t0, ca t' in It, 8 tr I ,52, tsaac vorbcsle d. ,,Monad{.,
ddlzrd), d. unde vine g adJcflivut ,monadic. ,,singut' \ihid4rdt,e\p de depane
sinaci pcntru
nddejdea lui, inima lui se intdrcqte inaintea potnvnicutui
viala monahilor solitari, care urmarcsc sa r€atizeze in
$$ prjntr-o viafi unificara ,.unilarea" divinr,
care-i .ta in futa
at cerei rcvclaror
si dobattd"tte o biruinF desavfutiti
e Hrisr
Kephalaia.G-nostika ate l$i Evagrie. aia cum a ar*ar c. BuNoE (..H,
asupra peca$lui. Cu fiecate zi ce trece il intamPind bucuria si
ou Monadc? Au sujet de deui norions cent ales de ta terminoloSie diferiteie greutili care vin pest el i se par acum ugoare, pili
Encnne", Iz Moutco'l 102 I t989l. p. 69-9t ),,.monada,. des€ftnei ce incetel-cu incetul ajungi in portul milostivirii' pe cate toii
unt ldtea- (Forologic, flJ e(hdrotoSrca in Hnsros s intregi, Lrcat,r cu I
nezeul Unrc tcf Isaac. mar Jus Sula l.9l_92) pcnrru a evita conol r"
panteisre, versiunca siriaci core.rarl (.,comuna
.,Lamurire: E limpede ca inteliSenF nu trebuie sa inceapa s! s€ rev€r
. S, a K.phatak Gn \e
a relnut in
,,Monada doar cu
lor
sensul de Monada
lelut dc qand;n
divina.
- un lucru propriu celor c€ umblt $ se istovcs'
,iunoagrerea |n
nadici dcvine
lu.,unr.
arunci cunoisterea esharologicA
a.e(rc; Iumi
a tui Du.n"""u,
-. cr nebu,c ia x rcvene in cunoa$€rea lur Dutn'
.f,ia' *'"
..morada" nu mai e subiectul (frearutin l" ii'l*itli legandu-se in orice clipa d€ gandir€a la DunF
Dumn€zeu),.i obiecrut (Du 1c/P" "i"r"ii""
7€u I nsu9i) .onlemptatiej. cf. Brtrtol(). p. t1? (n.2).
: la'd i se li\a tulburdta de Snli de tol lelul '
r3s
|]9

7-
sfintii ku atins dupt lungi osteneli, fiind inirisrati $i chi
pentru Dumnezeu.
/J. Flacara cale cade ln inime ta vrerEa rugiciunii i
mddnlarele sunt ca paralizate, c6nd simprile seitring, li
e sltbit?i, ti orice miFare a minFi lnceteazi, iar omul s
genuncheat mult?l vreme in acelafi loc, e o flacere pe
ne-o face cunoscut?i citirea cu o cunoa5rerc care ara6 lir
adevarul exact- Cand omul se apropie de rugaciune. adu
aminte de cuviniele strnitoase privitoare la Dumnezeu ta
a meditat pufin inainte, aprinde mintea care se roage pri
felegerile pe care i le-au adus a@ste cuvinre.
_ 14. Pari c€ omul nu s-a invrednicit de descoFrirea
lor dunurezeiegti cunoscute de minte intr_o curilii desev
prin lucrarea.Duhului Sfant, pand atunci mangaie.ea mi
gustatA de cei ce umblil pe calea cunoa$terii ln vederea
tei descoperiri. Fie cj rnediteaztr la psalmi. fie ce se sar
In ctttre $t rugdciune, sau inteligenF medileazi" totut .
srngur scop: se sc lnwedniceasci de lucrarea [Duhului
minte. Ei care penru cunoa$terea lui Dumnezeu inre in
care zi in mari incercEri fi se pregetescu bucurie de m(
al_caror duh nu se int.isteaztr $i care nu lasn lini$tlen, se
ld d: !*.ld: T* :
i" numnezeu inrr-o uimiJ p-ar{ii
bela-tnimii, in inteleg€rile pe care le primesc iin c6r
cand ln chip nedeslutir.
,,,,f,:-ldT"T"y* il om in vremea cand corabia tui ptu
lrnr$rt lmprnstr de adierite bucuriei r,er qi tr inlelegerilor
xrr€EBrr ur care ir tll
rnrrna, lnci pricinuir, de grija lui Dumnezeu gi poate de i
de grei€altr. prodlce in suflet o intristare dumnezeiascl,.
care in realitate inttrrette sufletul. Din ea se nasc rugd
curate S-i pitimaF, purtitoare atat de e bucurie,
uq!u!rr, cat car Si gr de"i oe ll|
tare, atal de nidejde, cat li de teamtr. Fiinjca ei gi spr
p-oate- mA abat de la drum!, sau: nu cumva ritacesc pe n
reprate depane de Dumnezeu, pe una din cararile ritaci
De atcj el dobandeSte o mare snrerenie in gindirea lui, fiin
aceaste frict ii impiedic, inima str se inalt€ din pricina bin
la care a ajuns deja.
t40
/6. Credinta in Domnul e refugiul sufletului in vrcmea in-
6srcirii $i a intristtuii; mirturisirea slebiciunii e refugiul fap
tr.ririi luI'
/Z Cei care s-au inttrit in nidejdea viitoare gi s-au invrednicit
de bucuria in Duhul nu riai cauti str r5rnani in aceasti
viatE, ci cati vrenre n-au ptrdsit-o, inirna lor freamiti fi suspina
dnjind dupe fericirea de acolo. Stiu bine ce spun cei pe
iarc acest gAnd i-a Ecut nebuni $ pentru care luhea e rtrv4ita
de desfitSrile cu anevoie de suportat care s-au pus in mi$are
in ei ti au umplut toate inima lor, astfel incal certitudinea
orinlti de gdndirea lor le-a luat orice indoial5. GAndirea lor e
atuncinflIcirati qi ei se inareaba cand anurE vor lisa trupul
si vor vedea mostenirea lor. Prin harul lui Dunmezeu s-au
iovrednicit de aceaste bucurie de la Cel CaI€ levarsd da.ul
unei aser€nea credinte in cei ce sunt in Haistos nu pe rnisura
ostenelilor lo., ci pent u nemisurala Sa buntrtate, $ CaE-i
face se se desflteze din bellug de ele lnctr din aceasti viattr
trisd $i stricecioase- Cati vreme ne gisim pe acesi pamant ce
s-ar putea asemtrna cu aceasttr credinli a inimii datii in dar din
cend in cand spre desfdhrea unora din prietenii Lui?
,/8. Cit de slabtr e puterea cemelii ti unna literelor pentru a
ardta exact toate acestea intr-o carte fattr de cunoatterca celoa
care s-au invrednicit prin harul irnbel$gal al lui Dumnezeu
str li se dea darul desfitarii de bunittfile duhovnicegti !
19. Slavi Celui ce S-a fecut penhu noi Mijlocitoml acestor
bunuri ti prin Carc ne-am invrednicit sd primim, si cunoa.F
tem $i s[ simtim in credinF ceea ce ochiul n-a vezul uechea
n-a auzit fi Ia inima omului nu s-a suit [,] Co 2,9], toate cele
bune, Cel Intai-Nlscut Care e luat dinre noi gi Carc este cu
adevirat Chipul Celui Nevizut [Col l, l5]. Cdci Ft€a durnnezeiascd
a unit cu Ea ceea ce a luat de la noi spre ntrdejdea
fiintelor rationale, nddejde al cetei obiect era prstrat in El de
la inceput gi pe care ni l-a filcut ar{tat acum. Pe unele cuprinse
rn acesta ni le-a f:icut cunoscute pain El p€ntru a ne asigura de
celelalE pestrate pentru noi, pentru lnnoirea pe care aceasd
slare la noasrrdl o va primiarunci prin El.
I4l

20. Migcarea de menie din firea noastra nu e reprolab
atunci cand se datoreaza unui impuls natural, ca in cazul
timirii foarnei sau al freamdlului poftelor care nu sunt nici
date Ela motiv: firea insali se mi$ce pdn ele ii mi$5rile
nu sunt reprotabile. Tot a$a nrci mania nu e blamabild c
se pune in miqcare din pricini care se afle in noi, dar devi
a5a arunci c6nd ne slujim de ea in faptele noastr€ sau ii f
loc in noi ca sd int6rzie in conltiinF noasre, pentru ca gen
rea nonstre se mediteze la ea. Nu suntem deci vinovati Dc
ctr incerc?im manie, ci numai dace o arftem in afari in
fapti. aruncan de pildl un cuvint nechibzuit care rene$te
cineva sau fecand un gest de rnanie care, chiar dact e f
bun in sine, e totuqi vinovat dac5-l facern fafi de cineva
boldili de minie. O minie deasi, u$or de stamit ti prelung
e semnul unei boli serioase a sufletului. La cei care se in
jesc de ei irsi$i, ea devine o obitnuintA plectnd de la ntr
zeald (akedial Si mahnirea con$tiintei lor. fiindce ei ii
drumul ftrd ca sufletul sd le fie vindecat si ftui si fi doba
indelunsa-rebdarea
cele care le Dricinuiesc mahnire.
incepetori insd ea devine o obilnuinlA plecand de la marl
iubire fati de poftele lor. Iar Ia altii mania e pusi in mi$
de rnandrie sau de slava desarti.
2/. Cat despre palirna desfriinerii. dace n-o pune in mi
o cauzi exterioara, firea nu obi$nuiegte se indrepte spre
cu repeziciune impulsuri arzetoare Si nestivilite. Acest lu
ni se intampld totuti, fiird vreun prilej din afare, printr-o p
srrc de sus ih scopuluDtel. Dar o astlel de Deresire nu arc
lira aceste doui pricini: fie pentru ce invinuim li disprc
pe cineva in aceastt privinf,A, fie din cauza unei pereri de
insine care a rlmas o vreme in conttiinta noastre, perere
trivit cereia fie am invins acest gand, fie suntem convingi,
puterea noastrl ti credem ca l-am biruit prin strtrdaniile n
tre necunoscand ca lucrarea lui Dunmezeu sevar$€$te in
orice virtute printr-un dar al Lui. Sunt Parinti care spun ci
demonul ne trimite aceastA patimi din invidie. Dar e greu
crezut ca el si poat6 face aceasta sau orice alt lucru care
incearcd din propria lui voinF, f5ra o paresire care vi
dintr-un Dlan dumnezeiesc. Cdci altfel nu ne-ar fi dar lini
:-i miicar un ceas Esle cu noi o Cileuze car€ ne insolette' iar
1ll.'.i1" parasiri vin de la Ea lspita desflanerii vine
"..*"i
[.-ain u.a"*a pdrisire, fie dintr-o cau26 exterioarl care ne
l]1"= r.in .irnruii, fie dintr-o aducere-aminte sau dinir-o Pl5-
]-." ltirni. n-o fu"" ta tace mai rePede ca rugiciunea insolti
ll ;'nn.nun.tt..e. .aderea prelungitS la pemant inainlea cnrcii
iilliu aur..ea ii .-erenia inimii' li o foamete autoimpuse'
22. Chiar dac6 se intemple sal biruie pe lupttrtor fi sd-l raneisci
cu loviturile ei. nici o palima pe care o urd$te cu adeui,ar
si a.arei team6 nu pirlsette nici inima. nici gandirea
1ii, ori"* 9i o.i.u. n fi, nu-i va fi socotite drept p'cat dace
ei iontinua se o urasca, fiindci Dumnezeu este drept Fiindci
iiunci renii nu intarzie str-i urmeze p5rerea de rtu a sufletlrlui,
iar aceasta e un leac lnaintea ctruia nici o rand nu Poate
,iu. Ca o.apt" adevirat aceaste padma se poate vedea din
"u
soaima gi sufering niscute in rnidularele lui chiar ti numai la
aduceaea-atunte de ea'
2J. Smerenia e virtutea unei gandiri sdnetoase; cat dmp
ramane in om, acestuia nu i se va intimpla str fie perisit de
Dumnezeu in nici una din ispitele care-i pun la incercate trupul
sau conltiinF prin patimi sau suferinte trup€$ti li sufletetti'
24. SA fim siguri c[ printr-o hotarfue dumnezeiasctr once
paima am iubi t'i pe cari am indrlgi-o e pasibile de osande ti
e socotite o vinichiar daci n-o Punem in pracdce' Vom
primi, atadar, pedeapsa ei fie aici' fte in lumea viitoare ca ll
ium am fi savisit-qefectiv' fie ci e vorba de pofta desfrantrii,
de invidie, de ieutaiea fa[e de cineva sau de orice alti patima,
lentru c[ ne-am compldcut in inirna noastra inr-un Iucru
de;Dre care $tiam foane bine ca e contrar voii lui Dumnezeu
1r pentru ce l-am indrdgit ii-l iubim inci in amintirea
noastr4.
25. Cand slava de$arti sel4luiette intr-un cuget trupesc' ne
Predd parimii desfrantuii; candsalnlluie$e
intr-o conitiinfd
sufleteasci, ea face si creasce in noi ciuma mandaiei: Pe una
ldesfrinalea] o hrdnegte lingutind truprrl,.iar pe alta fmendria]
prln inallimea virtutilor $i a cunoa$te l el
t42 |4l

F
26. Dobandirea $i descoperirea
care inleligenF a
lepciunii duhovnice$i se vede din grabnica con$tienti
lipsurilor proprii. Cunoa$erea exacti a lipsurilor proprii,
arata misura in care simtim cu adeverat intelepciunea
hovniceasc5, ala cum absenfacesteia e ardtati ugor de fat
ca nu ne simtim lipsuril€.
27. Cand intr-una din ostenelile durmezeiegi [ale a
sau ale incerc:ldlor care le insotesc, vezi in sufletul t5u o
te,e li o riMare neobiluitlt prin care rezilti cu bhndete
si fi tulburat, a$a cum obifnuie$te firea, ba chiar o ve
insolette inina ra t o incurajeazi, in a5a fel incAt poveri
asprimile ostenelilor sleb€sc $ se domolesc. iar gAndirea
devine iartr$ plina de .avnd, inlelege cA atunci luc.aEa
Dumnezeul e aproape de tine gi ce Dumnezeu e gara s
ajute cu buntvoilti in lucrul tlu.
28. Cand vezi ce una din patimi, chiar daci o uresti, sau
gand, oricare ar fi el, se mitc{ in tine neobignuit de
teme-te, c6ci lucrul nu se intamplt ferd motiv. Cdci pe
suferinta unei rugtrciuni care-i este adusd cu serguintt,
rea Domnului, pentru Care toate sunt u$oare, poate sd f
treacd de la noi lucrul in care am crzut din neDdsarca n
ti si intelepleasce inirna noastre ca str cunoasctr aceste luc
ascunse ajutandu-ne sd iegim cu bine din ele30
29. Exi$A o durere care- inchipuie ci are drept cauzd
Dumnezeu, pdcatele noastre sau lucru le dumnezeiegtii
care nu Ie avem gi a c6rcr lipstr ne face si suferin! lD ti
ea este o curst a satanei care o ascunde g6ldirii care parg
se indelemicefle frumos cu frica de Durmrezeu, precum
scris: ,,In calea aceasta in care am umblat ascuns-au
mie" [Pr l4l, 3] 9i: ,,Pusu-mi-au cei mandri curst si firnii
cirerile mele" [Pr 139,6]. Cdci p.in intrisrarEa pentru
nezeu vaea sI ne lips€asca de bucuria si de desfitarea De
. ]'.,Lbmurirc: Prin nEditarcl ru8&iunii I pnn ftica de gandun ga,
e luminarAdc Iucrar€a ju' Dumnezeu care insolenc fnca eiae Dum-nez
fuge Si e sloboznl de rlricirea ascuhnrii de saran car€ obirnuierle si i
beasc, p€ om prin inrenEdiul suflelului. Rugaciunea in;i h;ineaz
chip frre'( Inrma F€nrru cA ea se gimdette ta Dumnezeu..
^ rvem in EL iar prin frica de pdcat[ul comis] vrea se ne duca
,""-aeznadejde. 56 stim bine, deci. cd orice frice de pacatlul cG
j;51 5i orice intristare pentru vrnurcla nedobanditdl neameslecu
nadejdea milei lui Dumnezeu, Si care rnerg neschim'
"61e i,r in una 9i aceea5i direc[ie $i nasc in noi demedejdea. loate
ilir,"u tunr uptint" in noi in chip vadit de satan.
J0. Hristoase, Mantuitorule a toate, Care fiind ascuns in
Dumnezeirea Ta ochilor serafimilor Te-ai aretat lumii in trup
onenesc spre indrePtarea striciciunii fiilor oarncnilor, inteleplegre-me
p€ calea Ta. DA-mi intelepciune str ttiu cum se
1fr apropii de mdrelia Ta! Astdmpdrd in inima rnea ntrdejdea
De care mi-am pus_o in Tine, ca sA mi imttlt de ea in fiecar€
llpa si in desf4tarea ei si uit lurnea muritoare. Invrcdnicegte-m6,
DumDeztule, prin migcirile stemite de nddejdea mea
ln Tine, de uitarea care se lucreazi in fiece clipe in sfinlii Tai.
Cu adevErat, fratilor, crcdeti-me cd nu mint dace vi spun ci
aonci cand inima e luminaE de acest gand, in om se vede
cev asemenea unei nebunii.
144 t45
J,/. Singuretatea ne face pinatii unei inteligente dumnezeiepti
gi ne apropie in putin, vreme li fartr nici o piedice de
limpezimea g5ndirii.
J2. Cand lumina apune ti te inabusi dir lipsa ae.ului, abnci
folosegte-te cu ravne de c€le din afarE: de ingenuncheri, de
imploreri prelungite q. a. m. d. Cdci aerul se va limpezi pe
nea eptate, soarele se va ridica din nou fir5 veste li uneori
i$i va trimite razele pant lajumirak2 bol(ii cere$i.
J.t. Prin marile lui lipsuri, un loc pustiu ne face si dobdnotm
omorarea inimii, ne di o inirna de copil li o amestect c!
Dumnezeu prin privirea alintiti neincetat spre El in chip neabAtut
zi Si noapte.
34. Smerenia e rccapitularea reculegerii rnintii. Ori de cate
ori mintea se imprbtie, i se taie midularele smereniei. Dace
spur ci se intampltr ca ea se-9i adune g6ndurile chiar 9i a9,
Sarde$ti re|'|. Aratl-mi o singura patmd rea care se inalF in
nrnte fdre imaginile lucrurilor. Dacb mintea e modelatii de
rmaSini care-i vin de la materie, nu va exista in ea reculegere;

dar daci reculegerea [in jurul materiei] e risipid, e lim
ca 9i mintea e liberd de imaginile perima$e.
J5. Lini$tirea mintii inseamni a sta in fa{a adeverul
suflet, fiindci adeverul e cunoscut lirn imaeini. Adev
limpezimea gandirii la Durnnezeu cale se inalli in minte.
36. Orice gdndire intipareste in minle lucrul spre c
mi$tr. Dar fiindce e lipsit de imagini, adeverul nu intip
nimic in minte atunci cand aceasta s€ gandeste la el,
maierie. nici o alctrtuirc de ganduri. Bine a spus un cuno
[goostic] imbrecat in Dumnezeu [Evagrie]:,Mintea care
pe Dumnezeu e libere de iltipiriri ti de materie"]'.
ihagine care se afli fu minte e aFdar mai prejos de
GAndirea la Dumnezeu asaze mintea nui Drcsus de irna
JZ Patima nu mai domne5te inrr-o gandire moane f
lurl€. Moartea faF de lume e o atteptare neincetatl a m
Cand existi iubirea pentr un lucru oarerare, amintirea I
migcl repede ;i in chip aprins in gdndire, iar cand iubire{
el dispare, amintirea lui rtrmane multtr vreme: dar chi
atunci cand remane, rimane in chip rece 9i simptu 9i n
mai tulburd. Aceasta e moartea de c:Ire vorbeam: cand n
iubire faqi de ceva anume nu se mai geselle in noi, atu
patrma lui se stinge, ti nu mai suntem tulburati nici de
tfea, nici de vederea lui. Atunci insd cend amintirea si v
rea lui ne tulburd, e evident ce patima lui e ince vie in
pricina iubirii pe care i-o purtdin.
J& Mila omului e adtarea [imaginea] milei lui Du
date ca un dar al meruntaielor llui Dunmezeu] celor a
inima e indreptatd spie ea li care u6sc lunea ti o t?iged
pentru Numele Lui. CAci e cu neputin!5 ca oanEntr care
robii lumii, ai slavei ei, ai stdpanirii ei, ai odihnei ei
posesiunii ei" sd se invredniceasci de minunatul dar al
Ev Keplulaia Gnosnka l. 46.
NoG ^c.tP-, marginalai .,Nu c, aceia carc au
ofl magrstrati nu pot fi miloslivii nu pot fi
p€nlru acesre lucruri.
llo
..,ndce acesla se ml$ca numai in limpezimea con$tlinlel
i-am razut vreodad pe cineva^robit
gandul sau de Patima
l.-,,,, din lucrurile de ftai sus in care sa se giseasce o mil?i
l]]iuar:;ra. Unii sunt insa lipsrF de ea din ne$tiinte Cu cat
"j"aitau tor e acoperile de unul din aceste lucruri, cu atdt
iJnr impiedicali de ta aceasta in misura in care insi le las6'
^",,*te vinute neasemanala
mi$e in ei pnn apasarea pe
ili.l"-o p,oau". u""*ta lesare li, in mesura in care se curata
de once legdruri cu lumea. se ml$ca in maruntaiele lor qt mila
iins.r milei ca Si trcalo$ia vin, a;adar, din marele numar al
iaiim,lor, fiindca acestea invano$e zi inima 5r n-o lasS sd fie
;scJta de mile. Unul ca acesta nu Stie se aibA comPdtifiu.e
de cineva, nu $tie se sufere in lipsurile lui, nici sa se intristezt
!€ntru cei ce cad in pecat; ci, din pricina patimilor spuse rnai
ius, minia 5i invidia sunt inca tari li Puternice in el, iar uneori.
miscat de un zel nebunesc, se intempld se fie cuprins in
sufletul sau ii de o dorinF de rtubunare in locul lui Dumnez€u.
Se intelege ce ln sufletul shu nu e loc Pentru mild Diferitele
lucruri despre carc a fost vorba in acest capitol le vei
gdsin orice om. Faptul de a da siracilor e doar Partea cea
mai micd gi neinsernnari a milei ti nu pretuiette nimic in fala
p54ilor ei principale, care au loc in inimi ti de care conitiinta
se impefti$e$te p.in gustarea durerii pe care o incearcf, inima.
Dar de ce sd facem ca gi cum n-am avea acum nici mecar
aceasta mice pafie? Chiar $i aNnci cand cineva de altuia o
bucatf, de paine, cine il vede priveste la aceasta ca la un lucru
mare. Sigur e ins6 ctr Dumnezeu nu o va primi pe aceasta
Imilostenia exterioartrl Ere cea dinainte lmila liuntricd]
J9. Bage de seame se nu te la$i s6panit de Patima celor ce
se imbolnavesc din dorinla de a-i indrepta pe allii ti vor se fie
cu de la sine putere cenzorii 9i indrepttrtorii tuturor defectelot
celorlalti. Aceasta e o patimd deosebit de aspre ti ea se vede
nai ales la cei peresli de punarea de g.ije a lui Dun ezeu'
Mai ales daci nu esti egurnen, nici indi-stetitor' ci una din
slugi $i mai sunt si altii ca tine. Fiindca acest lucru e treaba
egumenilor. Daca-mi vei spune: ,,Fac asta din iubire", atuncl
nu cere de la tine aceaste iubire. Ceci e mai bine sa cazi in
t41

desfranare decat in aceasti boali. Nu vorbi de r{u oe ni
nici nu flt aluzie la gre$elile lui in fata altora, chiar daca sj
tia lti vor spune: ,,Trebuie str cuno$li bine slrbiciunile I
Spunele acestora: ,,Nu cunosc acest lucru. Si chiar daci
auzit ca€ ceva, din pricina rtrnilor sufletului rru nu mir
ingtrduit se le pistrez in amintire sau si mt gendesc la
Daci iubirea lui Dumnczeu e in tine, Fegetette in mglcl
tdrntduirca sufletului seu 9i lasi indreptarea lui pe Eea
Dumnczeu Care e mai intelept d€catine. Daci Durnne
ajunge sd-l indrepte atunci cand te rogi, cu atit mai pu
vei putea face prin propriile tale puteri. Dact e ucenicu
slujitoml tau, spune-i atunci un cuv6nt, o singud dati. fi,
nu se indrcapt , despane-re
el. Aceasta-i calea u
singuraticii desiv6rgili care-gi pnzesc suflerul. Dee e pr{
nul tdu li se ascunde de mai mulli gi de oanrni incerc;ti,
pdneazr-te de el, rnai ales dace-ii drnoatte defectut $i i$l
rulinea" dar dispreiuie5te mustrareatr.
44 Oriunde te-ai afla, fii singuratic in conttiinla ta,
ti strein ln inimt, nearnestecendu-te cu nirFIlI.
41. Nu asemena toate vieluirea[monahalt]
li minu
ei osteneli cu absents notorietttii, cu lipsa de renurne fi
de toate. Aceastii fugA va crepte giva fi paziti de lipsa d
torietate.
42. Daci oric€ int6lnire a ochilor gi urechilor sporegte
durile ltruntrice, atunci nici o osteneali nu va fi Drea
pentru cei carc alearge cu s6rguinldup6 cele vezute pi v
acela$i timp se sileascd la ticere cele auzrE.
43. Nu rnulli inteleg, nici nu sunt convin$i ce noi, sitr
ticii, nu ne incuiem in spatele unei u$i pentrua practlca
13 ,Jlmurire: Acesr lucru seamiri cu c€€a ce spunea M^Rcu MoN
[= AscEnrl-l:
"Mar
bine c.te a ne ruga o evlavie Fntru aproapcte dc(
musrra pcnrru tot lucruf ' [Desp.. bg.a ddotaic.ascd 135) Si: ,ec ci
.rculte de un cuvanr, nu-l siti cu un d! cuvanl ci dobitndesrc o.. n
folosul pc care el l-a dispretuir prin r{bdar: ra, ti rtbdarej ta iii va
de fofos decit indreprarea ra' lDcsprc cei .. ti kchipui. .d ,. ind
pth fap'e 2001."
,.a. ci. din conrra. pentru a muri p6n6 $i pentru virtute. Ial6
.;ea ce e ascuns Pentru cei mai mulli. Virtutea o practice cei
u;i 5i * po"t" fi practicatl ti in miilocul rhultimii Dar dace
noi in linittire clutim vinutea li fratii nogrri incercali in viala
de obfte fac la fel. aonci de ce la mormentul chiliei sd mai
tuga? Dc la linittire ne attePtem
^diugim s{ primim un lucru
cu neputinti de gdsit in multirE, chia! dactr am ramAne span-
7ura1i de pleoape [din cauza epuiznrii]? Dactr ne-am sergui
spre pracrica virtulii, ce piedica e atunci pentru vinute locuir€a
lmpreune cu cei mulli? Conviepirea cu cei multi n-a imoiedicat
niciodati postul, slujb4 milosrenia sao alie fapte ase-
'rnenea
acestora. Ba chiar duce la o Practicar€ li mai mare a
lor, ii de altminteri no Stim ca virtutea si exisie ln afar" acestot
lucrun.
14. Din contri, desftrtar€a duhovniceasctr dtruite inF-o lucrare
ascunse nu e socotiti virtute, pentru cl e sdPena virtutii.
Virtute e orice faptd strvartittr pentru Dunulez€u in afattr fi cu
mrpul simlit. De accea virtutea o pratdcem ln comunitate, $
numai dupa ce am fost fomati in ea intrim in linittire attep-
6nd se fim vrednici de ea. E limpede cd lini$irea o tulburd
pani fi cantecul unei pbsrrele, cu atat mai mult oarnenii car€
inka ti ies neincetat ti pe care suntem nevoi{i str-i vedem.
Vedem cd mulli pirinli duhovnicegti, al cdror trup nu-i mai
ajuta sE practice ostenelile virtutii, nu vo. se sltrbeasctr cu
nihic lini$tirea, ci prevelti cu fats la plm6nt in chilia lor cu
uta incuiatt in urma lor, rtrrnan singuri in lini$irE. At fi fost
drept ca ei se slebeasclinigtirea pentru ctr nu rnai aveau de
ce se practice ostenelile ascezei? Dar dulceats singurltitii nu
le ing'duia se fie expusi neincetat privirilor onei aduniri.
Cici o singure rugiciuoe adusi lui Dumflezeu in singurdtate,
cu inchinare ln inimi si intr-o dulce srnerenie li umilintA, e
mai desfrtati pentru ei decat zrce mii de osteneli 9i ruglciuni
aduse lui Dum.ezeu in afara cbiliei si decatoate vederile $i
cele mai bune legdturi cu lurnea, $i decAt orice procesiuli ti
Praznice. Scopul vinudi e viaF singuraticd cu Dumnezeu ti
medihtea 6cutt a mintii ta El. Pentru singurdtic nu existi
praznic pe pemant; praznicul lui e plinsul seu, fi in locul os-
t48 149

tenelilor [ascetice] cu care al$i se sltvesc intre ei nu E A
cere, cunoalle apesarca liniStirii. Spune-mi, fmte, oare fa
de a fi tdiat de legarurile cu altii, de a simti plansul Si du
gandirii, sau revirsarca inimii de fiecare clipd, ingenunc
in fata lui Dumnezeu nu sunt o ostenealtr? Sau crezi cA e
teneaH doar postul sau aostirea multor rugeciuni? Oarc o
neala inimii $i stdruirea in singuretate nu sunt ti ele o no
osteneale? Nu e oare feaicit li aproape de Dunmezeu cel c
chiar dace minance si doarme roa6 ziua. rarnane in fi
in selalul singur66tii lui, ceea ce este singum osteneala
voioase? $i care sle inchinar la pemant in fata lui Dunrne
chiar daca, fiind suferind, se odihne;te o dati pe zi? S
ne-mi: cum se face cd multi sau aproape toti creStinii su
u$or ii cu curaj ostenelile trupetti li p.actice cu bucurie
viatutile de care am vorbit, dar nu se incurnete la aceste
neli? Nu te matni. frate slab la rrup in linitrire, dacd n-ai
teneala trupului, fiindc5 panea ta e mai mare decat toate os
nelile Si toate virtutile practicate in afara linittirii. M
darul pe care [i l-a dat Dumnezeu $ care std ln sclruirta
iubirea de lini$rire, care e un dar mai mare decar darurile
petti dale lor. Am lungir acest capirol peste obiceiul res
in celelalte capitole fiindci vad ce de Ia aceasti opinie v
multora un defecr nu rnic: degi dil pricina luminirii primi
a marii infli4drdri ti a disprelului de lurne pe carc-l alr,
zesc lini$irea, totuFi cad in dezntrdejde pentru ctr, nepu
posd, priveghea sau si-Si chinuie trupul cum fac mulgi aI
nu rrrai practice os€nelile trupetd. lntr-adever, rnulti smin
ti rnend.i in trup ii impiedice prin cuvinte de$arte si s€
ce lucrului alat de mare $ minunat al zivor&ii 9i liniqtirii
ei infiti dat in dar de Dumnezeu numai unora, ca si su
in sEbiciuDea midularelor lor povara singurrtElii $i osten
durerilor inimii carc tulbur5 li inspaimanle oameni nobili
curajofi. Int.-adevtu, osteneala o suta de frati care Dosi(
$i fac slujbele in mijlocul zarvei lumii tr a oarnenilor nu c
tire$e cal lucmrea unui singur singuraticare in slabiciu
hi $ade in liniltire, dact se pe2egie de orice legeturi cu
menii $i stdruie neincetat [in chilie] inderdtut ugii ei, fdri
nrmeni se nu intre fi s6 nu iasi din ea. E limpede c6 nu v
t50
hesc aicr de cei care nu pazesc lini$lirea decet cu nurnele. in
i'-o ce toati ziua la ei se inrri 5i se iese $i se ajunge la ei cu
l,"unnu..i uotOesc de cei care nu-gi deschid u5a de la o duiiinica
Ia alta. care nu vorbesc. nici n-au legerure cu cineva $r
-"- sapumani intregi 9ed cu u$a desevartit inchist. ori care
ifr anrri nu indtnes. p. nirneni afara numai [cend se imPefie-
.".c1 de mdnluitoarele Taine. 9i care nu se aptopie nicidecum
le piocesiunile praztticelor 5i de adunetile lor' Daca existt un
.;nguratic in stare de acest har ti care a primit acest dar de lia
pu-mnezeu. dar pe care egurnenii sau indi-stedlorii rninlsti
rilor din pricina relaxdrilor lor, a insistenpi lor pe paaciicile
mtpesri sau din gelozie il impiedicl sa $da al4 ace$tia vor
avea de-a face cu Durnnezeu ti vor da seama inaintea rribunalutui
lui Hristose.
15. Trupul sufletesc [psihic] propriu suflerului e dreapta cunoastere
a firi seletoase in care vei ce{ta scapare ln vremea
infirnecarii, a gandurilor blasfernatoare, a mipzrilor nerutinate
care intineaze gandire4 a intampHrilor nePrevtrzute, a gaodurilor
nerecunoscetoarc t. a. m. d. De aceasta este neaperata
nevoie p€ntru a gisi replica corecti ce trebuie data intr-o anume
situatie, pentru ocrotirea ascunsi ti odihna inimii li pentru
incurajarea gandirii ln mitcerile de intristarc care nepidesc
de obicei sufletul din p.icina marii incerceri $ a ispitelor
singuratatii sau din alte motive cai€ vin de altundeva. Atuncl
gesim in ea o maJe uiurire. Nu intotdeauna. dar adeseori le
facem se tace prin rugaciune, ori se intampli ca din pricina
dvnei sale gandirea str n-aibtr destub reMare ca s, se mul$rmeasce
doai cu mgdciunea. Faptul de a inlelege numaidecet
ce poate si o sustintr e propriu unei firi shitoase fi intelepie
si se datoreaztr in acel;li dmp ajutorului harului, aduceriiaminte
de Scripturi sau milcetilor intelepte ale firii cal€ lntiresc
mintea. Suflehrl nu va fi insi atunci cu totul nelucrtrtor,
to ..La.u;re: Desatar€a duhovniceasca e adevada cunoaitere a Firii
dumnez€ieSri a carei c€nitudine €xacte Si simtiti are loc p.itrlt'o descoFir€
a Duhului.hara aceestl cunoa$erc. vinulca sc lntemeia?n p' frica de m"e'
lia lui Dumnezeu, iat inc.Ederea omului se inlemeiaza p' rispl'lrrca f'€
cate o a$eapt5 pentru ostencala vietuirii lui iar nu pc nils Llidatain dar'"
l5l

ci doar pentru o vrerne, pana ce aceastd lucrare ne ajutt
ascuns ineuntrul inirnit, nu printr-un glas auzit din afar
printr-un efon liuntric, ca si nu fim batjocun dernonilor
inleiindu-se imporiva noasre ftai mult decar obiFuiesar
pune capdt nrgdciunii ti dulcii rEdir6ri a mintii in convor
rca ei cu Dumnezeu".
46. Cuventul talharului de-a dreapta [lui Hristos pe c
L.23,421 arc in el chipul credinlei g al ceintsi lintoarc
Cei cale cred $i se roagi ca el nu vor fi Er! indoiale de
nici de pdrttrlia imprcun, cu el la fdgeduinta pe care a D
mit-o acesta, chiar daci ar fi ucigati sau desfranad, cu co
str pund capdt puntr ilor lordinainte.
47. Cuno* purcrea Proniei dunrnez€iegti, cale invatt,
zelte ti cdltruzeste tineretile noastre, acera care cercel
neincetat iD chip subtire me.sut gandirii: cum anume ni
intamph adeseod se ne educim, sd ne Fegarim 9i str IE
inf dar cand vine motnentul ne descoperim nenorociti ti
$e4i in toare figeduinl€le noastre, capiiulend ad,nnc umiliti
deznnddjduiti. Duire carE ne gasim dinrr-o dattr ageri in or
osteneale gi virture, Iumina{i fi inflicemti 1n toate miSc
noastre, fEra ca inceputul ciii noastre se fi semenat cuhva,
aceasta; cici am inceput in neputinF ii slebiciune, in misc
stricacioase fi cu o inirnd impoveraH. Din asemenea schi
bari se cunoatre punarea de grija a lui Dumnezeu care
creaztr pentru a-i face sA c.easci pe cei care se dedice vi
cum ii ciliuzegG in chip amestecat, ca ti aerul cal€ se schi
bd. De-abia ce incep si sporeasci in duh gi in desftrtare,
face sd se apropie de cunoalterea iubirii Lui si-i face si sin
Clleuza ascunsd Care este cu ei: ii face si cunoasce imDreu
cu darurile gi harisrnele Lui neincelate Si nepurtnta lor;si r
vor dobendi smerenia pentru a nu se trufi gi a cedea sub j
cata lui satan. Dar atunci c6nd ln aceasti vietuire murit
cele bune nu inceteaz:, ele ne apropie mai degrabtr de piei
nie decat de deslitare li ajutor.
r!,,L,murir€: Reteaza gandurile ce vin dc ta demonr prin ruE6ci
mur,nduti pn!'rca de la elc rpre Dumnezeu. tucru
$ noapte lupdndure cu ele."
l& Ilentru pScatele lor oamenii vor primi pedeapstr, da. penru
amagirea $ trufia mintii vor fi pedepsiti de demoni; ceci
arflandoutr acestea sunt p.icini de blasfemie. Din judecata
asupra celot dintfi vine indreptarea, dar din acestea din urnli
vine pierzania desevar$it5"
19. Nu voi ca in punarea ra si fii elibemt de robia legii ti
de jugul poruncilor peDi cerd n-ai simlit RtrA putinti de indoiab
ct zrpisul de eliberare din aceasti robie a fost scris in
inteligenta ta, iar sila migcirilor libertilii te vor sili cu o sila
uimitoare, frri si vrei, st lati treapta la cale ai ajuns. Pizette-te
lnsd de cei cale se elibereazi cu de la sine puterc, fiind inci
robii migcirilor lor, chiar dactr nu mtrnurisesc acesl lucru.
Pentru ca nu cunosc desftrlarea celor c€ rirnen in robia Domdului,
$i cale consti intr-o supunerg bhndi fi dulce: in liecarE
clipe ei pldtesc potrivnicului birul migcirilor bolnave care-i
at'ag utor.
5A Bagt de seame sa nu te lagi aintrgit de nelucirile p€
care 1i le arati demonii wand siji baltr joc de tine. Asernenea
tucruri se intemph tot timpul cu doutr felu.i de oanreni: sau
cu cei simpli ti necioplili''", qi a cnror gandire s€ lnalttr de &ufie;
aceltia sunt dedronii car€ le arat?i neluciri la priveghere sau
ln somn, iar uneori ii fac si audi glasuri amtrgiroare care-i
faci si cada i[ inFleciune pane ce ajung iI| meinile lor; sau
cu cei care au dobAndit [urea osieneali a privegherii $i stt&ie
in lini$tire: la inceput demoniii inspiim6nta prin fricd, dar
v6d apoi ce priD credinfa lor in Hristos acettia ii dispEtuiesc
pe ei $i vederiile lor, pentru ce sunl convinti ci denronii n-au
ucl o putere nici mdcar asupra firii nelnsufletite, li se Stiu
hconjurati de cale $ de cai de foc carc,i pJz€rc, ca acelea
care s-au artrtat fe.icitului Elisei, cand sftntul proroc s-a rugaf
pent.u lncurajarea slujitorului 14 Rg 6,l'71, gtiind 9i ci
lncercaiea vine de la Domnul Care i-a plrisit pentru a-i pune
._ .
.I-imuriE. Sc nurn€Sre neciopltr nu nurnai cel care e a|a din I'psa
tr^rdrrruli.
de
ci i cel care e neoophr in cunoaycrc. Unir scdea2, Scnpturit€.
"dr\.or depane dc a intelege ade!6rul: ccl ce se tipse$e de Scriprura e insa
-'PJie de a dobend' o cunolsreE dnaDr! '
t52 t5.1

la incercare $i sa-i vada biruind asupra ei, pentru ca ob
cia demonilor se fie ru$inata $i str se arate celor ce au
deschiti se vade putereajutorului Donmului, cum ii inso
ii ocrotegte 9i-i inconjoa.e
mijlocul tururor dusmanilor
Atunci. fiind infranti prima oari. demonii se intorc artrt
li-se intr-o nelucire mtrreata in aser inarea unui impfuat
rescl imbrecat in fltueri $i ocrotit cu mare fale de adu
demonilor ca de ni$te ingeri. Mulii ptuinti din vechiirr
fost inselati in acest fel ii cei cale n-au fost biruiti de fri
fost biruiti de umbra adeverului ti s-au ltrsar du$i in rtr
spunand ce au vazut pe Hristos intr-o descoperire de foc
li s-au aretat ingeri. Noi insi sE nu ne ltrsdm ingelali de e
st ne iinem de smerenie pi ne vom mantui ca acel ints
bttran carc i-a spus diavolului care i se a.eta: ,,Un in
vin, la mine? Poate ce ai fost trimis la alhrl? Eu sunt un
tos fi nu caut s6-L ved aici pe Hristosul meu."
5/. SfinFnia inseanmi si fii sfintit de rugeciune Si de
terea sfimei lucrrri a Duhului.
52. Cate vreme inima noastre n-a fost sfintitd de
Domnului, nu suntem in stare se deslugim limpede intre
ctrrile ascunse venite din lucrarea demonilor, a ingerilor
firii sicele care vio de la Duhul Sfant.
5J. Cate vreme cuvantul nosiru n-a fost sfintitde pu
Duhului, el n-are puterc asupra demonilor, mcr nulses
firile, fie cele ralionale, fie cele mute.
J4. LaIa Vaeme nu ne-am curant de tucrarea Dacatutur
crarea Duhului Sfatrt nu seli uie$e in noi, ca se ne
vase ale sfinFniei pe care sA b adumbreascl Domnul.
JJ. Cend te scoli in picioare penlru slujba psalmilor;
trupul li sufletul ttu sunt gara cu toati sfiala - fiindci'
Iucrare in care se ascund mii de comori Dentru cei c
s6var$esc cu discemlmant -, cere mai intai in ascuns
Dumnezeu in inima ta sd-ti deschide mai intai inainte izv
vietii care obi$nuiette se ta$nea-sce in acele clipe in sufl
care s-au lepedat de lumea trecetoare Si vtrd in fiecare c
inauntrul lor moanea lui lisu\ in medularele lor ascunse. Dupe
"2p spune psalmri in linitte. neavand alt scop decat rugeciu-
.ea, lZrS sd te ingrilepti de numarulor, ca sn ! se dea cheia
1,s 5i numai a unur singur verset pentru ca se Intri in vistieria
illetegerii lur duhovnicegti deschise de harul Duhului Sfint.
Dar e nevoie de durerela inimii] 9i de tdcere ca se vorbe$i
inainlea Lui cu mintea ta rnare $i se primegti de la El cele de
care are nevoie serecia ta. Ceci pentru a da slavA lui Dumnezeu
ti a primi intiparirea Duhuluin ceasul rugiciunii e nevoie
de o minte treaz.a ti de o inimi Pregetiri, ca mintea se lase
rot ce tine de trup $i se fie inelF6 pand la aducerea-aminte de
rnerelia lui Dumnezeu ti p.intr-o convorbire prelungita cu El
se se trezeascd la cunoatterea slavei Lui. Spunand aceste4
afld ca nu vreau sA impiedic prelungirea rugiciunii din pricina
feluritelor intelegeri aiezate in versetele Duhului. Ctci rugIciunea
poate fi prelungita trei zile qi trei nopli plecand de la
un singur cuvant. $i nimic ou l-ar pltea impiedica pe un singuratica
in toate zilele vietii lui se se slujeasci de un singur
verset pentru rugiciunea sau slujba sa, fire se poa6 fi socotit
vinovat de weo greteala. Dar pentru ce prin desele schimbdri
ale psalmilor avem o diversitate de sensuri prin carc mintea e
sdmita spre minunare inaintea lui Dumnezeu, de acum trecem
adeseori $i liri nici o tulburare de la un psalm la altul.
J6. InceDetorilor in aceasti vietuire sau celor incd tineri nu
li se cade si se apropie de aceste lucruri, nici chiar daci inaintea
lor li s-ar deschide po4ile, p€ntru ca incetarea psalmilor
s, nu-i umple de ganduri rele fiindci nu cunosc altt cale sau
scop. Nu li se cade nici si-li plece mintea spre o gandire asupra
versetelor, ci sd se osteneasci deplin ln repetatea lor cu
vocea pane ce ating aceasti mesud ca rrupul lor st nu-ti piarde
viata asceticd. Aceaste osteneale unitd cu linittirea seamind
in ei o 5lmAnld duhovniceasce. Ve mdrturisesc adev5rul:
chiar dace se inham, de la inceput in toate ostenelile vielii
slnguratice, cei ce se lipsesc de linittirea necontenita nu se
vor invrednici se se apropie de aceste iaine.
t54 155
52 Orice dar venit de Ia Dumnezeu. 9i a cdrui puter e cunoscuti
printr-un semn evident in cel care-l p meste, e dat pe

misura vieluirii treptei trupegi; fi orice dar privitor la
noa$terca lucrurilor inteligibile 9i a tainelor duhovnic
dat pe mrsura curdtiei gendirii. Cel din6i lucru nu e irnpi
cat ln lucrarca lui de arnesiecul ti familiadtatea cu mulfi
numai de vointa Si libertarea proprii omuluil?. in ce pri
cel de-al doilea, multe sunl piedicile $i dese obstacolele d
pot opri dotrandirea cure$ei; crci przirca rnultt werne lin
liel e rdsturoatintr-o clipl de o singure privire, ti chi
glas r6rms nevazut poare pune in migcare inima singu
lui l:bandu.l sn iase din pacea glndului siu.
58. Cind cazi cu fala la plmim in fata crucii in rugeci
inainte de a lncep€ slujba, roagd-te lui Dumnezeu gi cereinimi
indurcr-at! si-ti dea rlbdaE sI poti stnrui ftuit la
[akedie] in rcpetarea versetelor, Iire $ ai de luptar in d
tulburarea, zicand: ,,Doamne, ln tirrpul acestci slujbe
migciri luminoase, ca sd privesc la Tine in versetele
din eura nrea!"
5q Mustr5-i p€ cei care la rugtrciune igi fac o imagine
sibild in minFle lor qi in locul unui g6nd unic, simplu gi
guratic, o intelegerc a faptului ci Maltuitorul e oecuprins
desfatd cu inchipuirile lfanrasrnele] gandirii lor- Noi insl
Esdm pe acegtia gi pe cei asenrenea lor, antrgili de inchi
[fantasrnele] lor, gi, card rugdciune ajunge put€mic5,
pregatim cu toattreculegerca s! ne lndleptem simlurile s
tului nostru spre Duhul lui Dunurezeu in simplitatea ini
nelinand nici o formtr alcttuitd dirl ganduri compuse pe
le suscid gaDdire3, ci ageptend cu credinfi s{ urce in i
noastre adevArul cunoa$erii lui Dumnezeu, atunci cand
El, in g6nduri limpezi despre mAretia Lui a5ezate in noi,
cum spune Pavel: ,,fie in trup, fie in afard de trup, nu
[2 Co 12.2]. Ceci treapt acestei descoperiri e foane su
$i mitcdrile ei sunt mai inalte decet imaginile aduceri
aminte ale lucrurilor vtrzute ti decat orice gand, refleclie
cunoa ere p€ care le gande$e, de care-ti aduce aminte 5i
a cerui asemanare
foloseste in lurnea aceasta. Cele in
'' Nota marginali: .,Luai aminre la acesr capirol. hatitor!
t56
nlale cu fericltul Pavel s-au facut sprc povaFirea rururor fAP
l,;lor, caci cele vezute de inteligenli la rugtrciune $i cele pe
.-u1.6 le va vedea in lumea cea noue nu seamlna deloc cu simturile
cu care suntem imbrecati, nici cu vederea, culoarea ti
ier6a:'rihiilor [elernentelor] acestei cr€aFi. De aceea. arunci
cand ne rugem. spunem ce aSEptim cele viitoare - rostind
oorrivrt polrincii Domnului: ,,VinE Impirlda Ta [cf. Mt 6, l0]
66 care o a5teptim!"'o - gtndirea nu indrEznette se-ti imaqineze
potrivit cunoatterii noastre pe Cel ce este de necupains
[neinleles] pentru crcatur5: ceci sti scris: ,Nimic semtntrtor nu
s-a urcat la inima ormlui li limba nu $ie sA spune ce a Pregidt
Dumnezeu sa dea prietenilor Sti" [,] Co 2,9; Is 64,3l Si p
eare le furigeaz5 in chip neinteles ln inimile noaste prin Duhul
Car€ le descoperl c€lor carc le a$teapti.
6a Dar poate ci unii vor spune uimiti: ,Nu e oarc mai bine
se privim la acele lucnlri ln mintea noastd dect si rfiecim
in ganduri rele?" O, intelepti nepriceputi! ca $i cum toati
calea $i misctrrile sufletului ar fi una din acestea dou6: fie
intarzierea
asemSnfui alcetuite din imagini 9i forme, fie
ratEcirea in gandurile rele! Unde e ahrnci suferinta p€ carc
gandirea o primepte cand in(elege sensul versetelor [Scripturiil
Si care cade peste om fi-l strebate din creqtet pane in tilpi
ca o flactrrtr si a circi mi$care incdlzette tot trupul asenrenea
unui cuptor aprins, lipindu-l de ptrmaft ptin apesarea insuportabili
a emotiei dureroase cate-i chinuie inirna patla acolo
hcat din pricina durerii ascufite a rugtciunii srange pemartll
in dinti? Cunosc intr-adevir pe urii care, preveli$ la pImant
din pricina int€nsei suferi[[e pe care le-a pricinuit-o
rugiciunea, odad cezufl cu fala la pimint fi-au pierdut limba
din gurd 5i au umplut-o de praf, duptr care au spelat-o ti btrgat-o
inapoi. Unde e atunci bucuria revelsati p€ neatteptat€
in inimi 5i care inundii asernenea unui val toate mifcetile, cal€
rdpe$te inima intr-o betie negreittr intr-atat iocat singuraticul
nu mai seamtrnd cu un om, ca $ cum prin risipirea inimii in
rB Parafrazn lirurgica cer€rii a2'a a rugaciunii ,,Tatal nostru in cultul
- drsericii Asinen€ a Rdslnrului: ct Inai sus Suta 1.89.
t5'7

valul acela ar fi fost inalH in afarb de trup )r nu rnat s
pimanl? Unde e atunci intelegerea care-l face pe nea$te
se scruteze lucrurile lui Dumnezeu], care face limba sa
in uimire ii-l tine in picioare fare aducen-aminle, nici
lovit de uimirea care s-a abtrtut pesr el plecande la sim
neobi$nuit6 pe care o primeite mintea de la versete[le S
tu.iil, gi care fac nemi$ate simtirile ti inteligen{a lui?
toate acestea se Iipsescei care la rugdciune se leag de i
gini fi forme. Dar unde sunt $i cei care spun ci nu e nevoi
slujba psalmilor? Spun adeverul ca inaintea lui Dumne
$tru un om care s-a invrednicit prin mila qi harul lui Hri
se face experienfa tuturor acestor lucruri plecande la sl
psalmilor, ii nu numai o date sau de doue ori: si emu oa
slabi li lipsiti, asemen€a noutr, pe cale Dumnezeu
me
din cand in cand in medilerile li rugeciunile noastre nu
pncina vietuirii noasne, ci din pricina milei Lui. El ne
gaie cu lucruri ndrete care nu sunt ale unor oanreni lipsiti
suntem noi, ci mai degrabe ale unor oameni insernnati car;
atins harul curefei $i cerora li se dau descoperiri rhari !i
negreite in simtirea minunatd a lucrurilor lumii viitoare
desfitiirile unei cunoa5teri mai presus de fire.
6r. Langd orice om este, prin urmare, o put€re. Ori de
ori Aceasta se deperteazi de el, frica s€ apropie numaid
de inima lui, puteril€ inteligentei lui slabesc $i orice cund
tere sirace e in el cu totul; ti atunci omul e cu totul lipsir
increderea credinlei. iar grindurile ii devin asemenea celor
trnui copil mic. Dar cand Aceasta se apropie din nou dd
curaju iul inlra numaidecat in sufletul seu, inirna i se face
tare ca un munte $i nu se mai terne de nici o fdDture: nimic
mai inspeimanle inirha lui. nici teama de demoni, nicicea
fiarele salbatice, nici cea de oarnenii rii fi ticdlo$i, nici
trupului, nici goliciune4 nici lipsa de hrand, nici chiar moai
de care se teme li firea. Pe scun, omul se imbraci in ra
[zel] ca in nitte carbuni apringi, 9i nimic din creatia lui Dri
nezeu nu mai inspdimanti gandirea, vederea si amintirea I
62. Cred ca aceasta era Puterea prin care fericitii muce
au biruir suferinla chinurilor lor li au cdlcat vitEerte in
rioare tonurile prigonilorilor lor. $i tol prin ea $i perintii sindrrallci
au dispretuit grelele ispite ale demonilor.
6jl. Unii mucenici au vdzut aceasg Putere in chip sensibil,
qi in culmea chinurilor lor mulfi au vezut-o cu ochiul lib€r.
lJnii au vdzr-rt-o ca pe o mantie intinstr peste ei, allii ca o mini
de om care-i umbrea de sus, alfii ca un taner chipef sdd
langi ei. lar prin aceas6 vedere nu numai ce dobandeau cu-
raj. ; dar deveneau cu totul insensibili la toate chinurile ce s€
abateau asupra lor. CAnd li se tiia un rnare nuri5r de rntrdulare
si trupule era sfasiat Si plin de singe, cAnd li se tiiau incheierurile
9i li se smulgeau camea li pielea, gAndirea lor nu suferea
nimic, caci adeseori li se lua pend $i durerea irupului.
Asa cum povestcite unul din ei, cand i s-au itiat li smuls mai
mulrc midulale ale trupului seu, era plin de betie ori de cate
ori i se taia unul din ele, qi cu gura plini de rfu $i bucurie
inilta lui Dumneze un inm de bucurie- Dar cand i s-a teiat
unul din membrele de jos, qi anume un genunchi, a simtit
durerea- Iar cAnd a fost intrebat de ce la toate celelalte mddulare
a ramas ticut si se bucura, iar la acesta a strigat - ceea
ce i-a fecut pe prigonitori si-!i rec4tige puterile, ca ti cum
mucenicul lui Hristos ar fi sldbit in luptA -, le-a respuns
adeverul: ,,Se ldli ce pentru toate celelalte pe care le-afi 6iai
n-am suferit nici o durere ;i gardirea mea era cu tohrl in cer,
dar la acest rnembru am fost piresit de Dumnezru Care rn-a
hsat sa sufdr, ca sd-mi aducl aminie ca sullt om $i cA nu o
Putere a firii m-a sustinut pantr acum."
158 159
64. Aceasta e Puterea carc ln pustia infricotatoare ii pize$e
pe singuratici
chip nevizut de vidmerile demonilor. Deli
acettia nu ttiu cum e cu putinti 6rii omeneqti se locuiascl
patruzeci sau cincizeci de alli impreune cu harele silbatice fi
sa ramana in lupta cumpliti cu demonii fiird ca gandirea lui
s6 se vatdme sau se se descurajeze deloc, 9i inima lui si saltc
zt gi noapte plinl de bucuria ingerilor, ca si cum ar locui lnci
de aici in cer. Vtrd cu inteligenF aceastd Putere singuraticii
car€ se pEzesc pe ei intiti in toate luptele ostenelilor lor' Daci
vtea cineva un semn. sa gie ce poate simti lntotdeauna cand
alume acesta se deptrrtea"l ti cand se aptopie de el. O simte

dupt schimbaren care are loc in el: ceci simte pe neaSte
in el o potere negditi in ciuda slibiciunii firii, pAnn ce
putin timp aceasta scade $i schimbarea dispare. Prin ea
resc singxraticiin ftrpluirea poruncrlor. De mulle ori
schimbd atal gandirea cat li alcaruirea trupului. Cine a sit
aceasta str inleleagt. Se cade, fratilor, sI rnedidm cu g.i
inlelegerea hcrurilor, ceci prin aceasta privire neconteni
apropiem de cunoagterea deslvarsita Si de simtirea ne
Cine se deprinde in ac€asle cunoatrere dobande$te o s
mare li nesfa$it ti o cr€dinti neclintittr ln DurnnezEu.
65. Ste scris [ci Hrisros e] ,,mai intai nrscurdecat
fdpturile" [Col l, 15] d€cat cele rationale ve.anie $ nev
fiindce El Cel din6i S-a niscut la viata lumii dedincolo
invierea din mo4i,
66. E pe drept cuvent ,,mai lndi niscut" fati de noi,
ci inainte de El ninEni nu se ntrscus€ sus, ti bine se nu
,,mai in6i nescut" nu numai fale de noi, ci 9i fafi de
netrupetti. fiindce ti creatia lor tintette spr€ aceasti nait
62 Dacd lerusalimul e ,,ceratea malelui impdraf' [Ps 4:
li ef se numeste cu nuinele lerusalimului din cer fEvr 12,
cu care-l numette scriptura cacl tenrsatrmut Daman
em intr-adevtrr o prefigurarē-, atunci num€le de ..chi
lui Durmezeul" dat in chip nepotrivit lui Adam [Fc l,
fintea sprc implinirea efectiva a adevtrrului sdu lin venir€i
Hristos Chipul Dumlezeului nevilarti Col l,l5l, cand
si se implineasci acest cuvant de mai inainte [at Scripturii
68. Se cldea ca intreaga creatie s, se inchine Chipului,
pdratului [cf. Evr l, 3]. Pane atunci nu S-a vezut ca un o
fi primit inchinar€ de la ingeri. Numele de Chip se potriri
foarte bine Celui spre Care prive$te toattr crealia vran
nevizutd. Cdruia i se inchind li pe care-L cheamA cu n
de Dumnezeu: prin El vor fi infiuFte lui Dumnezeu t
iar prin trupul Stru vtrzut am vizut ascunzimea neinteleasL
69. In ce priveqtexistenla, nici unuldintre sfintii i
nu e mai betran in firea lui creatd decatlovar4ii
lui; fii
r60
,hia dupa venirea lor la existenF le-a impe4it Domnul aga
]"613 vrut, dupa trepte $i cinstiri felunte. In ce privelle cunoa5rerea
9i inflicerarea iubirii, unii sunl mai indi. alui la
MU 9r altii mai Pe urnd; : ni nlfircnt Iinst din cei de pe o treaptll
'1oc,
mii d" jor nu precede in descoperire li cunoaltere pe cei
aflali pe o treapte mai sus decAt ei, nici macar in ceea ce
aces@a interzie sa inFleagd din ceea ce dupe mng s€ afle pe
repte mai Prejos decat ale lor.
l6l
70. intre toate cinurile ffilor inteligente existi zi de zi urcug.
nicidecum coborare, fere se existe capdt al urcugului care
6erge de la cel mai vechi pi mai intii pana la cel din urme,
ceci de cand au fost create ti pentr acum ele urci ln fiecare zi.
7./. Transmiierea existenlei ti crcllerEa treptati a trupurilor
noastre in prima noastrd stare lin existenla noasd actuale],
amendoutr lucruri pl5cute, au loc ln sfintele cinuri [ale ingerilorl
in inteligen{t, potrivit naturii lor inteligent€ creqrerii
lor care tine de inteligenti. La noi transmiterca existentei are
loc de la un trup la altul; la ele inse fiecat€ inreligenli primeste
cregterea de la alt6 inteligenta- EIe cresc in toate ca
niste invatacei
taine, noi instr cregtem in chip vazut.
72. Cend mintea primegte simlirea frumusetii ei, cre$e in
acela$i fel in care cresc in chip tainic ingerii. In descoperitile
primite de inteligen(a ei, se invrednicelte de comuniunea cu
ingerii; fiindcd sci in randuiala dintai a creatiei firii sale, ea
prirneste li contemplarea Prototipului ei.
7J Prima plecere a inteligentei
primirea unei descoperin
inteligibile stii in contemplarea purttrrii de grije a lui Dumnezeu
a Cdrui pute.e ti ciliuzire mintea o simte in evenimenlgle
sensibile. Vine apoi plecerea care sti in contemplaEa punrrii
Sale de griji faF de cele ce sunt [fiinte]. A treia pldcere a ei e
cea care sta in contemplarea lucrtrrii Sale creatoare. A patta
placere a ei e cea care ste in contemplarea intelepciunii Lui ln
cele ce sunt. Necuprinderea planului Sdu e cu atat mai puterrlici
cu cdr felurirele Luijudeci(i sunt inegale.
prima vedere,
pldccrea pleac6 de ta puterile orneneglr; aceasta e prirn creqlhF
a minlii. in a doua vedere, ea se bizuie pe increderea

Creatorul ii e intarite de aceasta. in a treia vedere, pl6ce
mistuite de iubirea Lui ca un prunc care-gi vede tatal.
patm vedere. plecerea e as(unse in inrunericul ..lnFle
Sale in muhe chipuri" [E/3. l0]. in a cincea pomire. pl
st[ ln inlemnirea gendului lntr-o nelntelegerc! lipsita de
exDlicatie.
/4. UUnUt e DOVarUlt Oe acesc clncl vederi distincte i
srm!rc qunovnlceasca orn ctrDa In carea inceput sd fie
natt in cele ascunse ti, imbricate ln aceste trepte, sie in
randuiale a firii ei create. De-a lungul tuturor acestor
urct li coboala neincetat, potrivit ravnei sau nepestdi,
nedcului sau luminii carc ne vin de aici.
7t Ac€ste cinci schimb6ri diferite in cresterea mintii
cuprinse in piscul unic al cunoagterii duhovnice$ti. Ele o
duc lr6ne la cea de-a doua (Ieapci a cunoatterii in Duhul,
e treapta creafiei dintai, inrudit?i cu descoperirea firilor
gibile li numitn starc naturalA. Acelati lucru il spune un
lept in descoperiri, cipetenie a cunosctrtorilor [gnostici
,,Cresterea fiintelor rationale e in vederea celor stricici
nestrictcioase: ucenicia ei e in cele stricdcioase. desive
ei e in cele nestricdcioase"re
76. Intr-adevir Pirinlii spuneau c{ omul care se in
cegte si vad:l la rugdciune lumina sufletului siu, acela
vrednice$te in inteligenfa sa 9i de taina descoperirilor
ti de descop€rirea celor neinfelese. Ei nurnesc lumintr asq
tului strtrlucirea luio, fiindcd atunci cadd e curegt deol
palt4ie cu pecahtl, ea se ridici asupra sufletului la
rugeciunii ca un soare; prin ea sfieluce e sufletul in mi
lui la rugiciune Ia slujbn 9i, plecAnde la ea, e atrasi
direa printr-o lucrac a Duhului cu un fel de intelegere
cele dumnezeieSti $i tainice. Aceastl slrelucire se nu
creatia din6i a sufletului: uneori se numelte luminr, al
strelucire.
t Cl Ev,,,cnre.
tcl
Evacnrc.
r6l
II.13.
77. PArintii num€scunoa$tere simple a tarnelor cea care a
folr depflnsa numai Prin inveFturi tr citire. si prin auzire.
jn6e:c duhovniceasci insS cunoasierea celor care au fosl
.usr in miscare spre ea prin starnirile minunate care fream?il!
f..rn," .u sdllarea negtit6 a inimii. Sa scrutem sufletul
nosrnr cnnd vedem ce in el se mitc6 aceste lucruri. ca se ttim
de unde vine in noi cunoagerea pe carc ne_o aduc, in ce ordille
se miscd spre ele mintea noaste, cum li cu ce uimire te
orivette ca pe un lucru negrdit gi cum se avint5 $i se aprinde
;ima intr-o bucurie pe carc nimic n-o Poate srdvili 9i pe care
or1ul de-abia o induri. Cine poate intelege se inpleagt, dat
nu numai nigte simple cuvinte Iipsite de orice gustare [a reali.
dlilor p€ carc le exprimtl-
78. Cit g4rdirea, a ajuns acum sublire 9i depane d9 orice
cugetare groase ti cd a incetrtt si i[dlneasce lumina poti str
Irtelegi din faptul ci acum sraogi cu u$urinte minuniliile
cuprinse in versete[e Scripturii] fie din rosti.e, fie din litere,
si de indattr inima saha li face limba se tac6. Nu cauta lnsi
alti dovadt a lntunericului din sufletul tiu decat lncrtarc!
siltdrii de care am vorbit si care e starnita in inimtr de ascultarca
sau aduc€rea-aminte a cuvintelor lui Dumnezeu. Cine
va putea indura dulceata ei? qi care truP ii va putea sta ln fati
atunci cand se abate asupra lui cu aceasG stemire care face
inima sd zboare?
79. Nu iubi odihna, ca se nu ajungi izvor de inluneric, ca
sd nu spun un vas de ticilosii. Nu crede, frate, ce lild osteneli
0e putem elibera de patimi sau cd poate strtluci in noi lumina
spre deslatarea noasfia. Vedem ctr Dumnezeu dii toate darurile
Sale duhovnicegi celor ostenitori. ln relaxare nimeni n-a
primit vreodad daruri de la Dumnezeu, gandirea nu i-a fost
lumina6 de cunoattere, inima n-a primit indrazneala se-L
cheme, nici nu s-a pus in mitcare vreodate in el o astfel de
inflicdrare. Prin osteneli s-au dezbrtrcat perintii de odinioarl
oe omul cel vechi ticelolit si s-au lnvrednicit de innoirea surletului.
Cand auzi acestea. nu socoti drept osteneal, doar
infranarea de la mdnciruri sau stauea in picioare. Postul ti
rugiciunes singure nu duc pe nimeni la limpezime. Ci rnn
l6.l

gandesc alci la ablinerea de la legatunle cu oarnenii. la n
cetata cddere in fata crucii la care te dedai dupe puerile
la multa srnerenie a inimii si la celelalte lucruri ale vie
care duc la cunoastere li care sunt scrise in ce4ib celor I
nafi Si cunoscatori lgnosrici] spre creiterea in cele dumr
iefti ii pe care le vei gtrsi nu mai pufin $i in aceste capi
despre cunoaltere [gnosdce].
80. BagA de searne
nu fii cu nepesare faF de nici o s
be, ci inainre de a te culca ostenette-li trupul la slujbi
multe rugaciuni. ca atunci cand vei adormi. ingerii veghd
sE ptzeasctr toa6 noaptea trupul $i sufletuleu de vedenii
fricol5toare, de niluciri necurate gi de vtrtimirile noplii
patul fi somnul tau sd fie sfinfiie de descop€ririle Duhului
osteneala rugaciunii. AfaI, numai de cazul in care egti
nav, cind te culci sE nu li se intemple se-$ vezi trupul
in pat in lllare istovire din pricina multimii ostenelilor pe
le-ai indurat inainte ceasurinkegi in rugeciuni, slujbe li
tan qcse. Lact atulllnlen nu ne vom aoaoDta nrctooata oe a
care $i odihna tele ca demonii rtzvririfi sa-$i bate ioc de
8/. Iata uimitoarea int.ebate a unui frare simplu $i res
sul unui bfiran. Un frate I-a intrebar pe ljn bilrant ,"Avyo,
plac ingenuncherile prelungite". Bturenul i-a rispuns: ,,S
ce doregti desevartire4 ceci vdd cd-ti pui in gand si ieii
trup. Ingenuncherile neincetate sunt intr-adev6r uga care d
Ia desavartire. Prin pAzirea lor sfintii ies din trupulor.
dace-F pui in gard se faci acest luc.u, implinelte-ti legl
tul. Ceci acesta e stiivilirea vi€tii de aici, precum li l6s
disp.etuirea tuturor celor de aici. Printr-o asemenea vie
se implinelte cuvantul:

pom ti te-ai intors spre rru, de$i nu in acest scop ai fost
de Creatorul? Privegte inci $i ce ai ajuns prin voinla ta
etti acum fera a mai putea nidejdui ceva, dar Si la ce ned
ai fost pe neagteprate chemar de bogi$a milei Celui Carc
chemat in ltsus Hristos Domnul noslru, Czre te-a facut
intorci iarisi la frumlselea int6ii tale obarsiin Dumr
$i. de$i ai rimas in neascullare pi ai stdruir in cele in c
cdal, El nu te-a trecut cu vederea, ci 1i-a diLruit de la S
aceste bunegd 9i a venil sd te faci viu, macar ci nu sti
ceri nimic p€ntru rine insuli. CaLtxderle-te gi ce eiri acu
aceasui viatd de aici ti ce vei devenin putine vrerDe, I
slnceciune va ajunge alcetuirea ta, li cum vei ajunge at
cand nu vei mai fi. l6ra aminlire Si liri nurE, in toaie cele
trepte de devenire ale acestei lumi. Dar cum voi spune gi
crul minunat? De la ce stdctrciuDe la ce starc slivit?i vei tn
De la ce camale ii ce palat vei fi chemat? Ce asendnarc e
insa.intre cele de aici li cele de sus, intre viala de aici 9i li
de dincolo, intre parerile noastre de acum p,
vederea exacta de atudci? Am scris cale ceva desDre "unou',","i
ace
in cuventul catre un ucenica,, care poate sluji drept inrrc
cere la o reflectie utili vie*uirii in linilrire. in icele cti
ingenuncheaza necontenit in rugeciune in locul in care d
laudandu-L pe Cel Care re-a adus de la nefiinfi la fiinp, d4
o stare stricacioasd Ia slava unei vieli lnalte Si slevite.
85. RanduieSte-ti cu orice prel lucrurile astfel incar in
care zi, intre slujba de noapte ti cea de dimineati, se exi
un regaz pentru rneditare peotru cd ea slujegt€ cresterii tale
cunoa$terea durmezeiasce, fiindce Si ea e o parte insemna
Iucrdrii pnvegherii. Nu socori c, toad privegherea sttr nu
in rostirea lde psatmi] 9i nu cuprinde dec6t sarea in Dicid
0a rugaciunej plecande la aceasra rosrire,i pentru ea. chi
dace aceasta e temeiul ei. privegherea singuraticilor are mr
forrne prin care suflerul trebuie sd creasci gi si se apropie
cunoa$terea duhovniceasce.
!1 cufintut 35 in ongrnalul sinac, ed. Bedjan
cd. Theolokis ($j FRx. p.42u51 ,i 24E-249r.
a6. Cumpana somnului line in chip limpede de cumpena
fiindca somnul ni-l conducem duPd voia noastrd
-a"recelui,
fl. iosr incredinpr mainilor noastre. Ceci atunci cand am
]l,lu. o rnatu.a penecului. ne trezim u$or inainle de ceasul
l';niuir in.tttp folositor pentru noi, din pricina u$urintei trupuiui.
ugu ti^p p.nlru amandoutr
"a. felurile fde rugiciuni]
87. Fa acelaii lucru $icu ceasurile zilei $i impane-le in rnai
multe pe4i: una pentru citire, alta Pentru slujbt 9i alta penim
.nediure. Cdnd :rcestea vot face loc inaltei limpezimi a mil-
"antor, uot ajunge si implinim 5i restul Dacl apoi inteli'
qenF se intunece. adaugi o citire potriviti momentului CAci
irci e izuorul bogat din care $5nesc asupn lui ap€ curate in
chip limpede.
88. Cand rneditarea se urle$te cu .ugtciunea ajunsi la limrrzimea
ei, atunci se implineste pe deplin cuveltul Domnului
bu." .pun", ,,Unde sunt doi sau trei adunatin Nu.rele Meu,
acolo sunt ti Eu in mijlocul loi'[M, 18'20] Cei tlei suot
sufletul, trupul ti duhul, sau: intelegerea, .neditarea ti rug6-
ciunea. Si acestea trei ajung la uimire, iar uneori se intampE
sa nu ajungi nici rnicar la rugeciune.
89. Cat?i vreme puterea Duhului nu se unette cu medltarea
gandirii, minunarea in fap lui Dumnezeu nu se amestecd cu
miscarilei.
90. Cati vreme gandirea nu devine limpede, n-are pane de
lucrarea Duhului.
9/. Cend mi$cirile incep sI devintr limpezi, atunci inima
se smereste ca si cum ar locui un adanc, iar plecand de la
aceasle srnerenie se apropie de limpezirne.
92. Iubelle singurataGa chiar dace elli prea slab Pentru
toate faoteli care i se cuvin. Fiindce o singura rugdciune aduse
lui Iiurrmezeu de unul singur e mai buni decfu o mie de
liturghii savarsite printre oameni Ceci nu se compare osteneala
a o sutA de zile petrecute in zarva !i impreuna cu mul{t'
chilr dac:i atuncr singuraticul poslette si-$i face slujba, cu
somnul unei singure noPti pe care o doarme singlr' ln slngu-
r66 167

elatea la roage-Ie lui Dumnezeu neincetat asa: ,,DuIIme
inwednice$e-md str am in inima mea durerea plansului
tei. $te.ge din inima rnea obisnuintele lumii!" Dac6
ingriji se o kaduci in faptt, aceasd rugtrciune te va in
tainele lui Hristos.
9J. ln osteneala sdv&fittr lntre oameni e mandrie,
neputinla trAid in slabiciune zdrobirea inimii.
w. li alua llni$tini inima nu e srrerittr, iar fdrd sme
inima nu e aprinse de multe feluri de misciri, ti fatA d€
toate pdzirile fepluirii singuraticului sunt pulbere li cenu
9J. Dispretuiette-i pe cli ce se snvesc cu vase imDodo
cu slujb€ cal|tate in adunarefi cu pldcerile nEsei. i
96. Cand vezi cd nava ta pluteste fmmos spre port tj o
ping nelncetat adieri senine ti pllcute, iar negu8oria ta i
sper6 in m6inile tale. tenre-re fi suspintr ca nu cumva li
tea ta si nu sufere o schimbare din pricina linittirii 9f
ajungi sdJi faci griji din pricina unui curs contrar al luc
lor, iar veghea lungului ttru drum se ajunge deFrti, pentru
imprejurerile te abat spre o inmuiere a vointei. ,
v/. tl)tf-aoevaf, multt au lncepul cu osteneli. cu sertcii
omorarea fal2i de cele trecaloare, cu rugiciunea neincetaltr,
lacrimi, cu multele inchindciuni, cu o viate smerittr ti net
rna$d, cu lungi zivorari, cu lini$irea gi instrdinarea de o
li cu toate cele pe care le-am infeitar, dar au sfarqit in re
re, in faime, in legituri cu bogatii Si in tovrr4ia neince
celor din lume; au ajuns procurori, judecetori, consilierl
mijlocitorin afaceri insenurate, unele penrru frali. alrele
tru cei de lume; altii au primil sA vadA femei, str asculte sfii
Si povatuirea lor, aga incat chiliile lor au ajuns locuri de ir
nrre penlru sateni. ln locul omoradi [mortificdrii] dinai
li'au ales o viati agita6 fi o vieluire care i-a f6cut se cadii
orbire, sfirpindu-qi astfel viata in slujirea trupului, li ac
dupi toari asprirnea vreluirii lor Si viata srrelucid dinai
cend nu-$ingdduiau si vadd nici mdcar o fate de om. iar
intrecerea lor cu fiinfele netrupegti $i prin ravna lor pe
t68
viefuirea in linittirc viala lor a sfe$it prin a s€ aserdna celei
viitoare'
98. Penttu fiecare patill|e ca.e se mitce in tine ti care se
r,,nr6 cu tine. in rizboiul cu ea te insolesc frica $i intristarea
Clirar dacd uneori se intample se fi biruit, o milostivire deja
oregelita penlru tine, rnai ales dactr in infrengerca ta n-ai slri1
gi n-ai dat inapoi, ci plin de durere, intristarc $i plfu$, Ie-ai
inrors deindati ti curajos la lupti irnpotriva ei, te-ai inarlrlar fi
aicoborit in arene impotriva ei. Dale faci a$a, atunci fiecare
oatime te va face st intslegi ceva ln schimb sufletul neruii-
;at si netemdtot ca.e e indrtrznet ln plcat, povttuit de anmgiri
ticiloase, $i care nu cunoa$e ctrinta sau durcrca pentru lncllcfile
lui ci, dimpotrivd, l$i procurl neincetal mijloacele penrr|1
s[verlirea plcatului seu, sufletul acesta rtrrnane prizonier
osetdei
99. Durerea p€ntiu Dufimezeu e un leac p€ntru cel lovit de
ea, caci scris este: ,,lntristarea peDtru Dumnezeu lucrcazd
cainta sufletului li intoarce la viala" t2Co7,91 Si pentlu el
nu e numai nedejde de vindecare, dar in cazul unei p€depsiri
a lui, are p.ieteni care mijlocesc pentru el la Dunmezeu pentru
cI il vad suferind $i trist in ea.
,100. Dumnezeu vrea se dea intotdeauna vinde.arc oricui,
dace bolnavul iii cauta sctrparea la El. Mdrelia Lui nu se
scarbe$te de bolile grele gi pline de duhori- Cu cat sunt rnai
grele $i mai pline de duhoare, cu atat mai multi purtarc d€
grij6 ii arale Dumnezeu, dace acesta iti caut sciparea li se
intoarce la El. cdci Dunnezeu nu lnchide usa si nu o deschide
doar din cind in cand. Ci ori de cire ori fi cheama cineva e
gata se-l ajute cu purtare de grijt li nu-l dispretuieste din pri'
cina bolii lui reale, ci dacd acesa t cheami degrabS, il invrednicegte
de o purtare de gdji ince ti mai rnare fatl de el din
pricina bolilor lui grele carc duc spre moartear.
" Nora margrnala: ,.Acest
\cnrmharea v,n€ d'n lclul in
anle.ioare
nu e nevoie de ni.i
t69
capircle nai mult. Poae ca
te,(rul. Fiindca in caPiolele

,/0/. Cei care dupe cideri aspre ti grele au primit dar
toarceni [cAinhil $i prin darul lui Dumnezeu au fost rec
cuti drept familiarii Lui $i s-au invrednicir de indri
dinainte, aceltia $tiu bine ci Dumnezeu are drept scop i
cerea sufletelor bolnave4.
.402. Din pricina necuprinderii lor uimitoaE, contemp
Judecdiii ii Proniei lui Dumnezeu e ascunsa in indoi
intr-uD nor chiar ti pentru cei duhovnicestr.
/OJ. A inl€lege in chip dumnez€iesc inseamtr a pn
mitcare aprins{ li luminoastr ca in cei care. Dnqtr-oVla
ricid potrivit firii qi prin nestrictrciunea ostenelilor tor,
pe unnele tainelor vieFririi de dupi inviere.
/04. C-ei
.
care au flri striceciune fiinFrea loriginare a
lor tl. alara de nemuaire, sunt deja dunrnezei in sens fi,
acettE fl sunt ceea ce nunEle lor spuoe ci su[t.
101 Striceciunea e a fiintslor aniestecate [din suflet $i
nestriceciunea e a fiintelor simple [ingerilor). Celor din
apa4ine contemplarea naturala secundi, celorlalte le re
contemplarea a ceea ce in distincFile sale precede ceea i
fost mai intai in ce privegte existenta4J.
Sfar$itul celei de-a doua sute a capitolelor qesprcunoa,
.
,J-amunrc: Adrca ceea ca a tosr pr€hot5ret dc inlrtege€a cr.r
Si d€ mjnrla Sa oentru accasra.
s.Ct. E,t Kephalaia O,orr.ta It, 2 (,,in concmprar€a na0r
cund, v€dem ^aFnE,
-intelepcruner
murr. chip,rn" lfl 3, t0l a tui Hrisro
c:rE s-a rotosrr ta crcafta tumitotl dar in cunoa$t€rs care priv€src
ral'onale suntem inv4ati despre fiinta txi") g 3 (,.prima dinrrc roat
noag€nle e cuno!9rcrca unica a Mondei, Si mai veche d€car oric€ |
templare naturala e cunoatrerea sprriruala c&e a ie$r maj inajn,e d;n d
rorut fr s-a Nn o dala (u fir€3 care l-a in$lif.). inletepciunea mukrfonn
:,:"rl.l: *"'j.lpr*": secunda proprie
"arurata
fiinretor compusc
Frnte spinruale necompuse ringeni) djung ta conrempl
Monad€i care prernerge exisrenta tor.
r70
A treia sutd
a capitolelor despre cunoa$tere
fost un timp in care nu era nume pentru Dumnezeu 9I
va fi untimD
in care nu va mai fi.
2. Nu suntem muritori pentru cd Pdcetuim, ci sunteh im-
pecal p€ntru ce suntem muritori. Puterea libenefii
pintispre
aafeo lnreiuenit intre Iimp s-a folosit de aceslucru penlnr
viat6sau penlnt moane
J. Unele fiinle ationale sunt lipsite de nurlE, altele au mai
rnulte. Lipsite de nun|e sunt cele dintai, tnai multe nume au
cele create cu natun corporale.
4. Aia cum diferentele corFrrilor sunt iacrcdintsre lumii nlateriale,
iot aqa diferenlele spiritelor le vedem ln Lumina Vielii'
5. Dace lumina materiale a fost facud spre folosul corpurilor
ti pntru ca simturile sl poat! distinge lucrurile nateriale'
si dace va fi un timp in care simturile nu vor rnai fi pentru a le
iisinge. e limpede ce $i lumina creati sPre folosul simlurilor
vadeveni $i ea de pnsos.
6. Ala cum toate denumirile 9i numele privitoare la Dumnezeu
au inceDut la El o date cu creafa, tot afa toale numele
9i denumirile naturilor spi.ituale au inceput o date cu economia
lumii noastre 9i atunci au primit un nune de ta noi in
lumile naturilor spirituale instr nu existd intre el€ nici nume,
nici denurnire, niii apelativ in raport cu substant€l€ lor' ci in
lumea lor sunt toate lipsite de nume 9i denumire Toate numele
nesfaisite ale lumilor suot naturi nenuminte li ele se
fac cunoscute unele altora fful astfel de distincfii printrrc cunoa$tere
mai inalte lipsitE de olm€ li de sernne. Toti oameoii
vor fiintr-o zi. Ia inviere, aleturi de ele in aceeati tain6
7. Virtutea e prilej de via(i, dar si de moarte: de viaE penlru
cer \Arsuinciosi. de moarle penlru cei rrindavi in deosebrnle
in cire se arata ele vei gasi cum anume sa le folose$i
de ca intr-un seos sau altul.
t7r

6. Modul in care simFrile se folosesc de lucrurile bu
t de cele relearate
egalitatea vietii. Opozitia lor se va
festa la nivelulinteligentei.
Uneori e la fel de adeviat qi
trariul-
9. Daci tot ce tine de contemplarea nahr.al6 secundi
preune cu bate lipsuril ei vor fi desfiinpte in lumea viiti
ceci sttr scris: ,,Chipul acestei lumi va trcce" U Co 7,31
toate planurile ei, atunci este evident cd gi contemplarea
desfiintatil o data cu ceea ce Doate fi vfuut.
/A Dace nu va mai fi nimic care si puna in mifare i
templarea realitdFlor corporale li mintaa nu va mai avea
voie de simFri, nici de ceva in care str locuiasc4 ci stri
rea lor desdvfutid va prerede incepurul lumii celei noi
se va face intr-o clipiti, atunci este evident ctr din fire
stinge cu totul pene li aducerca-aminte de cele ln care
cuit simturile, li ea va frernita atunci intreage de s
care o va avea afunci aealitatea.
/ r. Rugeciune adeviratile cea care asculte de vo'ra
Dumnezeu $ e nescutil io noide gAndirea la legile du
ie$i. Prin satguinta in implini.ea acestora. iubirea faF d6
ne impinge se rostim cereri aprinse privitoare la ele.
conttiintei pentru implinirea poruncilor e deja o rugAci
curate, cum $i suferinta inimii la dispresjrea lor e socoti
ea rugiciune cumte. Durerea pentru Dumnezeu e ruglci
sau mai degmbi cuvintele alese ti mitcirile grele [de
pe care le naSte atunci in gandire rugtrciunea. $i cel a
inima se aprinde li arde de asemenea ganduri, se roagd c
dactr nu sta ln pozilia doriti, Si toate mi$ctrile lui sunt n
ciuni uimite care se odihnesc in Dunurezeu: durerea din i
luijoace in el rolulcrucii.
/2. Cuvintele intelepte puse in mi$care de rugeciune
cand de Ia marile minuntrtii ascunse in versete[le Script
trag dulce toale perfile sufletului spre Dumnezeu ,i spre i
rca Lui, $i il tin treaz ca sa priveasc[ tinti spre Dumnezed
inflicirare.
/J. Lano spun rugactune Inleleaota nume gandesc la
rostitb ple(en de la inlelepciunea acesrei lumi sau de o in
t12
..rure l-lecara $i neghioabd. care ar face sd ros€asce suflerul
Ljnrea hn Dumnezeu din pricina slavei de$ane pe care o
lfii in li care alunge din suflet ajutorullui Dumnezeu];
'j'sendesc "t la cuvintele inFlepte care F$nesc in rugiciune
li.ina ae la inFlepciunea lui Dunmezeu $i lumrnozitatea
!u-fl"r,,|ui. pe cate le fac se urce in inimi mrSclri aprinse din
llclna iubirii de viata cea adeverati, care premerge ruS5ciu-
I., si care, incd,lzind inima- o face sE tosleasc! cuvinte care
litl n,, din uoin6, ci pe care le silelte se 1fun€asca aducerea-
,minte de Dumnezeu. De cate ori pe acest drum n-au FSni( lalnni
din aprinderea inimii gi ajutorului Dumnezeu Aceasta
. pgaciunea pe care Pnrintiio nurFsc rugeciunea curat?[.
/4. ln rugtrciunea curattr gandi.ea nu e deloc libera de lntioiriri
si de genduri materiale; altfel n-ar mai fi mgiciune, ci
i avea loc o descoperire. Nurnai pe aceasti din urmtr treapti
e lipsitd gandirea de iftugini ii asemlneri 9i se ridici mai
Dresus de intip6ri.i ii rnaterie, cum spune Evagrie: 'Minea
cue priveste la Dumnezeu in ruglciune e liberb de intiperiri
si miterie'#, ceea ce face din ea o descoperire dincolo de
cuvinr. in rest, orice rugiciune care e glas' ln mtrsura in care
gandirea rlrnane in ea curartr, nu poate fi dincolo de lntipitiri'
i',lu st6 in puterea noasre se ne oP.im sa ne gindim Eau nu la
ele. De cate ori nu se indmple ca atunci cand ne rugam curat
9i infldcAral migcarea rugaciunii sa primeasci fird motiv ti
lird voie o intipirire de la grosimea materiei, chiar atunci
cand tot timpul curg neincetat lacrimi ti mitcarea sufletului e
indreptata spre cele viitoare. Rugetorul se luPti, nu in chip
patima$ $i fila ca acest lucru se devine vreodate scopul rneditatiei,
sd scoatii gandirea din aceasti grosinF [a rnateriei] 9i sa
remana fere a simti nimic in sine Ctrci dacd gAndirea nu s-a
invrednicir si primeasce in rugeciune o descoperire printr-o
simlire duhovniceasci, e cu neputint[ ca miFarile ei la rug{-
ciune se ajunge dincolo de intip6rire. Cand e vorba de firea
omeneascd, faptul de a fi mitcatl dincolo de cele materiale
are loc numai in vietuirea duhovniceasce. o treapte czrr e
dincolo de firc. h masura in care nu s-a invre.dnicit de aceasta
'^ E\'^cRtE. Kephalaia Gnonika l.46
113

in viafa de acum, el nu poate sd aduce in amintire cev
cele ce fac obiectul mi$cerilorugEciunii, Si carc e cu to
afara asendndrilor acestei lumi, afard numai, precum sp
dace nu s-a invrednicit de o descoperire duhovnice
inteligenla lui. in misura in care in cunoa$erea li vie
lui umbld incd sub aceasti treaFa, gandurile sale nu pot
dincolo de semnul acestei lumi. Chiar dacd la ruseciu
indreapE meditarea spre cele ceregti, el le va putea doa.
mena cu cele pem,iintetti, afare numai dact n! s-a invre
de vietuirea duhovniceasc6 care e dincolo de orice chi
lumii acesteia, in care sa fi putut sirnti ceva mai inalt
congiinF fiilor oarnenilor. Dace instr rusdtorul nu lu
migcdrile lui, aga incAt gandirea lui st nu intArzie in irc
rile careJ nipddesc atunci, dace e nepesitor $i le lasa s
sal4lurasce in el li incepe sa vorbeasci cu ele, atunci
cu incetul va pierde $ scopul rugtciunii. Or, lucrul rugtr
lui e sE vegheze sa-ti fina curate gAndirea in rugeciune gi
desfaci neinceral de cele care o leagd de lucruri, pana
ajunge la vietuirea dubovniceasca $i rugandu-se
va ri
mai presus de lupti pentru ca gandirea lui se va fi iniltat i
colo de toate chipurile [formele] acestei lumi.
/5. Aten$a la ganduri e odrasl atenliei la simturi. S
inla in acqsta din urmi e semrut grijii de cea dintAi.
uneia din ele duce in chip necesar la ciderea in cealal6.
/6. Jertfa impecirii e srnereniadusa lui Dunmezeudi
inimi moarti din pricina aducerii-aminte de gregelile de
s-a eicut vinovat omul inaintea Celui cale este Viata l
fie de cele fecure in trecut. fie de cele pe care le face
in fiecare zi. Un asemenea om igi trezefte sufletul, il sn
din acestea li nu inceteaze si-l indrepte spre intoarcerelc:
arnintindu-$i
fiecare clipe de milele lui Dumnezeu
aceasta nigEciune ii place mai mult decet roalejenfele ii
orice ofrandtr''
'' ,J-amu.ire: Ceea ce inseame ca in mom€ntut cer€ni tor oamenii
rrezili la simlireajurorului I p€ l"E car rdf li-t trr da ua Durbezeu.
uumezeu. Nu NU ce,l ca,t Drimes Dnmesc
pncina cererilor lor. dar in momenlul cercrii con$renrtff,aza ceea ce a\
drntoldeaunr Ara )a ftre ins, cA !rne Je til Dume/c!.
t7-.t
t7. F6r6 rn dar din partea Lui nu poate inalla.lui
.omul
nici mecat o slngure . slava" sPusa dulce din inF
-*nn.ze,r "l r.; aceasla drn auzite, dar cei care i'au
[a cei ^";
mai multi stiu
o ttiu pentru ce-i primesc experienta
;cut exPerienta in fapt
aceasta. Dumnezeu ilti gdselte odihce
L-au maniat se intorc la El ca se-i
in rugiciunea lor Pentru
;a in sufletele carc dupd
caaliiroqicarea'
/8. Pane ce omul nu se smere$te, ajutorului Dumnez€u
"u vine la el. Hanrl lui Dumnezeu std necontenit la o oarecarc
iianla de acesta 9i se uitii la el, mai cu seama la rugeciune
iar cdnd incepe se se mifte in el un gind de smetenie, se
airopie numaidecar ae el cu mii de ajutoarea.
J9. Ajutorul dat in ceasul rugtrciunii e mai rnare decat cel
care ne vine in oric€ alt moment ln carc ne ostenim. De ace€a
si demonulupte cu omul cel mai mult ln acest ceas ca si-l
irnpiedice sd se apropie de Dumnezeu in ginduile lui.
20 Orice aducere-amifite de intelepciunea lumii care ii vine
sufletului la rugdciune potrivnicd lui li nu-i aduce decat
vitamare. Dar intelePciunea Duhului smeregte sufletul, il treze;te
la privirea spre Dumnezeu in minunare 9i-l cufundd in
addncul smereniei prin adeverul pe ca.e i-l arati fEri vdl'
2t. Firile nevdzute, creatia de sus a celor numiti lntai-nis-
[cf. Evl 12,231, c(esc ti se innoiesc
frecare
cutince.uri
clipa. Ele nu coboare niciodate spre ceva mai Puin bun fati
de bunitatea in care locuiesc din prima zi a creatiei lor. N-au
l6cut niciodatd experien{a riului, ci sunt in inuegirn€ dincolo
de el gi iubesc cele de sus, afari de cele care de cind au coborit
n-au fost convinse lncd sa aibi in vedere [din nou] urcugul'"'
a ,,t-amurirc: Cititorul care intElege sn ia aminte la cee3 cc intelcgc
aducandu-si aminte de c€ s-a sDus: llcut tuturor
"M-am toate S. a- m. o
l/ Co 9. Zil si sa nu caute sd inFleag ac€st lucru porrivil prestitnler lu'
oum".,er,, ci rotnvir cunoa$erii comune Sr'm $ nor c, accasra esre $j
adcvararl
Si neadevarat!, dar lunm panea libenali fi orice ar fi ac€a56
clealie .te acum pentru cei luminati, dtun slava lAin€i Econoflei Celui ce a
vnr' (r ronte miiloacclei sa fie acopenle de dn \al p€nlru noir-
'" eturi" un"t,ra ta imorca,ea v;toare J ineerilot caroli cu Dumnezeu
Cf. A. Lour. p. 206.
r75

22. Dacd vrand cineva s6 se arate intelept pretinde
spune ce ele n-ar avea inclinatii, acesta ft-a inteles
Cdci daca ar fi fosr lipsite de inclinalii, n-ar fi fost i
scbimbdrii fi ar fi stat la locul lor: necoborande u
giisesc, nu vor putea nici urca. Ar fi atunci firi legate $
de inclinalii, li n-ar pulea face nici o schirnbare, nici I
nici in jos, neputand nici sii creascd. nici se scadi. D
poate se crcasci pbcand de la ceea c€ este, s€ poat€ Si I
ce inapoi, dacd vrea, ti e supus inclinaliilor; gi e lim
oncrne are o aserEnea puiere $-$i indreapttr inclinatia
intr-o parte, acela o va face plecand de la prisosul iubir
nelui li datorirA lumintrii. rrezviei gi celorlike lucruri ad
ndtoare care-i vin de aici.
2J. Cuvend carc spune: ,,Casei Tale i s€ cuvine shn
[Ps 92, 7] are acelagi inteles cu cuvantul: ,,sfintenia e.
sfintilor". CIci casa Domnului suntem noi, fiintele ratio
Cand ne curtrtim aceasti case cum se cuvine Domnului
indepdnaEa de tot ce-i rlu, atunci sfintenia Lui vine str i
iasctr in noi in unirea vointelor, fiindctr sfinlenia se cu
sfinSlor.
2J. Sunt vrednici de admiratie cei care aufEgddu
it
abtini pane qi de la gindul Ja femei, dar carele primesc
t16
24. ,,Casei Tale i se cuvine sfintenie" [pr 92,7]. Bine
areastt casd a lui DurDrezeu sd fie plind de sfinlenie ,i
doabe. Bine e $i ca acela care vrea sd se face sdlas al Dui
Sfenr se-ti curete sufletul de orice rru. penrru ca. dace
putinfi, se se asemene cerului. Caci a$a cum cerut e cu
orice rru, e tronului Dumnezeu $i sila$ul serafimilor si
sosegte in tot binele duhovnicesc, tot ara $i sufletul carEre$te
ti se sarguiette sl se face selas al Dumnezeirii se
sd se curele de toate milcerile rele ti s6 se umple de tot
de laude, !i atunci Domnul se va silelluiin el, il va umD
podoaba sfinteniei Lui 5i va fi inconjurar de jur-imprej
firile spirituale, fiindci acesteau ditoria oe a cinsti si
Domnului. Mai inrai omul se curi(a de riu. dupe care se u
de bune mireasmd $i Domnul il sfinpgte apoi p;n Out ut
-..dnl,e De acestea in persoana. de$i $liu foane bine ca prin
".1#i iup,a satana cu sfintii. Et prelind ca nu mai pastreaza
l',"j o uau."..-uainr. ae aceste inlalniri. ca se nu rnai spunem
li*i. a. u"a"."o 5i convorbirile cu ele. Dar da'e 9i numai
pus in mi$cate pe neatteptat€ in jurul unor asemenea
iir,,; -"aul ne arunc; aeja in primejdia unei lupte' cu cat mai mult
l'"]nci c,ind uot su in fala simlurilor noasre inse9i acesre lulrun.
iar ued.t a lor aievea pune pe jar garndurile unui ascet
celibatar'
26. Singuraticul care prinp;te cu ulurinii vederea unei femei
primegie bucuros ineuntrul sau li aducerea-aminte de ea'
i4 cine retuzi sd o vadd e limpede ci alunge depane de gandirea
lui $i amintirea ei ca pe ni$e cerbuni apnnll. lncllnaFa
srre una trideazi pleceEa lncercate in cealaltl: lnclinatia spre
;ducere-aminte tredeazi pldcetea vederii' iar lnclinatia spre
vedere tradeazi plecere aducerii_aminte.
27 . CntLId'-Il gandirea de ganduri trupefti, ca str gulti o
dulceata carc nucade sub nici o alcetuite a limbii.
28. Nddejdea celor viitoare te face sa uit cele pamAnteitl
alungindu-le din gAndul tdu Ridicd-ti necontenit gandirea
5i atintette-(i privirea spre sdlafurile spre care vei sfirqi pnn
a urca.
29. Deanldejdea face pe om sd iasd din gandurile limpezi
gi ingroapi inima sa in pirnent Nrdejdea limpezette inima ti
o imbatd neincetat, asa incat do.inla sa il face si uite cele
plminteqti qi miplrile lui il fac se hointueascl in sehturile
cercSti. CEci prin aSteptarc inima se face cu u$rinF limpede'
J0. Gusrarea lmpi'ritiei e o miicare vesele sprc cele viitoarE
ti care freamat5 in suflet dincolo de puterile lui ln fala ei
toate midularele hupului se desfac, pentru ca nu pot indura
fo4a ei care inrnoaie oasele $i incheiehrrile intr-o bele carc
tre.e dincolo de randuiala fi.ii.
.l/. CAttr vreme omul nu nesocotelte cele vazute tl supuse
stricAciunii gi nu calce in picioare viata vremelnicl e senm ce
inirna lui n-a primit inc6 mi$carea spre cele alteptate in na_
17'l

dejde- Bucuria 9i credinla care s€ nasc din gandurile
suflelesti sunt putemice, dar acea bucurie nu poate coexi
suflet impreuntr cu cea legatE de cele trupetti. La cei a
gandire se bucurd 5i se intristeazit de cele vezute, acea
rie nu se pune in mi$are dat fiind c6 inima lui e tinuttr
de dezmierdtrrile tiner€tii, relaxatea trupului o apasd 9i
de a oierde cele de aici o face se nu revneasce sd le n
reascd.
J2. Pierzendu-$i nidejdea in viala trupeasctr ti ltu
vechile obignuinte, omul doblndegte cu ugurinli un
care rdrnene dincolo de inchipuirile simlu.ilor trupegi.
JJ. Cand gendul e tare in nadejdea lui, chiar dacA tm
slab, sufletul nu estebiruit, nici nu-li pierde bogdtia-
Incecaza atefgarea- tat mln
insd trupul e doborattr-tr
inci slabtr, n-ar trebuisa lncercze otansut_
J4. Vegheaze ca neputinla trupului sd nu-ti impiedice
in singuretate; ceci in viata de linittire cu Dumnezeu b
ta va fi de doue ori mai mare dacd trupul e chinuit. Ba
seand se nu le dai celor doua boli care nasc moartea v
[nemuritoare]: nelucrarca trupului ti slebrrea sufletului
simfufl. Dar o boa.la insotit de veghe nu ne va vatema
JJ. Dreptatea e fipruirea celor bune fati de oarneni
legii firii ti Scripturii. virtutea e fepruiEa celor bune f
Dumnezeu, sdva.site firi inter8Ediari intre noi $i El, i
guinta unei vointe bune. Cine umbli in cea dintai e
drept, cine umbE in a doua e un om virtuos. Dar n
singuraticilor intelepti in calea cea dreapta Si pe cnre ai
si o ating, pri[ vieFrirea lor e mai leunrici decat acestc
fiptuiri: nu se oprette la dreptate li nu rem6ne la vi
Acestea sunt anticamere pe car€ ntrdejdea le strebate ln
mul ei li de unde pleacl lndre$endu-ti alergarea spre
este Cauza [a toate]$
s Ecou indepanal al unui creginism ,,cudour vrcue propriu Sk
secolul IV. car€ ii impafle p€ cr€dinciot in ,drepti" Si,desavarsilil
Cadea tr.ptclor'). la care lsaac adauga o a rreia cate8one: ..sin8u
{ct lnuF, p.2lO).
t78
J6. ASd cum etapa a doua e mai bune decat cea dintai, tot
,5a ti a treia e mai bun6 decat celelalrc dou?i. $i a5a cum.
;.d am inceput-o pe a doua, nu e nici un motiv sa o desfiinffi
pe cea dintii, tot aia arunci cand in vietuirea noastra se
,v€sre cea de-a treia nu e nici un motiv ca etapa dinainte s6
nu-i faca loc gi sa dispare inainte de venirea ei. Trebuie se le
cinsrim insa pe fiecare din ele la timpul fi locul lor, ca libertat€a
noastrd sa nu ajungi desane din pricina trupului. Ceci
atlnci cand n-am fecut inca loc fdptuirii etapei a doua, va
rcbui sd ne inElijim ca trandivia se nu ne facd se l5sim nelucrate
cele ale etapei dinainte-
JZ lncrimile care curg la vremea rugdciunii, dulceala vers€telor
care cad in inima gi o indulcesc, limba carc incep€ str
Ie repete nesatios 9i iubitor, ftrrtr si fie in stare sil lase pe
unul ca se fteaca la altul din pricina dulcetii car€ este in el,
9u bucuria padiald care se ivette uneorin citire sar heditare,
loate acestea Fi altele asemdndtoare sunt gusta!€a ajutorului
harului lui Dumnezeu, gustat fire sd fie cunoscut Uimpedel
de cei ce se sarguiesc in lucrarea lor ca st intircasce 9i se
face se inainteze sufletulor in vinute [in bine] ti ca si spo
reascd vigoarea lui.
-18. Cind, duptr ce a stat o vrerrre linigtidi la slujbl sau la
rugdciune. pe nea$teptate 9i fnrE sa fi vrut aceasta, minlea
face trupul sa se ridice din randuiala lui, aceasta e poarta cea
rnare care incepe sa s€ deschidd inaintea lui gi lucrarea darului
lui Durmezeu, $i acesta nu este unul din darurile mici gi mangaierile
pa4iale date fieciruia. Spre aceasta se alergdm, frate,
fi aceslucru sel cerem li sa-l fixdm drept scop fiiptuirii
noastre. Ceci nu se cade sd spunem prea multe despre aceste
lucruri: sunt de ajuns cate au fost spuse p6ntr aici.
J9. Scopul fiintelor rationa.le e cunoagerea celor desevarltt
'o put"r" ascunse in ceea ce fiecare simte in chip nedesrulrl
in orice element al fepuirii lor.
40. Daci propriu luminii rationale sa conduce fere impiedlcare
spre prina Lumind, $i dace acest lucru se intampla
Incd de pe acurr in fiintele rationale prime [ingerii], pe care
t19

cuvanlul manlurlor le-a infiililat drepl icoana a uinei vii
[cf. Lc 20.36], e evident ci aceia care se gdsesc in I
netrupeasce vor primi tot aici $i mottenirea luminii, iar
lufiEa necuvantitoare
grosolane, cum mint cei Foti
noastere.
l/. Aia cum nepatimirea nu inseainntr ce patimile
mai mi'ce in suflet, ci c, starnirile lor nu mai sunt simti
plicere, tot asa rugtrciunea curattr nu inseainnt ctr nici
chipuire a unui lucru nu se rnai mi$ce in minte, ci ci
nu se mai uiti la ele, nici nu rtrmane se vo.beasc?l cu
E evident ca de aici va iefi o lupta ti ce firi lupal rug[ci
nu va putea fi curata decat din cand in cand, peDtru
vreme, cu ajutorul ingerilor. Aceasta e singura odihna
noi in luptele noastre, fiindci, aqa cum spun Pdringii, I
migcdrilor firea noastrtr e inririii in ascuns de lucralea i
lor. Nepitimirea nu lnseamne o intrltare dincolo de
rm$ce.i ti de inchipuirile trupetti, fiindcd incetarea
lor, a mitcrrilor ii atacurilor gildurilor pi a stdpenirii lor
pra noastri nu fine de treapta fiphirii ruglciunii, ci de
ulmlnl fl oescoperrnl.
42. Rugeciunea curat6 sti in faptul cAgandirea
nu rnai
indrelte in mi$cerile sternite in noi fie decatre
demoni,
catre firc, fie de aduceri-aminte, fie de o mrlcare a te
rlEntului dostru.
4J. Chiar $i ln rugiciunea curatE sunt mai multe
potrivit misurilor gandirii celor care o aduc.
41. Cu cdt este gandirea mai presus de iubirea celor
mantegi, cu atat are riai multe odihni de la imaeinile
vremea rugiciunii. lar cind s-a inelFt cu totul dincol
iubirea celor de aici, gandirea nu mai rtmane in rugeciu
e ineltat dincolo de rugtrciunea curartr pentru ce in ru
nea ei se ridici necontenit aurora hanrlui $i prin lucraae!
sfante acesta o scoate din cand in cand afare din ea.
45. Pe mlsura mic$oririi iubirii de cele trecaloarc se
$oreaz! ti gendirea la ele, 9i pe masura mic$orlrii gerdiri
ele se micloreaz5 $i gandurile: pe masura mic$orarii gar|
.-- ,d loc curatia \ufletului, iar pe mbsura curdliei lui Ia rulot
'- -
l?;,rne coboara peste gindire lucrarea lDuhuluil. Caci este
ol:e,n cd ea urrneaz5 cu necesitate rrdicirii mai pfesus de
ilbirea de cele vizute 9i treadtoare, desptr4irii de cele lruP€lti
5i elrber.fii vndite de ele'
46. Cand gandirea e mai prejos de rugrciunea curatii, alunci
cand ea se roage miFirile sufletului sunt slabe gi ramane in
sripinirea Poftelor trupului. Dar cind viegrirea ei a atins cu
ad;varal curalia rugdciunii, atunci a ajuns la desevarlirea
treptei suflete$li. Cend in rugaciunea ei urci dincolo de miicanle
curale, atuncinra in vietuirea treptei duhovnicelli faF
de care treptele rugtciunii sunt nrai ptgos, cum sunt mal prcios
si fati de vietuirea viitoare. Lucrarea rugeciunii ti folosul
ei sunt proprii omului atunci catld puterea Si cunoafterea vie-
$irii lui sunt cele ale tEpiei sufletetti. ln lutnea aceasta oimic
nu e mai inalt $i mai maie [decet rugaciuneal lntre toare
ldptuirile proprii treptei sufleteiti. tn lumea cea noui insd,
chiar ti rugrciunea va dispare, fiindct oanenii vor fi pugi ln
miscare pe o treaptii rnai inaltn de.et cea a .ugiciunii. Din
cind in cand aceaste treapttr se lucrqzl la rugeciue in sfin$i
desivirgifi chiar gi in lurpa aceasta.
42 Orice contemplaE a sfinfilor ingeri de catre oairEni in
lumea aceasta ii conduce pentr la tleapta creaiuralititi lor naturale,
contemplare rlumittr cunoa$tere secundi 9i aflati dincolo
de curi1ie. Tainele de dincolo de aceas(A treaptii nu rnai
lin de puter€a ingerilor ii de lnva{itura daul de ace$ia, pentru
ce pand aici ajunge puterea miSclrilor 9i treapta cunoa$erii
naturale a cetelor spiritoale. Fiiodcd atunci cend se invrednicesc
sd fie puse ln migcare spre cele aflate dincolo de treapta
lor, chiar ti ele pdtimesc acest lucru prin har, nu printr-o putere
care le-a! fi narurald, nici printr-o cunoattere care sA le fi
fost predati.
48. Acestea sunt miscdrile p.in care ingerii lumineazl in
ascuns sufletul, miscari care freamtrti in noi prin prezenta lor
statornice lengtr noi ti prin iubirca lor atat de nevalnici faIA
de noi care face ca firea noasre s[ inainreze ca si cum ar fi
180 r8l

conduse de o cdl6uza: mai intai ele incep prin a ne pu
miicare in ascuns prin frumuseFa virtulii, cum fiecare
simti din cand in cand el insu$i. Apoi, pe neatteptate, se
n€;te un zel aprins cu o dorinta fierbinre de bine,
chiar $i in lucreri care n-au legeture cu frica de Dumtr
Dupd care, fdre motiv, F e$te dinduntru o percre de rlg
pede ca.e ne inalF dincolo de gandurile obi$nuite $i c
apnnsi nemdsurat de aducerea-aminte fi de iubirea de
frumoase- Aceasta s€ spune ce e o lucrare a lngeriloa c
loc prin bunavoin(a Domnului lubitor de oameni. Nu n
oamenii virtuoti, dar !i vamesii, desfranatele, ticdlo$i fi
gafii simt in ei o asemenea migcare prin care ingerii s€
pe cat le sti in putinti, depalte de riu li spre vinute, ne
de la cele rele $i ne apropie de curede. Chiar ti lucrtrtorii
te[i s-au intors prin ea $i au plecutui Dumnezeu, Si se s0
ce n-au.atins numai cure$a fitptuirii, ci li curitia con$ifi
nu s-au curefir numai de faptele reutefii, dar $i de gandurit
reflectiile la ele. Adeseori la cei al cdlor ptrmint e bun [cfi
13,81, focul aprins p€ care l-au primit la inceput nu #
domoli pana ce nu vor fi atins prin el treapta desdvargiri
vor fi p.imit o curdtie desdvartitd. ingerii ne imping astfi
inaint5m de la reutate la virtute, prin virtute ne apropic
cureie, iar odat ajunti la curalie ne fac sa iesim din ea
cele doue cunoatteri mai presus decat e4 una din ele gnl
de alcatuirea naturale. Acesta e capitut oricirei povZluiri'
vine de la ei, dincolo de care se afle, spun unii, vederea S
tei Treimi care e capetul $i smrtitul tuturor descoperirilor
fin de cunoa$tere, ti in care lvedere] vor avea loc atit pei
ingeri, cat li pentru oameni toate mitcerile lmparlliei ceruri
inn-o viate fere sfa$ir.
4e. (Jnce descopenre a cunoa$terii duhovnicesti care e
presus de contemplarca celor tnjpesti gi a celor netrupd
vrne otnlr-o oescopenre a lumtr viitoare, in timp ce acesl
ooua lln oe contemptlrea celot ce sunl. Acestea sunt caDll
desdvar$irii
aici, in vreme ce cunoasterea lumii viitoarc
fiintele rationale se ridicb dincolo de aceste doue rreDte si
cunoatterea Fiintei. Orice descoperire a tainei pe care.
t82
i.odri. fie oameni, o primim aici. vine dintr-o descoperire a
i1.1,,, celei noi. Frrndcd aici nu contemplarea celor ce sunt va
Lioun" in mitcare fiinlele rationale. liindcE aici mitcerile
l^l uor fi dincolo de simtire ii cunoa$lere. dincolo de cele
.lnsibrle li inteligibile. fiindc, acestea sunt cunoatteri' nu cu-
-n625terea. Fiindcd aici inteligenla nu va mai hoineri prin mul-
,. .,rnoaSreri, ci va sta in cunoa$erea Unului inlr-o uimire
.-"inr."apta. Aici existe o ordine in trePte. acolo inse nu va
oai fi nevoie de trepte, ci va fi o [singure] mi$care neincetati
s!'re Durmezeu, li firea nu va rnai ie$i din ea penru a Pnvi
sDre altceva.
5O O rugdciune neinsodti de o vietuirc viftuoas e ca un
wltur ale crmi aripi iocep si-ii piardit penele.
J,l. Existi o con$tiinle curate 9i a.lta duhovniceascl. Cea
dindi e atunci cand gAndurile 5i amintirile privitoaE la a.casta
lume sunt ln noi Ere patime, cea de-a doua atlnci clnd' Plecand
de aceste ganduri li amintiri, aceasta e Puse ln mitcare
spre contemplarcacestora. Anrnci nu e de ajuns ca ele str 16-
mene in noi in chip curat ti Ed patimtr, ci trebuie ca o datA cu
simlirea mipirilor lor, st ingaduie ochiului mintii sd priveascI
inauntrul lor, ca sA suge de aici dulceata Duhului. Con$linla
curati poate fi doba{di6 prin osteneale $i tsezvie. iar con-
$tiin(a duhovoiceasce prin exerciliul qi firditarca scopului duhovnicesc
al cunoasterii de cetre o inteligenti care o cultiv5
J2. Una e trupul care cultivi virtutet [noblet€a] lui |i alta e
Inteligenta care cultiva virtutea [nobletea] ei. Cuhivarea virtutii
trupului curtrttr sufletul de trisatura lui petimate; cultivarea
virtutii inteligentei face sufletul si vadi |i-l face si se
apropie dc la intunericul nesiiintei la cunoasterea adeverului.
5J. Nu toti care se ostenesc ln virtute dobandescunoa$terea
care vede adeverul. dar toti pol dobandi fdptuirea unui
lucru impreund cu un discemindnt bun.
J4. Nu e cunoscdtor [gnostic] care se fie liPsit de virtuti in
viata sa, dar vei gtrsi multi virtuogi care nu au cunoalterea
[gnoza]. Sd ne grdbim deci se alergtrn duPd aceasta' fiindct
r83

ea face des,variiti in sufletul nostru $i vietuirea virtu
face inteligenF noastre se iase spre vederea intelepc
aflate in cele dumnezeie$ti. Dace sufletul nostru e in intu
9i lipsit de cunoa$tere, nici ta uirea virtutii nu va rdme
rate in noi_
5J. Sunt in noimi$ce.i
ce tinde descoperiri produse
de sfihlii ingeri, qialtele
carc iesdin lucrarea Duhului S
56. Descoperirile privitoare la Economia lui Dumne
aceasle lume, mitcerile conternpltrilor privitoare Ia cel
sunt. ca li intelegerea fi cunoatterea privitoare la virtu
caae nu intrec treapla fiaii noastre create le iDvaEm de la
tele cere egiuni ale ingerilorl care ne lumineazi in ascu
porunca lui Dumnez€u. Dar descoperirea privitoare la s
Fire [a lui Dumnezeu] ca fi simtirca ti contemplarea I
viitoare - lucmri ascunse lnci fapturilor in gandul asc
Creatorului, pani h vrernea descoperirii lor randuite de
nezeu, cend El o va face se se ridice itt fata intrcgii crealii,
va arela ti lumilor de sus -, descoperirea aceslor taine
altora asemendtoaE e desenatd ineuntrul inFlegerii noas
ascuns de Duhul Sfhnt. Acestea nu sunt taine a c?iror c
tere se-li aib5 materia in creaturi ti Scripturi, sau despre
au ttiut se vorbeascl !i gandeascl Plintii ortodocii, nici
sunt in puterca ingcrilor sau fac pane din naditie, nici din
ce s-ar putea scoate din inteligenF sau la care inteligenF
putea gindi, ci e vorba de o taine pe care o ttie doar Duh
inteligenta carc o prime$re, chiar daci aceia [ingerii] se
feteaz{ neincetat de e4 pe cand oamenii doar din c6nd in c
AcelaSi lucru afltr cA se inmmpt, ii cu cetele duhovni
Ele cunosc descoperirile pe care gi le predau unii altora" in
rii 9i arhanghelii, de Ia ceatd la ceati, dintre care unele
predate gi oarnenilor cale le invaE $i sunt luminati despre
unii de la altii.
JZ Orice descoperire privitoare la cele de aici $i guve
rea lor Si la cate vrea Dumnezeu se ftrpfuim in aceasti lu
spr€ mantuirea noasfe Si ajutorul tuturor se sevartegte p
mijlocirea celor lingerilor] care au fost aqezali slujitori ai v
t84
r,,i Dumnezeu [cf. Pr I 0]. 2 I I in guvemarea a lot ce este aici:
]i nrimesc unii de la altii ii cear; de la ceata tode cele ce $n
i"'aernoda-antul fericit al celor porrivite slujirii crealiei. Ei
],inr luminati unul de la alrul licu privire la lainele taliunilor
ii. de a fi 9r la inFlegereacestora. Dat nu e cu purinta ca ei
.;-i invefe pe allii sau se invele unii de la allii descoperirea
,";nelor cunoaSrerii Monadei 9i celelalte lucruri de caIe am
iliuir, cacl acolo nu e nici ucenic, nici invililor, ci ilecarc
din fiin(ete ralionale invrednicile de aceasti taintr prime$e de
h ea insesi ata cum s-a desenal in inteligenF ei, fere mijlocitori,
spre desfetaEa ei, in ascuns, dulceala acestei cunoatt€ri
si o astfel de descoperire. Pantr ce aceasttr taine se va d€sco-
D€ri, sunt invdlitori fi ucenici, mai mari $ rrai mici, dar ln
;imtire-a acestui har toate cunoatterile vor fi egale, cici in ea
nu va fi nici urcul, nici cobor4. Accasta Du vr€a si spuni cd
uneori o cunoattem, simlim gi ne desfdram mai pufin, iar alreori
suntem irvtrlafi li lumin4i rlai mult. Nu, ci o primim tn
toa6 plinetaba ei, fdrd nici o lipsi, firi sd sufere adaos sau
mic$orare. O darii ajunti la aceasu descoperire nu rnai e nici
mare, nici mic, cum era la celelalte descoperiri, ci toti vor fi
inlllati la una ti ace€aii irnplinire, fe.i schimbare, nici varialie,
fiindce nu vor fi nici bogati, nici slraci, nici deruitoti,
oici primitori. De mi(urie de aceasta^fericitul Evagrie in Capitolele
sale gnostice in ctue spune: ,,ln contemplarca natumli
secundi existd unii putemici gi allii supuqi celor putemici.
Dar in Monadi nu vor fi nici unii putemici, nici allii supugi
celor putemici, ci toti vor fi dumnezei"''. Iar despre egalitatea
care va fi prirna li ultima descoperire spune: ,,ln contern
plarea celor ce suni exista suituri li coborfuuri duptr rar,nl 9i
nepasaft. Dar nu a{a va 6 in conte.nplarea Sfintei Treimi, clci
aceasta e o vederc m€reu egaltr in cate nu va fi nici urcare,
nici cobordre',52.
J8. Unele descoperiri fecute celor cura{i vin prin ingeri,
altele printr-o luminare a inteligentei. Sufletul cure$t poate
sctuta in chip firesc cele indepertate ca $i cum ar fi apropiaae,
--
r? DvAcRlE
l8-s

9i [re aele ascunse ca $i cum ar fi descoperite; ochii sdi
asemenea celor ai ingerilor. a ceror privire strabarc lo
purile ftrrd sb fie impiedicati de ele, ci sunt agere gi lu
se in stare se vadd toate cele ascunse gi i.depenate. C
fletul, care e conatural cu ei [ingerii], ajunge egal cu
vietuirc, atunci e luminat ti el st vadtr cele ascunse $
eroarc sau nestiintt nu-l afecteaz{. Nu existii insd desc
in care cunoa5terea sufletului st o premeargi pe cea a i
lor, cici io descoperirile ficute sufletului vin dupi cele
ingerilor. Totufi, pe mtsura curitiei inteligentei, care e
stu, li el se pune in migcarc ti scruteazi cele ascunse
puterea Duhului Sfent, in a Cerui lumird vede in acelasi
frumusetsa ingerilor ti a tuturor sfintilor de pe pdment,
El este lumina tuturor celor duhovnicetti. A$adar, cend
tul ajunge la aceasti misurtr se face vizator al celor
ca $i ei lingerii]. $i uneorinvaF de la ei ceva, alreori
lenz5 el insu$i lucrurile cu privirea lui curate. Toaie a
se intampla dup[ misura fiecdrei persoane gi a fiectrui
VEzatorii cunosc se.nnele celor doua feluri de desco
atat ale celor care vin din afart li sunt primite de la i'rg
qi ale celor care-qi revarsE lumina dinluntru prin fo(a lii
zimii lor. Descoperirile in simluri n-au insd nevoie de ci
inteligentei, ci numai cele care trec prin aceasta, Si
serimulor-
59. Polrivit cerfilor duhovnicegti
invtrFrurilor sfi
care relateazl desprc ele, toate descoperirile pdvitoaE
cru.i sau evenirnente, li carc vin de la sfintii ingeri, au
doui feluri: primul se lnrudegte cu somnul cuiva care d
adanc, celilalt trece in chip vtrdir prin simturi 9i folosefld
nEle vezute intr-o vedenie sau o voce simtittr, ca in caz
Iacob, al lui Isus fiul lui Nun, al lui Isaia 9i Daniel, al
doisprezece [proroci mici] ti al altor, ca li in cazul lui
logodnicul Mariei], at preotului Zaharia [tatAl lui Ioan
zetotull $i atator sfinti. Unora dintre ei descoDe.i.ea
IEcut printr-o vedere simlittr sau prin sunetul unui glas
ros(efte cuvinte, altora li s-a ftrcut in somn ca in vis,
cineva le-a vorbit $i le-a descoperil cele ascunse. Ac
t86
Srrnt
cele doud moduri randuite pentru orice descoperire care
vinede la ingeri gi privefte dezveluireanticipate a celor viisi
invelaura despre cele ce se vor face mai apoi.
pale
60 Descoperirea care vine de la Duhul Sfdnt, in puterea
lrzltoare a inteligentei luminate a unui suRet, are insl un
singur mod, deosebit de cele dinainte. Ea are loc numai in
srmlirea inimii, intr-o descoperire ascuns6, nu insi in simgrile
din afara. cum a fost cu Samuel. Elisei. Petru $i alti sfinti
viz6tori carc cu ochiul luminat al sufletului lor scrutau cele
hdepertate $i intelegeau$or, degrabd $i nelntarziat gandurile,
6;5cdrile 9i lucririle ingerilor $i dernonilor; sau ca la multi alli
sfinti care au descoperit li ardtat gendurile, constiinfele ti dodntele
ascunse ale oamenilor, ca gi eveninente care urnau str
s€ petreace dupe ani li veacuri, li care ou emu cunoscute decet
de Dumnezeu. Multe din aceste lucruri le gasim in istoriile
despre singuraticii care au primit cunoa$terea celor ascunse 9i
care pot petrunde adencurile Si ascunzimile sufletelor. Slintii
lngeri vad, cu ochi asemendtori celor ai sufletelor cumle ale
sfintilor, dar mai mult decat ei p€ntru ctr s-au inwednicit de
cohuniunea cu Dumnezeu in descoperirea iainelor Lui.
61. Sufletul singuraticului seamtne cu un izvor de ape, ala
cum l-au asemEnat deja PErintii de demult. Ori de cate ori se
linitteste qi face sa inceteze in el toate milcirile auzului li
vederii, singuraticul vede limpede in ele pe Dumnezeu ti pe
sine insusi, li din el ta$nesc ape limpezi gi dulci, carc sunt
gindurile dulci ale stirii lui nafirrale. Dar, dacd se apropie de
aceste ape cand lase ca in suflehi stru si pdtrunde nrlburarea,
atunci e ca unul carc umbld in noapte cand vMuhDl e acopent
de nori $i nu mai vede nici cale4 nici cerar€a dinaintea lui,
ci raldce$te utor in tinuturi pustri li vtrlrnatoare pentru el.
L,ar. cand e lini$lit in el insuti. e ca unul pesle care sufle o
adiere frumoasi si deasuDra cdruia vezduhul e senin; atunci
rncepe s6 vade limpede inaintea lui, se vede pe sine insuti 9i
Dlelege unde este $i unde trebuie sa mearge, pi vede de depane
sdla$ul mantuirii. Dar pentru ce, fratele rneu, generatia
noas(ra ticeloase nu rnai pune mana se geseirsce pe deplin acest
rucru, adica un loc de liniEtire riguroasa, cum llceau genem-
t87

liile dinainte. de aceea oriunde am ajunge, chiar dacl
avea ca sd tedem cu sufletul nostru decat dou[ zile, sA
chiar Si numai o singure zi. $i nu numai cand suntem
ndstiri, ci chiar atunci cand suntem pe calea impirite
ti numai pentru un ceas. Cdci a trecut timpul pe c
nogi: nu mai a$teptim nici o organizare, nici o preg
zi de zi ceutdm nini$ireal, chiar de-ar fi sd o gisim
stinci sau intr-o rapd li s, rdmaDem in ea doar pudntr
Oriunde aceasta ne cade pe neasteptate in manA sE o
gem bine $i sd ramenem in ea o zi sau doue cu noi i
Ala $i-au c4tigat cei inFlepti sufletul lor in scurtul ti
vietii lor. Fie ca moartea sA nu vind pesre noi pe neat
acolo unde ne va gesi f&i si fi dobandit c€ea ce aste
62. Scun este, lialii nci, timpul vietii noaslre, lung ti
ios e nE$efugul nostru, dar buntrtttile fegeduite sunt ne
6J. Nu este exact cl nu putem simF bunetidle d
cetti, nici semnele vielii celei noi inainre de a ne fi curtr
totul, ci, in misura in care biruim patimile, putem v
zi ln zi in noi urmtrrile curitiei. Cu fiecare patimtr in
sbeluceite nurnaidecal in noi binele opus ei: pe mesura
tiei glsim odihna duhowiceasce, g pe misure ce gindi
elibereaza de legiturile gindurilor pitimage, sdlucesc
ma noastrd razele cunoafterii.
64. Si nu-1i lie greu in ochii tii, frate, atunci cand un
ig pptette: ,Cine poate aringe curllia itrimi ti si s€ b
de odihna fi fericirea de dincolo?" Ctrci tocmai din ori
acesrui garld acesr lucru ne devine greu gi incetim si-l.
alteptim ti sE ne ostenih penfu el. Ceci cur4ia inimii
un lucru neinsemnat li putin fi in ea nu putem s{ intrem
ne strli$luim dintr-o date, ata cum nu pe neatteptate Si nu
se ne dam seama ajungem la fericirea gi Ia simtirea tai
curttiei. Aceasta e un pemant iDtins $i cu hotare vaste, iol
5r .J.amurire: ceea ce vcdem de depale d'n sala5ul vreti' [drn
arati feluritele moduri de a inlelege odihna_ duhovnicqica g care s
cesc zi d€ zi in sufletulnostru
in linigire. Inlel€ge Si care sunl fetu
simliri."
r88
-,,td din cei ce rnetg spre ea intalnesc. inainte de a o atinge,
','-lmta'
' ainunut.. .h'ar daca in drum spre ea se razboiesc ctl
lift'.r.ni' li nu intalnesc nici minuni. nrci odihni duhovni-
L*.a. Stit; c6 nici fiii lui Israel n-au ietil din Egipt intr-o
l;oa, ni.i n-au intrat $i ocupal numaidecet Pamanlul Feg'du-
;-"r!i,.i u,r incetul cu incetul $i pane au ajuns sa intre in
'.lit
,t oe drumul istovitor spre el n-au vazut nici una din buntdliiJ
pamintului. ti abia incetul cu incetul au pus stapanire pe
iamanr,rl popoatelot pe care le biruiau si ale ctuor pemanturi
iune le moqteneau: pentru fiecare popor nimicit fi pentru
fiecare pamant ocupat motteneau o parte din Pemefltul Fngtdtintei
locuit de toate acele popoare ale cdrcr nunE denumesc
patimilc. Acest Pemant al Figtrduinlei, al ctrrui nurne
desemneaza limpezimea, nu este mic, nici un loc ingust. lnainte
de a fi intrat in el gi aJ fi ocupat in in[egirne nu-i vom
simti nici bundtutile, nici slava. Pirnanturile limpezimii sunt
largi ti vaste, bunurile lor sunt imbellugate fi hotarele lor nu
ilceteazl se se miqte. Chiar dactr nu stdpanim decat cateva
din ceta$le lui fi doar o patte din hotarele lui, 9i alte popoare
se lupte cu noi, dulcile desfatiri pe care le gesim in el nu sunt
putine. De aceea, fradlor, sd ne imblrbdtam, se privim intracolo
$i se alergtrrn spre el. Chiar dactr nu vom ajunge la capitul
fericirii pe care Dumnezeu a fagiduit-o Ptrtintilor noftsi,
suntem siguri micar ci nu vom fi lipsili de o parte a ei. $ti!
ci Isus fiul lui Nun ti iscoadele patnentului n-au inttal ln Ieosalim,
in cetituia lui, chiar dacl au adus poporului roade
slevite. dar nurnai ale parnentului din jurul lui $i din tinutul
lui lci Nrn 13,23]. Tot a$a fi noi, chiar daci nu intr[m in
cetate. ci locuim in hotarelei gi in imprejurimile limpezimii,
faptul ce ocupem fi punem piciotul chiar li numai pe o patte
din pamantul s5u e un lucru foafle frumos.
65. Dulci sunt, fralilor, prilejurile patimilor, dar nu ca roadele
drepritii. Arnare ii triste, iubidlor, sunt prilejurile dreP
lilii, dar nu ca sfirgitul pecaului.
66. Patimile si virtutile nu sunt subzistente, ci licetesc in
sufletul nostru plecAnde la ni$te prilejuri. $i atunci cine a
rnleles bine acesl lucru cum va putea inmulti oare in afard
t89

prilejurile celor dintai lpatimilorl atuncicand
in gandu
ineunrul seu le iube$e pe cele din urmelvirtutilel?
6Z Dulci sunt prilejurile plcatelor, dar amare sunt
lor. Amare suntprilejurile
care fac se sporeascd virtur
foarte dulci slrntrcadele
care strllucesc din ele. Nici du
celor din6i, niciamirrciunea
celor din urmd nu tine
dar efectul ior in cei care le strang rimene.
68. Cine ia lumea aceasta date ca loc de invititurd
tcoaldl drept adevdrata mottenire a odihnei linigtiriil g
curiile ei drept adevemta posesiune a lor, va ;ti cum
batjocorit de ea atunci cand va ple.a de aici cu mainile
intr-o cSldtorie in care nimic din ea nu mai rimine.
69. Vrednic de inchinare e Cel Care in neptrtrunsa Lui'
lepciune ne-a atezat mai intAi in viala aceasta dati spre
lirure [ca o gcoald]. intr-o lufi|e trupeasce. dupa carc d
capdt p.in moarte riticirilor ei niscetoare de chinuri, 9i ]
pregAtit o lurne slevittr a cdrei viafi nu mai cunoaSte asenJ
suferinte.
7O Dumnezeu a adus lumea la existente prin har Si
vemeazi cu mili. Si de$i in fiecare zi indurerim bun
Lui prin nebunia noastd inroarse spre reu, iubirea Lui
ceteazi se ne dea zi dupd zi mari lucruri bune $i se spo
ajuloarele Sale pentru noi, ca ti cum ar fi sigur cd ne va
odate spre viata viitoare. Atunci vom cunoa{te bogefia id
iubiri a Creatorului, cand dupi purttuile de aici care s
.oadele nimicirii ti alteapte pierzania desivar$ite - nu
cum se spun mai bine -, dupe toate aceste4 zic, vom
in ce strelucire va restaura creatia noastdi scoFrd-o din
nd ti la ce asemdnare ti ce slave ne va trage li duce
pand acolo incat ne va face dumnezei si fii ai lui Du
Cat de drept tr de doril esre si ne aducem aminte aici do
vantul fericitului Talcuitor [Teodor al Mopsuestiei]: ,,E
pede, a$adar, ce Durnnezeu a fost impins Ia alcetuirea c
fiind pus in miqcare de marea Lui bunetare si de adan
iubire". Mottvul F,enlru care ne-a pus mai intai inlr-o I
trupeasce $i in starea de acum e ascuns creaturilor. Cu Si
I90
-nri insa nu pentru a ne cerceE sa vade daca suntem bunl
'-7,. rar ca de aici sa ne dea apoi rdspletiri drferile Pentru cele
l".ii.'. cum ti se pare muhora. Cum e oare cu putinF si ganiim
ircest lucru ti se credem ce plecande aici a fost imPrns
ia crear-ia lurrui Cel Care din capulocului. inca inainte de a fi
incepur alceruitea creatiei. nu numai ci llia ce avea szi creeze.
66 era congtient $i ce anunre vor ajunge toate caEaturile, fie
oameni, fie firi nevezute? Motivul exacl e ascuns, chiar dactr
ceva ne este dat sa cunoa$tem li sd spunem despre el Adeverul
exacl i-a pltrcut insa sr-l ascundjl de noi acum; iar dincolo
poate nu va Inai fi nevoie de aceasti lnlrebare.
Daci Dumnezeu, Care a nis.ul totul priD har, e cu
adevarat Tale, daci fiintele r4ionale sunt fiii Sei, daci aceastt
lume e ca o Scoali in carE Duruezeu lnvati in cunoaitere
tineretile noastre Si indreapti [psa noast e de minte, Si dacn
lumea viitoare e motterirea htrtrziti timpului in car€ tofi vom
fi ajuns la p[neiatea maturitefii [in Hristos: E/4, t3l, atunci
va veni li vrenrea io care tinerii vor deveni b&bati 9i in ca!e,
in lumea adultilor, Tatdl va schimba neindoielnic in bucurie
ceea ce acum are aspect de pedeapsd, li cand copiii vor fi
ajuns la randul lor mai presus de nevoia de a fi indreptati.
,Nepdrrunse sunt judecetile tale!" [Rn I l, 33].
72. Slava Tie Care e$ti ascuns de toti gi nepdrruns in judeceFle
Tale, Care in itiinta Ta premergi toate inainte de a fl
ele! Desi iubirea Ta e mai adinctr decit marea, Tu ai intins in
faia dulc€tii ei vtlul asprimii spte sgvilirea inclinirilor noastre.
Ceci daca ai fi vrut s[ ne dai de la inceput destrvartirea
cunoagterii, nu ne-ai fi pus in ac€3sti lunF. Acum instr artrti
neputintei slujitorilor Tii cele ce nu lin de Firea Ta ascunzAnd
cele ale Firii Tale. a ciror cunoasterexac6 n-ai dat-o
ni"i mi"u. indt"lo. fiinte cere$i inainte de a veni v.emea
dezveluirii ascunzimii lor la sorocul hotdrat de gandul Tiu
cel nepltruns. Creatia nevezud suspine pentru noi a$teptand
descoperirea nldejdii lci R n 8, 19] pe care au cunoscut-o in
bconomia s{ver{ittr in Hristos, cend ele vor scapa de constrangerea
pomirilor lor, iar noi de chinurile condiliei noastre
rluritoare.
t9l

7J. Cat de uimitoare e, omule, meditarea asupra al
tale, dar inc, li mai uimitoare e cea asupra tainelor
tale. Si iaragi, minunat este pentn cine se gandette la
ceputul aketuirii lale, dar inci mai mare Si minunati 6;
lnvierii tale. intristat este sufletul meu pana la rnoane I
26, 381, dar in credinp rne imbtrrbdtez din pricina Celuit
a murit Si a inviat Cel dintii 9i prin Invierea Lui a dat
lui omenesc mdngiierea nldejdii.
71. Nu te intrista, muritorule, de intrarea ta int!-o
in tecerea mormantului. fu carc esti nrai frumos decit
dar supus striceciunii de ocara rbtii. Fiindcd Dumn
pus o limitl umilirii talc 6cure t despuierii tale de t
nirneni nu-$i va mai aduce aminte de tine. Pe cat de f
e alcltuirea t4 pe atat de uimitoarc e strictrciunea ta.
pentru acesta sd nu te cuprinda lntristaEa, ceci iartrti
imbrec arzen de foc ai de Duh g pufland in ea chipul
al Creatorului teu. Str nu te tulburc indoieli cu Drivirc
retia acestei nedejdi. fiindcl desprc ea re ma$;aie Pa
cand: ,El va schimba trupul smereniei noastre lnftu ase
rea trupului slavei Lui" IFlp 3, 2ll.
75. Nu te intrista pentru ca vom remene ani mulli in
ciunea mo4ii sub tiirant, pan5 ce va veni smriitul lumii.
lucn: nu va fi o aptrsare pentru noi, fiindcd tot acest.i!
in care dormim ln mormant va trece ca visul unei sirl
nopti. Ceci lnleleptul Creator a u rat pentru noi Si m
ca sl nu-i sirntim dcloc chinul: pare grea doar cat tirnp i
primit-o, dar dupe ea nu vom si[4i stricdciunea noastrd
descompunerea alcituiaii noastre; toate vor hece ca vitul
nopf cand te trezelri dimineata. Ca ti cum am afipit la,
ghere $i ne trzim dintr-o dari. la fel de usor va fi pentri
ti lungul nostru somn ln rnormant $ tot atet de pufin vor
anii pe care-i vom petrece in el.
76. Cinci sunt pute.ile pe care sufletul ralional le are
in fiinp sa: concupiscenta lpoflal na(urale a sufletului, i
biliratea care e ajurorul et - ceci irascibilitatea e Ecuri
se mitte in chip natural pe urmele poftei -, vitalitatea
t92
,e rfltci in el neincetat, rationalitatea simpltr ll mtionalitatea
ootnpusa
ZZ Printre cele cinci puteri ale sufletului doue inceteaza se
erisle cu lotul la despe4irea lui de trup, li anurne irascibilita-
,.65i rafionalitarea compusa. Fiindctr nici una din ele nu ne
,1a1 e de folos in vietuirea viitoare, pentru ce acolo nu mai e
nirnic care se fie povestit prin glas ti nici o impottivire la bine
oenrru c:ue s?l fie necesar zelul. Altele doue dintre ele vor fi
pistrate ftr5 a fi puse ln migcarc pentru timpul de dupi invi-
;re, I,entru ctr ne vom folosi de ele ln lunra viitoare, cici cle
cuptind tot ceea ce e necesar pentru viala cereasci: una €
Bionalitatea simpli, mintea car€ cunoatte, cdci prin ea este
pus in migcare^sufletul spre contemplarca Fiintsi, in carE e
intreg sm$i$l lrnperitiei cerurilor, ti in clare se va adrna in
uimirea fatA de F,a minte tuturo. fiinl€lor ralionalc, a celor
dintai $i a celor din urmd; cealalttr e pofta naturalii prin carc e
pust in mitcare phcerea marii iubiri fali de Cr€atomln care
iti va glsi desnvA$irea intreaga fre a oarbenilor, ca ti a ingerilor,
ba chiar 9i a demonilor: ingerii se gtrsesc ir! ea incA de
pe acum in chip deplin, oamenii din cAnd il clnd, iar demooii
nicidecum niciodatS, dar qi ei vor fi fdcuti desavartiti mai
pe urme p.in harul Cehi Care i-a creat. Una singure din pute-
.ile naturale ale sufletului remane impreuni cu el in despt4irca
de trup @ni c6nd la sermul putemic al Creatorului l$ va
pnmi inapoi din nou tovarelul ltrupul]: vitalitatea impreune
cu mitcarea ei; ea singurtr va remane dincolo impreuna cu
sufletul, $i cu ea se va pune in miFare spre lurnea cealalttr;
cici nu este drept ca sufletul car€ a ptrcrtuit $i a fost indrcptat
Itnpreune cu Fupul str prineascd singur suferinta sau bucuria.
l9,r
. 7& ingerii se mi$ci Si ei prin aceste u€i puteri care tin deja
vretuirea viitoare: vitalirarea, rationalitatea lsimpll] ii pofta
sfante a firii lor, care e dragosteaprins de Dumnezeu. ln
rumea lor nu existi nici r4ionalitate lcompuse], nici irascibirltate.
curn nu existe nici in vietuirea lor. fiindca ln ei nu se
mi$c6 rici zel, nici cuvant. pe care le aratd insd atunci cand
coboare pe pemanl ala cum tot atunci primesc $i asemenarea
umludlor noastre ca sA ni se arate a$a. de$ nu le au prin fire.

Cand ni se arau par a se mania 5i a se folosi de cuvin
se slujesc de ele pentru noi fiindce in lurnea lor n-au
cu ele; ata cum Dumnezeu se sluje$e de manie $i de cu
deqi prin firea Lui e dincolo de manie fi de cuvhnt. In ac
taini vor fi li oamenii la inviere,dupa asemtnarea pu
ceretti, a caaor creaturalitate locuie$te intr-o mare ttcerq
uimire", cum scrie cineva, sau mai degrabduP, ase
lui Durnnezeu.
79. Firile rationale au progresat infinit in cunoa'te
cand de la cele pe care le-au inleles din Hristos Donm
care nu le cunofteau mai inainte, fiindce El a venit sprEi
virea gi implinirea lor ii a noasfe.
8A La inceput fiintele spirituale, deti aveau inclin
ea, nu cuno$teau iauhtea care curgea in ele, dar pe c
teau in picioare [inaintea Lui] credincioase, au v6zut-o d
din ele, clpetenia cetei, ctzand pe neatteptate din sla
care era fi un mare numrr din ele cezand impreune i
Fricd li cutrcmur au crzut peste ele, si erau acum migcd
spaima care intrase $i se sild5luise in ele pintr intr-acolo
deznedejduiau
ele insele pentru ci gandeau ce vor
toate $i in ele sahluia fiica de Creator. Dar atunci Du
le-a ficul cunoscute merelia puterii Lui 9i au gtiut ci t
vor scula la un semn din partea Lui. Aceasttr tearne le-a]
sd dobandeasca o mai mare veghe. $i incepend de atu
mai incolo, degi vedeau inclinarea pe cate o aveau in
ciderea care li s-a indmDlat de aici multora din ele,
ntsllt, macat ca nu Sllau ca va vent o vrefiE ln cafe av
fie izbevite. Dar dupd venirea lui Hristos delinittea lti
risipit. Acum poafie cu bucurie povara ei, frindci au
vestea izbivi.ii viitoare, Cum ste scris,,acum strige fi
nd din pricina poverii lor de acum, dar sunt incurajate de
ce urmeaze sa vine, fiindci acum Stiu ceea ce va veni,I
me ce mai inainte nu iau, ca sd fie milgiiate de ves
vor iegi odatt din suferintele si din teama lor de acum".
8/. Dupe venirealul Hnstos nnle muonate au ooD
mai buna cunoagtere a intelepciunii lui Dumnezeu, vizj
ce diver\ilate de mijloace a lucral Economia Lui pentru
t94
-,lru le a aduna pe loate intr-una prin Economla lui Hristos'
f'-a uom fi pnmit toate acestea vom fi una $i noi' care acum
ll.areuim in frica lui Dumnezeu: li dac6 vom siar-ur' vom
l--an" in intt .ulti fericiti impreuna cu putedle nevezule
"".
liiu oo*nut no.,- lisus Hristos: $i acolo vom fi vdzufl toti
ijina o singura Bl.erice impreuna cu Domnul noslru'
82. 'foate cale le va stvarti Dumnezeu in chip foane bun
*;rru toaltr creatia Sa nu-i vor veni in gend doar la sfi$it[ul
limpuluil. ci El a holeral ti a pregetit punerea lor in lucmre
jnca de la inceput. inainlea tururor Seneratiilor: dar au remas
,.cunse in El ii nerostite Mai pe urma. aceste laite au fost
i.r.op".it" d. proroci gi au pnmit o [Primal iefire prin Economia
lui Hristos Domnul, dar imPlinirea lor o vor primi
alrnci c6nd Acesta se va arlta din cer Pesie toate' ne va scula
din t.6rana, va da innoire gi izbavire de dureri impreuna cu noi
lntregii creatii, facandu-ne sd urcdm toti impreuoi cu El la
silasul ceresc.
8J. implinirearn€rsului firesc al lumii rDateriale e incepu-
tul agezani agezirii lumn lumiide cle luminS, lumlna, lar iarimplinirea lmpnnlrea mcrsurul mersuluigindirii giuluurt
ln firile create e incePutul miFerilor spre Creatorul' care sunt
sfir$itul lumii slavei.
84. O intrebare: De ce toate descoperirile fdcute de Dum-
nezeu sfintilor se inmmpld in timpul rugtrciunii? Pentru cI nu
erisla dmp mai prielnic pentru sfintsnie ca rugiciunea.
85. Cand rugaciunea curge iniuntrul hotarelor curtrtiei,
atunci line de miicerile firii, ial cand e absorbitd in necunoat-
tere atunci curgein implinirea Duhuluisa
86. in descoperirile sale singuraticul poate se s€ inalte pane
la ronul lui Dumrezeu, dar dace disPrctuie$te psalmii, va fi
predat in meinile demonilor. Pragul mandriein om incepe din
clipa in caie gandegte lucruri mari desprel insu$i: ',Treapta
h de acum o intrcce pe cea a celor ce au nevoie de Psalmi" -
n$n i au sugerat satana lui Ptolemeu egiPteanul cand i s-a ara_
marEinala: ..intel€ge aceasta nu ca incetare a Pnlejunlorei. ci un
presus de necesikte.
t95

ta( intr-o descoperire necurat?i, zice Paladie in ,Cartea
lui" -, ,,nu1i pierde timpul in slujirea psalmilor li nunui
trupul in osteneli trupegti, ci lucreazi doar osteneli
flete$i; uitl-te neincetat la mine in mintea ta Si-(i voi
slava trrea". Si a$a demonii fi-au betut joc de el ti a fost
sit de Dumnez4u pana acolo incat acettia il ridicau, il
la pdmant fi-l puneau in fiare. A ajuns chiar sd bea
care se sptrlau fericitii frati. $i daci cu ajutorul aces
venit minlea la cap, n-a mai implinit ceea ce ani indel
fusese lucrarea qi vietuirea lui mtreat[ in liniltire pe
sdl4luia intr-un loc linigit ti sterp.
82 $titi, fralilor, de unde a venit la firile rationale h
rea de a face riul. Pentru cd i s-a piflt un lucru mic in
ei faprul ca era supuse unei reguli potrivit strrii ei de
rtr, de ace€a ,,steaua diminetii care restrrca ln zori" [/r I
a fost ptrrdsit de Puterea carc o sustinea li ,,a ctrzut
fulger" uz 10, l8l din slava ei.
8& Din dorin{a de lib€rtate a lnceput gandul rtru
creaturi li in numerul nesffugit al celor dou6 cete de firi
tuale dintrc carc una se nuinette ctrp€tenii, iar cealalti d
li stipiniri. Una a cezut intr-o clipitd din slava firii ei fe
5i luminoase, din sekFul ei vecin cu cerurile li din I
impreuni cu cele inalte, ti s€ drette in adanc ca o t6rA
dispretuiti a pdmantului. Tuturor celor care, prinse in
ei, aveau si se abatd de la calea lor, aceasta le-a ceru
intai sd iubeasci libertatea ti se iasi de sub reguli fi le
apoi se poati insimarF in ele cat voia lucrurile sale. Fii
Puterea dumnezeiasce ascunse in ascultare din pricina
nului nu o lase sd se apropie de ei citi vrenre nu se su
de bunivoie, ci de fiecare dattr cand vrea sd se aorooie i
ca se insemanFze
ei acele ginduri. ac€a Putere sufli.
ea $ o impri$tie de la ei. Atunci ea cautd un alt rnijloc ft
cand prin linguFli sa o convingA se iase din proprie v
din slujirea sfinu.
89. Sn pdzim, fratilor, hot&ele supunenr, casanuc
in rniinrle demonulur mendriei $i sa fim dporperasi de
t96
-rea de grija Jdumnezeiascelcare
sustine $i ne inconjoare.
i. el se ne isprteasc6 prin necuraie $i a$a sa inveldm ct sunlidl
creaturr;ice nu trebuie se dorim o libenate care se cuvil-.
doar Ct.atorului. Tinerii 9i cei nepasetori n-au nevoie se
i,. mindri ca sa fie ispititide desfranare: oprindu-se putin din
regulii. ei incep de indad sa Eandeasci lucrun ru'
^

ce n-a primit descoperirea Duhului Sfart, nu primege
vedereadance a celor ascunse, penhu a putea ardta gan
oamenilor, mitcirile $i lucrerile ingerilor, demonilor si
telor, li pen!ru a cunoasle cele ce nu sunt ince.
vz. roate oescop€nflte pnvltoare la shrea si existen
crurilor ti acliunilor lor sunt lucrarea puierilo. cere$ti .
vederi ti forrne sensibile menite se ni le facd cunoscute
ni le amte. Dar cele ce Fn de contempltrile lor ni se desco
in ascuns prin miScerile congtiinfei pu$e in migcare de lu
pe care o revzusd in noi; fiindc, e evident ce ele nu ni se i
copert prin imagini, prin simfuri sau inv4eturi, ci Drin
duri pe cale le pun in migcare in noi in tacere, cdnd suf
este luminat dintr-o datE, cum spune Sfantut Evagrie, lu
torul inteligen[ei: ,.Cand se aprolie de noi sfin1iingeri
urnplu de vedenii duhovnicegri"s5. adictr de luminlri, de I
legeri $ conternpliri de rol fetul. De la Duhul Sfant Cel vi
nic de lnchinare
firea Lui vine insd un singur tip ,i un
gor fel de descoperire: numai prin miqcdrile sufl;lui. T
descoperirile care vin de la Duhul cu privire la acfiunil
lucrun, la cele sensibile sau inreligibile sunl lipsite de i
gini 5i nu por fi intelese dec6r in ldcere, lera a vedea ceva
auzr un sunet; sufletul e atunci luminat ti vede ctr prirq
cele ascunse dineuntru, li anume o descoperire mai inj
finend de tfeapta ti misura duhovniceasca. Cend cine
atins aceasta treaptd, a ajuns om duhovnicesc.
9J. Impnrafia g gheena nu sunt resplitireafaptelor
sau rele, ci raspletirea unor vointe/dorinle lbunesau
rele],
94. Scopul pedepsei din parlea lui Durnnezeu nu es
r?lzbunare asupra celor pe care i-a fdcut, ci indreDtarea
ce grelesc $i povaFirea celorlalli. Acolo unde aiegtia
nevoie de pedepse ti osande. Dunmezeu nu face se sufe
nimeni doar pentru a preveni, fiindcd nu-i place se must
numai sa face se creasca. Dace se folose$te de pedep
penfu cA se teme de inclinirile spre riu; dar acolo unde n
t5 Evecnm. pratrr'tos ?6.
t 9{i
-.riv de tecm6. nu sunt nici pedepse. De marturie de aceasta
ll',.iu,rl T6lcuitor l-Ieodor al Mopsuestieil in cartea .'Despre
l"..otie" unae scrie: ..Durnnezeu Se folose$te faF de noi de
Liinui.i p"nt. .a ou"m nevoie de ele ii fac se se nascin toti
i;ca . Dupi care explic! de c! anurn e folositoarc aceas('
li"a, .,r;"u e folosiloare penru vigilenta noasrre: dovada e
r""r,rt ci in lum€a viitoare frica va fi desfiinfati: acolo va
)-,imni doar iubirea. Fiindcd atunci cand Durnnezeu va fi desirintat
p?rcarul, va fi desfrinpt qi pedepsele. iar c5rd va fi desfilnpt
pedepsele. va fi desfiintat
frica."
95. Vinulea nu e odrasla unci bune fiptuiri. ci a unei voin-
F/dorinte
bune.
96. Cand voinltdotints n-ate parte la o fapti burtr sau re4
nu-i vine, o dati ce fapta e sive$it6, nici o rlspEtire potrivit
cu ce se vede in afare.
9Z Prin urmare, atunci cend voinF/dorinta e orientati spre
ceva- dar in ceea ce se vede din afad oftul pregltegte trupul
sa lucreze contradul, el poate cettiga o rlspliiile ascunsE care
nu e pe mesura ldptuirii lui din afare. Acest [discernemant]
nu e cu putinli oamenilor nici chiar atunci cand rlsplata e pe
rnisuri ostenelii fieciruia. De aceea, lucrul lmpad$ei cerurilor
gi lucrul gheenei sunt sevarlite in ascunsul inimii' 9i nu
seameni cu ceea ce omul face ln afartr
98 Una sunt lucru.ile fiumoase si alta e dreptatea De cete
ori lucrurile frumoase nu sunt fecute de o gandire stricattl
Dreptatea ins[ e o voinltdorinti care dzuie$e sd lte mer€u
pe placul lui Dumn€zeu.
99. Una e inviFtura scoasd din ce4i sau cunoa$terea dobandiG
din studiu, si alta e cunoafbrea adevirului Pe cate-l
cuprind ci4ile. Cea dintai e intiriti de un studiu lndelungat li
de osteneala cu invltetura, cea din urmi se ive$e din Ephrirea
poruncilor $i o conitiinti luminoastr intoarse spre Duftnezeu'
/00. intreg parcursul mi$erilor mintii in miparea lreptei
duhovnicestise cuorinde in trei feluri de cunoalteri despre
"u....
oou," soune ci sunt dincolo de curefe: in cea dindi
t99

suntem invdtali. in cea de-a doua suntem des6var$ili, i
cea de-a treia suntem incununali. Doud din ele [iD de m
nnr: prrru se nume$te cunoattere naturali secunda, cea
doua, cunoattere naturali primi. a treia, carc le incunu
pe acestea doua, e cunoa'terea inchinatei Treimi, taina eI
a Duhului.
SfA$irul celei de-a treia sute a capitolelor despre cuno
A patra suti
a capitolelor despre cunoa$tere
I Des6^var$irea cSintei e inceputul curdtiei: desEvarri
curatrei e incepurul limpezimii. Calea cure$ei sunt osterE
virtutii, dar dobandirea limpezirnii e lucrarea descoperiril
2. Curtlia e dezbrecarea de patimi, iar limpezinea e
bricarea de opinii $ prefaceieaganduluin cunoa'terca e
a tainelorr.
Lere ce por tr stmFte tt cunoscute despre Dumn
sunt cele pe carc in ir_rbrrea Lui le-a luar aslnn sr.6F f
sul no\tru. Sunl figurile sensibile prin care Sfanra Scri
face cunoscute simturilor noastre cele ce pot fi inplese diu
mea nesensibili, chiar dace ele nu_L araE in cele ale Luil
Ea cum i-a spus Durmezeu lui Moise: ,"Eu sunt Domnul Cl
S-a descope.it lui Avraam, Isaac gi Iacob in EI $adai [Ato{
temicull Dunulezeu, dar nu le-arn Ecul cunoscut nuneb d
nut [Iahve]" Ut 6,31; deosebirea intre,,El gadai,,9i ,,
apr ehie" J,.Eu sunt Cel ce sunt',; /, l, 14] e ce prim;l a
Irv se adre\a unor invAFcei. Aceea$i deosebirexistd gi
cele ce ne spun acestea despre Dunlezeu Denrm o cuno
exacl a Lui ii adeverul Iretliratea] acesreicunoasreri16.
'^ in tontormirrre (u vechea rraJilrcexeSerica
yro-onenlalt, t
afirma u LJubl) Intcrprelue ,,rcnsrbiti si Sr ,,inteligibila. prezenle ij €s
lop'(.. a Numdu, lu' Dumnczeu s, ror."", i. p"",J
"
o f","r,, J
Dunnez€u:cf EFTTtoLo. F t95tn. t).
4. Toale intrebatile privitoare la Dumnezeu vor inceta inainrea
Lur cand il vom intalniin
"0."" !,""1t:-,:lti:"_TIll
'il."r,,.- iar minrea singura il va cunoaste acum ca ple Cel
V.fni. C-. era inaintea ei $i al Ce|rui adevrr al fiinpi nu e
;n1;parrr in inteligenla de o materie Fiindce Dumnezeu e deja
.rnorcut de firile netrupe$ti care sunt deja in starea mai bune
a rninlll.
5. intae cele prin carc Dumlezeu Se face cunoscut acum in
od natural nici una n-a existat velnic impreuntr cu El, ftre
lncepul. $i nici una nu va ramane impreune cu EI ata cum
este El, ldre sferiit.
6. Cdci daca Cel ce este, ti Care nu poate fi inchis in timp,
eoare fi primit prin realit4i care prin firea lor sunt indicii alesorice
ale Lui li a crror fire a fost f6cut5 in timp, lotuqi in
;Fditarea noastrd se nu facem din aceste realiEti nitte interm€diari
prin care s{ trecem spre Cel al Cirui adevlr e cunoscut
fare inrcrmediari.
7. Perintii numesc desaverfire a mitctrrilor inteligentei stabilitatea
sdrii secunde, c6nd mintea descoperi ceea ce pe
calea curalei tine de treapta lucrurilor tr-ansmisibile. Dar nu
acesle misceri sunt cununa aleryeftl 12 Tin 4,7-81 mintii
Cel€ ce sunt mai prejos de aceaste cunund tin inca d€ treapta
lucrurilor transmisibile si a primelor intalniri; sunt ca nitte
?0vdfitori care invati ni$te gcolari.
8. Nu desevar$irea incununeaza o minte cumtd, ci faphrl de
a tinti spre aceasti desdvarsire.
9. Perinfii spun ca deseva$irea li ceea ce-i premerge sunt
regi\iri ale rnersului firii in limilele cureliei.
/0. Toate cele prin care mintea inainteaze treptat li e atrase
spre desavar$irea miqcirilor ei vor fi inghilite in Mijlocitorul
[lisus Hristos] atunci cand aceasta va ajunge la descoperirea
care e caDetul tainelor; cdci ea nu-$i va mai aduce aminte de
ele, ca si cum n-ar fi existat niciodate. Aceaste randuiala va
sGpini hrd sfarsit in viala viitoare.
100 t0l

.1,/. Pirinlii mai spun ci simtirea duhovniceasca si c - -.., ci se rldica in suflet Prin lucratea Duhulul Sfint la imllEi,iirea
po*n.,lo. prin inlelegenle priviloare la tainele dum-
plarea firilor trupe$ti $i netrupelti e ceva natuml pentru
tea rationala. Cand aceasta se apleacasupm celei de-a l"2siegti care se miSca in inteligent6'
spun ei. se inalF la sevar$irea mi$ciirtlor ei naturale; dar
se
,1. Cand omul s€ intoarce de la pacatele cu faPta $i a bimit
apleace asupra celei dintai intr-un grad s€aund, se afl
colo de aceaste sivaqire, iar ceea ce s€ cunoaste alcr se -andurile
lrelelPrin reflectii care-l imboldesc se luPte impo-
5"u to., 5-a curalit de rnediterile la luptele duse impoce
e un dar supmfiresc.
"ana
;uu tot, utun.l gandirea incePe sa sdmeasce migcdri privii)i,,.
rr."l. ascunse. Dup, aceea depa$elte 5i inlelegerile
,2. Multi au crezut cd vietuirea [pe lr€apta] duhovni
un mare numir de ganduri despre tot felul de lucruri, re l-;irou.e lu lum.u trupeasce, e inSlFle dincolo de meditarea
frumoase, conceplii bine structurate sau meditiri la cu i', moturile duhovnicetti, inrudile cu ea. li sti in uimire in
cutarc tem?i; alfii au crezut cd e o inchipuire [a imagid iln iui ou-nezeu nu din pricina minunilor Sale falE de noi'
de care se ocupd reflecfia, altii cA e o vedenie cale se .i din pricina Firii Lui, in linigtirea deplind care cade asuPra
ochilor, allii ce e sesizarea unei inlelepciuni lucrate de o lui. Ac;asta e desdver$irea sfintilor in aceasti lurne. dar care,
ligenli adanci. Acettia nu $tiu ce ea nu e nimic din cum.pun Pirintii. e doar o mica gustare a danrrilor viitoare
acestea: nici reflec1ie, nici idee, nici gAnd, nici meditarcl care sunt descoperiri ale tainelor slavei lumii celei noi de care
vedenie. Alfii au crezut ce e scruta bucurie stamitt firea rationald se va desfrta Ia inviere.
int.-o scuna acalmie a patimilor, de o credinF infldc
.lJ. in vietuirea lde Pe treapta] duhovniceasce nu mai sunt
de meditarea Scriphrrilor, ti $i-au inchipuit ctr au atins nici osteneli, nici lupte, nici istovirea tnipului, nici luPte cu
rea duhovniceasc5. Ei nu $tiu cd fali de vietuirea duh sandurile, nici meditare, nici convorbire cu gandurile' nici
ceasce toate acestea li altele asemeneacesrora sunt ir.ocupurea.u ele, fiindce ea nu mai tine de libertatea voinl,i-
ni.i a" o reflectie iscat[ de miscirile sufletului' ln orice
prunc cale nu vorbeste fatd de adultul care e in stare sa
teze li e instruit in cunoalterea gi invdtAtura Scriprurilor., vietui.e care tine de voinla sunt luPte ti e nevoie de osteneala
au c.ezut cd aveau vietuirea [pe treapta] duhovdceascl trupului Si a gandirii. De aceea, atat feptuirea virtulii, cat ti
desele rugeciuni Si muhele osteneli care i-au ficut fai vietuireascunse a gandirii, cele doue purtari ce in de vointt
allii din pricina senmelor $i minunilor sivfufire prin m4i
pe care le p5zesc majoritatea singuraticilor' cunosc osteneall
lor; altii din pricina inainte-vederii celor viitoare si a Si lupti; ele au o legetura continui cu gindurile 5i preocupdrile
sufletului gi cer o deprindere Si o sarguintE neincetate'
prorociei pe carc le-au [Eimit; altii din pricina vederii
intalnirilor fati cdtre faF cu ingeri. Toare acestea ins6, , Migcarea duhovniceascd insa nu e supusE libertdtii omului' $i
dacd sunt mari gi minunate iar cel carc a primit
lucrarea
unul si
ei nu se dobindegte prin poviluirea 5i inveFtura care
din partea lui Dumnezeu
vin
a. merita sd fie numit fericit,
de la altul. Mutti au pierit pentru ct au gandit aceasta' crezand
centtrresc mult mai putin fattr de greuratea mtrretiei
ce
vietuiri
ste.ruinta gandurilor ti iscusinF voinfei sunt de ajuns
hovnice$i,
pentru
ii cei care le-au primit sunt la o
vietuirea duhovniceascl,
distanF infini
si cd ea ar putea fi dobanditi
foane depane de treapta duhovniceasci. Nu oricine a p
Prin invdletura, pove$ire. osleneala li voinlS' care i-ar duce
alttoDat
aceste lucruri a simlit $i viefuirea [pe rreapta]
la treapta duhovniceasce pe toti singumticii carc sunt
duhovnice sub
dar clne s-a invrednicit
cer.
de aceasta le are negretit gi
Or aceasta sttr'in curela inimii dobandita depane de
pe a otice ostenealS a truDului si a min(ii, 9i de aceea in viala
,lJ. Vieruirea [p€ rreapta] duhovniceasci e minunar acea\ta cle-abra se gese$le unul din zece miide singuratici
lata tainelor. dar ea nu se invati nici de la
vrednic
oarneni, nici
de vietuirea duhovniceasce.
102 l0l

6. Mulli allii s-au lAsat invAFlr de scune insefimdd
nute in scris in ce{i de oafiFni intelepli care gi-au urrfl
bele $i cizelat cuvintele crez€nd ci au atins efectiv vi
duhovniceasce; ei n-au inleles, nici nu s-au gandit cd
lucrale nu poate fi cunoscutt de oanEni prin cuvinte i
prin exerci{ir ti invaFrura. Tainele Iui Dumnez€u nu sc i
prin cemeali ;i cuvinte, ci sunt insemanFte de El in i
prin intelegeri minunate privitoare la mirelia Lui qi
pun ln miScare intr-o inleligen(A curati.
/7. Toli cei care au fost invtrtati despre frgrduinle p
zire saD cemeah li au c€$tigat o cunoaltere a tainelor plq
de la simluri nu pot fi pu$in mifare spre o in6legere a
celei noi decat plecande la lucrurile simlire. Chiar dc{
foane invitati, ageri ti subtili, nu vor putea cunoatte
din measta dactr n-au aqrl parte de o descop€rire a Dlb
ld- renclrul ravel a scns muttedespre cele duhovni
oar crne n-a avut Darte de Lruhulnu poate sim[i numri
scnsonte lut ce anurne a sustal et_
,19. Vrednic de Dumnezeu se-[i pard cine savertette
rca celor dumnezeietti cu intristare. Dar Si mai vredn
Iuare-aminte si-ti pare cinele impline$te cu bucurie,
tristare, ti care, chiar daceate acea Ducune, e gata li
ascultare.
20. O vieluire vinuoase du\tr la capet in odihntr lfdrl
nelil de cel numit fiptuitor li inlelept in Dumnezeu va
tanictr, urati ti blestemate de Dumnezeu, daca se a$te
o prirneasce in odihni [firE ostenealtr], degi anrnci c
lucreazi viefuirea lui e in star€ ti de osteneala gandului
cea a trupului. Se nu crcade ce atunci cand vin pestel I
rele poate spune doar: ,,Dumnezeul meu!" $i lucrarea sa
gi implinitd. inlelege acest lucru atat cu privire Ia cele
de tine personal ti ferd intennediar, cat li despre cele se
in afare de lucruri sau persoane.
2/. Pazefle-re de genduldemonic care. pe cand asrepfi
bun6tetile lviitoare], te invaF prosrii $i-ti aratd o piat
20-t
pe caile dreptei cunoa$teri ti lucnrri streine de inlsleaPta
"oricncala ProvidelF'
r7 Cet care nu prirne$te cu bucurie la slujba polara uratul
,-i.r,r"alal, lancezeala Iakedial, inebusirea' intunecarea tl
lli"r.rii. "rti"".i "l".rti[ei. Punandu'le povara ca si cum ar fi
iil",, i"..r lui Dumnezeu, ci vrea sa fie usumt cu desaverl']Ji..1.,
u.".,u uu n Predal. chiar dace nu vrea' in mAinile
l'ji'lnurur a"tf.ana;i si, in toc sal aduce Prin ele drept jeftfa
lirr,, i-p"r sau, aduce in fiecate zi satarei drepl jertfe urat
mirosiroare rnidularcle lui'
2J. Credeti-me. fratilor. lAncezeala [akedia]' roropeala" povaia
membrelor, tulburatea fi incetoFrea geodirii li toate celelahe
lucruri aptrstuoare care sunt soan ascellor in linittire'
"1,.t ro..ul lui bu.n"t"u Nu socorif ca sunt lucrul Lui nu-
,iui t,rminatea la stu.lUa' curatia gandirii, veselia li seltarea
inimii, mnngnietea lacrimilor dulci si convorbirea luminoasi
.u ir. Ca"i iot.i'it int"legerii mele chiar 9i gindurile de blasi"*f
fit"fai 9i de slavd di9arr6. ca fi mi$carile urarc ale d€s-
'f.anarii
.^t" obisnuiesc sa-i 3tace pe singuratrci
liniitire'
,uu ouri*u p"nrra, ei ingi$i, toate aceslea' afar' de mandrie'
oor fr so.oriie Or"pt lenle curari $i lucru sfrint al lui Durnnel"u,
a-e .mguraticul e incd slab in fata lor' dar le rabal
ia.a "iiar u i"pi din ;hilie. Fecand acestea' el steruie in lupta
oo*nrfui ori"" s-at intamph, bine sau riu' stetld la Postul
seu, dacd acesiea nu-i vin din relaxare sau nepisare Ceci dacd
ele nu-l biruie ti el nu iese din locul luptei sale' care e lederea
sta*itoare in chilie, acestea vin asupm lui doar in scop de
luDte. Dace aceste diverse lupte risipite de-a lungul clii singuratice
se Dar exceslve pentru lucrul lui Dumnezeu' cum
lna,arni si a5rep6 tuc.ut br.rcuriei. daci nu tii seam6 mai
lnainte
".1
de intristlrili care trebuie suferite pentru El?
24. Daci unii singuratici neglijeaza fltra motiv cele tapte
laude randuite canonic drept reguh sPre Inaltuirea celot ce se
lupta cu 6emonii, 9i acegtia i1i sfun: ',Eu
nu mai sunt duhul"i
o..f;;;i;,;iar dactr e un bdtran vechi in vietuirea lui 'ob
atat in rapie, cei si in ganduri. sn gtii fara nici o indoiaH ce rc
t05

amagette incercand se-ti acopere rutinea$l
sA scape de
rea lui insuti, penrru a nu ldsa odilna Si asesupune
re
25. Existe o lucmre durMezeiascA care insotelte fip
curati a singuraticilor; ea il umbreste din cand in cand
ni ea chiliei lui, $ atunci o sf,llare negrtritt cade pe rl
tate in inima lui, feli sd-i ftie pricin4 $i-l despane atu
toate gandurile obitnuite. Unii Ptuinti nurr|esc acest
,,loc limpede", altii ,,vezduhul libefiAgi", iar atlii ,,loc cui
firii", fiindctr arunci omul se afla ca in lumea noutr, b
Dumnezeu in tol ce sivarte$te. Unii reman in aceasttr des
$i odihnl dinspre lupte zile intregi, mulfi chiar $ase ori
zile, dupe care acest dar le este luat li sunt iara5i in intunl
dar dupd cateva zile gdsesc din nou acest dar $ se umpl
rigi de desfitare. Ori de c6re ori std in acest har, singuia
nu mai t.ebuie se se supuni regulii nici pentru slujb4i
p€ntru rugiciuni, nici pentru citire, nici vreuneia din re
randuite pentru creaturi, fiindce acesta nu tine de voia
Dar daci gi dupi ce trece acest moment va disprepi reg!
$i obiceiurile r6rduite pentru singuratici afard de cazul
necesrtate sau de boale, atunci va fi predat in mAinile de
lor, chiar daci ar fi un inger in viefuirea lui, poate nu n
decat, dar negre$it la scun timp duptr aceasta.
26. DacE crede cineva cd lancezeala [akedia], intun
5i tulburarca gandirii amestecate de punarea de griji a
lui in fEptuirea luminoasd nu fac parte din aceasttr cale si
o rerecire, li de aceea le invaF ti vesleSte ce existe o sir
cale in care bucuria se revarsd neintrenrpt, afla ci acesta
se te scoa{5 ln afara clii lui Dumne?Eu li s5 te Fedea a
demonilor.
. 27. Patlmile trupetti, cum sunt pofta, mania, dragosk
intalnirile detane g. a. m. d. sunt domolite prin post, stuj
$ederea in liniqtire. Patimjle sufletetti, adice risipirea lipsi
cunoattere, cum sunt invidia, slava deFrti, nDndria S. a.
sunt frcute nelucrdtoare prin rugeciune, citire gi cunoai
care vine de aici. Cine a. vrea sa linilteasci patimile rui
$i se biruie ne$tiinta inteligentei {Are unele ca acestea. \e i
l{)6
veqte
in zadar: prin acesiea instr se opresc chlar 9r ga,ndurile
nescute de intunecarea gandirii.
de$N1e
?8. Un trup singuratic nalte o gandire singuratic5; li cu ce

nitoare din caae va ieti familiar cu Dumnezeu pentru ci
mit un dar mai leuntric. Dspretuirea psalmilor e instr
nicd dacn ii oprim din m6ldrie, sau ne scirbim de ei ca
lienii eretici, sau dace nu-i mai rostim din trandtrvie.
cuprinde o parte din ei in fonna smerittr [de ruglciune]
chinarilor neintrerupte inseamndestrvar$irea osleneli
ricidecum incetatea lor; ea zdrobeite bupul $ povd
gAndirea in inlelepciunea unor lucruri noi prin Duhul
dI danrri Si o face sfanri prin sfintirile Lui. Osteneala !
nlrii face pane din orice f:iptuire fiindce atunci din ele e
str fatneasctr mangaie.e; ea face osterelile ca un fagut
mrerc pentru cel carc le indurtr. Pentru cine simte pulirr
ceala ascunstr ineuntrul ostenelilor chiar gi punarea c
dulce din Dricina ei.
32. Curdlia rugiciunii e tecerea gendurilor obilnui
cele trupegti ti miicarea n{valnictr a celor ce sunt dulci
suflet.
3J. Curltia inimii e gardirca lirDpede ii ldrl lupie l&
freametd necontenit li spontan luc.uri ascunse lt trer!
amintirilor urmelor lesaie in inteligenF de cele trupetti.
.t4. Nu attepa sa te rogi abia dupi ce re-ai curdfit
pdttierca gandurilor, ci imprettierca lor str fie stirpiti dG
ruinla rugAciunii ti de oulea osteneah pentru ea. Cici a
a$tepF si re rogi abia dupe ce ai vezut gandirca ta ajun
snvaqiE ti mai presus de orice aducere-aminte a acesbi
alunci nu te vei ruga niciodatd. Cici tocmai plecand
rugeciune, se spune, se intample a|a ceva celor ce s-au
nit rnul0i vrerne in rugdciune $ au gdsit plecdn de la ei
o noblefe exacti, dar li aceasta cu anevoie, ooar oentru
ceasuri ti nu tot timpul. Aceste lucruri, cum spun, se in
doar amreori gendirii ti numai prin prelungirea rugdci
N-am auzit vreodar, se fi cerur-cineva gindirii agicer
chiar nepitimirea ins6$i. inainte de rugeciune. Cine
roagd, nD se inchina li nu implora inainte ca gendirea
fost intlFti dincolo de imaginile a tot ce este aici, acela
destvArsirea inainre de a fi trecur de ffptuire. Dace a,
.,,inr6 ca gandirea sA rarhane in lacere la adAPost de imptegllrr"
.are uin ae tu de aici $i de la amintirile lor. atunci
".le
llj. .u' fl n.uoi" de rugeciune. fiindca gandirear fi de1a
l,lauarliu It ajunse in Dumnezeu si Dumnezeu in ea. SPUl-mi.
deci, t|l, care cauti acest lucru ca pc ceva ce_ti este la
:.','deminn: il vrei pentru totdeauna sau doar din cand in cand?
n"c, doar din cind in cand. nu e bine, fiindce nu ccri deral o
iarte din ceea ce ar fi cu putinti neincetat: dactr pentru lotf,auna.
atunci alli cl doreii inca de aici d€strvat$itea viitoat€'
cum Cre{ fi|esallenlr.
JJ. A nu consimfi la cele ce se arate gaDdirii la ruglciune
d?in puterea noastr6. Dat ca, odati indepfutate acestea' gendirea
se ramentr in ttrcere, dincolo de luptn ti de irnagini' ?ntltle
puterea firii. Dactr vtei ca gdndirca ta si s€ reragl Putin
din impreitiere ca sa faci loc ruglciunii cuate, retrnSe-te din
cele materiale, din grijile de prisos ti din risipirea simtudlor;
crci in mesura in care aceste lucauri se rctmg vei 8!si un loc
lipsit de orice irnpreltiere pentru rugeciunea curatll. Acest lucru
se va face in parte, nu in chip destrv&lit, dar dace te sarguietti
neobosit vei putea afla pulne odihna. Nu vom fi osAnditi
pentru ce se pun in mitcare ln noi imagini 9i g6nduri, dar
vom fi osnnditi sau miluiti pentru faptul de a fi consimtit sau
nu cu ele, sau pentru a fi zibovit in ele ori a ne fi curf$t de ele.
J6. N-am spus asta ca sd intind mana imp.ettierilor' pentru
a le ingtrdui gandirii, ori pentru a artta ingeduinE pentru ratti'
le care ne vin de la ele, ci pentru ca se nu incetezi rugtrciunea
din pricina lor. Nu trebuie str incetem rugdciunea pentr! ce nu
suntem vrednici, nici buni de ea. Dimpotrive, umilili de vederea
stabiciunii firii noasre ii conttienti de faptul cA Prin propriite
noastre puteri nu suntem in stare de nimic, si ne intrislArh
$i. in acelasi limp. se ne inEti$6m rnereu ca nigre vinovati
rugaciunile noastre Celui ce Poate toate' metturisind li
strig6nd impreunE cu copiii din cuptor, ei ca ni$te nevinovaF'
noi ca ni$te vinovafi: ,,Pictttlit-am, feredelege am f{cut inatnba
Ta. CA a Ta, Doamne, este dreptatea. iar a noa$ra nriF
oarea felelor noastre. Nu putem deschide gura inaintea Ta din
Pricina ruginii $i a nelegiuirii pacatelor noastre" [Dn 9,5 11
208 t09

Iar impreund cu sfantulproroc] Ieremia se strigim $ n
necuraF:,.Tu, Doamne. impfuafe$O in vechi $i scaunul
neam Si in neam! Nu ne perdii penol'! totdeauna li nu ne
retecim pentru lungime de zile! intoarce-Te c6tre noi
vom intoarce!" lPlg 5, 19-211. Fecui iareti vii. sA ne
mistuiti, si n€ rugam; nevinov4i, sA ne mglm; vinovati,
ruglm; inthati de s6ngele renilor noastre, sl ne ru
zuti, si ne rugdm; io intuneric, sA ne rugim. Niciodad
incetim sd ne rugem sub pretextul ci nu suntem vr€dni
rugtrciune li a5a cum se cuvine pentru cele pe care le
clci Domnul a zis: ,,Nu cei strnitosi au nevoie de d
9, l2l. Si n-a$teptitm se fim senatoti ca si venim la doc
intrucel suntem bolnavi, se ne grlbim li rnai mult sp.e
ne infifitih inaintea Lui in rugiciune. Dactr suntem I
tiati, daca am ctart li cadem, daci suntem bolnavi, sl
dintim toate lui Durnnezeu in rugdciune. lncetarea ru
e supunerea fattr de cel care ne oprimi. Cattr weme ne
ti cerem ajutorului Dumnezeu, aratim prin aceasta
suntem lene$i, ci dorinta noashe e in lntregime in
sDre cele ale Lui.
JZ Pudne'ralea sau asprirnea rdspltririi nu at6rntr norq
numerul 9i de gravitatea picarelor, ci mai degrab{ de
cunoalterii lpecitosului], precum $ de temperamentu
de prilejurile li momentele picarului. Omul e jude.
mult dupe ponderea celei dintei [a cunoatrerii] decnr a.le i
din urmd lde numarul li gravitatea ptcatelor comisel.
J8. Nimic nu e mai iubit de Durnnez€u si nici o cere
rnai repede auziti cum e rugeciunea prin carc omul ce
rea gres€lilor ti putere ti ajuto. pentru indreptaEa lor;
piedicd ugor pedepsirca lor, chiar daca e vorba de gleF
tul de grave. Cel care poarti de griji de indrEptaEa
va primi neindoielnic Ai aceastA ce.e.e. Daci irNi ln
de ie.taE mintea nu anEste.A $i cer€ri de indreptare,
cercrile de iertare nu vor fi primite, pi el nu va fi sc
pedeapse: chiar dact inmulteste rugiciunile, ele nu-i
auzite, ca nu cumva nefiind pedepsit si se faci prilej
tarc li pentru altii.
2to
J9. Orice pedeapsl sau intamphre in chip de osande care
vr€a sd faca sd piare unele lucruri prin ameninFri li cu fo(a e
nline de curse $i nu duce la nici o schimbare; $i chiar dacn
:xisli o schimbare, e sprc un rtru ir mai mare. nu spre stivili-
,rn lui Dar c6nd pedeapsa e ti povdnri.e li indreptrare $i poanA
ssrnnul milei, atuncin ea se unes chinul li uSuratea. O ase_
nenea pedeapsa e prompte dar 5i moderat?l, in vreme ce cealslte
e doar pline de asprime. Inlelege ata li luptele ascunse:
dneon ele n€ zdrobesc, alteori ne dau uturare, uneori ne
chinuie, alteori ne odihnesc. Cine e in mijlocul lor sa $ie ci
ornble pe o cale obifluittr, care are ln ea ti povituire !i invdtiture.
CAci o cale in care n-ar fi decat ne.az $ intristare, fdre
[nidejde de] schimbare, e sernn de ptrrlsire din partea lui
Dumnez€u. Nu vorbesc de luptele care vin din relaxare, nici
de intristarea care vine din neptrsare, fiindcl pe acestea Du se
cuvine a le numi aceste lupte, ci vorbesc de luptcle celor veghetori,
ca.e se [io in bunt randuiale ti-ti pizesc cu grUd sim-
Frile ti gandurile, Si la care luptele vin dintr-o economie
[dumnezeiasca]. Alte sup&,ri vin de la o gdndire negiutoare,
predate intunericului, lancezelii lakediei], tulburirilor 9i indsterii:
ele sunt fire sfe.sit in cel care n-are reMare, dar o
minte inteleapG Stie si le indepAfieze prin smerenie $ mulfumire,
ascultind de sfatuile birbatilor care au cunoatterea ti
expe.ienta luptelor, chiar daci fali de allii aceitia par simpli
lD ce prive$te educatia 9i invetetura dobandiE prin scris ti
pnn cuvant.
40. Una e cunoa$terea dobeldite din lupie gi alta cea dobanditdin
inveFmra ti subtirimea milcrrilor [gandirii]. Cunoaitere
dobandite din lupte are nevoie de incercare. De cate
0n cei a ceror inteligenF ti intelepciune vin din invttitura lor
nu se e lulbure cand sunt in incerceri, dar cei simpli ii needucali
il in ce privelte cunoa$tere o au prin feptuire.
4./. A$a cum e cu neputinte si inveti rneite gul trasului cu
arcul in mijlocul multimilor li in piete, ci intr-un loc pustiu !i
8ol, bun pentru cursele de cai $ tnsul sigeglor. unde acestea
Pot alerga neimpiedicat spre tinla lor, tot a'a e cu neputinF si
rnvele cineva arta luptelor duhovnicelti si alergarea iscusiti
:ll

spre tinta dumnezeiascd, niqi me$tCtugul gandurilor $i
lepciunea navigdrii duhovnice$i pe aceasre mare cu
daci nu cunoa5te multele ei resuNe si curse, dact nu
intr-o linittire neincetati, in locul gol de tot ceea ce
imprtrgtie inteligen(a, sau care o f:rce sd incetez! impld
necontenili. Cine nu face asa va cidea.
42. Toatd osteneala vie{uirii unificate in linigtire stii
etape: india a inceputului, a doua de mijloc, a treia a i
rii. Intaia e inso$te de frica Si durereascutiti a intris
pricina aducerii-aminte de cele trecute li a spaimei
insolelte pe bund dreptate. A doua poartd semnul fel
imbolduri ti rnangaieri, fiirdca prin ele cel ce se pocei
intelepciune se apropie de darurile lui Dumnezeu da
cur.itiei dobAndite prin ceinF $i lacrimi.
4J. Cind prin neincetata linigtire, prin osbnelile vi
lascetice] ti gendul la plcatele care-l apase fi-l fac s!
ti pe calel insoPtte de obicei $i un plans indelungat,
la sm$itul prirnei etape, in osteneli potrivite li o mare
ln aoucerea-arunte oe Hnstos naoetoea noastra t/ /rm
ii incepe sd inainteze in cea de-a doua, atunci ciinF
preschimbd in veselie, fere ca el sa vrea aceast4 pentru
teme ca aceasttr a doua etapi in lini$ire s, nu fie o arn
44. Semnul ei e acesta: in gandire incepe si se iv
nrdejde ti in ciinta incepe st se arn€stece incetul cu inci
mangaiere, in el incep sd se mi$e ganduri de bucurie
ce acum ili poate aduna cu uturinF gandirea din imp
Acestea se lntampli atunci c6nd el a atins pe deplin a{
etapi, penlru cA gandul sau se preschimbt intr-allul,
mai e cel obifnuit. ct unul care nu seamtrna cu el, iar cC
se intampld acum in gandirc nu mai sunt lucruri naturafi
cepe se vadtr inlelegerile $i tainele ascunse in psalmi
citire[a Scripturilor], ca $i in celelalt eveniFEnte sensibi
ti in contemplarea ostenelilor feptuirii ei; o dulceati
sa se ameslece In osteneata sa. rn postut sau versetele s
ti in celelalte osteneli ale Eptuirii sale. Si indatd ce inc
se roage. simlurile se retrag flrd o lucrare a voinlei. iar
ltl
r"rile incep sii se adune simlind un vezduh liber de dincolo
lliupre, iar el vede nava gandirii plutind frumos fi inaintand.
lrg.crnd in rugaciune 9i virtuli. progresand din zr in zi Aces-
;a sr altele mai rnari ince insoFsc aceasta etapa de mijloc.
,end ce omul e inelFt de darul mrlei lui Hnstos la vieFirea
'mai presus de fire.
lJ. A$adar, citi vreme te gise$i in prima etaPt, ostenette-te
mai cu seama in slujba prelungitl a psalmilor, in multa lor
rosrir€ $i in osteneala citirii ScriPturilor insotite de o foafiF
prelungit, care cu infocarea ei curiti 9i ltrmuregte tupul Pin
asDrimea ostenelii ei aceasta poate si ca$ige iertarea picateloi
mai mult decit oricarc alte osteneal4 ea dA marca putere a
clintei, fiindce obicciurile dinainte prin care s-a deprins cu
qerusinarile incilc5rilor legii suot lnvinse de foarne.
46. Cend apoi cu ajutorul cerului te aPropii, cum spun Pirintii,
de cea de-a doua etape ti incepi str simti in tine ci ai
ajuns la ea prin semnele arrlate mai sus, fiindc, vezi unele din
ele in sufletul teu, micprszd ahrnci PuCn ostenelile dinainte
fire se tai insi rldicinile continuitifi lor, ci schimbandu-le
pe unele cu altele, ostenindu-te acum mai mult in rugtrciuni 9i
cereri decdt in psalmi. nu ince6ndu-i p€ ace$ia din urma. ci
dand chiar la slujbe celor dintei un loc rnai mare decat osti.ii
psalmilor, pe lange rugtrciunile ftcute la alle ore. De aici vei
vedea indrezneala pe cate o vei dobandi zi de zi la rugeciune,
vei vedea inirna ta biruird asupra gandurilorele, patimile umilite,
iar gandirca ta veselindu-se ti intinerind la rugiciune. $i
te vei vedea pe tire iosufi devenin din clipl ln clipt altul
p.in innoirea pe care o vei primi de la ajutorul care vine de la
har, 9i puterea lui Durmezeu care te umbre$e [cf. Lc l,351
in linittirea bine pezite.
47. Din clipa in care omul incepe vieluirea proprie treptei
86ndirii, care su in rneditarea neincetati la cele dunmezeie$ti'
It pdni in clipa in care ajuoge la vieFrirea duhovniceasce care
sU in faptul de a fi lovit de minunare in fa(a lui Dumnezeu'
el are nevoie mai mult decet de orice alta osteneala de con_
strAnserea
[violenta] rugeciunii insotite de ingenuncheri' ftrre
lrl

a lesa deloc postul, gusland dil} hrana sa cat e nevoie
ca trupul se poatE susfine toate aceasta osteneale a rugdci
Dar cird se va apropia de intrarea in vieluirea celei di-a
etape $i va fi inceput sd umble induntrul ei, vietuirea sa
in afara oricerei consr.angeri; fitndca spre lot ceea ce
$ea mai inainte prin consr.angere e atra\ acum de constti
rea placerii. Puniind caper constrangerit, minunarea il
acum aici fiirtr ca el se vrea acest lucm. Fiindcd din Dri
desErerii inlelegerilor pe care le primeire neincetat sti
intreagd cdzut cu fa(a la pimint, rugdciunea lui nu rEi
noa$te nici gend, nici simlire, nici 'i imprertiere, nici medii
detr srmte mereu ceva. Nu vorbesc aici de minunarea d
vartite inaintea inchinatei Firi a Domnului domnilor [cf.i
lO, l1; I Tin 6,l5l. cand inreligents e ineltat.e dincolo de i
de jos li de orice ar putea simti, ci de minunarea care c
suflel in fafa Economiei Lui celein mulre feluri tEf 3,9
care se implinegte in lumi ii geDeratii, ,i pentru ceea c4.
ea zi de zi ti clipi de cliptr, in ascuns fi pe faF, in tot ce
de oln.
48. Cand mintea e pusd in mi$are de har sDre cele duho
cetri. atunci din pricina dulceii cunoa5terii pune captrt m
vreme orica.ui garld $i o.icnrei amintiri, si sti linistitA
mite. Nu vorbesc aici de reculegerea totali care are loc in
templarea lui Dunmezeu, cand rni$cerib minfii se preschi
in uimire sau, mai degrabe, cand minlea ramani liosit
nu$ceri o zi intreagi. ba chiar doui sau mai multe. Ce€a
intample dintr-o dard drn contempltui sau alte descoperiri
e incetarea totale a oricdrei gdndiri, nici iesirea firii din,
noatterc in necunoa'terea mai inaltii decat cunoarterea,
spun Pirin1iis7, . ci cr e vorba de pacea li bucuria care inso
aici belia gi infocarea inimii. Uimirea desdvArqitA in ruglci
fi absenla oricarei simtiri a celor de aici n-o intalnim in I
una din cunoa$rerile Si desfetirile duhovnicesri afard de tu
ringrrri De altfel chiar dact uimirea cade peste crneva $i
5? Aluzi€ l. Dronisie Arcopagirul 5i
noatt€nr pe carc lradi(i, viziune.)
sinaca a incerc?r st o
evagrian, domjnmtA: cea a ensrarej gnosrice.
2t4
tarLrl minrii lui gusle desfetarea duhovniceasce, el n-a ietit
j611gr drn cunoagterea de aici. ci gdndunle lui sunt strAnse
irturnrrul siu, linigtindu-se doar gandirea obi$nuita. Cunoalterca
e, aFdar, meaeu prezente in el: cunoatte, aude $i simte.
E inrr-adever adunat in sine, departe de orice imprdttiete $i
0u practictr nici o rneditare ci, din pricina desfdradi intelegerii
duhovnicegi abehrte pest el, e lovit de minunale, fi, tinut de
consrrangerea acestei negfiite dulce$, rarnine in picioare in
rtcere sau sta pravilit la pemant. Pentru ci ttupul nu poate s{
indure aceasta. iar simturile sunt strellse ineuntru ti madularele
sunt tepene, cade hre voie cu fats la pimerr! gendirea sa
fiind scoasi in afaia celor pamaflteiti ca li cum nava lui s-ztr
odihni deja in viala viitoare, deti in el rimane o simtire adence
a celor de aici, da. ftrrt nici o gendirc la ele. Toate acestea
sunt atmse d€ dulceats intslegerilor duhovnicetti pe care le
vede. Cei cale au ficut experients acestor lucruri ttiu ce u€au
se spun. Ala stau lucturile. Ca firca str se afle, cum scriu P5-
rinfii, zile intregi dincolo de ganduri, de cunoattere ti oricc
simtire, se intampli numai cand avem simtirea lui Dumnczeu.
in rest. chiar daci mintea s-a linistit, ea continud sa aibtr
simlirea celor de aici. Dar cend Dunmez€u face o descoperirc
minfii, ou mai rturane in ea nici o simfire a acesiora.
49. Pe mesura ce gandurile lumii $ se lrnpu{ineazA
gAndire,
[i se deschide o uta c,[e duce la bucuria in Domnul.
Ca|e vreme nu simti aceasta bucurie gendirea ta nu e in sta!€
s! se adune intr-o reculegere necontenitlt in rugiciune. Toli
Sfintii Ptrrinti au constalat o sctrderc a luptei cu gandurib cand
acestea se imputineaze fi se ivette in ea o odihni de orice impreltiere.
Catjt vreme instr gandurile mi$une roi in g6ndire,
nimeni nu e in stare prin puterile lui, chiar dacl se lup6 djirz
cu ele, se se reculeagi la rugaciune pantr ce impufinarea lor
nu aduce liniltirea. Nu o poti grsi in intalnirile neincetate cu
oamenii si lucrurile lor. Dactr spui: ,,Nu sunl in sta.e de o
aceaste izolare neincetaG li neintrerupti, nici de o asemeoea
lndepinare de lume qezind in chilie", atunci, frate, nu mai
cere cele De care le dobandescei cale umbld dincolo de lurne'
$i anume linigtirea de tulburarea gandurilor, care e oberqia
2t5

ucuriei $i care consti in concentrirea.la rugdciune i
singur gand insetat de Dumnezeu, prin care se inv
de curiia inimii care ne face ftre voie se iesim neidc
lum€, datoriE gandirii care se odihne*e neincerat in
zeu. CSci imputinarea sau inmultirea gandurilor, ap
de cu.Atie Si luptele mai mici sau mai mari a6rne de
sdl4lui.ii noasrrc.
J0. De cate ori nu simte singuraticul ce in el se misci
dlri mai presus de trup datoriti izolirii s a lui siu,
dac, ostenelile tui se imputineazi. Aceasta din Dricina
lui cI e cu rorul mon fag de oarneni.
5/. Omul primette linigte de la gandurin nqsura fu
se depdrteazde g€derea in lume 9i pitunde in locuri si
ratrce ti pustii, iar inima lui simte depanarca de oric€
Ctrci in pustie, frate, chinul care vine de la ganduri nu e
cum. nu e rruue nici osteneala luptei cu ete. insegi vr
pustrulur omoari in chip firesc mi$erile lumerri ale ini
o stdnge in ea ferind-o de aracurile lor.
52. Ala cum nu e cu putinli st fie limpede vederea
care ste lange fum, pani c€ nu se dep'fieazi de el, tot
e cu putinti dobandirea curdtiei inimii $i lini$irea gan
fira sioguretate, departe de fumul acestei lumi caie
faF simfurilor Si orbeste ochii sufletului.
5J. Nirneni sa nu arate o $tiinte detarrtr,i sd contfazice
lucru: clnd suntem intr-o aiezare omeneasce. avem gandJ
acelei a$ezari; cand suntem in puslie. avem gandr:nle pu{
cand suntem lntr-o mulfime, avem gdndurile multimil: I
suntem singuri Si izolali de toti, averh o minte sinsura
Care sunt gendurile pusriei? Mitcirile care ies dintr; il
omorettr, cdci nu e cu putinti ca, fiind mo(i p€ntru lum
mi;carile noastre, si nu fim puti in milcare de Dumrc
Liniitea mitcerilor lumesti rrcbuie sd fac6 loc migcnriloi
Dumnezeu.^iar necazurile_ tru-pului trebuie sa ne facd sil
bandim o gandire singuratice [unificata].
J4. Mistuie-ti rrupul in necazuri si osteneli in acesre I
pustii, fiindcA a$a va remane in curdtia lui, penrru ca a
.ind din obisnuinF cade iaresin trendevie se nu se umPle
iin nou de patinu. Asa nu ne vom hpsi de roada oslenelilot
:dasrre dinainte, iar prin liniilea gindunlor cu care ne umirg5te
pustia vom intra degraba in libert iea sufletului de
i,ncolo de lunre, vom primi neincetat
suflel semne dufiure_
igiegri prin innoirea inteligentri $i vom dobendi upr darul lui
Dumnezeu'
5J. Dace v€i veder, frate, cd sufletul ttru slibe$e din prici-
'la ostenelilor fi a inttisttrilor lini$irii 9i singuregfi, ci viats
dcrasta [muritoarel te mehne$e fiindca ve2i acum trupul tltru
sltbind ii gata se cedeze ti Sandul [la DurnDez€u] slibind din
oricina acestei vederi, oputre-i atunci o gandire &eapti ti o
a6ngtiinli plini de frica lui Dunmezeu Cel ce este cu adcvirat
si mengfie sufl€tul tilu. Afla ctr o viaF scuin $ ln d.eptate
dupe voia lui Dumnezeu e mai buna decat zile indclungate
dar care stamesc mania l,ui. Mu-ti aminte de viaF sfil$lor
dinaintea la, carc nu se gandeau la ei lnfiti cat Ia voia llri
Dunmezeu $i care au lndurat cu totii aceasli viali in atezeri
lomenetti] sau locuri pustii, pane c€ au hsat ti pfutrsit accst
,,rup al umilintei" fFLp 3,211 pi.n cue au implinit cu osteneala
calea fricii de Dumnezeu. $i c6nd se apropia ceasul
iesirii lor din lume, se bucumu mult pentru ce pfin pufinele
necazuri de aici au putut scepa de relele carc lovesc suflehrl
ca s,il piarde qi in clipa iegirii lor [din lume] se allau in intimitatea
lui Dunmezlu.
J6. Dace doresti sd te lnalti mai presus de patimi, invat,
rnaintai stratagemele unei asemenea lupte. I1i voi spune un
cuvant $i si mt asculti: nu incerca se birui patimile prin lupli,
caci patimile nu se biruie ptin luptei ci sile$e-te sd le sllbe$ti
cat poti, fltri se te lupli cu ele cum fac cei negtiutori.
Niciodata st nu intri in lupti pentru cur4ia sufletului. Caci
acela care vrea se inre in locul curetiei cu acest gand nu va
simli nici rnacar pacea dinspre g6nduri, fiindcd nu va fi intllat
orncolo de tulburarea gandirii, nici nu va atinge locul limpeztmii.
Tu inse rtrpe$te patimilor hrana lor. caci acesta e scopul
strategiei. vezi ce anume hrdnege fie{-are patimd in Parte ti
Irr iscusir cand o intalne$i. Cand sldbesc patimile, se impufi-
:10 2l'l

neaza $i gandurile, care sunt fumul lori cetld ]e imPu(il
gandu;le; gandirea inceteaza fi eanevala mi$carii ei; iar
ie l,nist.ste sandirea. shingerea lconcentrarea' recule
ei in loc;l eidevine u$oara in8aduindu-i se-9i vade fi
iar'Drin strangerea [concentrarea. recr-rlegereal gindirii
intra usor in c-ureie prin darului Hristos
J7. Cate vreme omul e in rezboi $i adauga lupte la lu
Doate si atinge lumina gendirii, nici sl simtt pacea gand!
,,Nu,ont bune in zilele luptei"' spune Ecleziastul I
Itrci tot ce ""lri se s6virgeqie atunci din cele dumnezeiegti sct
cu multa osteneald li chin 9i fEri nici o mingaiere in nici
din ldotuirile omului. ci se aproPie de mgtciung de 3l
sau de orice nevoinli, nu l€ poate inplini decar silindu-sq
toati |iiptuirea lui e inci plini de lance2eale [ake/ie] E
giiat pulin de citire. dar chiar ti atunci i se intampl5^
intunecat, caci feptuirea lui pentru Duirmezeu umbli il
locul intunericului. E vrenrea incercarii sufletului, in ca'
inta lui e puse la incercale de intristirile p€nru cele
zeiesti. Dici indurn de bunEvoie necazurile car€ apasi
I ginair.a lui Pentru adevdr' cand Pdn hafll lui D
vri'mea luptei va trece, atunci sufletul seu va intra in
bucuriei ti p€ zi ce trece va descoperi in el o schimbare
toare, cum-spun Perinlii. Dar pene cend ou se va fi
dincolo de locul luptelor, nu va putea gesi adeverata
iere si nu va fi dincolo de vieluirea dominate de constr&
[violln$] gi care e incd toate Plina de larcezeali [akedie
J8. Cend singuraticul a trecut deci in etapa cealal{
simlit odihnd dinspre paiimi, va ajunge atunci la lumioq
dirii, 9i prin pacea care-i vine de la ganduri se va inuu
de strangerea [concentrdrEa] gauldirii pnn care va Pulea
in lumrna eandirii de care vorbesc Petintii Dar tulbo
multor ganduri e sernnul unui rDare numit de patllrlr'
59. Cureda e locul lini$tit al firii a cami use o !n i
patimile. Dacd omul nu o deschide' nuva intra in locul
al firii. Dact s-a invrednicit cineva sEajung, la el, p
pe cit socot, simtirea innoi.ii lui prinsemnele
curate
pun in mi$care ln gandirea lui.
2t8
60. O dat| cu incetarea etapei luptei $i intrarea sa in etapa
urflatoare
omul incePe preolia minlii. care e etapa Si vieFireA
omulul launlrlc.
6/. Cand cu ajutorului Dumnezeu omul se strange [recu_
legel din gindirea la cele din afarb 9i dupa.ce^a fost mai multi
aJung ingur om. atunci i incepe
se vadE in el lucmri noi,
l'".".re si simte in el semne ascunse, gustand in taina innoib""-'
7ea de care Ia sfartitul lumii se vor invrednici toti oamenii.
De multe ori, chiar in ceasurile zilei, simte in el cum prinlr-o
6cere inexplicabila gendirea se strange in ea ins6$ firtr ca el
si se ingrijeasca de sine. Cine citette se infeleage! Aceasla se
inrampi6 $i la slujbtr ti la citite. PAne ti visurile li mitcerib
din sornn sunt diferite la cei care s-au invrednicit d€ curitia
sufletului, fate de cei a ciror gandire e lncd atinse de patimi
impotriva cerora se lupti fi duc rizboi.
62. Cand vrei se-[i cuno$ti misuta $i se ttii cum anum etti
Mu dace sufletul tiu e pe cale sau in afan ei, incearca sufleni
tau la rugaciune, fiindca ea este oglinda sufletului 9i ea ii
arate petele ti frumusetea lui; aici se descoperi ingelSciunile
si frumuselile gandirii. Ea aratA daci sufletul e nepasftor sau
zelo\. dace ne ostenim numai cu trupul sau gi cu mintea" ori
cu amandoue d€odati, dace suntem teiai de lume in gandire
sau suntem legati de cineva sau ceva. In vremea rugdciunii se
vede limpede ce anume pune in mi$care gandirea fi ce mi;-
cdri se sdmesc in ea: dumnezeie$i, naturale sau lume$i, dacA
e tare sau slabi impotriva patimilor. Cere sufletului t6u o
cercetare asupra tuturor acestor lucruri mai mult Ia vremea
rugdciunii decar oricind altcindva. Spun aceasta presupunaod
ce eiti un om con$tiincios si nu poti in{elege ulor cele ale tale
din pricina sublirimii vietuirii tale. in relaxari inse, dacd omul
nu e orbit de patimi evidente, se cunoa$te pe sine insu$i chiar
fr in afara timpului nrgaciunii. Aceste sfahtri sunl Penffu vie-
Ftltea in lini$tire dusa un timp indelungat, fiindca atunci cdile
oelin subtiri $i te indoieiti dacd etti pe dtumul cel bun sau
celrau.
63. Mai trebuie $riut ti aceasta: mengaierca data omului la
tuSiciune
$j slujba e maibune
decat cea date la citire sau la
l

vedere fepturilor create, deti qi acestea tin de mesu.i
nate. Cici mangaierile pe care oamenii ajun$i la mes
sdva$irii le primesc din Scripturi 9i din versetele lpsal
se deosebesc de cele caE-i mangaie Si veselesc pe cei
treapta de mijloc. Intelege deci cA mangaierea primiltr,
singuratic de la un lucru din afard, printr-o mitcare a
sal, prin vederea ti auzirea a ceea ce se intampH, e mai
decar c€a pe care o prime e nemijlocit de la inima
sta singur printr-o rugaciune mai lluntrici decer cea a b
ii care-i cade pe neaiteptate in inteligenp pi i se
fed a se sluji de rnaterie. Aceasta e o descoperire carp
de la Duhul 5i un fel de prorocie care face ca inima si.
adevdrat proroc, fiindcn Duhul ii descoperi tucruri
pe care nu pot si i le descopere nici chiar Sfintele
O minte curati insd poate cunoa$te chiar li ceea cc
ingeduit Scripturilor se arate, mult dincolo de ceea ce
incredintat Scripturii. Dar izvorul a toate rirnene citirel
ea iese frumusepa g6ndiriis.
64. Fiindcd vorbim despre rugecione ti mulf vor str
care e anisum lor si ce anuftE sunt cele cunoscute in
enunErim pe scurt diferitele ei mtuuri. Fl-ti misciril
[iri, cureii-ti Sifi sraoge mintea din imprd5tiere, fii cu
glije la minte, pand ce vorh rrece in minunatul selat
orice nevoin6 incetead fiindci ineuntml lui e odihm,
nezeiasctr. Ctrci toate alergarca incercattr a bunei vie
celor care au dispretuit priveli$ea celor vtzute li strict
Fnlette un singur lucru: str ne invrednicqsctr de rugld
curati gi si ne gdsim desftrtarea in ea.
65. Adu-1i aminte bine mai intei aceasta: se nu ol
Ilcruri mai presus de fire, ci de cele carc 1in de ea9i
treapta rugdciunii curate - depi mulli se indoiesc de
r3 ,J-Arnurire Toate acesrca sc nasc din citire, ca ri rugdliuDea
suengerea g:ndrni: rcate sunr modelare
rugacrun€ ti prin a
sa fi€ simlite de inteligenF. Orice rugAciune, cee ru s€ naSre dinr
asrduA li deasa, leam&u cu un oup fafi pic'oarc care vre3 sa at
mesc cilirc p€ c€a potrivitn ficclrei gendiri g car€ prin intelegcri
pun€ in mi$are spre scopulei.'
riindci in ele se face alergarea multor frali ravnitori li vestili.
leci aceqtia se afla in acest slla$ $i aici trebui ei sa-$i conti-
;ue calea potrivil fiecalei schimbari pe carc o vor intahi aici;
;! sunr pe rreapB firii, dar lrebuie sA treaci dincolo de ea
!;trrea acestor lucruri e pentru cel treaz care pizette reEulile
gi e ucenic al lini$tirii. Dat pentru cel ale cnnri vietuire
ii mlsura sunt diferite. osteneala $i alentia acordala
"saciunii
acestor lucruri - cum sunl pezirea in rugeciune a hotarelor
qtudirii si deprinderea schimberii migc,rilor ei - vor plrea
is5arte. Priveqte 9i cerceteaz{ calea gandirii la vremea rugdciunii,
incotro duce, cum curge: ca un rau mare $ nevahic
sau slab li putin: ii in acest ultim caz, dacd acest lucru fine de
balbaiala gandirii sau dace e stiviliti in tindorpa ei lnainte de
multa lumintr a unei lntelegeri. Existii o rugdriu[e care curge
ugor, ti alta diferite. La unii e domoaltr, la alfii e repede 5i
iniocate. Unii se roage din adincurile minlii, allii ln curgerea
gindurilor lor; la unii iese din plins, alteori o fac si $5neasctr
dinduntru imbolduri nevalnice cu anevoie de sl'panit. Aceste
deosebiri ale rugtrciunilor explic[ 9i deosebirea rntrsurilor fieceruia;
felul in care a crescut cineva plecAnde la miScfuile
pe care le primea intampldtor hotir[lte gi el mtrsum lui. Plecan
de la mi$ctrrile sale continue ttie cineva dactr e in treapta
pociinfei, daci a inceput se vadtr strllucirea sufleiului siu,
drce umbla inca in latura caii pociinlei sau a gva$it-o li
incepe sa prirneasca o pregustale a desfttdtilor, adica a darurilor
care urnreazi pociintsi. Toate acestea sunt inse proprii
celor sarguitori; nimic din ele nu e pattea celor trandavi, ci
doar a celor care po?ntt povan rugeciunii li se silesc st dne
regulile ei. SI venim acum lnsi la cele sigure 9i sA lamunm
p€ scurt ni'te mlsuri rnai mici decdt cele inalle lde care am
vorbirl.
220 221
66. Frecventa miFerilor la rugdciune nu e o parte inalte a
rugeciunii curate, chiar dace e frumoase, ci tine de infltcerafea
ei, atunci cand urrnireite poceinF $i in ea se amesteci o
dlrrere sau o insoteste o frumoasd bucurie. Ea tine insa de
etap a doua sau a treia. Nu vreau se spun ce daca te afli in ea
urnbli in afala caii, ci numai ca o asernenea rugeciune nu face

pane din cele mai mari, ci doar din cele de.mijloc. Luc
mai de prel ti mai insemnat in rugeciunea curag e insi
netatea li slebiciunea miscerilo. ti faptul ce in putin
rugdciunii ei gandirea privette ca lovitt de fi[nuna€.
lucruri se pot indmpla acum cu ea cand se stame$te I
aceasti slaba rniicare: sau se inchide in ticere din pri
puterii cunoaqterii pe care o primegte minlea prin vers
Scripturiil, sau e cuprinsd de dulceata a ceea ce se miFi
in vederea rugdcitrnii, iar inima se deprind€, fdr[ si
alt lucru. in dorinta iubirii neseturate. IatI lucrurile c
insemnate in rugtciunea curate ;i s€rnnele pe care le vei
in vrenEa mgeciunii. Vezi in care din aceste pe4i ale
ciunii se afle gandirea ta. in primele sau in cele umdt
67. Prisosul cuvintelor. pe care inima le face str 16
curgind din belgug in vremea rugiciunii, 9i migcirile ei
Si felu.ite sunt un semn al infocerii, dat li ct gandirea n-a
flt ince lumina care e in ele, nici n-a fecut pane acum
enta cunoatteni care lumineaze la ceasul rugeciunii (
Iaunric, ci primette doar puterea a ceea ce face se fa
inima sau chiar buzele. Iati acum semnul ce gandirea
putere a ceea ce se roage $ e luminatii de adevirul dinll
cuvintelor: nu mai poate nici se inainteze, nici s2i spo
bogela cuvintelor, ci e dintr-o dati ca inl6ntui6 de ur
cele doue posibilidti pe carc le-am artrtat pe scurt miti s
68. Se ltim ti aceasta: nici lunginea, nici durata rug
nu atemd de bel gul cuvintelor sau de numIrul ti schi
rea versetelor, ci de izvorul cunoaiterii !i de pulerea v
lor ardtate atunci gandirii. Se inveFm de aici ca atunci
gandirea e luminatd la rugiciuDe, inlelegerile nu se ridi
ea doar la fiecare cuvant al cererii sau la fiecare ve
slujbei, ci adeseori un mic verset pnmelte el singur
putere 9i incepe sa sfeluceascd, li atunci gandirea se in
spre simlirea acelui verset care s-a luminat in ea. Panl
rugeciunea era ca un torent nevalnic; din clipa in care I
acesrur verset se ndrca ln sanolre. Ilrea nu mat are
sel lase li se [eaca la alt verset. Dar dacd ii este luatd
ta lumine. atunci Doate trece la altul. Ori de cate ori un
122
.r lumrneaza astfel. gandirea \ta acolo in lini$e $i 5e opre$te.
iind r ujuns alet de luminoase. unde s-ar mai pulea scurge
,nulrrmea miscnrilor. cuvintele fdri sfdrqit $i raul feluntelor
;€rsete? Daci ata stau lucrurile, atunci cand cineva s-a rugat
cum [ebuie cu gindire deschisd, nu se mai poate intoarce
spre mulFrnea cuvintelor.
69. Spunand acestea nu laud paralizia gandirii, ci vreau si
fie scirtitii de torentul unor cuvinte prea dese li prea lungi. Nu
disprefuiesc rugiciunile dese, nici nu vreau sd impiedic slujb€le
lungi, ci vreau sf, pun in lumini o treapte mai buni cate
e in ele ii sd fac str se vadtr darurile care se gtsesc in ele alldld
ti semnele dupi c!t!€ se poate recunoatte misura gand!
rii fieciruia la rugiciune ti ta slujb6. Astfel, in vremea rugiciunii
gdndirea nu trebuie st caute lumiDa fu prisosul vers€telor
rugeciunii, nici in bogllia cuvintelor ei, ci mai degrabtr in
aceasta: chiar dacd aceasttr lumina e mic5, gandirea prirne$e
ulor puterea carc este in ea se inddgostegte de dulceaF
care e iniuntnrl cuvintelor care-i slujesc ei, iar prin ele gindirea
primeste o revirsarE de cuvinte dincolo de alcituirea ver_
bale si in[untrul cerora e a$ezati tAcerea inlelegedlor care e
rugdciunea exactji a firii netrupe$i carc este in nqi {i care e
inteligenla cunoscitoare [gnostic5].
70. Nu te opri daca lungimea dujbei sau durata ruglciunii
fi multele repeiiri din ele te plictisesc, fiindct in osteneala
repedrii cuvintelor li rtrMarea lungimii lor se vor natte ln
noi cele de care am vorbit. St stim instr str nu ne oprim aici li
str nu le socotim drepa rod, ci drept tid'cina frtl de cale nici
un rod nu s-ar putea artrta, nici nu ne-ar putea ctdea ln meini
Pentru ctr suntem zi de zi lo ciutarea rodului ca si ne hrdnim
ti sa ne desldtam de el, sa ldm ci daci disprepim 9i smulgem
redlcinile socotindule nefolositoare,
vom lipsi 9i de
rodul cale se face vizut din cind in cind prin ele. Nimeni se
ru inceteze serguinla neincetatit ln ele cet dmp e imbricat in
trup, dar nici st nu se tulbure, ctrci vor avea un sf6!tit.
7./. Cel care are mdsura si o ntrzuinti tare spre Dumnezeu
nu se cuvine ca. o datd ce a iesit din lume, sa rtmana multa
223
I

vrerne in adunare, in du-te-vino cu mulli, gi, de indati ce
deprins mersul freEedtii, randuiala ti scopul hainei lmo
li chipul srnereniei lui, se cade si se hotemsci sd stea d
intr-o colibe, ca sd nu s€ obiinuiasct cu cei multi, iar si
tatea inceputului si nu s€ Feschimbe in ftFmicie Prin
rile cu fralii no$ri nepdsitori Si fandavi. Am vezut pe
carc la inceputul iegirii din lume, c6rd au intrat iD casa
Ior, erau luminoti 5i nevinovati, dar care dupd o vrena
prea multd viaF d€ ob$e au ajuns lrtsrnici li neruti
n-au rnai regdsit nevinovi{ia lor dinainte. De aceea hd
te-te str n-ai legeturl decal cu un singur biran, care sl
de la toli mArturia faptei unei vieluirii irumoase ti a cun
rii liniitirii; nurnai cu el str te vezi, ca sa deprinzi ti sl
de la el vieluirea lini$tirii, Si lncepande atunci si nu
legeturtr cu nirneni altul, ti a|a ln scurtii vrern€ te vei I
nici str gutti cunoatterea [gnozal.
72. DtJDe ce Dulrmezell te-a lnvrednicit de darul lil
ca si qezi de unul singur, nu trcbuie se te impr4tii in
ce4i, ctrci limpezim€a nu vine din multa invititu.i, ni
felurimea c54ilor citite, ci din sarguinla
rugaciune.
putea fi de folos oare str6ngerii [concentrdrii] gandirii $
fei ruglciunii cunoatterea multor ce4i ti a talcuirila
Orice singuratic, care dupi ce a ldsat vietuirea lumii
te$te o singqrtr carte, fie tcolar6, fie lumeasct, afartr
privitoare la vietuirea singuratice, li-a ratat dinainte
ceii sale. gandirea lui abatandu-se ti ceutendu-$i plec
ele. Chiar dace asemenea ce4i te fac sd urci la cer, citi
nu-ti e de ajutor, afarl de cele care invali vietuirea cel
sueina[i lde lurne]. Penlru cunoa'lerea destrvariite
o
limpede sunt de ajuns cirlile Noului Testament ti cele
toale la vietuirea singuraticilor. O datl ce ai ajuns chiai
ta limpezime, cile$te [ce vrei] ti nu vei fi valemat. latL.
dat mdnurie despre orice lucruse
tt ,l:murirc: Iubnea nods(a sfntuiette ca fiec e sA se ina de
potrivid masurii verstei sale. t€acul rr€buie sa fie p€ misura durcl
tnmdduiti pol scoate un folos din orice. Aceste sfatud sunt pentrol
cifli scop ecainF t carc ee donnF curatiei.
fi. De c uli adeverata mangaiere in ru8aciune. poaJti de
;ii d( con$tiinla la. De caufi gandul drePt. poarte de Srije de
l,iaci,rne. Purtarea de Srija de f'ecare din aceslea lucreazA
l,,iatia in cealalta. Reclitudinea gindului na'te curalia ruga-
.ignrr, gi curilia rugaciunii na$le indrezneaia gandului.
74. Curdtia nu poate fi pdzite in tulburare, nici aducereade
Dumnezeu in gandula trebun Si in amestecarea cu
",ninre
ior felul de lucruri. Caci mulfi. care sub pretextul dorinlei d€
dreptate s-au aruncat in asdel de tulburiri, au ajuns si negliieze
p^rtea ce mai insemnat[ a dreptedi. Gandindu-se ce
ieluritele forme de dreptate gi toate poruncile Donmului au
fost spuse unui singw om care ar fi obliglt si le pizssct pe
toate, nu-ii dau seaha cd fiecare din poruncile Domnului a
fost date unei anumite categorii de persoane, peotru ctr nu
bate poruncile sunt de folos uneia ti aceleia'i persoane. Cdci
cum ar putea oare zicerea: ,,Fericiti cei ce Phng, c, aceia se
vor mangeia" lMt 5,41se aiba o asemenare cu: ,,Fericiti flcdtorii
de pace, cd aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema" [Mr
5,91? Cum oare cel care lade in plans, care se ta.guie li ltrcrimeazd
zi 9i noapte ar putea umbla de jur-imprejur s6-i impace
pe cei furioqi 9i si fac[ pace intre cei multi? Sau cum ar
putea oare zicerea: ,,Privegheali 9i vd rugali pururea" [E/6, 18]
li: ,,lntrd in cdmara ta ii inchide u|a ta gi roaS[-te Tadlui tiiu
Car este in ascuns" [Mr 6,6] se aibe o asemanare cu: ,,Bolmv
am fost ti nu M-ati ceutat; striin am fost li nu M-ai primit;
in temnitu am fost ti n-ati venit la Mine" lMt 25,35-1612
Cum am putem oare in acelaqi timp se priveghem $ se ne rugem
in cdrbara noastri, si-i cercetiim pe bolnavi, se umbltrm in
inchiso.i $i se purtim de grije de strdini? Dar zicerea: ,,lntrd
in camara t4 privegheaz-tr li roagi-te lui Durntezeu in ?rscuns"
tMr 6.61 se potrive$te cu: ,,Fericili cei ce pl6n{' [Mt 5,4],
rrrhdcd prin lacrimi $i liniltire rugeciunea se face limpede, iar
pnn rugeciune cei ce pling primesc o mangaiere care nu e
oobandrta de plans dacb omul nu remine singur cu el insuli.
Lhiar
$iin lume exis6 aceragi lege a plinstrlui. in zilele doliu'
Il oomenri nu se mai ocupa de nimrc altcev afara de plans,
rari 8ril6 de celelahe. Plansul e o durere singuralrca care se
2?4 lt5

g5se$te doar intr-o inima care nu poate gisi in sine man
pentm cele dupe care plange. Chiar $i fare lacrimi
existi lacrimi ascunse, vaNate in gandire. Cine poarti
inima lui o durere neincetatd pentru pecatele sale, sau d
inima se umple de intristate la aducerea-aminte de bat
rea Domnului sau de oamenii pScrto$i. sau poate e insi
indurerat din pricina lucrurilor ceregi pe cal€ nu in
le aStepte, unul ca acesta, nefiind mangaiat de nimic
tesc $ nedobandind lucrul pentru care sufere, nu Poale
un ,,plang5tor [rnonah]"@ neincetaq caci chiar in lipsa
lor vezute in afare. cel care are induntrul seu unul diR
motive, plange in ascunslul inimii], fi lui i se aplice c
,,Fericili cei ce plang, ce aceia se vor minglia" [M
Chiar dace mangaierea ta int nie, tu care e$ti un pl
lmonah] foarte bun, nu te lnduren: mai inaiot€ de a
lumea aceast4 fericirea ta se va in ts li te va smulgp din
7J. kpedarea de bunavoie. liniqLirea gi lipsa legatu
oarnenii 9i cu lucrurile sunt inceputul vietii singuratic
darea celor care vin peste noi, smerenia li rugdciunea s[
crarea ei. Intrare4 in nidejde gi deslitarea de bucuria in
nezeu sunt roadel ei. Pentru a iesi bine de aici e ne
orimirea cheilor care deschid tainele sldvite ale Duh
sfarlitul ceii va fi gustarea dragostei ti indrazneala
Cel iubit care vine de aici. E evident ct aceia ciue n
noscut inceputul, adice lepedarca de buntrvoie ti linittii
vor avea nici snprenia, nici rugeciunea. Fiind hpsi$ dc
!ea, vor fi neapi.at tulburafi de pScaie. Iar pecetosul nu
cd n-are loc in lrnperafie. dar va avea un loc sigur in g
76. Vrei si stii cum e omul lui Dumnezeu? inva1tr
cuno$i din tdcerea lui necontenite, din pmnsul qi din t
aminte statomice la el insusi.
7Z Vrei si Stii cum e omul cu inirna sparte? Invatt
cuno$ti dupe raul vorbelor lui, dupi simlurilelui rul
pomirea de a se sfrdr pentru a avea dreptate in orice
o in sinac, abild in\camna in acelatilimp.,plangdtor
nlhul fiind prin excelenti cel cire-$i plange plcatele sate$ ale lumii.
:2b
.ine a gustat adevaLrul nu se mai \lede$te Penlru el. Cine se
_"-;nd" pentru n-a invatat inca adeverul ala cum esle
"d"uat
li c6nd il va fr invatat cu adevaral, atunci va inceta sa se mai
l"nndn p.nt- el. Darul lui Dumnezeu qi cunoa5terea lui nu
;nr moriv de tulburare $i de ridicarea vocii. cAci acolo unde
Dnhul. inbirea 5i srnerenia, acolo domne$te pacea.
"165luiesc
tad semnul venirii Duhului: cel adumbrit de El e desavarsil
I acestea. Gindirea care simte pe Dumnezeu n-are limbe
nenrru a vorbi:ea seltfluielte in inime intr-o adincd pace.
fir-un ua"*n"" o- nu se aprinde nici un zel, nici o mi$care
de sfade sau stamire de furie; nu e pus in migcare nici pentru
dedinfa, nici de dorinta de ceva anu.ne, nici chiar de dorinla
de f^ce ceea ce e & dorit, ci sufletul siu silitluie$e lntr-o
^
6are 9i nespusi pace 9i lntr-o rnare linittire. Ceci cei cat€ nu
se cunosc pe ei inliti se pun in mitcarc lmpotriva celor ne$in1eli
spre indreptarea lor.
/6. DaCZ Zelul ar ll lost oe lolos Den(nr lnoreDEfea oz[r'renilor,
atunci pentau ce S-a rnai imbrecat Dumnezeu lntr-un
rrup qi S-a folosit de blandele ti smerenie ca str intoarce lumea
la Tatel Sau? De ce a rDai fost intins pe cruce pentru pic5roti
ti $i-a mai predat p.easfantul Siu trup patimirii penru
lume? Spun cd a fecut aceasta dintr-un singua motiv: ca sii
faca cunoscutd lumii iubirea Sa, pentru ca iubirea noastra
sporiti atunci cand afle aceasta si ne facl robii iubirii Lui.
Tot a5a marea putere a lrnplrdtiei Lui care este iubirea s-a
a.itat prin rnoanea Fiului Seu. Cdci Dornnul n-a murit ca sd ne
Ebeveasce de pecate sau pentru altceva, ci numai pentru ca
lunrea se simta iubirea lui Dunmezcu pentru creafia Sa. Dacd
toale aceasti minunate lucrare n-ar fi fost de4at pentru iertarca
picatelor noastre, atunci peotru a o sdvargi ar fi fost de
aluns li un alt rnijloc. Cdci cine s-ar fi impotdvit dacd ar fi
sivirlil-o printr-o simple moane? Dar El n-a fdcuFo a5a.
pnnlr-o moane s'mpla, ca lu se inlelegi care e ac@sle taini.
cla gustat moartea prin cumplitele suferinte ale crucii. De ce
a mai fost nevoie de oclri gi scuipari? Moanea singur6, Ertr
toak celelalte carc au insotit-o, ar fi fost de ajuns pentru rlscutnpararea
noastri. O, intelepciune feciloare de viali! Ai 'in-
lt7

teles $i simtit acum care a fost motiwl venirii Donmuh
lot ceea ce i-a urlnat, inainte chiar ca sfantL Sa gurd si
spus limpede. Ceci sti scris: ,,A$a de mult a iubit Du
lu.nea ci pe Fiul Sau Unul-Ndscut L-a daf' [In 3, 16],
in care a stat Economia innoirii ei''. Si nu ne sfiim si '
sulim aceaste in(elegere a tainelor Economiei Domnului
dacd socotim drept rnotiv al ei rescumperar€a pdcatelor,
micprdm rnoanea lui Hristos $i venirea Lui in lurr.
fost oare puterea pecatului mai mare decet Puterea luii
nezeu incat pentru a-l nimici se n-o fi putut face
moartea lui Hristos, adici prin taina Economiei D
socotiti a ne rEscumpera din robia pecatului? Atunci, S
privim doar la pafiea din afa.i a Scripn!.ii, dact n-am;
cahrit. Hristos n-ar fi venil nici n-ar fi rnurit, cici n-8r I
cu putinti ca Dumnezeu sd imbrac€ trupul nostru pe
buia sa-l imbrace pentru pdcatele lumii. Si dacd rno
fi stepanit peste Doi prin tirania picatului, taina desc
in aup n-ar fi existat, li oamenii $i ingerii ar fi fost li
aceasti lumini li cunoatterc. S! fim oare recunosc{tori,
plcatului penrru ce lui ii dalorem primirea tuturor
bunttilti, si lui sa-i atribuim loate aceste minuni? Per{
atunci tot datoritl lui au primit li sfinlii ingeri marile
netEti de acum. fiindce tot el i-ar fi facut vrednici di
veni.i lui Hristos. Dace n-ar fi fost sive$it Decahrl,
putea spune c! nici pentlu noi, nici pentru ei n-ar 6
nddeidea unei lumi viitoarc. c:re e acum toati bucuria
$i atunci pent.u ce si mai ocrram pecatul dacd el ne,l
adtea bun!t4i, dace rnoanea Domnului 9i patirna Lui
taina venirii Sale gi a vielii Lui pe penant ar fi fost F
ne rescumpara de pdcal ti a ne izbevi de ghe€nl, El
fiind in acelasi timp Judec5torul qi Cel c:ue surenno
datoria- si dace n-ar fi existat alte taineascunse
tn
falt de care pecatul nu mai e nimic? De ce si fi fost ne
'r Nota marginah: ,,Alta ldmunrc a Talcunorului lTeodor al
ri€il: Cum anum€ spune cl L-a drt p€ Fiul Stu Unul-Nascul cerd,
limpcde c& Dumnez€irea nu poare sa parirn€asca? Dar prjn unirc
ifiril sunl una, t chiar daca ccalaltl firc sufera. intrcg acesl lucru
ponat la Dumnezcire. '
Fiul lui Dumnezeu se fie supus la asemenea ociri dace, cum
.Duneam. pecatului ii atribuim pricina rururor acestor minun'ar,'.
cu Si cum. dace n-am fi fost supu;i lucrarii lui, am fi
fost lipsiti de toate acestea ii peca$l ne-ar fi dat cele de care,
dacA am fi fost drepti. nu ne-am fi invrednicit niciodattr? Dar
nu e ata. Slavtr Domnului! Se nu cercetim ca nilte copii Ecolomia
Domnului li taina Lui atat de gleu de inteles, ti se nu
rrinanem la partea din afara a Scripturilor. Chiar dace nu
oricui ii este ingdduit se lmpingd aceastt poartl $i st lnlenre
horarul pus de firc, tonrli in tecerea limbii, car€ e locul ln
care sunt ascunse tainele, e ingtduit fiiloa tainei sd cerceteze
au fricd 5i uimire Fionomia lui Dumnezeu li bogtrtia ascunsl
in versetele aritate ale Scripturii. Cei care pria har au primit
cunoatterea ti darul inlelegerilor gi au intrat lndunful tainelor
schitate material cu c€meaE, aceia cunosc minunata Ecooomie
a lui Hristos nu rlumai in lucrurile adtate ti cuooscute.
Treimii, inchinatei tairc, Care a ftrcut Etr se lnall€ pentlu noi
ascunsul Ipostaselor ei fiintiale distincte in taina iubirii, care
s-a descoperit in trupul nostru spre bucuria tuturor' fie slavi,
bchinare ti multumire la inceput, acum fi pururea qi in vecii
vecilor. Amin.
79. Unul $ acela$ e rnotivul existentei lumii ti venirii lui
Hristos in lume: arAtarea marii iubiri a lui Dumnezeu care
le-a pus in migcare spre existenfA pe amandoui.
' 80. Oglinda infocerii iubirii lui Dumnezeu pentru creatia
Sa e venirea lui llristos in lume; oglirda iubirii lui Hristos
sunt feluritele Sale umiliri.
8,1. Aqa cum Dumnezeu a f6cut cunoscute inalta iubire din
p.icina cdreia a fAcut se vin, la existenF lumile prin rep€tarta
acestei iubiri pentru noi in Economia lui Hristos, tot a$a
repetand-o in Hristos a aritat cd inlelesul ei limpede il va da
rxnfelorationale in lurnea viitoare.
82. Betia iubirii infocate fati de Creatorul va lucra in lu[€a
viitoare contemplarea exact a Pdtimirii Si umilirii lui Hristos.
8J. Asa cum lumea de acum nu e in stare s, prirneascd slain
cate va maretiei viitoare, tot ala fi slebiciunea firii suntem
228 729

imbracaf nu e in starc sa Pritneasce taina celor viitoaftr
care le va lucta Dufinezeu cu creatia ln lumea cetr noul '
84. lubitii mei, tain ascunse in Economia Domnuluie
inatd decit ierlarea pdcatelor 5i a nimicirii monii Nnde
ascunsa pentru noi ac,rm e mai uimitoare li mai inaltd' f
lor, decdt ceea ce putem in[elege acum ca ajutor al cre
noasre. Prin cele slabe uebuie sE intelegem inca lucn
"*e .a-an pentru mai 6rziu, fiindce nu toti se inalF la
noasterea desavirqiti a credinpi ti la vietuirea cea b
nito.. Cei mai muiti au inci nevoie sa fie povltuiti de I
care nasc teame si aduc vetemarc.
8J. Fiindct asa cum atunci cand cineva e inaltat pn!|
rea lucrlrii Duhului la adevarata contemplare' multe cll
si comDamtii - cum sunr cele pitima5e: minia' furia
iata ;i'caracterul tnipesc al unor afirmadi despre. Dun
;;#J;" i;;""#a creagei - sunt neputincioase ;ir
ie fali de calit4ile pe care le desenmeazet lol 11 fi tn
verseie ale Script'-rrii desprc motivul venirii lui }listoE
neputincioase giinsuficiente fatl de adevdratul motiv-al
nomiei Sale .bntuitoar. privitoare la lumi Dau mtrturi
aceasta firile spirifuale care nici nu-i cunosc mncat pe I
tosi, care n-au slujit niciodattr in cinurile lor,.Ei cart au
inallate la acea treaptl prin descoperirea lui Hristos'
86. Economia sdvarliui fal5 de lumile de sus ti tainele'
au fost descoperite acestora sunt infinit mai mari decatal
"ut i" pri*.., a"si prilejul celor dintii a venit de Ia ft
firile ti ;alagurile lor, ele sunt mult mai inalte li mai s
decat noi li mai aproape de Dumnezeu decat noi, ca l
care au fost alezate indatd dupi El, lumini duPd Lumin
niit€ slujitori ai impdratului ti ottiri de fT D 3ie-1"
piautui Sau, in state sa se supuna voilor Lui ii sd scl
iu fera a fi impiedicate de trup, tainele sfin
Lui, "serim.. depane de orice Patime. asemenea lui Dumnezeu
e insed;il se fie inteligentei unei creaturi' prime slujito
tainilor lui Hristos, mijlocitoare ale sfinlirii lluntrice
Economiei Lui, strejuitoare ale tronului Seu de foc cu
2-10
lioase murmurfi cale le sfintesc' inellate rnai presus de lurnea
),.10"u..a. rn-,i. nururala slavei si luminri nevazute' intipe-
.re a inraii Lumini'
q7 Tot ceea ce firea inalte a ing€ritor a primit in ceea ce
,"i .""i"n cinsrire cari le-a fost data dincolo de
ii.", ".*,i".
r". a" acum e mai " presus decet lucrurile creaFer noasl]""in
tun*u uiito." Dumnezeu
va da in deplinehre toate
)1"'r"
"f" f,0., fata..aa.re sau lipstr a ceva drn cele ce au primll
li'mrt i""" *f.f de'a douacreatii o Pane mai-mice decar
i.' u " dintai care sunt creaturile spintuale splr|uallta-
,-,-i n"mu.irea. "et,ri lipsa nevoilor 9i a parimilor' interiontatea tali""i"..
i* rit"ri teqltl;i l t tn a
"" "
'
ttttt acestea Dutll'""
a", .. r"tat ingerilor, dar la sfnrgit ne va face de-
-r"-"
'ii"itsifi i".""."r" ae lor 5i pe noi' fbrl nici cea rui micl
;;dreDirtire a unei perg a crcatiei fata de cealalttr Sd nu fie!
A;i;;; tt aceeasi e iubirea sa pentru noi fi pentru sfintii
it".il p""'* p*i*t 5i pentn: drepli' cum da metorrie faptul
le"oornnut a iost luat dintre noi Lipsurile noasre de acum
iJni io* n""".-" tocmai pentru aceasta' ceci p€ntru ele
i]"" ttt.rf, 4"" *.nomiile'lui Durnnezeu' ti ele ne sunt de
ili"-"ti ii r"g.tlor deasupra c'rora vom fi aFzali se
"J"n
cuvenea deci ia voinp fiecaruia dintrE noi se se amte pnn
;;;; l;;; ;". ;"mnezeu, ci pentru noi Ata cum nul-
;#";-;;ld;; l;i ; .are le va arita voi fi mai dulci faF de
i;;;;i;;;;-;.t cum spune scriptuta: "ceruia
I se iana
*',t*-t trt' [k ?:4?] Darinrocatr e iubirea celui
ii^i, i s-J i"i"t ttri. crci dacd omul n-ar rr fost mainai
Dredat osandei pentnr marirnea datoriei lui ar fi purut crede
l,i.*".. *"i"t," la sfa$il i s-ar daloia Si intr-adeva!.la
f"a"."ia *?
"" gxi nici un drept care sa nu fie sub osande'
8ll. De aceea, chiar 9i bolile de acum ale creagiei' ca 9i fapful
cd Dumnezeu ne_a ftcut pentru o vreme mai prejos decat
in*"r'i utarut.u li educarei noastra in aceasE lume inu_o
prilta si inilinarea spre rau a$ezate in noi loale acesi...
t,;JI;"ll;Gi;-e
"t#
5i slivite.le-a Ecut un Prilej al Eco'
no.i.l iut" p"nr. noi; de la inceput si pane arum toale sunl
nlenite ,'a descopere marea Sa mil6 li rnarea Lul putere Lcl
2.1|

que au minte itiu aceasra, nu insd cei multi care-L int
pe Creatorul: ,,De ce nu ne-ai facur de la inceput ca pe
geril $i de ce nu ne-ai aSezat ldircc0 in slava viiroar€?'
nu liiu c€ spun, nici rosturile mAre(e pentru care au fost
zate in noi slabiciunile: pentru cd desfiitatea Impereliei i
rilor trebuia se fie ldcuta mai tare plecande la cele de ai
89. Cici de unde ni s-ar fi Duhrt face cunoscut, inde
rlMar€ a lui Durnnezeu dace n-at 6 fosl neputinta 5i sl
nile firii? $i cum s-ar fi putut face cunoscut6 marea Fta
Creatorului, dacd n-ar fi fost aceste schimbtrri ln fire '
s-ar fi pus ln mi$care ln stihii o mare putere spre pede
celor neascult[tori? Cum s-ar fi Dutut stabili hotivul
Doanrului si al multelor lucruri artrtate de El in Economi
spre €videnlierea mlreliei Sale ti descope.irea iubidii
Cum ne-am fi puhrt desfdta de iubirca Irnpiretiei cend
intrucat Crl Care a dat-o e nevdafi, dace n-ar fi luat dii
un chlo vazut rn cate sa-L Dulem veoea llmDeoe i raua
ciunile ac€stei lumi toate cele viitoare n-ar fi decat inchi
Nici macar firile neviz[te n-ar fi stiut ci Ia un semn al
torului fliptura lor va fi odad afezrti in slavtr. daca sl
nea inclinafei sprc rau care a pricinuir nepdsarea lor n
ftrcut pe unele din ele si iase in afara Proniei care stlp
toate Si nu s-ar fi asemdnat unor pietre prclioase care a
necat in adanc. DurDnezeu C.el inlelept in toate Si sldpfoi
loate a randuit frumos aceasti lume de acum cu sl{bici
ei $ bine a hograt s-o iace a$a cum este acum, nu ca ti
ar fi urmarit altceva: neptrctrtoFnia, lipsa ilclinatiilor re
neprimirea celor contrare si a neputintelor, cici in afarai
Lui nimic nu se Dutea schimba in altceva. chiar daci El,
dorit ca lucrurile si fie altfel. DeSi Scriptum introduce f,
gereaze alle morive: uneori satana [Sol2, 24], uneori
tal€a noasra faF de india porunce [Rr, 5. l2], iar alteo
pricini, adevtrratul motiv renLane ascuns ii cu totul altul
rru El. Astfel su scris: ,,Dace Adam n-ar fi pecetuil,
o'z
No$
$i ceilalli
'ncrginalai
,,Daca unul zice: Dar care va fi
car€ nu sunt consti€nli? Sunlem convinfica ti ei vor fi
impreunl cu loald lune3.
desnvarit
n-ar fi intrat in fire", cind este evident ti dd manurie de
i6aasra gi alcituirea lui cd omul a fost creal pentru aceasta
i"entru a muril ch'ar inainte de a fi pecetuit. Sau s-a sPus:
'bomnul S-a cdrt cd l-a fiicut Pe Adam pe faF Pemanrului ti
i'-a parur rdu in inima Sa" JFc 6.61, ca $i cum ar fi fost sur-
";ns de pdcarul lui Adam si nu l-ar fi vazut chiar inainte de
i-1 6 crear qi n-ar sla scris: ,Ctrci lnainle de a fi fost create
;oale erau cunoscule Lui" [cf. Sir 23. 20] Sau s-a spus: ,.Strioerul
Sodonrei a urcat pard la Mine. Mtr voi pogori sd vid
iaci e asa" [Fc 18.20-21], ca gi cum ar fi avut nevoie str afle
,cest lucru. Si sunt multe alte lucruri in care F-conomia lui
Dumnezeurmtrefte lucruri diferite de motivele invocate de
ScriprurE pentru ele spre folosul celor care suDt irivlttcei fi a
clror neputinl, are n€voie lnct d€ povttuire. Durnrpzeu ilstr
r ingeduit si inleleagi scopul lultiml al Sc.ipturilor, ca 9i
ordinea $i motivele Economiei Lui faF de Primii oameni,
uoei alte generalii alcltuite din initiati itr taina adevtrrului'
lnei generatii mai deslva$ite decat cea de la lnceput, cum au
fost fericitul Pavel ti celorlalti ucenici de duPt el, care p.iD
Duhut au primit inielegeri $i ltmuriri cu privire la ele- Ata
decintelege fi tu taina vietuirii acestei lumi, fiindci in ea se
ascunde un lnfeles pe care Dunmez€u il descopern in parte ti
treptat uno|a, potrivit momentului ti potrivit cre$erii lumii Si
a lor, in timp ce tuturor celorlalti el le rimene ascuns.
90. Fratii rnei. dacd meditand la aceste lucruri sau la altele
asemdnetoare, dar urmirind un scop diferit s€ intamPld cain
alte capitole si spunem altceva, sd nu vi s€ pald cd acum desfiinpm
cele ce spuneam inainte. Aflafi cd anDci umblam Pe
calea ardtattr lextedodd] a Scripturilor ii vorbeam porivit cu
nisura $i locul lor, fitrd ca prin cuvantul nosru si fi intrat in
ascunzimea Scripturilor. AJlali ci si unele gi altele sunt deopotrivd
de adevtrrate: in prinrele era vorba de cunoalterea co_
lNni a cdii aratate [exterioarc] pe care ne-o dau ScriPturile'
ll celelalte e vorba de cunoa$erea tainicr. Pane ce aceasta
qltl urme nu e pe mesura omului, auzul nu-i poate paimi cuva'htul.
cand inst Dumnezeu vrea sI o dea, ea insd$i vine ln
ajttlorul
omului si cand i-a sosil vrer|ea, o date cu darul ei'
232 l3.l

acesta Drimeste Si auzul sau Acest cuvant'il introduce I
alt6 cunoaqtere. muh mai mare deca( aceasla'.ti atunci
descooertr iucruri diferite, care nu pot fi incredintate
iar o datd cu ele primegte $i mefturia inimu
9,/. O convingere parliale a Sendirii e ajutorul pe ca!
seite omul la ru;aci;ne in orice cere cu sarSlinti-$ pe
va ensi in expelenle plecind de la cererile rug6ciulii
De;ici dobanleste o mare incredere
rugaciune' e ir i
credinp sa 5i castige in sufletul s5u o mare convlngctl
meiata pe nedejdea ln Dumnezeu".
a ous Diciorul De pragul celei de-a treia etape' care e vl
duhouniceasca, iil adumbreqte harul Duhului' mai in
dtr stringerea lconcentrarea] gindirii, iar de aici intri la
rile cele rnari descrise de Perinti. 1
9J. DacA aceasttr strangere a gandirii s-ar intampla
de-a doua etape, cea a ostenelii treptei sufletesti, ajutol
vine de la Dumnezeu ar fi putin, ti nu va fi dat decet
rnea slujbei si rugtciuniin mtuura in care singuraticul
liniqtirea 5i despS4irea
oanreni Acest ajutor e ins(
anume curilie, care nu e in\d desevarlile. cum da
fericitul loan din Apatneea: ,,Strangerea gendirii va
dn. Dentru c6 ea nu e cu desevarlire cuattr de orice inv
i"'6. cand u,ing. p.ugul in care se imPlineite vietuirca
rcasce, aunci prime$te o sporire trcptata $i darul crc
6: .Umurirei Din mila sa pcnru noi. bunaatea lui Dumneze! I
o misca.c a voinlei Lui vesnice gata si iasi din El Potnvit rug
omului. Fecnnd a€easta EI nu desiiinteaza nebun€$€ pentru un
hourire $ un gand fiinlial al Sau, ci slame$€ in acest om,misc'n '
ciune pentru lucruri Pe care El are sa lc implineascl Uf, ascn
doban;€$e de aici familiaritate cu Dunnezcu din pricim nadejdii
*. in minr* I-u; t penm ca se ingrrjeste de deasa rugaciune
cendirea ne€ontenitA la Dumne?eu -
' s forN on Apeves,r. Dia log desP'? suiet si Ftini: ltrall lt
1919. p.28.
214
:ndre9re. firndca incePe sa vada de depane limanul Ca'nd'
'-"1 uooi. t. va apropia de locul vielurrii urmatoare [cea duil,iun,..u.cdl.
atun.i Pulere il va adumbri cu totul lcf I-'
'."rst si de acum aiutorul ".ea ei ise va da nu numai la slujba Si
l,'a.lun.. gi in alte momente. Neconlenit va fi ca beat de
'riimnezeu. "i iar g6ndirea i se va strange de la sine in taina ne-
IJl,r. Ou"a se intempla sd medilezr€ sau sa citeasce Scriptu-
:;-arunci va inlemni pe neaileptate ii va sla nemiscat multi
,1"r.. A.".tu lucrul celor mari Caci o astfel de oPrire
" se
frce dupa mesura fieceruia: u-nii se opresc zl $l noapte. sau
chiar mai mult, allii mai Pu1in"'
94. NinEni str nu se mi.e dace nu gese$e rePede aceasti
$rengere lreculegere] a gandirii, nici rnicar p€ cea pa4ialE la
slujba qi rugdciune, fiindci ea nu line numai de ostenelile truouiui,
nu e proprie celor de mijloc 9i nu se gds€tte u9or, nici
Lo"d". Nu date decat intr-o mare liniltire prin osteneala
"
inimii celor care au lesat cu totul lumea ti au pdrisit cu destrvirsire
vederea si auzirea oamenilor. Cine-ti deprirde sufletul
snu astfel ti disPreluie$te trupul li lurnea din iubire de
Dumnezeu. acela se invrednicette mai indi de o rcculegere
par.tiale $stand putin din ea; aceasta cregte apoi ca o semanli
9i ajunge prin harul lui Hristos la darul care n-ate asemenare'
Acest dar, iubitilor, ne cheamd se teiem li sd lepedem de la
noi lumea pi sd ne gribim se alergem dupe Hristos
9J. Dace intreabi cineval ,,Unde e gindirea in acele momente
de inalte re.ulegere?', iatl ce spune Scriptura:
''Lini$ea
a cdzur peste Avraam" [Fc 15, 12] sau, desprc Adam:
-'$i a
adus Domrul Dumnezeu linitte peste Adam" [Fc 2, 2l]. In loc
de,,lini$te", limba greacd spune ,,uimire' [etttaiir]. Explicend
laina uimirii. fericitul TAlcuitor lTeodor al Mopsuestiei] scrie:
'Nuneste uimire c@a ce e in afala ordinii obignuite 9i in afara
, or ,J-nmurlre: Osteneala treptei sunetcsti e viaF in podnF: ea e mas'ira
qchijloc
in viala singuraufii, adica e treaplB celor ce
*rea rrepr(r \ufleretn e o inlelEgere dcJ adanca d,r
"h duh,'\nrce$r penrru ca dcester inrre( (unoJtlereJ
235

simtirii omenesti"6, Pirintii singuratici o numesc s
[reculegere] a minlii 9i atwne a desfdterilorlumii viit
96. Pana ce prin ajutorul Dornnului nu vei fi simtit n
pulin migcdrile smereniei. nu vei simli nici gustul' nicii
rul calle vin din ostenellle tale. gandirea ta nu se va s
din impra$tieri. $i nu vei pulea face faF cu urie ti ril
lara tuiburare 9i agitalie' inremplarilor care vin p€ neat!
asupm ta. CaDd prin mila lui Dumnezeu pentru tine vor I
sI ie mipte in tine cu tdrie genduri smerite, mai intAi
lisa lAncezeala [akedial fi ti se va da multumirea netr{
ca ne ca {i-e foarne, fie cd e$i setul, fie cA ti-e sete, fie
lipsit, fie cd suferi sau e$i superat de cineva, se,nu incr
d;i siave $i limba ta se nu se opreasca o clipe din mul$
Atunci te vei simti rnereu ca datomic fa[i de toti oancr
rimDul si Dentru toate, si ti se va peJea ct nimeni nu tiia
ua""duti ut un reu, ci pentru orice impotrivire sau r&
vin peste tine vei gdsi c5 pticina e in tine insutl'
97. Ascuht adevlrul acestui cuvant: pand ce nu v
sr|er€nia, vei fi ispitit mai nmlt decat orice de hncez€all
diel. Aceasta va na$te in tine g6nduri neincetatg fi tii
pdEa ce toate lurnea iti poarttr pic6' in vrern€ ce, dacl I
Line la ce se intempb, tu nu elti bun. Din aceasta p'ici
va pdrea ca totul se intampla pe dos.
98. omul va vedea cele bune din sufletul sdu
va fi aiuns la alcetuirea dindunt ul sau.
99. lisuse, Lauda noastre, toate gurile Te slivesc;
sunt adu$i jertf?i intai-nascutii ascunsi ai gandurilor I
oe Tine Te slevesc frumos camea ti oasele casei lui
Ti" iti inetFm laudi in infocarea iubirii 9i plini de
oentru c5 de la Tine am aflat voia ascunsd in Tatil
veac. De la Tine primim cele bune atunci cand a$t€pt
rele. in Tine s-a pogoret pentru noi cunoasterea' Pe
blam in tinutul fiarelor salbatice. Tu ai fost luat ca p
6 Interpretare curenta in tradilia exegetici siro_orienhtar cl t
p. 197 (n. l7).
l16
,.r neamul nostru $i Tu Te-al aproPiat de Dumnezeire ca si
11,,., ..rerit. noastre Celui ce n-are nevoie de ele caci prin
?in. rr.a.pt" Ea rugaciunile noaslre li Tu anesteci in rugaj.,,nil"
noottt" rugaciunile Tale pentru noi Tu e$ti dreptalea
lli"..,r. fiindce din iubire ai fosl luat dintre tofi si pentru toti
li iiputur irnpa.u p" Dunmezeu p€ntru pecatele tuturor' N-ai
l^i uau. a" noi lui Durnnezeu ca parga luatd din turme. ceci
ir'rau noutt.a n-avea pe alunci nici macar acest discemtrmant
i,-D,rlcele lDumner.u] S-a impecat de la Sine lnsugi 5i a
lesr voia Lui sd Te ia dinlre noi pe cand nu eram ince impecali
cu Tine si un asernenea lucru nici nu ne trecuse Pnn mln_
rc. pentnr ca dreptul sA nu se laude spunand ce acestea s-au
intdmplat din pricina lui ,Cdci nu era nici un drePt, nici maca,
,tnul", cum spune Apostolul intdrind cuvantul Prorocului
tRm 3, 10; Ps 13, 31. Mutatea noastre n-a fost prea grea pentru
Tine, ceci n-ai cunoscut-o doar recent' fiindci inainte de
alc5tuirea firii noastre ttiai patimile ei. Atunci cand P6catul
$-a pus pecelea peste loattr firea-noastrS' atunci Cel ce este
Binele prin fire S-a impacat cu nol"
/00. Cine Te va slevi dupe vrednicie, Dunmeztule, Parinte
a toate. Dtrt[torule al celor bune eire ca ele str-Ti fie cerute?
Se nu piare, Doamne, din inima noastri ntdejdea Ta, penmr
ca aduierea-aminte de Tine str fie indparittr necontenit in gandirea
noastre. Cel pe Care L-ai inelFt la Tine dintse toti sPrc
nadejdea lumii intregi, s[-Ti aduce in numele nost u plinetatea
acestei multumiri. Nirneni din cei imbracali pe pimarlt in
tsupul $i sangele Lui str nu rimAne in urme li departe de EI' ci
pe toti atrage-i spre pafiea lumanitatea lui Hristos] carc este
in cer. si toati lumea str Te suveasce aici vezandu-L pe Cel
care a fost intaiul in acea noua slavl de nerostil p€nru orice
limbe trupeasci. Amin.
Sfartitul celor patru sute de capiiole despre cunoa$ere'
o' l.ioo marginala: .,Rueiciune de mulFnire pentru binele pc care nceprinbomnul
nosuu Hristos si implorar€ pcnld ror
:t7

a-
Cuvdntul4
Al aceluiati Mar Isa8c.
Alte lucruri lscrieri] alcttuite de el dupi Crpit
desore cunoagtere ca indica$i care sI puol in I
cinfora lucraie slvArsiin in lirigdre [isihiel'
,1. incheiem aici prin haml lui Dunnezeu' Mattuiton4:
noastre Capitolele despre cunoattere in carc e o marc
caci e limp€de ce haml e cel care a dus la alcatuirea
kucat con$iinF imi dd mirturie ce puterea lor luctbl
vine dir puterile mele, eu care sunt un om at6t de deficii
vietuirea monahaE gi lipsit astfel de cunoaiterea care
ridice la inallimea tainelor pe care Ie cuprind acestea' /
gdnd deci aici, dupd aceste Capitole care au fost- scrii
iiutorul Domnului, vlem acum se infef$Am formele de
vorbire ale mgiciunii ascunse gnrpinduJe dupd diferitd
re ale alfabetuluis.
2. Sd gtii li aceast4 fratele npu, ca o gandire cale a
luminatea nu mai are nevoie de rugdciuni variate: o
usi ii este de ajuns pentru ca rugaciunea si o ia sub arlj
intruntrul ei si se o arn€stece cu Dumnezeu. I
3. Rugeciunile variate sunt inse de mare alutot unel
h[r.tuite de imprtstieri: Prin puterea carc ies€ din ele'
rea simte strdpungere gi asdel dobandeite o rugacruoe I
ingenuncheri prelungite. mijlocire pentru crealie 5i cereri
lungate puse in mi$care dinlunt u. La fiecare cuvant pe
intalneste in aceste nrgtrciuni, ea este ca cineva trezil din
intalneste in ele tot timpul intelesuri uimitoare' denduJi
.4 aceste cuvinte sunt un dar al harului 5r au in ele o putere
icunsn. lndeletnicirea cu ele ii citirea lor este pentru ea un
4rutor neincetat
'4. in clipele de har cind te desfeli de aceasta rugtrciune
dulce it de ingenuncheri prelungite. nu mai e nevoie se slai
iin oicioarel si la ceasurile canonice, nici se rc mahneiti penir,,'numarut
mgeciunilor care reman [sa fie rostilel. fiindce
aceasta rugeciune cuprinde in ea toate rugeciunile rostirc in
ngmir fix pi face ca rugeciunile canonice se lie mai prejos
decat Feapta p€ care te afli atunci Din faptul ce cea nui rmre
oafle a zilelor zaci prdvtlit cu fata la pAmeltt lnaintea crucii, o
'.tare care cuprinde toate mgEciunile pa4iale $i chiar 9i slujba
Iiturgice ins4i, rtu este oarc evident ctr o asdel de mg&iune
face ca rugdciunile catrotice str fie mai prejos de.at tr€apla p€
care te afli atunci?
J. ..Cand e vrenrea unui lucru de seanfr, nu te itltqrce spre
url lucru rEinsemnat", spunea in chip acoPerit f€ricitul Marcu
IAscetull@, fiindca ttia cd nu toati lunEa atinge rugiciunea
iuratd. Dar cei carc o ating invatA din dulceala ei ci nu este
lucru mai mare decat ea. Caod etti lipsii de ea' atunci e bin€
s, nu neglijezi slujba canonica. Dace ai primit-o in parte'
atunci in cealalta parte tine slujba canonici pani h ultinD
suflare; ctrci ravna ta pentru stujbi te va face se fii luminat
din nou qi si ajungi la rugeciunea continud.
6. Orice fiu lucreazi la inceput ca slugd la tat siu inainte
de a i se da stapanire p€ste averea lui, cum spune fericitul
Pavel: ,,Cattr vreme mogtenitorul e copil, nu se deosebelte cu
nimic de slugi, deti este stipetl peste toate, ci €ste sub ePitropi
gi economi pintr la vremea randuiti de tat snu" [Gd
l, l-21. Legea lui Dumnezeu 9i frumoasele reguli ale sfintei
tale vieluiri lmonahale] se fie pennu tine epilropi 5i economr
potriviti cu starea ta de coPil, carc se rc aduce la ',starea
de
0m desivarlit in Hristos" [E/4, l3].
7. Cdci care altul e folosulegiloi ti regulilor decat lumrnarea
care se naste din ele in suflet? Cu ajutorulor, al rugdciunii
fixe a ceasurilor gi a slujbei, fiecare se Poate in6lt4 de fie-
rugaciunile din CQrntnl 5 de mai jos. rugac'uni c
din literele alfabetului sinac.
138
^' Mrncu Mor,rxur., Dasp.e /.gza
2.r9
200.

care date cand se dttrcelte in intunenc AFcumcel c
oi"iaii'"oi"u ." in,out e la incePutul drumului li ple't
lcolo ili rei" catetoria li ajunge unde vrea si nearge',t
."*rirJ tiGir. p* rar4i pecalea cea dreapre'f.cel (
'iia"ii1i r"ii".'i" Vornaiira la locr'tl Potrivil- deose
ii"i*'*""i" nir- p" creile in libenate 9i le de hx
"are-i
;i;s"l;"Gii"'
asu cum sunt educali copiii'
"; "duce
inglduie Progrese.
i. TreUuie ta ltim si aceasla: cat limp are ctnevl
surile zilei impe4fte -ai o pane pentlu slujbe' o pane penml
o oun" p"nt-
-ga"ione 5i o pane pentru alte lucrun'
iaia "i'i" ".".ur-" autor sn'$i Pleteasci datoriile la mo
6auit. o. .ut nu-t poate incllca fera a lisa in urme o i
ri" i+'a'" , necut Lgula canonic6 fiind absolut oblig
sd fie Dezi6 "f la locul fi la vremea ei
l
i. bar cineva se alipegte neiocetat de Durarl
orintr-o ruqeciune "atta ce se revarsa neincetat' prlvelit nec
i" pa.ant]i.pf",anAu-L li zacand inarnlea crucii' s
fii;du-i inghi$t de dorints Lui. acesta nu rnar e supus
legi sau vreunei reguli canonice, fi nicl unul.tlmp sau
iiiut" oinalnt" nu *oi au autoritate asupm lui; ci' inc€pa
"i"ra, " amof. a" fiind cu Dumnezeu.Erd nici-o lii
-'lo.'Oar .i txa- "fe *um acestea 9i sa incheiern Sd ItE
pi"ri rft" aont." a" convorbirea cu Dumnezeu' medi!
ruee.i,lnite pe cate le-am ailemut mai jos' cect Pfln elc
ffi Jo-r tnnpni"i $i o Putere cereasci ne va descop
suflet taine.
7r,
Atuzie la C!vnrr., l6 de mar Jos
l{o
Cuvdntul5
a-nrvorbiri 8lc ruglciunii rscuNe potrlvit lui Mal
i.iu", p" o." h'a sleat rendui' ti intocmir
lil""tiot ""Cr" gi ftuand din memi-."
risioit"
"i.tit on intog "onvingito're, .rmotric c! sI fic dc lolos p€n'
i* roiitttea ruglciunii sscuose' Monsht s€ potte
i"a"r"*i"i cu eli *end in Picioar€ sau 1ez6nd' lu'
.'inrl sau unu6na in chilia lui' mergind la culcare
,ranl ceJ va fura somnul, stird itrluntru srE p€
Ilri. inaetetnicinau-r asfcl in taid cu ele in inime
iri, a" c6nd IngctruDchestl indeftt4 h
,,lmAnt "*-"o"., sau stf ir piciorrt' chilr ti dacl !u ltrside'
I-"ii,
smerenio trtrpului cu Eitclrile
.oei"iu"ii;
".""t".a"a p.i" ele va glsi 4iutor' ct 9l din cele
*i"re * L" "l"i n*at arept r€gull ti carc Febuic r$titc
iiJun n" prin ajutorul insemnat pe care'l
;;; ; il potrivit "ou-"' Jtrrii s.dimbttoare I gendiril in
i"""i
".u Jnin"l ""t" vin asuPr' lui; foloeitrdr'se de
lceste ruslciuni slcituite in chiP potriYit aDume cl
.loi eh mengaierea' srdleh se vN sfitrli ti se
va umple "n"in de harul Duhului'
/. Plecandu-mA pana la plmant' iti aduc cu toate oasele
m.t" ip, 34. l0l si ;in toadinima rn€a inchinarea care Tie s€
cuuine. slavite bumnezeule Care locuief(intr-o ticere neffaitl
Tu ai zidil De pema[t sprc innoirea nEa [umaniratea
ii Hriri*i"" a iubirii. u; loc de odihnd al bundvoirii
Tale, un iemplu -ri de carne plasmuit cu cel mai sfant untdelernn
tr .r*ri;iJi;! sg. zr t. p" care l-ai umplur apoi cu sfintenia Ta'
ca prin et sa-Ti fie airlsd inchinalea ln el ai ar6tat inchinarea
p.i.""""i",
""t"i.. ale Treimii Tale fi ai descop€rit lumilor
p.
"u..-f"-n; "i"ur p.in harul Teu taina care nu Poate firostittr'
pot.."u
"u." nu o*t" fi simf6 de nici una din flpturile a c6-
ror existentare un inceput. Lovite de uimire' firile ingere$
stau in racere in faF norului intunecos [1920' 21] al acesrel
tnire vesnice si a revirsdrii de slavd din inirna acestet utmto'
241

ceci in acest loc al teceni ea Prtmeqe incliinare de la
lii"fig"ng".ur" t-uu sfintit si s-au fecut vrednice de Ti
2. Md inchin, Doamoe' aitemutului Picioarelor T
sO, i, i3z, A si dreptei Tale sfinte care pllmrdl T'-1
ia."i'". i" te f" simt Dar aln Pacetuit ti am fltcl
oiaiin rnin" ""." inturnl' fi inainlea Ta' c'ci am ldsat E
"at
ittlil"il""
^ r"ga*tli cu Tine 9i mi-am inchinar zilele
letnicirii cu poftele. Te tog' Doamne' nu pune Inalnc
pe"u"i" ,in"Lfiro, tn"le LP; 24, 71, nettiinta-bairen€$i
si slabiciunea firii r|ele, cate s-au intarit asuPra^ r
-tear
cufundat in ginduri la lucruri care rnA inspalrnanra rtrl
ini'.u ."" .i* fin"' a"patre de irnprettierile involb
p"i aotll ti .a r*oias&'rn mine lumina.ascunstr
^B
ili. iuti i" *n" p*."rg nereu orice voinp a nEa & t
binele gi orice grabnicd pomire a inimii. mele,sprc-g
ir."pll N" ti-"i"p,i, niciodao purtarea de grij6.ca.st
io""T"ar" ri***'"*u" ci asernenea gdjii unui perinte *
i-i.a"
"t i ,ma., "1. a alergat purtarea Ta de grije dup'
si hanrl Tau p?hintesc a cercetat slebiciunea rnea ll trla--i
pui lu in""rcut" voinla;.ceci liai du otdeauna.
outin chiar decit un copil nu $tiu incotro s-o apuc t' rn 4
J. Te rog fierbinte Dumnezeule' trimite-mi ajutor
.i."i .uiinutt 9i a"pfrrteazi de la inima mea orice lu
qi ori"" p"fte t-p"r"ie Nu mtr lepada, Doanne' de la
;;"-;;, ;;;; ;;'" *ejmasul stmt srseasct ti sd trlt
i;;;;;;';'*
vrca ti se me facd ti tb'"i
tllll-3
J"i"ai"fi si inimt rnahniti ptcatosului care se ciie$te'
"iii i"r cl" prin margaierea plansului li darul-lacr
usurezi inima ltri de povan ptrcatului carc apasi asupra
l. La usa milostivirii Tale bat, Doamne: tnrrute-rru aJ
teu pomi.ltot mete impri;tiate, oravite de.multimea-F
tor si put.rea intunericului Starnelte in mine slrepungl
caiM la vederea ranilor din mine. m6car ce ele- nu v,(r
*-a"ilu oa*t"fo. ."f", caci dace le-al cunoa$e in toatl'l
derea loi, sufletul sreu ar fi mistuit de armre durere p€nr
Vino in aiutorul slabelor mele misceri sPre adevarata
14)
-,^",, nnn zdrobirea ei. care e un dar al Tau' sd gasesc u$urare
lI --#r.nu
Decarelor. caci fara Puterea hanlui Tau nu sunl
li liri.l, i"i. r" mine insumi ca sa-mr cunosc intrnacrunile
["if5l uaranau-t" .a opresc multele mele impra$tieri'
5 Nume al lui lisus, cheia tuturor darurilor' deschide-mi
-i.". rl Co 16, 9l a vrslieriei Tale ca sE intru in ea ;i sd
'.e
Tj"'""iit
" i-at ain inite p"ntt induririle pe care le-ai
A".ri." rnt* in zilele din urma; caci ai venit sr m-ainnoit
cu cunoasterea lumll celel nol
6 Laud, Doarnne. Firea Ta sfenre' pentru c5 ai f:icut din fi-
,"""r,i"l to.usut .mnr ul ascunzimii Tale $ co(ul taioelor Tail'r".J
tarair"i.ii Tale fi temPlul Dumnezeirii Tale' penru
itt;stosl Cel ce $ne sceptrul imperedei Tale li conduce toate
l.,l" .ae le-ai adus liexistenlA, [pentru cI din firea rpa ar
""
Lllti stauirut con at ue$iciei Tale' innoirea invePtiatelor cele
.*"-'.fti"* Tie' uta [,ln 10,9] slta5ului unde poti fi vdzut'
lii"i'ri,iariir"rit"i.iunii rale uria5e: Iisus Hristos' unulfii..",'ir^
'ieu'[tn t, ta]. rdrnnfiF ['s l'9; Rrn 9'21]
"ai'"r
cu minrca'
Junu,l ain fu itdt vazute, cat 9i gandila
"."oiu
7. O. Taint rnai presus de cuvant ii d€ tiaere' Care' unindur.'a""L""a""i"
trupul, Te-ai ldcut om penlru innoirea
'""*a- air..p"ta-.i "it prin care s5 mt inall pane la.tai-
"iea
;;;il;; ..J* senina iinistirii' la addposr de amigirile
acesei lumi. Aduna gendire-a rlea inaunrul rneu in tecerea
;;;.i;;ii.:" *induriie mele imprlstiate st se lini$teasci
,ni"n. orin iumi-noasa convorbire a rugeciunii li printr-o nununare
plintr de taine.
8. Mi inchin, Doarnne, tonului Tale eulgaT stltt
p"fU..-si
'niretiei
l"""sa tFc 18.2?l ii &ojdia ornenirii: Tie Cdruia
".i l. ilii ai fngeri ;i-ogtirile nenumarate ale serafirnilor
iti aduc cu ^ia. laudeli lor de foc fi sfintele lor milcar o
in.ftin"'..
-i;,oufe xscunsa in ascunzimea firii lor: Tie' Fire
sranta de simtlrea 5i cunoa5terea tururor faptunlor
*"i" ii"l "r",inaa de t;1i cu ajurorut Ttru ori de cate ori
t n"""i" .iutlio'" "sli "p.""p" aischisi cu timp 9i fdrd timp 12 Tin-4'21
**tiio. i",u'-r. Nu f" scarbesti de pacetoli $i mSretia Ta nu
se ingretogeazi de sufletele intinate cu tot felul de pacate' cl
24f

De toate le scoli din rele nesfar$ite Aia 9i pe mine' Do
iesi sunt cu rotul intinat, m-ai invrednicit sa cad cu fala
mint inaintea Ta si se indraznesc st iau in gura mea S
Tru Num€, mecar cd sunt un vas plin de necuriFe ti nt
nic se mA numtrr printre copiii lui Adam Da-mi, Doal
mi sfinlesc prin laudele Tale $ sd ma cur'tssc prin ad
aminte de Tine. lnnoie$te-mi viata prin schimbarea gend
Drin sanduri folositoare pc cate harul Tau le sdmette in r
baeizegte-m; gandirea cend mediteaze la Tine ti fi-rDl t
punarea |chioaPa prin innoirea gindirii-pe care o stirm
mine. Punc in miscare in mine cereri de folos potriviti
rinta rn€3 cu dorinta Ta, ,,ceci tu dai rugdciune celor
roagE' t, R8 2, 91. intipire$te in mine o singuri do'inf
si ;riveasci neinc€tat spre Tine' 5i o gandire care si
beascd oicicind ln nldejdea ei in Tine din pricina r
neincetate sufetite pentru Tine. De-mi, Doamne, sf, ttl
inaintea Ta nu cu cuvinte nesimtitoare rostite din verftl I
lor, ci sl stau prdvett b pament in smereniascunse a
$i cdinF gardirii.
9. Dumnezeule, Carcin indelunee-reMarea Ta fattr
catele mele imi dai viali in aceasta lume, nu ma liPsi del
lumii viitoare pe care o atteapttr cu nldejde cei carc d
roage Tie in chinuri.
1O Hristoase, iubirea Ta i-a despe4it de familii' de
si de viala tihniG a oanFnilor Pe sfintii in care t,'ia pati
rtrii s-a dornolit in fata dulceliiubirii de Tine; di-mi, Dc
ca aceastit iubire sa m5 factr s5-mi urasc viata nrea $
fati de tot ce e plecua in lu.nea aceasta, ca pnn puteEl
inceteze furtuniie dezlenFite in r5runchii mei lubirea 1
despddii de lutne gi de leg[turile cu ea. Zugdvelte inrea
mea o singuri icoartr nev,zut?i prin carc s[ fie biruit
sLimlrile desfadrii venite din aducerile-aminte si icoanele
tei lumi vrernelnice.
midit in sanul maicii mele, ai cunoscut viata mea invo
244
^^mita
spre alunecate, dar asla nu Te-a oprit sb md creezl
!l ii-.i a"i toaie cele prin care ai cinslit firea noastra' de$i
!i,iiai"^*" rdul pe cire-l vor face Stii bine cererile mele
ll.i.,. o. le 5tr eu insumi. precum li rugaciunile rnele ina-
I'i,'" a" u n " .o.tit" inuinrea Ta Dd-mi' in acesl ceas' Dufiurefi".
to"te cele de care stii foarte bine cd firea mea ticdloasi
i,,'." tipte in prinrcjdiile de acum Caci srii bine intnsrarea
lin",uioi *.uii ia.rauirea lui sta in meinile Tale
"a
/2. O. Putere prin care Pdrinlii de odinioartr au biruit pu'
-."i".i" si infricoidtoarele atacuri ale potrivnicului [celui
li,'aritt. oesi inno nrc orneneasce supus! multor nevoi erau
ll-.; fi tipsiti de nevoi. aritAnd pe perlent o aserninaiJ
J n -. utitot - uiitou.e' in timp ce Tu f6ceai din morminte' din
,iiteri si din crepaturite pemenrului coftul descoperi'ilor slai"i
iuf" p. .-. L-ui fe"ut lor' Revarsd in inirra nrea inflactr-
-.ru nattau.ito. to,. Prin ea si rnA irnbe$Atez li se calc in
"a
"i"ioi. .u vitejie pofta firii 5i frica de cele Potrivnic ei'
i;;;;;u i" *in" tttcrcniei ti un avent nestivili-r
"uno.;t"t"a
io* uG^." ,pt" tin" Scepare a celor slabi' Carare dreapitr
o"ni.i.ti."1 tnutiin ritiiciri, Limar Pentru toticei printi in
hrrtunl, ioboara ruira potrivnicului asupra me4 surpa- plbrca
uiliettiitor tui impot iun otto, ttt*te;t" rnarrdria lui inaltS'
relin" feit" tot" **nse inaintea gdndurilornele' fi fii P€nti,
ii*
in vremea necazului meu li cdeuze in
locurile cu -angai"t" primejdii.
lJ. Soare al

uit ce-i al n|eu. Pune in mine constrangerea,minunerii dei
ca sA fie mai tale decat conslrangerea ljrii. S6me;te in
vederea tainelor Tale ca sa pot simli ce a fost sddit in
Sfantul Botez. Ai asezat in mine o Caleuzi; fe ca Ea
faci sa vad slava Ta in toatd vremea. M-ai facut lu
sare a lumii lMt 5,13-141, fie sa nu mA fac piare de
neall pentru tovar.iSii mei. Am ietit din Iume; se nu-mi
nicicand privirea spre ea li spre cele de carc m-am I
cand m-am fageduil Tie. Pune un dulce friu pe inrma
simturile mele sI nu mai priveasci in afara ciilor Legii
lmbraci pomirile mele pe corabia poceintei. ca se pot
ea trecand marca acestei lumi pand ce voi ajunge la l[[
nedejdii Tale. Prin aducerea-aminte de Tine gindirea
se intireasci in ispitirile mele. Pdn strelucirea cuno
Tale lumineaza calea lntunecag dinaintea rnea.
,15. Dumnezeule, fd-nri vrednic de in{elegeiq iaiiEi
Tale zugrlvitil in economia Ta fali de lumea vrzutjl, in ll
rile crea$ei Tale ti ir ornorarEa Iubiiului TIu [Fiu]. i
/6. Creatorule al nostru, al tuturor, Care stii bine
neputinta firii mele, depenea"i de la mine puterea potriu
lui, abate nevah pacatului dirl midularcle rnele, stinge
derea lui din inima mea, tinde sufletului meu aberut
temiduitoare, leage simturile rnele liuntrice cu legdturN
cii Tale, sporeste in mine belgugll iubirii Tale care vi
inlelegerca Celui Rtstignit, strAnge gandirea mea iniund
tainele ascunse pe care le poarti Crucea, inttre$e ln
aducerea-aminte de smerenia lubitului TIU [Fiu], ti
creasce in mine minunaea in fala economiei Tale penuu
,lZ Dumnezeule, Care ince inainle de a Te fi im
lurnea l-ai dat ei p€ Unul-N6scut al Ttu ti Care dupi
impdcare ai dat Acestuia mostenire tronul Dumnezeirii T
me l6sa si rni duc ln mormant fdre nedejde $i s5 Sed in in
ric cu lanturile pacaclor mele ca un mon in veaclPs l42i
18. Iti multumim, Dunnezeule, pentru darul pe c
ficut fijmir qr a cdrui boge{ie n-o poare zugrivi nici o c
Nu md lipsi de paflea mullumirii pe care Ti-o daror€z
.r si eu sunt o pane a lumii. D'e aceea voi slivi Si voi |tuda
|,",,}"re Tau. Tu ai dat lumii loate comorile Tale DacI pe
lll,,i-Na.*tur rau. care eln sanulTau U,' l' l8l ti pe tronul
L'., fol., L-ai dai spre fotosul tuturor, ce lucru mai ai p€
li* .a nu-l fi dat creatiei Tale [cf. R|'r 8,321? Lumea s-a
ll*.recut .u Dunmezeu: creitie Si Crcaror au ajuns una' Slavtr
ifpentru planul Tau de nespus' cici rnare intr-adever e eeas-
,'t aina. Si.ua Tie pentru tainele care ne sunt inci ascuns€'
i.".edniceste-mi. Doarnne. st gust aceasti tain' mare care e
iscrrnsa $'uinulta, 5i pe care lunEa nu s-a invrcdnicit drl'
i,rrn s-oc,rnoasce. dar din care Tu ai arirat poate ceva sfintiilr
Tli, care vieluiesc in t.up mai prcsus de lunE li sunt IIFrcll
mai Prcsus de mi$irilc tlupului.
,9. Revdrsarea tainelor lui Hristos inundi gindirsa rrEa ca
valurile nririi, 9i a.9 vrta se tac li si nu vorbesc, dar ele ard
tin inima nral ca un foc aprins in oasele nrele Conttiints nttr
litin"ata si-ml arata Plcatele. Taina Ta rntr uluie$e' dar rni
sitese sa o privesc ti-mi face semn in ticere: "Frica
de ptrcatele
tale sa nu-ti faca zlbavnici apropierea [de Mine]' picitosule,
cdci rnediand la aceasti tainb pulberea pdcatelor se va
scutura de pe gandirea ta".
20 Tu, Care dezlegi frrea noastri' dezleaga-nd de legttudle
ascunse aruncate ln juml r,mnchilor nFi fi de Piedicib vAarie
care sunt inaintea simgrrilor mele dinafari' ca st pot alerga
si sI intru in raiul tainelor tale li sd rninanc din Pomul Vietii
din care nu i s-a ingiduit se rnAnance lui AdamlFc3'221'
2/. Mantuitorol Meu' pazette-mn de afiigirea demonilor'
Dumnezeul meu, deptrrteazi de la mine uluratatea contbrnlel'
Nedeidea mea. revarsl in inima nrea belia celor ce nadejduiesc
i-n tine. lisuse Hristoase, tnvierea qi Lumina ruturor lumilor,
Dune cuoutrl cuooa'terii Tale pe cre$etul sufletului meu
Desihide-mi dintr-o date uta milostivirii Taler fi se stdluceasci
in inima mea razele harului Tiu: fii caleuza me'sului
EXndurilor mele p5ni ce voi ajunge in Sion, in muntele cel
sfdnt al Tdu [Pr 42,3]. Fa-ma vredoic de cetatea sfante in
care sfintii au intrat la capitul dmmului lor' Crcatorul 9i N6-
deidea nrea. Ancora minhririi mele in fu.tuni, Toiagul nepu-
?46 241

tintei mele. Cinstea necinstini mele. Care rilici capd
plecat la plnant, nu me da poftei poltivnicului, nu dt
neru$inirii lui, pune o prdpastie adancd lnainaea lui [lc li
ca se n-o poate trece pand la mine ca st mi iulbure. In
ce$te-m6 se-mi sfaqesc scurts ti fugara rnea viali ir! I
Ta, ca la sfargitul zilelor mele, cand soarele victii md
apune, str fiu aflat in via Ta; invrednice$te-mtr, inainte (5
sul Eecerii rftle dincolo, de dinarul fegeduit ca plata
rilor Tni [Mt 20,9-10], tu pentru lucrul rFu, ci Prin
Tfu. lnvredniceste-mE, Doamne, chiar $i in ceasul al
zeceleal vieli mele si fiu atlat serguincios ln slujirea Ta
ca lumea str nu r|' robeasca cu ocupatiil ei vtrttrmal
nu mtr fine inchis in cugca grijilorei.
22. Hristoase, Care Te lmbraci cu lumina ca si cu o
[Ps 103,2], Care pentru mine ai slat gol inaintea lui'
umbrette-mi UJ l, 351 cu Puterca pe care ai fAcut-o i
boare peste sfinti ti prin Carc all biruit aceasti lurne a
Fie. Doamne, ca Dumezi.ea Ta s5-li afle plicerca ir
si du-mi dincolo de lunEa aceasta" ca sa fiu ln|Dreund cu:
2J. Hristoase, spre Careheruvimii
cu ochi mulf n
privi din pricina slavei fePiTale. Carc din iubire ai ori
fala Ta scuipiri, deptrterzl rutinea de pe fats rnea d
se stau la vrenEa rugiciunii cu fala descoperitd inainrer
24. Hristoa.se, Care pentru ptrcatul nostm ai iegit in
$i ai biruit pe stdpanitorul intunericului luAndu-i dupi
m oe anl - brrurnta, slletle-l sa ruga oepane oe fiune
ce nu inceteazi in toalii vrernea sd sileasce neamul o
spre p5cat.
25. Crucea ruginii, pe care ai urcat pentni mine, str
factr punte spre sllatul pecii: cununa de spini pusi pe
TEu sr-mi fie coif af rnantuirii lEf 6, l7l in zin tre
luptei, scuipnrile primite pe fa(a Ta se-mi pregeteasctr
deschise inaintea tribunalului la Venirea Ta: sfanrul T
spanzurat pe lemn $ me restigneascd pentru aceast, I
?r Intervalul de timp de la faccrea lumii pana la natrcrea rulHrist
culat & vechii cre$ini din Rastrit dupt cronoloSia biblica.
248
-nrni poftef ei lca 5,241prin iubirea Ta; haina Ta pemru
:;e s-au aruncat sorti se sm$ie inaintea mea haina de intunell
o".uo o pon ineunrul meu; aPa li sengele carc tasnesc
',l-"'.oasra Ta sa-rni ne cane de slobozrnie din vechea robie;
imoul 5i Snngele Tau alEstecate cu truPul meu sa fie pentru
-t* arvuna, chezesia ce nu voi fi lipsit de vederea Ta nein-
;ra pe tdrinrul flri sfirSir; tainele crcdinlei pe care le-am
l-lzir n".t.i"ut" in mine sa-mi pSsreze o slave pentru ziua in
Iare lumea va fi gata sA inl6mpine veniret Ta li si irplineasci
4unci lipsurile viePirii rnele.
26. Fie pomenif, Doamne, la sfEr|tul Ttru jerdelnic, in ceasul
infrico$ltor in care Trupul 9i Sangeb Tnu se aduc penru
nirtuirea lumii, toti plrintii $ fralii nott i carc vieluiesc lD
nunti, in pefleri, in repe, pe starci $ ln locuri rapoas€ ti tr
Dustru, carc lunt ascuDsi de lune ti Tu Singu ltii undc s€
qtrsesc, pe cei care au murit $i pe cei care stau inctr in Picioate
fi-1i slujesc.u trupul 5i cu sufletul. Sfinte Care locuie$i iniu
sfinti t/s 57, l5l, fu ei se odihnette Dunmezeirea Ta; cici
ei au lasat lumea cea vternelnice si au ajuns deja mo4i pentu
viata lor lpdrnenteascS], au ietit in ceutalea Ta' unna.indu-Te
cu mare dvne in necazurile incercirilor lor. lmpdrarc al lumilor
$i al tuturor Pirinfilor ortodocti care pentru adevtuul credintei
au indurat surghiun 9i chinuri din mana prigonitorilor,
al tuturor celor care in menastiri, schituri, pustii li atezln
lwneiti, in tot locul 9i in toata vremea s-au ingrijit str-Ti placl
pdn osteneli pentru virtute, lnsotette-i cu ajutorul Tdu 9i fii-le
coif in toatd vreriEa; trimite-le in ascuns rnengaierc neincetata
gi ln toate luptele lor leage gerdirea lor de Tine. Fie si se silalluiasce
in ei puterea Treimii li ei se-Ti slujeascd pand la
lfartitul vietii lor cu conltiinti curad li vietuire frumoas5.
hvredniceste-i inctr fiind ei in truP de Iimanul odihnei Tale.
Lor, celor afla1i pe fa[A 9i in ascuns io lupte grele cu demonii,
trimite-le aiutorul Tdu, Doanme, $i umbre$e-i cu norul harului
Tiu. asazipe capul gandirii lor coiful mentuirii. surpe inainlea
lor'puterca potriinrcr.rlui. 5i puterea dreplei Tale str-intihascl
in toate vrenea, ca sd nu sltrbeasct gandurile lor plivind
neincetat sore Tine. imbracd-i cu armcle smereniei' ca o
119

dulce mireasme se adie din ei in
celea Ta.
nuri ale ruPurilot lor'
toati vaernea spre bun
,qi;1, l;: i vrl's"'.:,*""1e1: iilllll5: lfilii'iii
"-'t^f,*e-i1lo""-t",
ti de cei aflatin mainile celor
ti.rT;; ili-;;;zeu' trimiteJe degraba inger mito
izbeveste-i din mainile lor'
'5;;;;,
;;;"*ul meu, trimite mingaiere tuturor
afla1i fare uina in ot felul de arnare greuteF
28. Doamne, umbrege smnta Ta B-i.serict pe carc t
*.pali-'"" i*r:":1 tl-t
'a"ea" '"-'3Tt-"]T,1
rei enostotl
li:'i,fi;;;ui;ar-o sfintilor [l t
ir"ei pJ i'ir ei cu leseturile.sfinte
H'"fr. f; si n-aibi-puterc ": asupra :l:Y"i"^ ei Dets
""'-ii-"",j
ili;
tiburarea' r62blaiele cele-dinh'ttu
iiri"*'il? ";;;;;
"" rt"p"rarti li preo$i sl se uneasci in rr
ii't-ui*,lta.a g-atrea -loi Plinl mereu de Privirea
i;;;,-d;;,? fi" zid pen!'', nna ra la' prin '
"n
iillr.i""J"l""l li pe mine' pdcatosul' st fix
"-rni
ffi;i*i?;;,il sfintuiui rlu br4 care ftonia
tin; in mainile ei toate. Amin
29. Te rog ti te implor' f:l-i se cunoasce slava Ta pe
au reiicit li nu Te cunoscu adevarat'
JO lat rururor c€lor care au treJut din lumea aceas
"iup uT.tuo*e 9i fete credints' r':!" "p11t-ti.l1::i adunare a
i.Irr p. liai luat din ei: ca din-unrca
un-il-ar iu.ii "t* in i.peta$a cerurilor si dem^spre rneng
riai"i. .i""e i"ititt' iiului li Duhului sfant in veti'
y6rbiri se vor sfinti ti cuacestea se vor invrednici de darul
q"'$i i::o"n sa ne rug6m cu durere 9i se cerem aceste lu-
-ii a" tu Du.n.t u cu suferinle hta simFmentul pe care
i*uul" avem faE de tod oarnenii: trebuie se ne rugam
lj"',-- -a-t aut.t" .u pentru noi in$ine, ctrci aqa Dumnezei-
Pi" "1"u "" *ni sl se va odi-hni in noi' li \e va selaslui in noi Pol--"it
uoii Ei precum in cer a;a 5i pe pimint [Mr 6' l0]
"'li e..rtu ta R". nute, scopul rugtrciunii ii al medilbrii tale
in ascunsul inimii tale. atal cand esti ingenuncheat la pamenl'
.",.; in celelalte ceasuri Chiar daci inliruirea fi ordinea cunu
vor fi acelea$i' scopul rugaciunii trebuie sa fie
."r"u o."t"5l' de al ne invrednici prin aceaste atenlie $i
"i"r'"ro,
aceasra meditare de oarul pe care l-au ptimit P&intii noftn'
ie caror trup,rrl si sunere s-au ficut templc ale Duhului Sliint
I Co3, t6|'6,l9l.
.t r. Acestea sunt rn€dittuilesi cererile care trebuic'
indeletnicire neincetaG
cei care asteapG se prima
rul Duhului Sfent in omul celdineunFu;
Pnn aserF
250
t5l

Cuvdntul6
Al acduissi Mrr Isarc.
Despre s€mnelc adevlrate sle vieFi/mantuirii
spre adevlrata alipile d€ Dumnez€u c!rc se iv
sulleL
1. Iati' frale, cele dou.i semne adevirate dup, carE
tea simti lumina sufletului tiu aonci cind Dumne
int'rednici si te faci lumini intunFu. Ele vor fi de
str-ti face cunoscut adevdrul care a inceput str strilu
sufletul teu.
2. C6nd prin haml 9i mila Dormului nostru lisus
incepe sa sft uceasci in tine luminarea gdndirii dc
vorbit Pdrintii, iti vor inuri acest lucru doue senure.
b vei gesi in tine, cunoage ctr elli inci foane depafte
minare, chiar dacd 1i se par€ cl vieFietti bine.
J. Unul din semne e urmetorll. Cand aceasta lumi
cunsa strtrlucette deja in sufletul tdu, iat, ce se va in
ori de cate ori vei lisa citirea lsctipturii] sau rug
gandirca ta va fi prinsa de unele versete sau de conlin
va medita asupra lor 9i va cerceta spontan lnlelesul
hovnicesc; va fi atel de legati de ele incfu nu se va nai
de ele qi nici un lucru creat n-o va Putea imprlftia Chi
nu te vei ingrti mult 9i nu vei dori ac€asia, lucrul sc
timpla gAndiriin mod spontan, daci nu cu totul satt
plin, atunci mecar in parte.
4. Al doilea semn, la fel de precis ca primul, e ac
sufletul lasa intunericul ti se face lumine intruntru,
singuraticului se dau ingenuncheri indelungate. lar
rea ln acestea ii va fi atat de desfttad, inc din Prici
terii poate remane ingenuncheat la prmant rei zile
252
rl
(imra oboseald: el nu mai vrea sA se ridice in picioare, fi ori
;e ori iti ridice capul vrand si se scoale in picioare. din
"rte
oricina aceler indelungate desfd6.i din inima sa cade iarqi
iu fala la palnant. Rugtciuoea devine atunci pentru el un lu-
.ru mic, fiindci in clipa in care aceast a trcctrt in inima lui,
et simte ajutorul flui Dumnezeu] in toati fiinta lui ti desfdtacz
devine atfu de inlensi, incAt limba i se opre$e ti inima sa
6ce. O dulce linigtire cuprinde inirna $i-rnidularele lui, in aga
fel incat anr putea spune ci nici rnicar lrnp&atia cerurilor nu
se mai compar, peotru el cu linittirea rug5ciunii anrnci catld
zace prevalt cu fa(a la plnant ln liDi$lire zi $ noapte. $i pe
car va intra cineva in luminarea gendirii, pe atet se va invrednici
de desfirare in ingenucherile sale.
5. Scaiu toate acestea, frate, pentru cei ce sgruie neconte-
Dit in linigtire, nu pentn! c.i ctrrora ar€st€ lucruri dumnezeiesti,
sevtufite intre Durmezeu $ sfinli itrtr-o tainl negrfitn, b
par vr€dnice de ras.
6. Dar la c€ bun sa rnai vorbesc, frate, de lucruri despre cnte
nu se poaie vorbi pentru ce suna negdite? Dedicd-te ostenelii
rugeciunii li vei gdsi ceea ce nu poti auzi de la nimeni altul.
Z M-am dus odate sA vid pe unul din ptrrinti care mi-a
spus: ,Nu-mi rnai pot pleca genunchii la rugiciune fdre ca, ln
?nseli clipa in care-mi pun ln mitcarc rugiciunen, t?icerea str
[u cadtr in inima mea ti, sta[d toattr ziua ingenuncheat ln
rugiciune, nu mai sunt in stale sA spun ceva, ci stau lini$il
firtr ca acest lucru si aibe ceva de-a face cu voinla nrea." $i a
mai spus: ,,Numai dupd multe osteneli am descoperit acest
lllctll pe car€ mi l-a deruit lini$irea." N-am auzit as€rnenea
lucmri decat de la acest betdn, $ n-am intahit pe nirneni
altul care si fi dobandit atet de exact acest lucru si care se
vorbeasc?i despre el cu atata autoritate. Dar p€ntlu c! du toti
$rnt ln stare sd asculte nici sa atinge acest har al rugiciunii
clrrate
5i puterea care este ln ea, chiar $i cei cale prir| milos-
:rlrte au gesit asemenea lucruri le tin in ei intiti, multumind
lul Dumnezeu Care le-a dat o astfel de mangaiere ca leac
Dentru ostenelile lor.
. 8 Frate, cine aSteme in scris aceste lucruri o face din expen'nF
pentru ce Drin harul lui Hristos le-a cunoscut intrucatva
253

in el insugi Si a primit intirirea lor. Altele. ins;" prca,
prea inalte pentru misura lui, au fost descoperite mi
prin har, avand insd drept manori li cdlSuze scrieri
bttraoi renumiti din vechime. Ori de cate ori a fost li
cele dcsprcarc s-a vorbit mai sus. era lipsit gi de ef
$i nu mai simle{ cele doue seme in sufletul sdu. $i
simti asiguat cu privirc la ele ti s{ le cauti in linc.
cete ori ingenuncherile d se fac anevoioase $i prelungi
ti se facc ostenitoarc, sau Isii cuvantul lui Durnnezeu i
ciunea" iar gandirea ta hoindregte fd.d rod ti fitra sl{i
aminte lucrurile din ele. sd stii ce lrn mare intunedc s
iniuntrul teu.
9. CAti vremesimfi lancezealt [akedie] la rugloi
slujbe, uia viefiinu s-a deschis intru tine. Leacul
acestui intunoricse na$te din lnsisi osteneala carE
rugaciunea. Candte lupli 9i sr5rui h ea, vei simli nunl
ajutorul care vinede la rugtrciune, cu conditia si nu
t ul tiiu un motivde ing jorare care vine din afad sarr
cioeva.
Cuvdntul T
AJ .c€lubtl.
De unde se natie ln sqnet sim{ir€! duhovnicersci ti
pfuri unde s€ inali mtsurr ci.
,. Exist6 o sifi4ir€ duhovniceascl cc se n.lte din meditarc:
cd dtr sufletului miingaicrc, brcurie ti slltarc. Exist5 o alta
carE cade peste om ln nrod spontan. la inceputul cunoatterii
c,l€ vine din rFditarc, din iubire de lnvlttrturtr $i dintr-o vielire
cucernici, gandirca in diteazd neconteni ti liudabil la
iubirea lui Dumnezeu gi la cele dumn€zeietti nezuind sn-ti in-
Enreieze lucrarea personaltr pe dragostea de invlFturl, fiiodcd
aceasta face sd se nasci ln el neincetaa o v€dere duhovniccasci
a lucmrilor. Cend suflenl va ft curetit putin de aceasti
locrare plne de frici de Durmezeu $i tr€zvie, sil aibi incredere
c{ atunci coltemplar€a duhovniceasca va cidea din clipd ln
clipi $i feri osr€neah peste el. in fiecare clipd va int6lni in
gandirea sa unele lnfelegeri fi, dintr-o dati, aceasta va sta
nenilcatii ca intr-un nor lntunecos fi dumnezeiescale o love$e
cu uimire Si o fac€ str tace.
2. Se poate ti ca o anurDe lini$ire si cadl din cend in cand
tcste el 9i fiirl intelesuri, ti atunci gendirca se aduni in ea
msqi ii se cufunde in ea ins4i intr-o uimire negdite. Acesta
€ lrmanul odihnei de care vorbesc in scderile lor Ptrrinlii",
Itman ln care intrl din cAnd in cand firea lorneneascd] cand se
apropie de intrarea in vieFirea duhovniceasci. Acesta e ince-
Putul intrrrii in cea de-a treia treaptS. care e vieluirea duhov-
Itceasce. De Ia inceputul uceniciei sale ti pane la mormant,
-- '' Cl MAcARtE. Ouilti .hltowicet,i 49.4.
t54
25s

singuraticul i$i face toate ostenelile sale uupeili $i su
cu toate necazurile fi superdrile legate de ele, privin
acest lirnan. O date ce s-a apropiat de aceastt intrarc,
trunde in acest liman apropiindu-se de vietuirea duhovDi
ca; $i din aceasta cliptr se sevar$esc ln el lucmri uimii
prirh€Ste arvuna lumii celei noi. Cine cite$e aceasta
leagt bine ce se spune despre stra[gerea gendirii des
s-a vorbit la sfartitul c€lei de-a patra sute a Capitolel
spre cunoagtere?r. Dupl care plutirea celor serguitofi
la acest liman.
3. Aceasta e lucmrca singurdticilor desevargili acold
plutirea lor sfa$elle li unde hebuie sA ajunge corabia
v6.rattr a vietuirii lor lascetice]: acum ei se invrcdni
iubirea lui lisus tlristos Donmul nostru si au din cend
o slabtr vedere a slavei Firii Lui, c-ici aceasta e cutruril
desiv6rgiii 9i a5a se implinesc in ei cuvinlele: ,.Tu, Pfuir
mine fi Eu in ei, ca si fie ln chip desavartit una" [Ia l
Cdci p.i[ anestecarea lor desivar$iti cu Dumnezeu sfi
chipuiesc in chip simbolic tipul unirii lui Hristos I
Treime de care ne-a apropiat prin venirea Lui Cel cc
cepatura noastri [cf. 1 Co 15, 20] fiindca aceasta e i
pe care o aduce invilitura Lui ln cei ce cred. Cati v
neva n-a veoit la liniptire, departe de oameni, ti nu i
la el lnsusi, binele ascuns inaultrul stru nu i se va de
Sula lv,92-91
Cuvdntul8
Despre diverse aspecte ale lucrurilor de cane s-a vorbit
mai sus. CAnd cineya merg€ spre mintea sa ti itr
linittire i se descoperl aceste lucruri, cum anume
sunt ele simfite ti recunoscute, Si ce anume sunt ele.
,1. Descoperirea binelui ascuns in noi e simtire3 cunoa$te.i
adevdrului, precum std spus: ,,ImperaIa cerurilor e in chip
uinic [mistic] iniuntrul nostru" U4 17, 2ll. Cunoatterea adevtullui
e gustarea Imparefei cerurilor. Dar adeverul acestei
lumi nu este [de fap{] adeverul. Asculti de.i: numim ,,adevar"
gandirea corectdesprc Dumnezeu carc vine de la El, $
d€ care gandul omului se izbette ca lovit de un fel de uimire:
;i atunci in suflet se ivesc gaDduri milunate prin migcirile
sEmite de Duhul cu pnvire la cele ascunse, cu uirnire fa6 de
tainele duhovnicefti. Acestea sunt roadele care desivarsesc
vietuirea omului dinduntru.
2. Vieluirea omului dineuntru e taina/simbolul viefi de dupi
lnviere; ea nu std in lucriri trupegi, ci e sivargite fi sim$ta
pnn migcirile inteligenlei. Pentru ce aici [p€ pimant] e doar o
laini/simbol qi nu insdgi rcalitatea/adeverul ei, acea$A vieluiE
sti intr-un anumit nurndr de reflec1ii. Fiind inse culmea tuturor
reflectiilor, ea poate fi concentmte intr-o singuri re{lectie
care ar putea fi numiti mai degrabd ,,privire desfttata" ti
"vedere neimpr4tiate".
. J. Curdda sufletului e despuierea de preocuperile carnale li
s grija gandurilor trupe$ti.
4. Uirnirea in fata Firii dumnezeietti e descoperirea lurnii
cebi noi.
256 :57

5. Descoperirile lumii cetel noi sunt mi$cari uimitoan
vitoare la iumnezeu' ca'e vor pune in mitcare toate
rationale in viata lor viitoare in salatul ceresc
'-?l'put",
" in," sunt acum in aceste migc6ti At
' '': care li se fac
vietuirea ingerilor care. pnn descopennlc
f"l't" p"".ircerih privitoare la Fireadurmez'
r""i"t"i","ir."rf "ftlp"-ri i" uimire in fata acestei taioe A
fi si treapta vietulrii noastre dupe invlere
''
?. Unu .un, d"..optririle lumir celei noi alta sunl
esc slavita Fire
nrile despre lumea cea noul: Pflrnele pnv
,iti"ila"?t".ti"s,ll, privesc prefacerilemtnu
"elelalie
;i;;;; le ua sufen crea$a ri fie4are din aq
,;;i; ltt,;;, ";" acesrea vor fi cunoscute de minte pri
t.n"rit".-.-i tunt aaacoperite ca urmare a neincetatel
piu"uftu tot 5i n on"i rumindri elm]te td D'rj1't-t::
' li
8. O inteligen6 cu mitctrri seniloase sr vrguro
preocupare sentrtoasi d" lt"l."l' 9'-*11$l:;.-.,
"'q'o'i"Llio"g cu mipiri bolnave $i copildtetti
slabe despre iele dumnezeie$i' ganduri omenest| ne
cu mire$a Lui.
;0. Adeverah inviere a trupului va fi arunci.cand
a"ri.e"anau-." a" tott" cele ce lin de el $ de cele ce
ii" * p.i^ *g.aita prefacere din starea lui viit
"f
"i"t"" *l"tal.i.mrid ; trupuhi e arunci cand ac
ii.iai" p"" ae careJ alipeau faptele sale 9i
lucrarii celei ",i* bune lslujirii lui Dumnezeul'
'-li
tn""puar vieluirii omului oou sta intr-o stltare
teniti in iubirea 9i bucuria lui Dudmeze! 9r care se
*-n"i aino-o senltoasl cu privire la El'
'- jl. o i"o*e "unoat"re u ri6"ftttii sufletului care prefigureazl
tnt"i'ti^t.e tiito^." atunci cand sufletul.nu-mai e E
"
a. 1"f",-p"l'i 9i nu mai e robul mi$ctrilor cat
"-i" .il. ,"u*e a" ie;ici li de adversitetile i aloite
.ti"J ""i"
o**
"*"l-.
inpi;dica si doreasca pana ii o
neinsemnat din lucrurile dumnezele$fi . .
-;.;;;;";.
-]
schimbare de loc duce la o schil
".t ltiU-iul alcetuirii trupului pentru a se adapta no
25ll
loc, $a lt o schimbare a gindirii duce la schimbiri in vigoa-
-e miscanlor el.
n',r"i1",
" Duterea inlelegenlot duhovnicetti prrvitoare la
''-1," l"r*j u""u"u' si aita puterea reflecliei luminoase la
llil r"... p.ivind gindirea se preface in uimire'
t"'is "'i."t" carJtt"u ptit"gte inlelegerile despre lumea viiroare in
^";" mai luminos 5i mai neimpiedicat decat cele pflvl-
-utr
lliL iu it."u.u""ula. ln cazul din urmi lucrul cere mulr6
ll,-.uti. ri o mare saneute a inleliSenlei'
primul inse e ne'
ili.'a"'o"U"a g"ru, ar gindirea e repede 9i in chip minunat
,-.rformate si lhcurn luminoase o dati cu rellecFa
rn ca-
".i ain u.me, iari5i, chiar daci gandirea se indeletni@$e cu
li. r.-.ftio oot iuii' se ivesc multe legbturi care o impiedicd
lj'" .,j." tu^ino*e" in asa fel incat cel6roria ei prin ele nu
"
I i"rmi."" f" chip curat ln primul insd' din contr6' firea
i"*"",,1"a se lipeSre de ele 9i reflectea2i la ele in chip neil"iai"u,,
.r," n*6 dincolo de patimi ca se poad redita
il':;;';;:; "u conditia sd fie putinr srija din Panea ei de a
ii." *anaitii o uau""re'aminte neincetalS de ele' ca se poat'
i.if" ?" .i" *i ta * i"Srijeasce de ele C6ct ga{direa primefte
Lin i*n.ura u..u"a-indeletnicire 9i simte ulor ajutorul ti
o",i-lr* piere repede din ea Bine spunea fericitul
Evaerie: ,,Aduc€rea_aminte de lumea viitoare un botez
"ir",i.ii.*
curetitor ;ntru sufl ef '?4.
-- il'i"J"""i"i r"""lrii omului liuntric sta ln meditarea ti
taiair* nJin"",u,a la cele viitoare' Prin ele omul se cureli
in."iui"o in""ttf a" itpriStierea lui obiiouita in ceb pemantesti
si aiunqe.u un gitpe care se innoie5te si intinerelte
lepaainou*i"uectr.a piele. in chip aserndnetor' pe masurd ce
gano"iif" ti--iif" *iptili scad i; gandire' in aceeaii rnlsure
i.n..ii" rI"1i,."*lii 5i privirea spre cele viitoare urct li
tp."fil"ir*i", r" ,,in.i. $l in c.te din urma dulceaF lucrarii
icestor lucruri biruie li se dovedele mai tare decat gandurile
trupe$ti.
.17. Plansul neincetat cale se nastedintr-o astfel de sargusemn
ce sufletul hE in cunoalterela duhovniceasce] e
simte
" E! rr,nrr C,lr,, ,r,errrr"na 99. ed Mu)ldcrmans
259

ceea ce face nedeidea lui nu din cilire sau'auzire, ci
ctr ll simte el insuli in lucrarea lui. O date ce ula intel
se deschide inimii lui, pupila ochiului nu-fi mai poa
lacrimile din pricina dulcetii pe care o primette sufletu
ori din strepungete li srnerenie, alteori din bucuna cr
negte ln el. Ac;m el se apropie incetul cu incetul de:
prin minunata reflectie cate stepenefte din cind ln c
sufletul seu.
,6. lat! binele ascuns in noi $i care strlluce$e din
vietui.ea lasceticl] a linittirii [isihiei]. Cine st,flie ln
sd se descurajez.e, flrd se s€ indoiascd li ffrd se{i pia
dejdea din pricina luptei sale indelungate, va pnml
mrngeierea ntrdejdii sale.
J9. Nu lncerca sd alergi mai .epede decatvrea
Dumnezeu, si nu fi atfu de gnbit incar si vrei seoIel
Proniei care Te cel{uzeste: nu insearrnl ins[ ctrnu
fii ravritor [zelos].
20. Cine s-a predar pe sine lui Durnneze in cr€ditr
gtciune nu va md fi chinuit de grija de el insuti.
2,1. A te lncredinta lui Dumnezeu lnseamna nu
mistuit, incepende atunci, de spaima sau de frica de
a nu mai fi chinuit de un gAnd care ne topte$e ci
n-are gnja iie de noi. Cand inse cineva cade in gandul
aceaste lncrcdere, el incepe sd cadd in mii de ispite
fericitul Talcuitor ffeodor al Mopzuestieil ln Conrn
la Matei: ,,Tot gandul satanei e s5l coovingt p€ om cl
nezeu nu se ing jette de el, cdci $tie ce atata dmp cat
siguri de aceasta sufletul nostru sdl4luiette intr-o p
varlite; iar atunci vom avea dragoste de Dunmezeu ti
ingriji de tot ce-I place. Acest gand se sarguieite sa
smulstr din noi."
22. Fnri credinp nimeni nu poate sa se simtb liber
durile lui.
2J- Libertatea e o putere asupra gandurilor care vitti
dar de la Dumnezeu. Ea nu ingdduie st se apropie de
nici o team6 de ceva. nici o miscare tulburdtoare c
intunece, din pricina marii increderi pe carc credin
gendirii credincioase.
t60
24. C id se rcage bi Dumnezeu, rugeciunea credintei nu
face cereri speciale de genul: ,,Ce-mi vei da?"; cici un suflet
nAscut liber are incredere ctr Dumnezeu n-are nevore de
aceasla. Ci in ruglciunea sa cere ceva mai mare, Si anume:
.pesfreazi-mi in inin6 marea comoa.i a crcdinfei, ca sa nu-nu
fie furate $i se nu cad in furtuna galdurilor", defi Dunmezeu
n-are nevoie nici mtrcal de aceasta.
2J. CatE vreme cineva nu-ti pierde in inima sa credinla, 9i
alume cunoagerea sigurd a purtlrii de grijl a lui Dumnezeu,
nu va cddea in intunericul gandirii din carc iese nelinitr€ ti
inahnire. Sufletul stu va fi mereu plin de lumina fi bucurie fi
va sdlta neincetat, ca ti cum ar locui deja in cer, in luminar€a
saddurilor pe care le stimette in el crcdinF inimii lui. lnce-
;and de atunci se irvrednicette de descoperiEa inFlegcrilor.
- 26. Cand cineva se lndoiefle de pwtarla dc grijtr a lui Dumn€zeu
faF de el, cade numaidecat in zeci de tnii de spaime.
22 Dunmezeu nu-i uit5 nici pe ptrctrto$, mai cu seani pe
cei care arat, ravnd fali de cele cuviincioase si doresc s! se
apropie de cunoatterea li iubirea Lui. Cine simt€ in el un asenenea
gand sdl4tuie$e necontenit ln pace $ mangeiere
t6r

Cuvdntul9
Despre increderea in Dumnezeu care se nagte q
i""5"i"t""
"a""l-lui ti din credinF adolrat{
loo.J buta sulletutuii 9i ci ttunci cetrd
"i"i" "
ii,iil""t*"1 aceasttr rivni potrivit firii.srle'
po"r" alnao" in om vreo mbcare legati de
-J trupului.
l. Cine se teme de pecat nu se mai terr€ de.salan' tl
J;; darul fiui Dumnezeu] nu-i inspiimanti
"-; Cine crede cu t6rie cd voia lui Durnnez€u guvemeaza I
Lui *). creatie nu se va infricoF de ninuc'
'C"it."1".* adevdrului umple inima de pace ;il
oe om in bucurie si incredere' Multe 9i mrnunate sunr
!i .i" ton, ua"uaiut" si lumineazi ochii [Ps 18' 8]',,
-''.1-.-eu
it .farui"qt"-pe om sPunand: te tulbua;
"Nu
..*ti"
"t " lasata la voia intimplerii' nici.nu umbll!
*" iaa"* Care nu doarme' nici nu dormi
".i.i,
IPr 121,41, ceci " nimic nu-i scapi "
'- Z. Li"tta"lun"u fi neltiinla fac din om^un,animal'
O" .r"a,nfi sl rutUutandu-i gindirea umplind-o cu inch
unor lucruri p.osteqti. ceci lrPsa de credinF il gole$e
J" ud.ua-u'.unougt.re a lui Dumnezeu 9i de incn
care p€ bund dreptate trebuie s' oavem in el in toate
J.'Cdnd in ur".eo unot astfel de ispite cineva e ll
urJrn"n"u in,on*.' *"uuie sa cade cu fala la pemant itr
ciune si si nu se ridice pane cand nu-i vine din cer o ll!
o Lumine care intarelte inima cu o credinti care nu s€
Lste. Si Cel rle la Care vine milcarea vielii 9i suflar€'
tuiui nu are o pul"re atdt de mica incat sufletul.sd nu o
"u.a fl" *,a,tgai" cu ea: tocmai El Care prin diversitll
Sale n.-rtarn"Ste spre cunoagierea Lui' cain EI si'
"rarii
inteleDciune atat'in cele bune, cat 9i in cele potrivnlce'
262
'4 cend Voia ascunsa a Atotputernicului slame$te in om
,l^"1., .ra"ta a credinlei. care urca din5untrul lui dintr-o
i'Tli"a *ii p.r.'riie' arunci i se pare ca 9i cum ar fi
ll',i^ii".ai i"."":'"* " ii pazit ae zece mii de bbrbai inari"li''it.i
a" i"altta se inghesuie ineuntrul lur zece mii de
',Liliu.ii. gandu; mnunate li drepte care dau maftune oe a1ull^-,i
*t" ou.n.ou il dd zi 5i noapte celor ce sunt slrans
""
ll}i ii"-ei i""* n' mairebuie si se teame de nimic'
'i
i,.I')i.""'".'*ii J" aravol. nici de fiare selbalice sau reptile
'll,l,-ut-.i"atta ne-am alipit de Dumnezeu cu o iubire potni'ii,."i"
u"i"* ** folosul nostru $i nimic nu ne poate ve-
;;":.1;" .'tau in fala noast'e c'-r totul Pa{nice' slujind voii
t"'flHif;i4
"" "..de a nePaserii, omul se intunece iar6$i
., l*ll" r"t i]ta .ratt,e piere die la ei' atunci tug 9i se ascund
lJ.i-"""rlJ*a, ;i toate aceste^lucruri bune; 5i el ajunge
;;;;";'" ii lipsit de minte in gandurile lui' sava$indu-se
il"i.".u ." i-u ,ou.' ochilor mei nu mai e cu mine"
"Lumina
ri, iiirt ti, vrut si stinga in groapa viala nra 5t au
"Au
aruncat in mine cu pietre" [Pl33' 53]'
'"-' a-^" t."," J tattta umb-rire face acest lucru in chip pron,.i.i
p"li- o.tr se nu se inalp in cugetul sau 9i se $tre
* ou." "u
5i senineEle nu sunt ale lui; fiindci uneon
^..i.,e
*.rr"u if ole."...5i atunci ajunge slab $i abetu! Pentru ca
i"l'"i'i"i--ar" iri"curajeze'din nou Ceea ce nu inseamna
H.."#;;;J'; iJ"pe""u'a a" faPt de el atunci cand
.L-f".-" *f"i a" t"ftlmbare: nu' ci atunci cand dispare' nu-l
o ri i","f,.i se srarge in ea insaii' impiedicand pu'
n.r." in "." in el a acestor sfinte miscarl de ajulor sl
.a"gaiir";;*.i -is.ar. numaidecet sufletul se Prebuielte.in
neputin'td
si ." chinuie Dupe aceea insi' ea se atate din nou
il;;lit ;; atunci acesta se intire$te' saltl
"ii"lt"*t'li
tt'!'ii1tl,-:9,i"J,?#J;ea
parcurs inegar' sufl etul binecuvantat
Drirnesle invd6rure si e calauzil de Pronia !ui Dumnez€u'
ro.-,q...te scnimbari 5i stari diferile se rvesc pentru ca
onul se stea neincetat
smerenie
26:l

,,/. Acesta e motiwl pentru care aceste'altemtri de 4
si slebiciune au loc in om tot timpul Si Pe toate treptele vi
irii [ascetice]: in luptele infranerii, ca li in feluritele trecei
la sttrri de bucurie la intristare: ceci li aici uneori sunt nd
luminoase si ves€le, dope care dintr-o dattr e intuneric 9i
Acelaii lucru se iotampu cu cel care slujelte lui-Dutmcl
in inteieeerile tainice si dumnezeiefti aI cator adevar i sq
-uneori
copera: simte ajutorul Puterii dumJrzeie$ti nipli
dintr-o dattr mintea lui, alteori simte contrariul' pentru c4
Doattr cunoa$te slabiciunea firii ti se-$i dea seama cat da
neputincioasi, neghioabe ti copileteascd este, dar $i pi
ce'inellime e ridicat in ceea ce cunoa$te qi in lucrutile sl
ti minunate pe care le simte in el.
12. Acestea sunt lucririle lui Dumnez€u li ajutonrl
buntr randuiaE, iar vointa noastte e indteptat6 inru tott'l
virtute - sa ne loveascd tare, ca sa nu ne Pleroem
depirtdm de El.
/3. Acum lnsi cu ajDrorul lui Dutnnezpu selncheiem'
te lucruri qi se ne apropiem de bogitiile Firii dumnez'
de oceanul puterii Lui creatoare, de valurile 9i st
FiinFiSale.
r< O.rroid.. = ,,Quaesrionani m€nlional' in Pdnea I C/viiaru'i
Bedja;. p. 4l0 ..Dac ar \lujil b'ne inaintea lu' Dumne?€u $ El li-1
aar pentr, staruinla
in el, ca sA t€ imboldeasci la mai mult $ |
bu;rie in stujnea ta, atunci s!-ti dm Si cunots&re ca sd Stii cal dc
e sr t€ smeresri: ahmint€rili !a numi un ancbetator sau ll va lira &l
ca si no se piarda. Cici nu e dat oricui sa pazcasca bog4ia-firlF
pasrj'r cu pnci"" r'r'se$e insd din lraducerer greace = Clri't413'
Theolokrs rFR X. P 201-201. aici p 2021
:6.1
Cuvdntul 10
Despre trespta meditaliei ti distiDctiile din ea; cane €
oariea ei principall; 9i desprt frumoasa lucrare a inieligentei'
9i cum anurne tre putem apropia de trcap'
ta cea mai bund a iubirii de Dumnezeu, $ care sunt
distinctiile pi4ii ei Principale.
,1. Existtr patru feluri de a ne gandi h mentuire/via1i 9i prin
care mintea lucreazi si adape cunoalterea ei li sd faca sd
sooreascd m6ntuirea/viata in etapa dreptdtii: cunoatleEa proprie
lucrarii trupuluil cunoaSterea proPrie lucrerii subtiri ti
;nificate: cuno;$terea ptoprie luPtelor ascunse in Primele
;oua; si cunoatterea proPrie lucrtrii luminoase care se face in
Dumnezeu si numai cu Dumnezeu.
2. Aceasta din urme se imparte in trei etape distincte: nu
este numaidecd! luminoase, ci la inceput e dens6' dar apor
devine limpede. Aga cum la unii pomi dulceata vin€ de la
soare, tot asa, cdnd Duhul skelucelle iD inimile noastre, miqcirile
medittuii noastre se apropie de limpezime: e ceea ce se
numeste vietuirea duhovniceasci. Atunci minEa noastr. e
tasd in sus fzrtr vr€utr act de voiDli din partea ei, iar pnntr-un
iel de reflectie sti in uimire fap de Dumlezeu.
3. Mai mult, rugtciunea nu e singur!. seParatl de aceste
lucmri, ci mai degrabi e amestecati cu ele, uneori dandu-le
la.ttere, alteori nes.ejdu-se din ele.
4. Fiecare va primi deci lurninaea in rneditarca in cale s€
iruncA si in refleclia pe care inteligenta lui o cerceteazt cu
sirgrrinti. Va douand in ea intelepciune $i subtirirne rnai rnar€
9ce, reflec6nd la lucrarea dreptSlii' rnediteazt li la faptele
e\ li asa va orimi Iuminarea
5. lira.,rm Doate se Dlaca lur Dumnezeu in cele ale Lui'
hctrm si ceea ce vatimi lucrarea Lui' 5i prin ce lucruri poa_
l6-s

te inainta ince $i mai mull in aceasti refleifie pentru a
Iuminare.
6. Daca reflecteazd apoi la lucrarea virtutii, cum
poate sa-i place lui Dumnezeu in curtrtia trupului, in os
rug5ciunii, in cureirea trupului Prin post, ln rostirea
lor, in lupta impolriva a tot ce le impiedica; dace mai
teaz{ la multele si diferitele feluri in care se imParte vi
Si prin care din ele prime$te luminare li inainteazi rmi
daca stEruie mai mult in acelea. gandindu-se ti la ce s€
fiecaruia din aceste lucruri, atunci va spori ince mai
intelepciune.
7. Dacd insa cineva mediteaze la patimi, la gandu
luptele cu ele, cum anume se leagd gandurile unele de
cale patima se leage de care, cum incepe fi sfa$e$e
care e puterc frecereia, prin ce anume slebesc li de
trag puterca, unul ca acesta se concent€azd pe patimi
minte vindeaatA.
8. Dar dact mediteazA la Dunmezeu li umblt in
Lui cdutandu-L doar pe Dumnezeu, atunci va fi lumi
va cuprinde si pe cele dinainte.
9. Aceste lucruri suni bune, dal ele cer luPte, fi de
reflectia si cunoaste.ea sufletului ti a trupului nu trebui
opreasctr la ele. Cdci scopul nedejdii care ne-a fost v
se mirginette la reflecfia impotriva patimilor, la frum!
lucrf,rii ascetice si la cunoalterea luptelor li intreceri
priveEte mai degrabi la ceea ce sPunea Apostolul: ,,Ca
tem intelege cu toti sfintii in timea, adancimea, lungi
hrgimea" [E/3, l8l li: ,,Fiecare s6 prisoseasct in toa
tepciunea qi inBlegerea duhovniceasctr" [E/ l, 8] Cum s
putem ajunge intelepli ti simti aceste lucrun daca ne
mim zi ti noapte st ne eliberam de galdurile pdtima!4'
ne luptim cD ele, ocupandu-ne neincetat cu ele?
/0. Mulli inse se ocupe cu ele $i se concenreaz.e pe
tea: lucrarea lor e bune si ostenitoarc, dai ei nu se itl
deloc de cealald lucrare].
/./. in aceasti primd lucrare, fie ce privestevie{uit!
peascd sau se concentaeaza asuPra patimilorii virtu$
care mediteaza cu staruinle la eie tinandu-ti gandireai
266
in ele, acela va birui 9i va fi infranl dln nou va cadea
"napre u-il!
"a tiai.u, gandirea lui se va curag $r se va intina din
|ou. se ua afunda-in cadere ii se va intiLri apoi prin cainF; Pe
--,rd.
va ll r€reu ln IUPIa'
'-lr. Dur.furd mimea medireaztr la Dumnez€u se ridici mai
..esLrs de luptd. Nu ce biruie delinitiv Sandurile, slamirile $i
I'iirit..
"i domne$te lini$it asupra lor 5i ele dispar' Nu e
l-;6r infrnngere. nici biruinla,.fiindca nu.rnai sunt nici Patimi,
-i", uduceri-aminte, nici to( ceea ce aduc ele, fiindce omul
...1u u foar cu totul scos din lurne: lasend in urma ei' acolo
inae e locul lor, orice gandire la ele. la variatele lor lucreri' la
Junoul.t"u lor, minlea e scoase din mijlocul lor' Dar dace
uirtut"a ar din lupta imPotriva patimilor 5i din fapte
"onsta
"irn ou.. d" tot felul, atunci legretit gandire ar trebui se
umble Pe Pemant.
/J. bar de indatf ce mediteaz?i cineva la Dumnez€u 9i la
reverserile imbelfugate care curg din El sau de la El, a ietit
din lume, a inchis o uli inaintea tuturor aducerilor-aminte ale
ei, iar patimile rdman h locul lor nelucretoare, omul fiind
indltat din locul unde se afle ele; ceci nu existe virrute care sa
!u fie supuse unei continue lupte cu ele.
,14. Una e cunoa5terea 9i puterea ei cAnd se ocupi de vittute,
ti alta cea cate conste in refleclia inteligenlei asupra lui
Durnnezeu, cum spune fericitul Marcu Monahul: e cu- ',Una
0oasterea lucrurilor, Si alta c€a a adel5nllui Pe cai e mai
inalt soarele decat luna, pe a6t-e mai inaltt ti mai folositoare
cea de-a doua decat cea dintai"''.
./J. El numefte ,,cunoaitere a lucrurilor" cea care ia natterc
din lucrarea [asceticS] 9i din luPtele impotriva patimilor' Omul
devine inlel€pt in poruncile carc au fost asezate Potdvit unei
legi, meditand h ele ti folosindu-se de ele.
.16. ..Cunoasterea adeverului" insa strdluce$te dinridicarea
mintii mai presus de orice $i din meditarea continuela Dumnezeu,
ii nurnai prin nddejdeste ea ridicaE pana h Dumne-
Zeri. Aceastd cunoastere nu ne invald nimic desprepauml,
. to Mancu Mo*rnut.. D"rpr. c?i c.-ti idchiPui. .a s. indreaPtd Pna
26'7
ll