Caiet Teste Licenta EPI 2012 - Departamentul Organe de masini si ...

UNIVERSITATEA „DUNĂREA DE JOS” DIN GALAŢI
FACULTATEA DE MECANICĂ
DEPARTAMENTUL DE ORGANE DE MAŞINI ŞI GRAFICĂ
CAIET DE TESTE PENTRU EXAMENUL
DE LICENŢĂ
SPECIALIZAREA:ECHIPAMENTE
PENTRU PROCESE INDUSTRIALE
Sesiunea: iulie 2012
Anul universitar 2011-2012

TEST GRILĂ LA DISCIPLINA MECANICĂ
1. Expresia momentului forţei în raport cu un punct este:
a. ( F ) r F
M 0
b. ( F ) F r
M 0
c. ( F ) r F
M 0
d. ( F ) F r
M 0
2. În calculul momentului forţei în raport cu un punct, braţul forţei reprezintă:
a. lungimea (modulul) vectorului de poziţie al punctului de aplicaţie al forţei
b. lungimea perpendicularei dusă din punctul faţă de care se calculează momentul, pe
suportul forţei
c. lungimea (modulul) vectorului forţă
d. toate variantele sunt corecte
3. Cuplul de forţe este caracterizat de:
a. rezultanta cuplului de forţe
b. momentul cuplului de forţe
c. braţul cuplului de forţe
d. oricare din variantele a, b sau c
4. Câte grade de libertate are rigidul liber:
a. 6 grade de libertate
b. 3 grade de libertate
c. un grad de libertate
d. a sau b, după cum rigidul este situat în spaţiu sau în plan
5. Câte grade de libertate are un corp rezemat:
a. 6 grade de libertate
b. 5 grade de libertate
c. 2 grade de libertate
d. b sau c, după cum rigidul este situat în spaţiu sau în plan
6. Câte grade de libertate are un corp încastrat:
a. 3 grade de libertate
b. 2 grade de libertate
c. 1 grad de libertate
d. 0 (zero) grade de libertate
7. Starea de echilibru limită reprezintă:
a. starea mecanică în care rezultanta forţelor este nulă
b. starea mecanică în care momentul rezultant este nul
c. starea mecanică în care torsorul sistemului de forţe este nul
d. starea mecanică în care forţele îşi fac echilibru, mişcarea fiind iminentă
8. În lagărul radial se manifestă următorul tip de frecare
a. o frecare de alunecare
b. o frecare de rostogolire
c. o frecare complexă (rostogolire cu alunecare
d. nu se manifestă fenomenul de frecare

9. Viteza este:
a. o mărime scalară, tangentă la traiectorie
b. o mărime vectorială ataşată corpului în mişcare
c. o mărime vectorială care precizează direcţia şi sensul mişcării
d. oricare din variantele a, b sau c
10. Acceleraţia este:
a. o mărime vectorială ataşată corpului în mişcare
b. o mărime scalară care exprimă variaţia vitezei în timp
c. o mărime vectorială care exprimă variaţia vitezei în timp, ca mărime, direcţie şi
sens
d. o mărime scalară sau vectorială în funcţie de traiectoria descrisă de corp
11. Mişcarea uniform variată este caracterizată de:
a. viteză constantă
b. acceleraţie nulă
c. acceleraţie constantă
d. variantele a şi b împreună
12. În mişcare unui punct pe cerc cu viteză constantă, acceleraţia este:
a. nulă
b. diferită de zero
c. o constantă care nu depinde de viteză
d. nici una din variantele a, b sau c
13. Pentru ca acceleraţia unui punct să fie nulă trebuie ca:
a. mişcarea să fie rectilinie
b. mişcarea să fie uniformă
c. mişcarea să fie rectilinie şi uniformă
d. oricare din variantele a, b sau c
14. Centrul instantaneu de rotaţie reprezintă:
a. un punct cu viteză nulă
b. un punct cu viteză şi acceleraţie nulă
c. un punct în jurul căruia corpul execută o mişcare de rotaţie
d. variantele a şi c împreună
15. Distribuţia de acceleraţii, în mişcarea plan paralelă are expresia:
a a r (
r
0
a. )
b.
2
a a0 r r
c. oricare din variantele a şi b
d. nici una din variantele a, b sau c
16. Lucrul mecanic elementar al unei forţe este:
a. dL F dr
b. dL F vdt
c. dL F v dt cos( F ,v )
d. oricare din variantele a, b sau c

17. Puterea este definită de relaţia:
a.
dL
P
dt
b. P F v
c. P M
d. oricare din variantele a, b sau c
18. Momentul de inerţie polar reprezintă:
a. suma momentelor de inerţie planare
b. suma momentelor de inerţie axiale
c. suma momentelor de inerţie centrifugale
d. nici una din variantele a, b sau c
19. Energia mecanică a unui sistem material se conservă când:
a. forţele interioare sistemului sunt forţe conservative
b. forţele exterioare sistemului sunt forţe conservative
c. forţele interioare şi exterioare sistemului sunt forţe conservative
d. oricare din variantele a, b sau c
20. Condiţia ca un rotor să fie echilibrat este ca:
a. centrul de greutate al rotorului să fie situat pe axa de rotaţie
b. momentele centrifugale relative la axa de rotaţie să fie nule
c. momentele centrifugale relative la axa de rotaţie să fie maxime
d. variantele a, b cumulate
TEST GRILĂ LA DISCIPLINA REZISTENŢA MATERIALELOR
1.Pentru un material elastic, omogen şi izotrop ce ascultă de legea lui Hooke numărul
constantelor elastice independente este:
a. 1;
b. 2;
c. 3;
d. nici una.
2.Rezistenţa admisibilă a unui material este:
a. o valoare convenţional aleasă a tensiunii maxime într-o piesă în funcţie de
material şi solicitare;
b. o valoare ce se determină experimental;
c. o valoare a tensiunii care produce ruperea materialului;
d. o valoare a tensiunii până la care materialul nu începe să curgă.

3. Pentru un oţel care are limita de curgere 420 MPa şi rezistenţa la rupere 760 MPa, un
proiectant îşi alege coeficientul de siguranţă c=2. Rezistenţa admisibilă a acestui material este:
a. 380 MPa;
b. 210 MPa;
c. nu se calculează se alege din tabele;
d. trebuie precizat dacă materialul este tenace sau fragil înainte de a stabili care
limită este raportată la coeficientul de siguranţă.
4. Modulul de elasticitate longitudinal E :
a. este o caracteristică mecanică a unui material;
b. poate fi determinat experimental măsurând panta curbei caracteristice până la
limita de proporţionalitate;
c. arată întotdeauna dependenţa deformaţiilor specifice în funcţie de limita de rupere;
d. este egal cu 2,1 10 4 MPa.
5. Care dintre următoarele secţiuni de aceeaşi arie este mai eficientă în preluarea unor
momente încovoietoare mai mari:
a. secţiunea dreptunghiulară;
b. secţiunea circulară;
c. secţiunea în formă de I;
d. secţiunea inelară.
6. Raportul dintre modulul de elasticitate transversal şi cel longitudinal este:
a. mai mare de 0,5;
b. mai mic de 0,5;
c. egal cu 0,5;
d. nu există un anumit raport între cele două constante.
7. Raportul dintre sarcina critică de flambaj şi sarcina nominală se numeşte coeficient de
siguranţă la flambaj c=Fcr / F. Notând cu cef – coeficient de siguranţă efectiv şi cu c–
coeficient de siguranţă impus, condiţia de stabilitate este:
a. cef ≥ c ;
b. cef < c;
c. nu se poate stabili numai din coeficienţii de siguranţă;
d. cef

9. Valorile limită ale coeficientului de contracţie transversală (coeficientul lui Poisson)
sunt cuprinse între:
a. 0 şi 0,3;
b. 0,5 şi 1;
c. 0 şi 0,8;
d. 0 şi 0,5.
10.Corpurile care au două dimensiuni mult mai mari în comparaţie cu a treia se
numesc:
a. bare;
b. corpuri masive;
c. plăci;
d. fire.
11.Sarcinile care încarca treptat piesa,cresc încet pâna la valoarea maxima si apoi nu-si
mai modifica marimea, se numesc:
a. sarcini statice;
b. sarcini de volum;
c. sarcini dinamice;
d. sarcini alternant simetrice.
12.Fortele transmise prin intermediul unei suprafete ale carei dimensiuni sunt mici în
comparatie cu dimensiunile corpului se numesc:
a. sarcini distribuite;
b. sarcini permanente;
c. sarcini concentrate;
d. sarcini dinamice.
13.Forţa ……………. este componenta efortului R(rezultanta. normală pe planul
secţiunii.
a. axială;
b. tăietoare;
c. concentrate;
d. distribuită.
14……………..este mărimea efortului distribuit aplicat pe unitatea de suprafaţă din aria
secţiunii.
a. forţa tăietoare;
b. tensiunea;
c. forţa distribuită;
d. forţa axială.
15……………….constă în modificarea lungimii laturilor.
a. alungirea;
b. deplasarea longitudinală;
c. deplasarea transversală;
d. rotirea.

16……………….consta în modificarea unghiurilor.
a. rotirea;
b. lunecarea;
c. deplasarea transversala;
d. deplasarea longitudinala.
17. Arborii sunt organe de maşini ce se rotesc în jurul axei lor geometrice şi transmit
momente de torsiune; aceştia sunt solicitaţi în principal la:
a. încovoiere şi compresiune;
b. încovoiere şi torsiune;
c. forfecare şi torsiune.
d. întindere – compresiune.
18.Unitatea de masura pentru forta in S.I. este :
a. Kg/s patrat;
b. m/kg x s;
c. N;
d. N x s.
19. Care este valoarea maximă a momentului încovoietor care solicită bara din figură?
a. Fl;
b. Fl/3;
c. Fl/2;
d. Fl/4.
20……………. este o mărime prin intermediul căreia o dimensiune a corpului se
modifică atunci când corpul este supus unei incărcări, împărţită la valoarea iniţială a dimensiunii.
a. tensiune;
b. deformaţie specifică;
c. modul de rezilienţă;
d. modul de elasticitate.
21………….este tensiunea maximă până la care o epruvetă poate fi solicitată şi să revină
la lungimea iniţială după ce solicitarea încetează.
a. limită de elasticitate;
b. punct de rupere;
c. punct de curgere;
d. limita de curgere tehnica.

22. ………………este raportul dintre tensiune şi deformatia specifică până la limita de
proporţionalitate a materialului solicitat la întindere sau compresiune.
a. Modulul de elasticitate;
b. Modulul de rezilienţă;
c. Deformaţie specifică;
d. Tensiune normală.
23……………este raportul dintre deformaţia specifică transversală şi deformaţia
specifică longitudinală pentru un material supus unei tensiuni uniforme longitudinale in domeniul
de proporţionalitate.
a. coeficientul lui Poisson;
b. tensiunea;
c. deformaţia specifică;
d. modulul lui Young.
24………..este tensiunea maximă care poate fi aplicată fără ca epruveta să aibă deformaţii
permanente.
a. tensiunea de curgere;
b. punctul de curgere;
c. rezistenţa ultimă;
d. rezistenţa la rupere.
25. …………… este raportul dintre tensiune şi lunecarea specifică în domeniul de
proporţionalitate a unui material supus la forfecare.
a. Modul de elasticitate in direcţie longitudinală;
b. Modul de rezilienţă;
c. Modul de elasticitate în direcţie transversală;
d. Modulul lui Young.
26. Obiectul principal al rezistentei materialelor este:
a. de cunoaştere a caracteristicilor mecanice ale unui material;
b. de stabilire a unor relaţii de calcul pentru studiul rezistentei, rigiditǎtii şi stabilitǎţii
structurilor;
c. de stabilire a condiţiilor de echilibru;
d. de determinarea caracteristicilor elastice ale unui material;
27. In care dintre figurile de mai jos este reprezentat un moment încovoietor pozitiv:
a. în figura a;
b. în figura b;
c. în ambele figuri;
d. niciun raspuns corect.

28. In care din urmǎtoarele figuri forţa tǎietoare este pozitivǎ:
a. în figura a;
b. în figura b;
c. în ambele figuri;
d. niciun raspuns corect.
29. La încovoierea simplă:
a. apar atât tensiuni normale cât şi tensiuni tangenţiale;
b. rămâne valabilă ipoteza lui Bernoulli;
c. formula lui Navier nu mai este valabilă
d. nu apare nicio tensiune
30. Ce condiţii se pun în capǎtul încastrat al unei bare torsionate?
a. momentul de torsiune sǎ fie nul;
b. unghiul de torsiune sǎ fie nul;
c. ambele condiţii de mai sus;
d. nu se pune nicio condiţie.
TEST GRILĂ LA DISCIPLINA TERMOTEHNICA
1. Sistemul Termodinamic este obiectul de studiu al termodinamicii, el reprezentând:
a. un ansamblu de câmpuri din spaţiu;
b. un ansamblu de câmpuri şi corpuri din spaţiu ce pot suferi interacţiuni atât între
ele cât şi cu exteriorul;
c. un ansamblu de corpuri din spaţiu;
d. un sistem de corpuri ce interacţionează între ele.
2. Exteriorul (Mediul Exterior) este format din:
a. ansamblul câmpurilor din spaţiu;
b. ansamblul corpurilor din spaţiu;
c. ansamblul câmpurilor şi corpurilor din afara sistemului termodinamic;
d. ansamblul câmpurilor şi corpurilor din spaţiu.
3. Delimitarea sistemului termodinamic faţă de Mediul Exterior se face cu ajutorul unei:
a. linii curbe;
b. linii frânte;
c. suprafeţe;
d. suprafeţe de grosime zero.
4. Sistemul termodinamic deschis este sistemul care permite cu exteriorul schimb de:
a. masă;
b. căldură;
c. lucru mecanic;
d. energie.

5. Sistemul termodinamic rigid este sistemul care permite cu exteriorul:
a. schimb de căldură şi lucru mecanic;
b. numai schimb de căldură;
c. schimb de lucru mecanic;
d. schimb de căldură.
6. Producerea lucrului mecanic tehnic (la arbore) se datorează variaţiei:
a. volumului agentului de lucru;
b. de energie cinetică a agentului de lucru;
c. de energie potenţială a agentului de lucru;
d. mărimilor de stare ale agentului de lucru în totalitatea lor.
7. În diagrama p–V aria de sub curba transformării cvasistatice şi axa volumelor este
proporţională cu:
a. cantitatea de căldură;
b. lucrul mecanic de variaţie a volumului;
c. lucrul mecanic tehnic;
d. căldura şi lucrul mecanic.
8. În diagrama p–V aria cuprinsă între curba transformării cvasistatice şi axa presiunilor
este proporţională cu:
a. cantitatea de căldură;
b. lucrul mecanic de variaţia volumului;
c. lucrul mecanic tehnic;
d. căldura şi lucrul mecanic.
9. În diagrama T–S aria cuprinsă între curba transformării cvasistatice şi axa entropiilor
este proporţională cu:
a. cantitatea de căldură;
b. lucrul mecanic de variaţia volumului;
c. lucrul mecanic tehnic;
d. căldura şi lucrul mecanic.
10. Într-un ciclu motor raportul dintre energia utilizată pentru producerea de lucru
mecanic şi energia totală introdusă în acest scop se numeşte:
a. coeficient de lucru mecanic;
b. randament termic;
c. coeficient de performanţă;
d. coeficient de compresibilitate.
11. Coeficientul de performanţă al unei maşini frigorifice reprezintă raportul dintre:
a. căldura (fluxul de căldură) absorbită de la sursa rece şi căldura (fluxul de căldură)
cedată sursei calde;
b. căldura (fluxul de căldură) absorbită de la sursa rece şi lucru mecanic (puterea)
consumat;
c. lucru mecanic (puterea) consumat şi căldura (fluxul de căldură) absorbită de la
sursa rece;
d. căldura (fluxul de căldură) cedată sursei calde şi lucrul mecanic (puterea)
consumat.

12. Coeficientul de performanţă al unei pompe termice reprezintă raportul dintre:
a. căldura (fluxul de căldură) absorbită de la sursa rece şi căldura (fluxul de căldură)
cedată sursei calde;
b. căldura (fluxul de căldură) absorbită de la sursa rece şi lucru mecanic (puterea)
consumat;
c. lucru mecanic (puterea) consumat şi căldura (fluxul de căldură) absorbită de la
sursa rece;
d. căldura (fluxul de căldură) cedată sursei calde şi lucrul mecanic (puterea)
consumat.
13. Căldura (fluxul de căldură) schimbată cu exteriorul de un sistem termodinamic pe
parcursul unui ciclu reversibil este egală cu:
a. lucrul mecanic (puterea) schimbat cu exteriorul pe parcursul aceluiaşi ciclu;
b. căldura (fluxul de căldură) primită pe parcursul ciclului;
c. căldura (fluxul de căldură) cedată pe parcursul ciclului;
d. căldura (fluxul de căldură) primită şi cedată pe parcursul ciclului.
14. Într-un ciclul în sistem termodinamic deschis pentru un proces ireversibil în regim
staţionar, fluxul de entropie generat pe ciclu este:
a. negativ;
b. pozitiv sau zero;
c. zero;
d. pozitiv.
15. Vaporii saturaţi-umezi reprezintă un amestec de vapori:
a. saturaţi şi nesaturaţi;
b. saturaţi şi lichid;
c. şi lichid;
d. saturaţi-uscaţi şi lichid-saturat.
16. Titlul de vapori reprezintă:
a. denumirea vaporilor în amestec cu lichidul;
b. raportul dintre masa vaporilor saturaţi-uscaţi şi masa amestecului (vapori saturaţiuscaţi
şi lichid-saturat);
c. raportul dintre masa vaporilor saturaţi-uscaţi şi masa lichidului saturat;
d. raportul dintre masa lichidului saturat şi masa amestecului (vapori saturaţi-uscaţi
şi lichid-saturat).
17. Umiditatea relativă a aerului umed reprezintă raportul dintre:
a. masa vaporilor de apă efectiv conţinută de aerul umed şi masa aerului uscat, la
aceeaşi presiune şi temperatură;
b. masa vaporilor de apă efectiv conţinută de aerul umed şi masa aerului umed, la
aceeaşi presiune şi temperatură;
c. masa aerului umed şi masa aerului uscat;
d. masa vaporilor de apă efectiv conţinută de aerul umed şi masa maximă de vapori
de apă pe care o poate conţine aerul umed la aceeaşi presiune şi temperatură (la
starea de saturaţie).

18. Transformarea de stare a aerului umed (încălzire sau răcire) la conţinut de umiditate
constant se realizează prin contactul direct dintre aerul umed şi:
a. o suprafaţă umedă;
b. apă;
c. vapori de apă;
d. o suprafaţă caldă sau rece şi uscată.
19. Transformarea de stare a aerului umed la temperatură constantă se realizează prin
injectarea în aerul umed de:
a. vapori de apă (abur);
b. apă;
c. apă şi vapori de apă (abur);
d. praf.
20. Coeficientul de ardere (de exces de aer) reprezintă raportul dintre:
a. aerul (debitul de aer) teoretic şi cel real introdus in camera de ardere;
b. aerul (debitul de aer) teoretic şi cel convenţional introdus in camera de ardere;
c. aerul (debitul de aer) real şi cel teoretic introdus in camera de ardere;
d. aerul (debitul de aer) convenţional şi cel real introdus in camera de ardere;
21. Temperatura de ardere a unui combustibil este o temperatură:
a. teoretică;
b. reală;
c. convenţională;
d. adiabatică.
TEST GRILĂ LA DISCIPLINA ORGANE DE MAŞINI
1. Simbolul s 0t indică:
a. limita de curgerea a unui material;
b. tensiunea admisibilă la tracţiune;
c. tensiunea maximă la tracţiune pentru un ciclu pulsator;
d. tensiunea maximă la forfecare pentru un ciclu pulsator.

2. Care sunt tensiunile car apar în planul π în cordoanele de sudură de mai sus:
a. n ;
b. n,
t 1 ;
c. n,
t 2 ;
d. n, t1,
t 2 .
3. Care din sudurile de mai jos nu este corecta din punct de vedere a solicitării
4. Care din tensiunile de mai jos nu sunt folosite în calcul la solicitările variabile:
a. tensiunea maximă s max ;
b. tensiunea medie s m ;
c.
q
limita tehnică de curgere la fluaj, notată cu s c / h ;
d. tensiunea minimă s min .
5. Care din filetele trapezoidal, ferăstrău, metric, pătrat poate fi folosit ca filet de mişcare:
a. numai cel trapezoidal;
b. toate;
c. numai cel trapezoidal şi ferăstrău;
d. numai cel trapezoidal, ferăstrău şi pătrat.
6. Ce influenţă are înclinarea flancurilor unui filet asupra momentului de strângere a
piuliţei ?
a. nu are nici o influenţă;
b. reduce momentul de strângere;
c. creşte momentului de strângere;
d. influenţa este nesemnificativă.
7. Pentru calculul înălţimii standardizate a piuliţei unei asamblări filetate se consideră:
a. numai tensiunea admisibilă de strivire şi încovoiere;
b. numai tensiunea admisibilă de încovoiere;
c. numai tensiunea admisibilă la tracţiune a şurubului;
d. tensiunea admisibilă de strivire, încovoiere şi admisibilă la tracţiune a şurubului.
8. Asamblările cu şuruburi, supuse la şoc, necesită:
a. şuruburi rigide;
b. şuruburi elastice;
c. nu are importanţă rigiditatea şurubului;
d. şuruburi rigide cu cap hexagonal.

9. Cea mai mare lungime a unei pene paralele se obţine din solicitarea de:
a. încovoiere;
b. strivire;
c. forfecare;
d. hertziană de contact.
(Se consideră b =10 mm, h =8mm,
p a =100 MPa,
t
af =80 MPa)
10. Care este presiune minimă necesară pentru asamblarea presată de mai sus, ce
transmite momentul de torsiune M :
t
p
a. min
p
F a
=
m× p × d × l
;
2 × Mt
=
m× p × d × l
;
b. min 2
c.
p
p
min
d. min
=
=
2
2 æ2 × M t ö
Fa
+ ç çè d ø
÷
m× p × d × l
2 × M t
m× p × d × l
.
;
11. Care din acţiunile de mai jos nu este proprie deplasării de profil la roţile dinţate:
a. utilizarea aceluiaşi profil generator;
b. utilizarea unor profile generatore diferite;
c. apropierea profilului generator de axa roţii prelucrate;
d. îndepărtarea profilului generator de axa roţii prelucrate.
12. "Capacitatea portantă a angrenajului la rupere prin oboseală la piciorul dintelui" se
defineşte ca fiind ………….limită de încărcare la care se atinge rezistenţa admisibilă la oboseala
prin încovoiere la piciorul dintelui.
a. presiunea;
b. forţa de frecare;
c. sarcina (momentul);
d. viteza.
13. Cu relaţia lui Hertz pentru dimensionarea unui angrenaj se calculează:
a) tensiunea de încovoiere;
b) tensiunea de întindere;
c) tensiunea de răsucire;
d) tensiunea de contact.

14. Numărul de dinţi al roţii dinţate cilindrice echivalente pentru o roată dinţată cilindrice
cu dinţi înclinaţi se determină cu relaţia:
z
a) zv
= ,
cos b
z
b) zv
= ,
3
cos b
z
c) zv
= ,
2
cos b
z
d) zv
= .
sin b
15. Angrenajul conic se echivalează cu un angrenaj cilindric pe:
a. Conul de picior;
b. Conul frontal;
c. Conul de cap;
d. Conul de divizare.
16. Care din verificările de mai jos nu se aplică la arbori:
a. Verificarea rigiditate;
b. Verificarea la oboseala de contact;
c. Verificarea la deformaţii flexionare;
d. Verificarea la vibraţii;
17. "Durabilitatea" unui rulment individual este ………..pe care unul din inele (respectiv
una din şaibe, la rulmenţii axiali) îl face faţă de celălalt inel (şaibă) înaintea apariţiei primului
semn de oboseală a materialului unui inel (şaibă) sau a unuia dintre corpurile de rostogolire.
a. Numărul de oscilaţii;
b. Timpul numărului de rotaţii;
c. Numărul de rotaţii;
d. Numărul de curse duble.
18. Care element de mai jos nu intervine în relaţia tensiunii de contact între două roţi
cilindrice de fricţiune:
a. Modulul de elasticitate longitudinal;
b. Modulul de elasticitate transversal;
c. Razele de curbură ale roţilor;
d. Lăţimea comună.
19. In vederea micşorării forţei de apăsare la o transmisie cu roţi de fricţiune cu axe
concurente este mai bine ca:
a. Roata mică să fie fixă;
b. Roata mică să fie mobilă;
c. Roata mare să fie mobilă;
d. Ambele roţi să fie mobile.

20. Alegerea tipului unei curele trapezoidale se face funcţie de:
a. Putere şi viteză unghiulară;
b. Putere şi viteză liniară;
c. Forţă şi viteză unghiulară;
d. Forţă şi viteză liniară.
TEST GRILĂ LA DISCIPLINA SISTEME DE TRANSPORT ÎN
PROCESE INDUSTRIALE
1. Unghiul de taluz natural , reprezintă:
a. unghiul de frecare internă;
b. unghiul dintre generatoarea conului de material vărsat, care se depune liber pe o
suprafaţă plană orizontală şi această suprafaţă;
c. coeficientul de frecare al sarcinii de jgheab;
d. unghiul de înclinare al transportorului.
2. Greutatea volumică a unui material vărsat reprezintă raportul dintre:
a. greutatea materialului vărsat liber (necompactat) si volumul ocupat de el;
b. Raportul dintre greutatea materialului vărsat compactat si cea a materialului vărsat
liber;
c. greutatea si volumul unei granule de material;
d. greutatea materialului vărsat liber (necompactat) si cea a materialului vărsat liber.
3. Parametrul tehnic de baza ce caracterizează capacitatea de lucru a transportorului este:
a. Puterea;
b. Productivitatea;
c. Viteza transportorului;
d. greutatea sarcinii transportate.
4. În cazul unui transportor cu bandă transmiterea mişcării de la tobă la bandă se
realizează ca urmare a:
a. frecării dintre bandă şi tobă.
b. utilizării unui angrenaj cilindric.
c. utilizării unui transmisii prin curele.
d. prinderii benzii de tobă.
5. Capacitatea portanta a benzii transportoare depinde de unghiul de înfăşurare al acesteia
pe toba de acţionare, acesta variind între:
a. 180 … 480°;
b. 20 … 480°;
c. 0 … 25°;
d. 18 … 40°.

6. Dispozitivul de întindere cu şurub se montează:
a. la extremitatea transportorului opusa acţionarii;
b. in dreptul tobei de întindere;
c. in dreptul tobei de acţionare;
d. care poate fi montat în orice loc de-a lungul transportorului.
7. În scopul micşorării săgeţii benzii, între toba de acţionare si cea de întindere, banda se
sprijină pe:
a. Role;
b. Toba de acţionare;
c. Toba de întindere;
d. toba de acţionare si cea de întindere.
8. Transportoarele cu banda metalică se utilizează pentru transportul:
a. sarcinilor vărsate;
b. sarcinilor vărsate si a sarcinilor în bucăţi;
c. a sarcinilor în bucăţi;
d. sarcinilor umede, lipicioase, grase, vâscoase.
9. Presupunând transportorul din figură înclinat cu unghiul ß, o particula de material de
masa m este antrenata de banda într-o mişcare uniform accelerată datorită forţei de frecare µN.
Condiţiile de echilibru sunt:
a. = + sin
= sin
b. = sin +
= cos
c. = + sin
= cos
d. = + cos
= sin

10. Se consideră tronsonul înclinat din figură, de lungime L'[m] având un unghi de
înclinare , expresia rezistentei la deplasare pentru o greutate a sarcinii în stare afânata [N/m],
′
o greutate a benzii , [N'/m], o greutate a rolelor sau a părţii rotative a reazemului cu role
[N/m] pentru ramura încarcata si ′ ′ ,[N/m] pentru ramura descărcată.
Rezistenta la deplasare pe ramura încărcată va fi:
a. = + + ′ ′ cos ∙ ± + + ′′ ′ sin
b = + ′′ ′ cos ± + ′′ ′ sin
c. = + + ′ ′ sin ∙ ± + + ′′ ′ sin
d. = + ′′ ′ cos ± + ′′ ′ cos
11. Dispozitivul de încărcare trebuie să fie astfel construit, încât viteza sarcinii la
contactul cu banda sa fie:
a. egala cu viteza acesteia;
b. mai mare ca viteza;
c. mai mica de 0.5 m/s;
d. mai mare de 0,5 m/s.
12. Până când banda ajunge pe toba, particulele de material se afla în repaus relativ fata
de banda si se mişcă împreuna cu ea cu viteza v. Ajungând pe toba particula este supusa actiunii
forţei centrifuge. Deci, asupra unei particule A de material, de masa m, vor actiona doua forte:
a. forţa de gravitaţie şi forţa de frecare ;
b. forţa centrifugă şi forţa de frecare ;
c. forţa de gravitaţie si forta centrifugă ;
d. forta de gravitatie şi forta normala exercitata de material N .
13. Alegerea motorului electric necesar acţionarii transmisiei mecanice ce antrenează toba
de acţionare, se va face în funcţie de puterea determinata cu relaţia
∙
P = [ ]
1000 ∙
cu condiţia ca puterea nominala a motorului ales sa fie:
a. mai mare ca aceasta;
b. egală cu aceasta;
c. mai mica cu aceasta;
d. egală cu puterea dezvoltata de motorul de acţionare în perioada de demaraj.

14. Transportorul din figura este:
a. Transportor cu bandă;
b. Transportor cu raclete;
c. Transportor cu lanţ;
d. Transportor cu plăci.
15. Transportoarele cu placi fac parte din categoria transportoarelor care au ca organ de
tracţiune:
a. arbori;
b. plăci;
c. roti profilate;
d. lanţuri.
16. Productivitatea transportorului cu placi, în cazul transportului sarcinilor în bucăţi se
calculează cu relaţia:
a. Π = 3600 ∙ ∙ ∙ [ ⁄ ]
b. Π = 385,2 ∙ B ∙ tan φ ∙ ∙ ∙ [ ⁄ ]
c. Π = 900 B (1,6 + tan φ) ∙ ∙ ∙ [ ⁄ ]
d.
Π = 3,6 G g ∙ 1 d ∙ v [t/h]
17. Elevatoarele sunt utilizate pentru transportul sarcinilor mărunte si prăfoase precum si
a celor în bucăţi pe direcţie:
a. verticală;
b. înclinata fata de orizontala;
c. orizontala;
d. verticala sau înclinata fata de orizontala.

18. Un parametru tehnic caracteristic al transportoarelor cu melc este productivitatea
masică m [t/h] care, folosita ca data de proiectare, permite determinarea elicei melcului.
Relaţia generala a productivităţii este:
unde A reprezintă
m = 3 600Av [t/h]
a. aria secţiunii longitudinale prin melc [m 2 ];
b. aria secţiunii transversale prin melc [m 2 ];
c. aria secţiunii transversale prin material [m 2 ];
d. aria secţiunii longitudinale sale prin material [m 2 ].
19. În cazul transportoarelor cu raclete, lanţul cu raclete poate fi:
a. parţial sau total îngropat în sarcina vărsată care umple parţial secţiunea jgheabului;
b. parţial îngropat în sarcina vărsată care umple parţial secţiunea jgheabului;
c. total îngropat în sarcina vărsată care umple parţial secţiunea jgheabului;
d. nu este în contact cu sarcina transportată.
20. Productivitatea unui transportor suspendat ce se determina cu relaia:
Π = 3600 [ /h]
unde este viteza de transport [m/s], iar reprezintă:
a. greutatea sarcinii [kg];
b. distanta dintre doua cărucioare purtătoare de sarcina [m];
c. numărul de sarcini [buc];
d. distanta dintre doua sarcini consecutive [m].
TEST GRILĂ LA DISCIPLINA MAŞINI SI INSTALATII DE AMBALAT
1. In structura unei maşini de ambalat produse pastoase (unt,margarina, specialitati de
branza de vaci) pe lângă lantul cinematic principal exista o serie de mecanisme prezentate mai
jos, ce intra in constructia maşinii. Care dintre mecanismele prezentate nu fac parte din
structura maşinii de ambalat de mai sus:
a. mecanisme de alimentare cu hartie pentru formarea pachetului ;
b. mecanisme de formare a pachetului;
c. mecanisme de dozare în pachet;
d. mecanisme de capsat.

2. In structura unei maşini de ambalat produse păstoase (unt,margarina, specialit ăţi de
brânza de vaci) pe lângă lantul cinematic principal exista o serie de mecanisme prezentate mai
jos, ce intra in constructia maşinii. Care dintre mecanismele prezentate nu fac parte din structura
maşinii de ambalat:
a. mecanisme de dozare în pachet;
b. mecanisme de închidere a pachetului;
c. mecanisme de evacuare a pachetului.
d. mecanism de inlaturat etichete.
3. Care este mecanismul care nu face parte din categoria mecanismele de formare a
pachetului prezentate mai jos :
a. mecanismul de poziţionare a hârtiei;
b. mecanismul de introducere a hârtiei în locaşul de formare;
c. mecanismul de formare a pachetului;
d. mecanismul de decupare.
4. Operaţia de dozare este una dintre cele mai importante din întregul proces tehnologic
de ambalare şi se realizează prin acţiunea sincronă a unor mecanisme ce o parte sunt prezentate
mai jos. Care mecanism nu face parte din structura mecanismelor de dozare in pachet?
a. Mecanismul de alimentare cu produs;
b. mecanismul de distribuţie a dozei;
c. mecanismul de absorbţie-refulare a dozei;
d. mecanismul de etichetare.
5. Mecanismele de închidere a pachetului se compun dintr-o serie de mecanisme din
care unul nu face parte din aceasta categorie :
a. mecanismul de pliere a părţilor laterale ale pachetului -
b. mecanismul de pliere a capătului pachetului -
c. mecanism de presare a pachetului –
d. mecanism de ajustare a dozei.
6. Care dintre mecanismele de mai jos face parte din lantul cinematic al mecanismului de
dozare?
a. mecanismul de evacuare -
b. mecanismul de răsturnare a pachetului
c. mecanismul de pliere.
d. mecanismul de distributie a dozei.
7. Care dintre mecanismele de mai jos nu face parte din categoria mecanismelor de
dozare?
a. mecanismul de ajustare a porţiei;
b. mecanismul de reglare a cursei pistonului de absorbţie-refulare;
c. mecanismul de comutare a operaţiei de dozare;
d. mecanismul de poziţionare a hârtiei.

ază:
8. Procesul tehnologic de ambalare prin termosudare constă din următoarele operaţii de
a. acţionarea foliei de ambalaj;
b. profilarea pungii (incintei ambalajului);
c. dozarea şi umplerea;
d. etichetarea
Care este operatia care nu face parte din procesul de ambalare prin termosudare?
9.Maşinile de dozare umplere din structura liniilor de imbuteliere se clasifica dupa 3
criterii. Care este criteriul gresit?
a. dupa nivel
b. dupa volum.
c. dupa nivel si volum
d. dupa numarul de camere.
10. Clasificarea maşinilor de inchis butelii se face dupa o serie de criterii date mai
jos.Care dintre ele nu este corect?
a. după tipul dopului (capsei);
b. după principiul de închidere;
c. după numărul de poziţii de lucru;
d. dupa mecanismul de inchidere.
11.Structura de baza a maşinii de inchis recipiente din sticla are in componenta o serie de
mecanisme .
Care dintre mecanismele date mai jos nu face parte din structura maşinii ?
a. mecanism de pozitionare a buteliilor.
b. mecanism de alimentare.
c. mecanism de inchidere.
d. mecanism de etchetare.
12. Maşinile de etichetat se clasifica dupa o serie de criterii :
a. traiectoria deplasării buteliilor în interiorul maşinii;
b. tipul mecanismului purtător de etichete;
c. modul de deplasare al purtătorului de etichete;
d. forma etichetei.
Care dintre criteriile mentionate mai sus nu este real.
13. Procesul tehnologic de etichetare constă din trei operaţii principale:
a. pregatirea buteliilor,
b. pregatirea etichetelor
c. aplicarea etichetelor pe butelii.
d. netezirea etichetelor
Care este operatia care trebuie inlaturata?

14. Caracteristicile tehnice de baza pentru proiectarea, exploatarea, repararea, fabricarea
sau achizi
a. productivitatea maşinii de etichetat (butelii/h);
b. volum butelie (l);
c. puterea motoarelor electrice (kw);
d. culoarea maşinii.
Care dintre cele prezentate nu reprezinta o caracteristica tehnica de baza?
15. Procesul tehnologic de ambalare la maşinile de ambalat liniare constă din următoarele
operaţii de bază:
a. formarea şi pregătirea ambalajul;
b. dozarea;
c. închiderea ambalajului;
d. capsarea.
Care dintre operatiile prezentate mai sus este gresita?
16. Unul dintre mecanismele de mai jos nu face parte din lantul cinematic al
mecanismului de dozare?
a. mecanismul de ajustare a porţiei;
b. mecanismul de reglare a cursei pistonului de absorbţie-refulare;
c. mecanismul de comutare a operaţiei de dozare;
d. mecanismul de filtrare.
17. Maşina pentru ambalat ingheţată are sistemul de dozare format din trei lanţuri
cinematice:
a. lanţ cinematic de distribuţie-dozare;
b. lanţ cinematic de absorbţie-refulare a dozei;
c. lanţ cinematic de deplasare coordonată a paharului
d. lantul cinematic de etichetare.
Care lant cinematic trebuie inlaturat?
18 O linie automata de imbuteliere in recipiente din sticla are in structura următoarele
maşini:
a. maşină pentru pregătirea ambalajului;
b. maşină de dozare-umplere a ambalajului cu produs;
c. maşină pentru închiderea ambalajului.
d. mașină pentru evacuat.
Care masina nu este conform cu realitatea?
19. Procesul tehnologic de formare a sandwich-ului este constituit dintr-o serie de
operaţii.Care dintre operatiile de mai jos nu face parte din procesul tehnologic de formare a
sandwich-ului?
a. alimentarea cu biscuiţi simpli;
b. deplasarea intermitentă a benzii transportoare;
c. împingerea pe bază a câte două seturi de biscuiţi (biscuit plus capac);
d. ambalarea

20. Procesul tehnologic de formare a sandwich-ului este constituit dintr-o serie de
operaţii.Care dintre operatiile de mai jos nu face parte din procesul tehnologic de formare a
sandwich-ului?
a. deplasarea cuvei cu cremă deasupra gurilor de dozare;
b. ridicarea biscuiţilor de pe placa de dozare;
c. orientarea biscuiţilor de pe placa de dozare;
d. etichetarea.
TEST GRILĂ LA DISCIPLINA ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE
INDUSTRIALE I
1. Factorul de separare al centrifugelor este dat de relaţia:
unde reprezintă:
a. viteza tamburului;
b. acceleraţia unghiulară;
c. viteza unghiulare;
d. densitatea particulelor.
2. Forma suprafeţei libere a suspensiei din interiorul tamburului.
a. forţa radială şi forţa axială;
b. forţa gravitaţională şi forţa centrifugă;
c. forţa axială şi forţa gravitaţională;
d. forţa centrifugă şi forţa radială.
=
3. După modul de susţinere a tamburului centrifugele cu axă verticală pot fi clasificate în
două categorii:
a. cu tambur în consolă şi tambur suspendat;
b. cu tambur rezemat şi cu tambur între reazeme;
c. cu tambur în consolă şi cu tambur între reazeme;
d. cu tambur suspendat şi tambur rezemat.
4. Parametrul din relaţia timpului de filtrare indică:
4 −
= =
[ (1 − ) ( ⁄ ) + ⁄ ]
a. rezistenţa medie a sedimentului;
b. porozitatea;
c. concentraţia amestecului;
d. densitatea lichidului.

5. Să se identifice centrifuga din figură:
a. centrifugă decantoare;
b. centrifugă de filtrare cu tambur vibrator;
c. centrifugă de sedimentare;
d. centrifugă de filtrare cu descărcare prin melc.
6. Pentru o centrifugă cu tambur conic expresia pentru teoria Sigma este:
a. Σ = (3 + )
b. Σ =
c. Σ =
d. Σ = +
7. Pentru un depozit nedeformabil legea lui Darcy, care reprezintă relaţia dintre presiunea
fluidului şi debitul de lichid, funcţie de cea a solidului este dată de relaţia:
=
−
2
unde: este:
a. presiunea capilară dependentă de saturaţie;
b. presiunea radială datorită rotaţiei fluidului;
c. presiunea de calcul;
d. presiunea maximă.

8. In figură sunt reprezentate diagramele moment –timp şi turaţie moment. Ce reprezintă
timpul ?
a. durata demarajului;
b. durata frânarii;
c. durata centrifugării propriu-zise;
d. durata descărcării.
9. Care este relaţia lui Wakemen pentru stabilirea valorii medii a particulei:
a. ̅ = 134,4
b. ̅ = 13,4
c. ̅ = 15,4
d. ̅ = 13,4
10. Asupra particulei aflată la periferia zonei conice a talerului acţionează forţa normală şi
componenta forţei centrifugale. Deplasarea particule spre centrul tamburului este posibilă doar in
condiţiile în care:
a. >
b. ≥
c. <
d. ≤

11. În cazul centrifugelor cu talere debitul este dat de relaţia:
a. = 2,29
b. = 2,29
c. = 2,29
d. = 2,29
12. Productivitatea centrifugilor decantoare cu melc se determină cu relaţia:
unde reprezintă
a. volumul de suspensie din tambur;
b. volumul total al tamburului;
c. volumul filtrantului;
d. volumul de filtrat la un moment .
13. Puterea necesară învingerii frecării în lagăre este dată de relaţia:
= 9,81 1000
unde: este:
a. turaţia tamburului;
b. coeficient stabilit experimental;
c. vâscozitatea dinamică;
d. coeficientul de frecare din lagăre.
=
14.Puterea arborelui unui separator centrifugal reprezintă rezultatul însumărilor tuturor
puterilor necesare pentru antrenarea acestuia, şi anume:
= + + + +
unde: reprezintă:
a. puterea necesară pentru aducerea maselor din starea de repaus la turaţia de regim;
b. puterea necesară pentru învingerea frecării arborelui separatorului în lagăre;
c. puterea necesară pentru învingerea altor rezistenţe interioare.
d. puterea necesară pentru învingerea frecării dintre tobă şi aerul înconjurător.
15. Purificarea reprezintă:
a. separarea a două lichide nemiscibile care au greutăţi specifice diferite, cu sau fără
prezenţa solidelor;
b. implică separarea particulelor aflate în suspensie dintr-un lichid.
c. constă în împărţirea în două fluxuri a distribuţiei de particule de mărimi diferite.
d. recuperarea unui flux purificat dintr-un amestec cu agent lichid şi recuperarea
ulterioară a agentului.

a
16. În care din figurile de mai jos este reprezintă o centrifugă cu deschidere granulară?
b
c
d
17. In care din figurile de mai jos este reprezentă o centrifugă de filtrare cu descărcare
prin cuţit lat?
a
b
c
d
18. Ecuaţia − = = reprezintă:
a. puterea echivalentă;
b. puterea de funcţionare;
c. căderea de presiune datorată curgerii prin mediu de filtrare;
d. căderea de presiune datorată forţei centrifuge a lichidului.

19. Acţionarea centrifugei decantoare din figura este realizată:
a. hidraulic;
b. electro-mecanică;
c. electro –hidraulic;
d. mecanic.
20. În figură este reprezentat un tambur...........:
a. cilindric al unei centrifugi filtrante;
b. cilindric al unei centrifugi de sedimentare;
c. conic al unei centrifugi filtrante;
d. conic al unei centrifugi de sedimentare;

TEST GRILĂ LA DISCIPLINA ECHIPAMENTE PENTRU PROCESE
INDUSTRIALE II
1. Presele sunt maşini care funcţionează pe principiul:
a. Laminării materialului;
b. Centrifugării materialului;
c. Presării materialului;
d. Deformării materialului.
2. Presa Food Machineri Corporation face parte din categoria preselor:
a. Orizontale;
b. Inclinate;
c. Verticale;
d. Combinate.
3. Zdrobirea materialelor se poate efectua prin:
a. Strivire;
b. Presare;
c. Centrifugare;
d. Laminare.
4. Instalaţiile de macerare – fermentare sunt instalaţii de funcţionare:
a. Continue;
b. Periodică;
c. Discontinuă;
d. Aleatorie.
5. Maşinile de spălat sunt destinate:
a. Spălării ambalajelor;
b. Spălarii utilajelor;
c. Spălării materiilor prime;
d. Spălării echipamentelor.
6. Maşina de spălat cu perii este destinată spălării:
a. Sfeclei;
b. Cartofilor;
c. Castraveţilor;
d. Gutuilor.
7. Maşina de spălat butelii din sticlă poate fi cu:
a. Alimentare pe o parte;
b. Alimentare - evacuare pe aceeaşi parte;
c. Alimentare pe o parte şi evacuarea pe partea opusă;
d. Alimetare automată.

8. Curgerea prin medii poroase are la bază:
a. Curgerea statică;
b. Curgerea dinamică;
c. Curgerea gravitaţională;
d. Curgerea hidrodinamică.
9. Filtrele pot fi:
a. Orizontale;
b. Înclinate;
c. Verticale;
d. Oarecare.
10. Cazanul de filtrare din industria berii funcţionează la:
a. Presiune hidrodinamică;
b. Suprapresiune;
c. Presiune hidrostatică;
d. Depresiune.
11. Filtrele cu cuvă pot fi:
a. Orizontale;
b. Înclinate;
c. Verticale;
d. Oricum.
12. Filtrul cu cea mai mare suprafaţă filtrantă este:
a. Filtrul Gaudfrin;
b. Filtrul Sweetland;
c. Filtrul vertical cu elemente filtrante orizontale;
d. Filtrul O-mat 102.
13. Procesul de aşchiere mecanică este destinat prelucrării:
a. Prelucrării pieselor noi;
b. Recondiţionării pieselor uzate;
c. Recondiţionării pieselor unicat;
d. Fabricării echipamnetelor de proces.
14. Conceptul de mentenanţa este asociat:
a. Funcţionării utilajului;
b. Refacerii capacităţii de funcţionare
c. Menţinerii în stare de funcţionare a utilajului;
d. Reutilării utilajului.
15. Procesele de mentenantă revin:
a. Beneficiarului utilajului;
b. Deţinătorului utilajului;
c. Echipei de intervenţie;
d. Celui care exploatează utilajul.