31.10.2012 Views

Tema 6. ABSORBŢIA LUMINII. DETERMINAREA COEFICIENTULUI ...

Tema 6. ABSORBŢIA LUMINII. DETERMINAREA COEFICIENTULUI ...

Tema 6. ABSORBŢIA LUMINII. DETERMINAREA COEFICIENTULUI ...

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

<strong>Tema</strong> <strong>6.</strong><br />

<strong>ABSORBŢIA</strong> <strong>LUMINII</strong>. <strong>DETERMINAREA</strong> <strong>COEFICIENTULUI</strong> DE<br />

ABSORBŢIE PENTRU STICLĂ<br />

La trecerea luminii printr-un mediu dat se produce o atenuare a<br />

intensităţii luminii datorită interacţiunii dintre câmpul electromagnetic al<br />

undei luminoase şi sarcinile electrice (electronii) din mediu (reamintim că<br />

intensitatea unei unde este energia medie care străbate, în unitatea de<br />

timp, unitatea de arie, normală la direcţia de propagare a undei).<br />

Intensitatea unui fascicul paralel de lumină care străbate un mediu<br />

va scădea conform legii de absorbţie:<br />

−kx<br />

I = Ioe<br />

(1)<br />

unde I o este intensitatea undei care pătrunde în mediu, I este intensitatea<br />

de la distanţa x din mediu, iar k este coeficientul de absorbţie.<br />

Coeficientul de absorbţie este caracteristic mediului şi depinde de<br />

lungimea de undă a luminii.<br />

Conform relaţiei (1), coeficientul k este egal cu inversul grosimii<br />

pentru care intensitatea undei plane descreşte de e =2,72 ori; coeficientul<br />

k se măsoară în (m -1 ).<br />

Dispozitivul experimental (fig. <strong>6.</strong>1), cu care ne propunem<br />

verificarea legii de absorbţie (1) şi determinarea coeficientului de<br />

absorbţie, trebuie să permită măsurarea intensităţii luminii care străbate<br />

diferite grosimi de material. Sursa de lumină este un bec cu incandescenţă<br />

B, aflat în focarul unei lentile convergente L1, spre a<br />

obţine un fascicul paralel de lumină. Acest fascicul străbate mediul de<br />

studiat şi apoi este focalizat cu lentila L2 pe o celulă fotovoltaică CF.<br />

Deoarece coeficientul de absorbţie este dependent de lungimea de undă,<br />

în calea fasciculului de lumină se aşază filtre F de culoarea (lungimea de<br />

undă) dorită.<br />

Curentul electric generat de fotocelulă în circuitul aparatului de<br />

măsură este proporţional cu intensitatea luminii ce cade pe<br />

fotocelulă,astfel că din (1) putem scrie şi


Absorbţia luminii 39<br />

−kx<br />

i = i0<br />

e<br />

(2)<br />

unde i o este intensitatea curentului fotoelectric corespunzător radiaţiei<br />

incidente în absenţa materialului<br />

B<br />

absorbant, iar i este curentul<br />

corespunzător radiaţiei atenuate de o<br />

L1<br />

grosime x de material.<br />

Relaţia (2) este echivalentă cu<br />

CF<br />

Lame<br />

sticlă<br />

F<br />

L2<br />

i<br />

i<br />

= −kx<br />

ln (3)<br />

0<br />

din care se observă dependenţa<br />

i<br />

liniară a lui ln de grosimea x,<br />

i0<br />

care se reprezintă grafic printr-o<br />

dreaptă a cărei pantă (coeficient<br />

unghiular) este –k.<br />

Modul de lucru<br />

1. Pentru o anumită lungime<br />

Fig. <strong>6.</strong>1<br />

de undă (un anumit filtru), se măsoară i o , corespunzător razei neatenuate<br />

şi apoi i corespunzător radiaţiei luminoase atenuate de diverse grosimi x<br />

de sticlă, interpuse între sursa luminoasă şi celulă (grosimea unei lame de<br />

sticlă este de 1,4 mm). Rezultatele se trec într-un tabel de forma:<br />

Nr.crt. Filtru o i x i ln( / o ) i i 1.<br />

...<br />

k<br />

Se procedează asemănător pentru toate filtrele disponibile.<br />

2. Cu datele din fiecare tabel se reprezintă graficul ln = f ( x)<br />

.<br />

o<br />

Punctele experimentale se distribuie astfel încât confirmă dependenţa<br />

i<br />

i


40 FIZICĂ – Teme experimentale<br />

liniară dată de (3), şi de aceea se trasează graficul, “printre” puncte, sub<br />

forma unei drepte.<br />

ln( i / i0<br />

)<br />

∆ ln( i / i0<br />

)<br />

∆x x<br />

Fig. <strong>6.</strong>2.<br />

3. Pentru determinarea pantei dreptei obţinute experimental<br />

pentru fiecare filtru, se aleg pe aceasta două puncte oarecare (în general,<br />

altele decât cele obţinute experimental) (fig.<strong>6.</strong>2), cât mai îndepărtate unul<br />

de altul, ale căror abscise (x 1 şi x 2) şi ordonate (ln[i 1/i0] şi ln[i 2/i0]) se<br />

citesc pe axele graficului, iar panta va fi:<br />

i2<br />

i<br />

ln − ln<br />

∆ ln( i / io<br />

) i0<br />

i<br />

− k = =<br />

∆x<br />

x − x<br />

din care se obţine coeficientul de absorbţie k.<br />

4. In cursul prelucrării datelor experimentale se va avea grijă să se<br />

folosească în mod corect unitaţile de măsură, iar în tabloul de rezultate<br />

acestea se vor preciza pentru fiecare mărime, când este cazul.<br />

2<br />

1<br />

1<br />

0<br />

(4)


Absorbţia luminii 41<br />

5. Se reprezintă, în final, graficul de variaţie a coeficientului de<br />

absorbţie în funcţie de lungimea de undă a luminii absorbite, ştiind că<br />

filtrele folosite în laborator transmit lumina cu următoarele lungimi de<br />

undă:<br />

Culoare filtru Lungime de undă<br />

Roşu 770 nm<br />

Portocaliu 660 nm<br />

Galben 590 nm<br />

Verde 550 nm<br />

Albastru 1 490 nm<br />

Albastru 2 430 nm<br />

Întrebări<br />

1. Ce este intensitatea unei unde?<br />

2. Expresia legii de absorbţie, semnificaţii.<br />

3. De cine depinde coeficientul de absorbţie?<br />

4. Descrieţi dispozitivul experimental utilizat.<br />

5. Justificaţi (deduceţi) relaţia (2).<br />

<strong>6.</strong> Precizaţi unitatea de măsură SI pentru coeficientul de absorbţie.

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!