ISTORIA ROMÃNILOR ÅI UNIVERSALÄ Programa de ... - AEE
ISTORIA ROMÃNILOR ÅI UNIVERSALÄ Programa de ... - AEE
ISTORIA ROMÃNILOR ÅI UNIVERSALÄ Programa de ... - AEE
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
<strong>Programa</strong> <strong>de</strong> examene pentru absolvirea gimnaziului<br />
Autori:<br />
- Corina Lungu, coordonator, consultant superior ME, grad didactic superior;<br />
- Igor Şarov, doctor în istorie, <strong>de</strong>canul facultăţii <strong>de</strong> Istorie şi Filozofie, USM;<br />
- Tatiana Mistreanu,doctor în pedagogie, DMETS mun. Chişinău, grad didactic<br />
superior;<br />
- Galina Gumen, şefa Centrului Metodic, DRÎTS Briceni, Grad Didactic Doi<br />
Recenzenţi:<br />
- Ludmila Tihonov, doctor în ştiinţe, ULIM;<br />
- Vera Balan, director LT „P. Ştefănucă”, or. Ialoveni, grad didactic superior;<br />
STRUCTURA PROGRAMEI<br />
I. PRELIMINARII<br />
Obiectivele generale ale examenului;<br />
Statutul disciplinei în cadrul sesiunii <strong>de</strong> examene<br />
Competenţe <strong>de</strong> evaluat<br />
Standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> evaluare /SE/<br />
Obiective <strong>de</strong> evaluare /OE/<br />
II. CONŢINUTURI DE EVALUAT<br />
Subiecte unice propuse pentru examenul <strong>de</strong> absolvire a gimnaziului<br />
Personalităţi şi surse istorice, care <strong>de</strong>rivă din lista subiectelor unice;<br />
Tematici orientative <strong>de</strong> eseuri structurate.<br />
III.<br />
MODEL DE TEST<br />
Matricea <strong>de</strong> evaluare;<br />
Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> test;<br />
Barem <strong>de</strong> corectare.<br />
IV. BIBLIOGRAFIE RECOMANDATĂ.<br />
I. PRELIMINARII<br />
Finalitatea Istoriei, ca disciplină şcolară, are la fază formarea la elevi a<br />
competenţelor <strong>de</strong> analiză şi evaluare a evenimentelor şi faptelor istorice, care au<br />
marcat spaţiul naţional şi cel universal, <strong>de</strong>zvoltarea abilităţilor <strong>de</strong> a gândi critic,<br />
precum şi cultivarea sentimentului <strong>de</strong> încadrare în dimensiunea european, care ar fi<br />
<strong>de</strong>schisă către restul lumii.<br />
În acest context, examenul <strong>de</strong> absolvire a studiilor gimnaziale la Istoria<br />
românilor şi universală, oferă şanse absolvenţilor să confirme competenţele obţinute pe<br />
parcursul studiilor gimnaziale şi anume, <strong>de</strong> înţelegere şi reprezentare a timpului şi<br />
spaţiului istoric, utilizare a<strong>de</strong>cvată a limbajului <strong>de</strong> specialitate, în baza analizei şi<br />
interpretării surselor istorice, <strong>de</strong>terminare a relaţiilor <strong>de</strong> cauzalitate în istorie şi<br />
elaborare <strong>de</strong> eseu istoric, pornind <strong>de</strong> la o tratare structurat a subiectului.<br />
Ministerul Educaţiei 1 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
Conform Curriculumului <strong>de</strong> gimnaziu la Istorie, ediţia 2010, examenul la Istoria<br />
românilor şi universală, <strong>de</strong> absolvire a studiilor gimnaziale permite elevului să<br />
<strong>de</strong>monstreze progresul propriu în înţelegerea şi interpretarea evenimentelor şi<br />
proceselor istorice conform domeniilor: Timp şi spaţiu în istorie, Limbaj istoric,<br />
Izvoare istorice, Personalităţi istorice, Cauză şi efect, Atitudine şi comportament.<br />
Materia <strong>de</strong> Istoria românilor şi universală va fi inclus în examen conţinuturile<br />
curriculare recomandate pentru studierea epocii contemporane,în concordanţă cu<br />
competenţele supuse evaluării şi, aşteptate din partea elevilor pentru atingerea<br />
anumitor niveluri <strong>de</strong> performanţe. Numărul <strong>de</strong> itemi la istoria românilor şi universal în<br />
test va fi racordat la numărul <strong>de</strong> ore alocat studierii spaţiului naţional şi cel universal.<br />
Actuala programă are statut <strong>de</strong> document normativ şi se adresează <strong>de</strong>opotrivă<br />
elevilor, viitorilor absolvenţi ai treptei gimnaziale, precum şi cadrelor didactice.<br />
Detalierile cu referire la modalitatea <strong>de</strong> organizare şi <strong>de</strong>sfăşurare a examenului <strong>de</strong><br />
Istoria românilor şi universal, mo<strong>de</strong>le concrete <strong>de</strong> evaluare vor contribui la eşalonarea<br />
şi sistematizarea pregătirii pentru susţinerea cu succes a examenului <strong>de</strong> absolvire a<br />
învăţămîntului gimnazial.<br />
Examenul la Istoria românilor şi universală are ca obiective generale:<br />
aprecierea nivelului <strong>de</strong> performanţe atins <strong>de</strong> către fiecare elev la disciplina<br />
Istoria românilor şi universală;<br />
<strong>de</strong>sfăşurarea examenului în condicii <strong>de</strong> maximă eficienţă, asigurîndu-i un<br />
caracter naţional;<br />
stabilirea corelaţiei dintre examen şi preve<strong>de</strong>rile curriculumului şcolar la<br />
disciplină.<br />
Statutul disciplinei<br />
Istoria românilor şi universală are, în cadrul examenelor <strong>de</strong> absolvire a studiilor<br />
gimnaziale, statut <strong>de</strong> disciplină obligatorie, pentru toţii absolvenţii.<br />
Examenul la Istoria românilor şi universală se va <strong>de</strong>sfăşura sub forma unei<br />
probe scrise, cu o durat <strong>de</strong> 2 ore astronomice (120 min).<br />
Competenţe <strong>de</strong> evaluat<br />
Evaluarea competenţelor formate la elevi pe parcursul studiilor gimnaziale prin<br />
intermediul educaţiei istorice vizează realizarea competenţelor specifice ale disciplinei:<br />
înţelegerea şi utilizarea a<strong>de</strong>cvat a limbajului <strong>de</strong> specialitate;<br />
înţelegerea şi reprezentarea timpului şi spaţiului istoric;<br />
cunoaşterea şi interpretarea surselor istorice;<br />
<strong>de</strong>terminarea relaţiilor <strong>de</strong> cauzalitate şi schimbare în istorie;<br />
manifestarea atitudinii faţă <strong>de</strong> impactul evenimentelor istorice asupra societăţii.<br />
Standar<strong>de</strong> <strong>de</strong> evaluare /SE/<br />
SE I Localizarea şi prezentarea evenimentelor/personalităţilor/fenomenelor şi<br />
proceselor istorice în timp şi n spaţiu, în baza analizei şi interpretării surselor<br />
istorice.<br />
SE II Explicarea noţiunilor istorice şi utilizarea lor corectă în problemele abordate.<br />
Ministerul Educaţiei 2 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
SE III<br />
SE IV<br />
SE V<br />
I<strong>de</strong>ntificarea legăturilor <strong>de</strong> cauzalitate şi schimbare în istorie.<br />
Integrarea informaţiilor din diverse surse istorice şi expunerea lor într-un eseu<br />
structurat, exprimînd argumentat opinia proprie.<br />
Activitatea in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt _i abordarea creativ.<br />
Obiective <strong>de</strong> evaluare /OE/<br />
SE I<br />
OE 1. Să construiască axe cronologic, plasînd evenimentele istorice studiate.<br />
OE 2. Să localizeze pe hartă spaţiul istoric în evoluţie pe diferite durate <strong>de</strong><br />
timp.<br />
SE II OE 3. Să i<strong>de</strong>ntifice principalele noţiuni istorice în baza unor caracteristici.<br />
OE 4. Să <strong>de</strong>finească şi să utilizeze corect noţiunile istorice.<br />
SE III OE 5. Să i<strong>de</strong>ntifice rolul unor personalităţi istorice în raport cu evenimentele<br />
istorice, pornind <strong>de</strong> la interpretarea surselor istorice.<br />
SE IV OE 6. Să raporteze/integreze informaţiile din sursele studiate în redactarea un<br />
eseu istoric structurat.<br />
SE V OE 7. Să-şi exprime opinia/punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re în raport cu subiectul abordat.<br />
II. CONŢINUTURI DE EVALUAT<br />
Subiecte unice propuse pentru examenul <strong>de</strong> absolvire a gimnaziului<br />
1. Primul Război Mondial (1914 - 1918). Basarabia – teatrul operaţiunilor militare<br />
în Primul Război Mondial.<br />
2. Lupta <strong>de</strong> emancipare naţională a românilor din Basarabia,Transilvania, Bucovina<br />
la începutul secolului XX. Formarea statului unitar român.<br />
3. Conferinţa <strong>de</strong> Pace <strong>de</strong> la Paris şi noua ordine internaţională.<br />
4. SUA în perioada interbelică (viaţa social–economică şi politică).<br />
5. URSS în perioada interbelică (viaţa social–economică şi politică).<br />
6. România în perioada interbelică (viaţa social–economică şi politică).<br />
7. Basarabia în cadrul României (1918 – 1940) (viaţa social – economică, politică<br />
şi culturală).<br />
8. RASSM (1924-1940).<br />
9. Relaţiile internaţionale în perioada interbelică (1918 – 1939).<br />
10. Relaţiile sovieto-române în perioada anilor 1918-1940.<br />
11. Pactul Molotov-Ribbentrop şi consecinţele lui pentru popoarele din Europa.<br />
12. Reanexarea Basarabiei şi formarea RSSM (1940).<br />
13. Al Doilea Război Mondial. Crime împotriva umanităţii.<br />
14. România, Basarabia şi Transnistria între 1941 şi 1944.<br />
15. Miracolul economic în state <strong>de</strong>zvoltate în a doua jumătate a secolului al XX-lea.<br />
(RFG, Japonia).<br />
16. Fondarea Organizaţiei Naţiunilor Unite şi rolul ei în lume. Declaraţia Universală<br />
a Drepturilor Omului.<br />
17. Relaţiile internaţionale în perioada (1945 - 1991).Europa divizată – Războiul<br />
Rece şi urmările lui.<br />
18. Colapsul regimurilor comuniste. Anul 1989 în istoria Europei.<br />
19. Revoluţia tehnico-ştiinţifică în perioada contemporană.<br />
20. Cultura şi ştiinţa în RSSM (1944 - 1991).<br />
Ministerul Educaţiei 3 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
21. RSSM. Economie şi societate (1944 -1991). Foametea din anii 1946-1947 şi<br />
<strong>de</strong>portările staliniste.<br />
22. Republica Moldova în 20 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong> in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă. Cursul Republicii Moldova<br />
spre integrarea europeană.<br />
Personalităţi istorice<br />
Istoria românilor<br />
Ion Inculeţ<br />
Pan Halippa<br />
Nicolae Titulescu<br />
Ferdinand I<br />
Ion Antonescu<br />
Regele Mihai<br />
Mircea Snegur<br />
Maria Cebotari<br />
Emil Loteanu<br />
Maria Bieşu<br />
Istoria românilor<br />
Woodrow Wilson<br />
Adolf Hitler<br />
Iosif Stalin<br />
Franklin Delano Roosevelt<br />
Charles <strong>de</strong> Gaulle<br />
Margaret Thatcher<br />
Mihail Gorbaciov<br />
Albert Einstein<br />
Bill Geit<br />
Tematici <strong>de</strong> eseuri structurate<br />
1. România la 1916: între neutralitate şi război.<br />
2. Formarea statului unitar român în 1918-<strong>de</strong>cizii politice şi voinţă a poporului.<br />
3. Renaşterea culturii naţionale în Basarabia în perioada interbelică: personalităţi şi<br />
evenimente.<br />
4. Noul Curs al lui F. D. Roosevelt - mo<strong>de</strong>l funcţional <strong>de</strong> <strong>de</strong>păşire a crizei<br />
economice.<br />
5. URSS în perioada interbelică - stat totalitar comunist.<br />
6. Noua ordine internaţională în perioada interbelică.<br />
7. Impactul reformelor social-economice în consolidarea statului român (1918-<br />
1940).<br />
8. Propunem: „Societatea RASSM în anii 1924-1940: realizări şi probleme”<br />
9. Relaţiile sovieto-române în perioada interbelică: etape, realizări şi probleme.<br />
10. Pactul Molotov –Ribbentrop - consecinţele lui pentru Basarabia.<br />
11. Formarea RSSM - evenimente şi consecinţe.<br />
12. Bilanţul celui <strong>de</strong>-al Doilea Război Mondial-consecinţe şi impact în istoria<br />
contemporană.<br />
13. „Miracolul economic” al statelor <strong>de</strong>zvoltate –realizări şi consecinţe pentru<br />
societate. (selectiv, la alegere unul din statele propuse în lista subiectelor unice).<br />
14. Rolul ONU în menţinerea păcii în lumea contemporană.<br />
15. Sfârşitul „războiului rece”: evenimente şi condiţie pentru formarea unei lumi<br />
multipolare.<br />
16. Propunem: Anul 1989 în istoria Europei Centrale şi <strong>de</strong> Sud-Est.<br />
17. Impactul <strong>de</strong>scoperirilor ştiinţifice asupra <strong>de</strong>zvoltării vieţii cotidiene<br />
contemporane.<br />
18. Personalităţi marcante în cultura şi ştiinţa republicii noastre în anii 1940-2000 (la<br />
alegere).<br />
19. Evenimente istorice tragice: foametea din anii 1946-1947 şi <strong>de</strong>portările staliniste.<br />
Ministerul Educaţiei 4 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
Criterii <strong>de</strong> apreciere a unui eseu istoric structurat<br />
1. Volum 12-15 propoziţii - 1 puncte;<br />
2. Expunerea subiectului în relevanţă tematică şi expunere logică – 3 puncte;<br />
3. Tratarea subiectului prin prisma aspectelor nominalizate (cel putin două) – 4<br />
puncte;<br />
4. Utilizarea a<strong>de</strong>cvată a noţiunilor istorice (2 noţiuni) - 2 puncte;<br />
5. Plasarea corectă în timp şi spaţiu a subiectului istoric abordat (2 date cronologice)<br />
– 2 puncte;<br />
6. Încadrarea personalităţi istorice, care şi-a adus aportul la evenimentele <strong>de</strong>scrise<br />
(cel puţin una) – 1 punct;<br />
1. 7.Prezenţa în eseu a constatărilor în temeiul aspectelor expuse – 2 puncte;<br />
2. Prezenţa în eseu a argumentelor – 2 puncte;<br />
7. Corectitudinea ortografică – 1 punct.<br />
Izvoare istorice propuse pentru proba <strong>de</strong> examen la Istorie,<br />
sesiunea 2013, clasa a IX-a<br />
„…Războiul care <strong>de</strong> doi ani a încins tot mai strîns hotarele noastre a zdruncinat adînc<br />
vechiul aşezământ al Europei şi a înve<strong>de</strong>rat că pentru viitor numai pe temeiul naţional<br />
se poate asigura viaţa paşnică a popoarelor. Pentru neamul nostru el a adus ziua<br />
aşteptată <strong>de</strong> veacuri <strong>de</strong> conştiinţă naţională, ziua unirii lui.<br />
După vremuri în<strong>de</strong>lungate <strong>de</strong> nenorociri şi <strong>de</strong> grele încercări, înaintaşii noştri au reuşit<br />
să întemeieze statul român, prin Unirea Principatelor, prin războiul in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei, prin<br />
munca lor neobosită, prin renaşterea naţională. Astăzi ne este dat nouă să întregim<br />
opera lor, închegând pentru tot<strong>de</strong>auna ceea ce Mihai Viteazul a înfăptuit numai pentru<br />
o clipă: Unirea românilor <strong>de</strong> pe cele două părţi ale Carpaţilor. De noi atârnă astăzi să<br />
scăpăm <strong>de</strong> sub stăpânirea străină pe fraţii noştri <strong>de</strong> peste munţi şi din plaiurile<br />
Bucovinei, un<strong>de</strong> Ştefan cel mare doarme somnul lui <strong>de</strong> veci.<br />
În noi, în virtuţile, în vitejia noastră stă putinţa <strong>de</strong> a le reda dreptul ca într-o Românie<br />
întregită şi liberă <strong>de</strong> al Tisa şi până la mare, să propăşească în pace potrivit datinilor şi<br />
aspiraţiilor ginitei noastre. ”<br />
(Manifestul regelui Ferdinand I şi a Guvernului<br />
către poporul român, 15 august 1916)<br />
„…În numele poporului Basarabiei, Sfatul Ţării <strong>de</strong>clară: Republica Democratică<br />
Moldovenească (Basarabia), în hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagră şi vechile<br />
graniţe cu Austria, ruptă <strong>de</strong> Rusia acum o sută şi mai bine <strong>de</strong> ani din trupul vechii<br />
Moldave, în puterea dreptului istoric şi dreptului <strong>de</strong> neam, pe baza principiului ca<br />
noroa<strong>de</strong>le singure să-şi hotărască soarta lor, <strong>de</strong> azi înainte şi pentru tot<strong>de</strong>auna, se<br />
uneşte cu Mama sa România. ”<br />
(Din Declaraţia <strong>de</strong> unire a Basarabiei cu România, 27 martie 1918)<br />
„Semnat pe 28 iunie 1919 în galeria Oglinzilor, Tratatul <strong>de</strong> la Versailles hotărăşte<br />
soarta duşmanului principal Germania.<br />
Ministerul Educaţiei 5 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
Art.428 Ca o garanţie pentru executarea tratatului <strong>de</strong> faţă Germania, teritoriul german,<br />
situat la Vest <strong>de</strong> Rin, împreună cu capetele <strong>de</strong> pod, va fi ocupat <strong>de</strong> trupele aliate şi<br />
asociate, pentru o perioadă <strong>de</strong> 15 ani <strong>de</strong> la intrarea în vigoare a Tratatului <strong>de</strong> faţă.<br />
Art. 434 Germania se angajează să recunoască forţa <strong>de</strong>plină a tratatelor <strong>de</strong> pace şi a<br />
convenţiilor suplimentare, care pot fi încheiate <strong>de</strong> Puterile Aliate şi Asociate cu statele<br />
care au luptat alături <strong>de</strong> Germania şi se dă a recunoaşte orice dispoziţii făcută cu<br />
privire la teritoriile fostei monarhii Austro - Ungare, a Regatului Bulgariei şi a<br />
Imperiului Otoman şi să recunoască noile state în limitele frontierelor lor, <strong>de</strong>oarece<br />
există stabilitate.<br />
Art. 440. Germania acceptă şi recunoaşte ca fiind valabile şi obligatorii toate <strong>de</strong>cretele<br />
şi ordinele privind navele germane şi a bunurilor cu toate ordinile cu privire la plata<br />
cheltuielilor efectuate <strong>de</strong> către Puterile Aliate şi Asociate.”<br />
(Tratatul <strong>de</strong> la Versailles)<br />
„…Pentru cauza <strong>de</strong> unitate publică şi naţională se expropriază proprietăţile imobiliare<br />
din cuprinsul Basarabiei, în condiţiunile şi măsura prevăzute în legea <strong>de</strong> faţă.<br />
Art. 2(…) proprietăţile ce sunt supuse exproprierii trec asupra statului, libere <strong>de</strong> orice<br />
obligaţiuni sau orice sarcini <strong>de</strong> orice natură (…)<br />
Art. 5 Se vor expropria pămînturile mănăstirilor locale, lăsîndu- se fiecărei mănăstiri<br />
cîte 50 ha pămînt cultivabil, vitele şi grădini <strong>de</strong> pomi roditori.<br />
Art. 7 Se vor expropria pămînturile din proprietăţile particulare, lăsîndu-se pentru<br />
fiecare proprietate cîte 100 ha pămînt cultivabil, viile, gradinele <strong>de</strong> pomi şi pepinieriile<br />
existente pînă la 22 <strong>de</strong>cembrie 1918(…).<br />
Art. 8 Trec în proprietatea statului pădurile în afară <strong>de</strong> cele ce fac parte din proprietatea<br />
ţărănească sau răzăşească. (…).<br />
Art. 9 Trec în proprietatea statului pădurile apele, lacurile, bălţile şi stuhăriile în afară<br />
<strong>de</strong> cele aparţin obştilor sau comunelor. (…).<br />
(Legea reformei agrare pentru Basarabia,<br />
votată <strong>de</strong> Parlamentul României la 11 martie 1920)<br />
„1. Noi cerem unirea tuturor germanilor într-o Germanie Mare, conform cu dreptul<br />
popoarelor <strong>de</strong> a dispune <strong>de</strong> ei înşişi. 2. Noi cerem egalitatea <strong>de</strong> drepturi pentru poporul<br />
german faţă <strong>de</strong> alte naţiuni şi anularea tratatului <strong>de</strong> la Versailles şi <strong>de</strong> la Saint-<br />
Germain. 3. Noi pretin<strong>de</strong>m pământuri şi un spaţiu [colonii] pentru a ne hrăni poporul şi<br />
a răspun<strong>de</strong> exce<strong>de</strong>ntului nostru <strong>de</strong> populaţie. Nu pot fi cetăţeni <strong>de</strong>cât fraţii <strong>de</strong> rasă. Nu<br />
pot fi fraţi <strong>de</strong> rasă <strong>de</strong>cât aceia care sunt din sânge german, fără <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong><br />
confesiune. Nici un evreu, <strong>de</strong>ci, nu poate fi un frate <strong>de</strong> rasă. [...] 5. Cine nu este<br />
cetăţean, nu poate trăi în Germania <strong>de</strong>cât ca oaspete şi trebuie să fie supus<br />
reglementărilor asupra străinilor.”<br />
Programul Partidului naţional-socialist, 1920<br />
„Titlul I. Despre teritoriul României<br />
Art. 1 Regatul României este un stat naţional, unitar şi indivizibil.<br />
Art. 2 Teritoriul României este nealiniabil.<br />
Titlul I. Despre drepturile românilor<br />
Ministerul Educaţiei 6 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
Art. 5 Românii, fără <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> origine etnică, <strong>de</strong> limbă sau <strong>de</strong> religie, se bucură <strong>de</strong><br />
libertatea conştiinţei, învăţămînt, libertatea presei, întrunirilor, <strong>de</strong> libera asociaţie şi <strong>de</strong><br />
toate… drepturile stabilite prin legi<br />
Art. 8 Nu se admite în Senat nici o <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> naştere sau clase sociale.<br />
Art. 11 Libertatea individuală este garantată.<br />
Art. 14 Nici o pe<strong>de</strong>apsă nu poate fi înfiinţată sau aplicată <strong>de</strong>cît în puterea unei legi.”<br />
(Constituţia <strong>de</strong> la 1923 din România)<br />
„…Crearea acestei republici va genera o serie întreagă <strong>de</strong> consecinţe <strong>de</strong> ordin intern<br />
(din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al intereselor nemijlocite ale URSS) şi internaţional.<br />
Republica Moldovenească ar putea juca acelaşi rol <strong>de</strong> factor politico - propagandistic,<br />
pe care îl joacă Republica Belorusă faţă <strong>de</strong> Polonia şi cea Carelă – faţă <strong>de</strong> Finlanda. Ea<br />
ar putea focaliza atenţia şi ar crea pretexte evi<strong>de</strong>nte în pretenţiile alipirii la Republica<br />
Moldovenească a Basarabiei. Din acest punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>vine imperioasă necesitatea<br />
<strong>de</strong> a se crea anume o republică socialistă şi nu o regiune autonomă în componenţa<br />
URSS. Unirea teritoriilor <strong>de</strong> pe ambele maluri ale Nistrului ar servi drept breşă<br />
strategică a URSS faţă <strong>de</strong> Balcani, pe care URSS le-ar putea folosi drept cap <strong>de</strong> pod în<br />
scopuri militare şi politice.”<br />
(Memoriu cu privire la necesitatea creării RASSM,<br />
Moscova 4 februarie, 1924)<br />
„Partea sovietică:…Guvernul sovietic insistă asupra soluţionării problemei<br />
esenţialmente litigioase, adică a problemei Basarabiei, pe cale unui referendum al<br />
populaţiei basarabene, organizat în mod legal şi în condiţiile care să garanteze <strong>de</strong>plina<br />
libertate şi caracterul normal a voinţei sale.<br />
Partea română: …Delegaţia sovietică prezintă propunerea <strong>de</strong> plebiscit ca conformă<br />
politicii urmate în mod sistematic <strong>de</strong> guvernul Uniunii Sovietice care l-au precedat.<br />
Delegaţia română nu a văzut totuşi ca guvernele acestea ar fi întrebuinţat referendumul<br />
ca mijloc <strong>de</strong> rezolvare a dificultăţilor politice. Nu prin acest mijloc guvernele sovietice<br />
şi-au instaurat puterea lor, şi această observaţie este hotărâtoare pentru această<br />
problemă. ”<br />
(Din documentele Conferinţei sovieto-române,<br />
Viena, 27 martie 1924)<br />
„Art. 1. Înaltele Părţi Contractante <strong>de</strong>clară solemn în numele popoarelor lor respective<br />
că condamnă recursul la război pentru regularea diferen<strong>de</strong>lor internaţionale şi renunţă<br />
la el ca instrument <strong>de</strong> politică naţională în relaţiunile lor mutuale.<br />
Art. 2. Înaltele Părţi Contractante recunosc că regularea sau rezolvarea tuturor<br />
diferen<strong>de</strong>lor sau conflictelor <strong>de</strong> orice natură sau <strong>de</strong> orice origine ar fi ele care se vor<br />
putea ivi între ele, nu va trebui niciodată urmărită <strong>de</strong>cât prin mijloace pacifice.<br />
Art. 3. Prezentul tratat va fi ratificat <strong>de</strong> Înaltele Părţi Contractante <strong>de</strong>semnate în<br />
preambul, conform cerinţelor constituţiilor lor respective şi va lua efect <strong>de</strong> îndată ce<br />
toate instrumentele <strong>de</strong> ratificare vor fi fost <strong>de</strong>puse la Washington. (...)”<br />
(Pactul Briand-Kellogg, Paris, 27 august 1928)<br />
Ministerul Educaţiei 7 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
.„În <strong>de</strong>cembrie 1929, dornic să accelereze procesul, Stalin anunţă „lichidarea clasei<br />
chiaburilor”. Acum, ţăranii nu mai au <strong>de</strong> ales <strong>de</strong> cât între colhoz şi „<strong>de</strong>schiaburire”. Or,<br />
criteriile care-l <strong>de</strong>finesc pe chiabur sunt flexibile: faptul că cineva recurge la mâna <strong>de</strong><br />
lucru plătită refuză colectivizarea parcelei sale <strong>de</strong> pământ, chir şi faptul că este<br />
credincios poate fi <strong>de</strong> ajuns pentru ca el să fie <strong>de</strong>semnat chiabur. În ianuarie 1930, o<br />
comisie a Biroului Politic condusă <strong>de</strong> Molotov organizează colectivizarea „pentru<br />
fiecare sat sunt fixate „cote <strong>de</strong> chiaburi” (curând, şi <strong>de</strong> simpatizanţi ai lor), iar o troikă<br />
formată din secretarul organizaţiei locale <strong>de</strong> partid, un membru al sovietului<br />
(primăriei) şi un ofiţer GPU nu mai are altceva <strong>de</strong> făcut <strong>de</strong>cât să întocmească listele<br />
cuprinzând numele acestor nenorociţi. „Chiaburii” sunt împărţiţi în trei categorii: unii<br />
sunt executaţi (cca. 30 000) sau închişi, iar familiile lor sunt <strong>de</strong>portate; alţii sunt doar<br />
<strong>de</strong>portaţi; ultimii, consi<strong>de</strong>raţi „neduşmănoşi”, sunt afectaţi pe lângă diferite şantiere<br />
din regiune. În total, au fost „<strong>de</strong>schiaburite” un milion <strong>de</strong> cămine – aproximativ 4 %<br />
din totalul exploataţiilor agricole.”<br />
Courtois Stefane. Dicţionarul comunismului.<br />
Iaşi, Polirom, 2008.<br />
„Art. 1. Grecia, România, Turcia şi Iugoslavia îş-i garantează mutual securitatea uturor<br />
fruntariilor lor balcanice.<br />
Art. 2. Înaltele părţi contractante se angajează să se sfătuiască asupra măsurilor <strong>de</strong> luat<br />
faţă <strong>de</strong> eventualitatea ce ar putea afecta interesele lor aşa cum sunt <strong>de</strong>finite prin<br />
prezentul acord.”<br />
Pactul Înţelegeri Balcanice, semnat la 9 februarie 1934.<br />
„(…) Guvernul U.R.S.S. recunoaşte că în virtutea diferitelor sale obligaţii <strong>de</strong> asistenţă<br />
trupe sovietice nu vor putea trece niciodată Nistrul fără cererea formală a Guvernului<br />
regal al României în acest sens. La fel cum guvernul României recunoaşte că trupele<br />
române nu vor putea niciodată trece Nistrul spre U.R.S:S. fără o cerere formală a<br />
Guvernului U.R.S.S ”<br />
(Tratatul <strong>de</strong> asistenţă mutuală româno-sovietic,<br />
21 iulie 1936, Montreux)<br />
„…De ce l-au ajutat Chamberlain şi Daladier pe Hitler să-şi atingă scopul? Sperau să-l<br />
liniştească dându-i o parte din Cehoslovacia. Vroiau să direcţioneze agresiunea<br />
Germaniei înspre Est, spre URSS… Drept rezultat, URSSS era singură în faţa<br />
ameninţării naziste crescîn<strong>de</strong>. În această situaţie, URSS a trebuit să încheie un tratat <strong>de</strong><br />
neagresiune cu Germania… care i-a oferit URSSS timp să-şi întărească apărarea.”<br />
(Citat în R. Rees, The Mo<strong>de</strong>rn World, London, Heinemann,1996)<br />
„Cu ocazia semnării Tratatului <strong>de</strong> neagresiune dintre Reich-ul german şi Uniunea<br />
Republicilor Sovietice Socialiste plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi<br />
au discutat în cadrul unor convorbiri strict confi<strong>de</strong>nţiale problema <strong>de</strong>limitării sferelor<br />
lor respective <strong>de</strong> interes în Europa Răsăriteană. Aceste convorbiri au avut următorul<br />
rezultat:<br />
Ministerul Educaţiei 8 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
1. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor aparţinând statelor<br />
baltice (Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va<br />
reprezenta frontiera sferelor <strong>de</strong> interes atît ale Germaniei, cît şi ale URSS.<br />
2. În cazul unor transformări teritoriale şi politice ale teritoriilor statului polonez,<br />
sferele <strong>de</strong> interes, atît ale Germaniei, cît şi ale U.R.S.S., vor fi <strong>de</strong>limitate aproximativ<br />
pe linia rîurilor Narew, Vistula şi San.<br />
3. În privinţa Europei Sud - Estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l<br />
manifestă pentru Basarabia. Partea germană îşi <strong>de</strong>clară totalul <strong>de</strong>zinteres politic faţă<br />
<strong>de</strong> aceste teritorii.<br />
4. Acest protocol va fi consi<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> ambele părţi ca strict secret.”<br />
(Protocol adiţional secret al Pactului <strong>de</strong> neagresiune<br />
dintre Germania şi Uniunea Sovietică, 23 august 1939)<br />
„În anul 1918, România, folosindu-se <strong>de</strong> slăbiciunea militară a Rusiei, a <strong>de</strong>sfăcut <strong>de</strong> la<br />
Uniunea Sovietică (Rusia), o parte din teritoriul ei Basarabia, călcând prin aceasta<br />
unitatea seculară a Basarabiei, populată în principal <strong>de</strong> ucraineni, cu Republica<br />
Sovietică Ucraineană. (…)<br />
Acum, cînd slăbiciunea militară a U.R.S.S. ţine <strong>de</strong> domeniul trecutului, iar situaţia<br />
internaţională care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor din trecut pentru a<br />
pune în fine bazele unei păci soli<strong>de</strong> între ţări, U.R.S.S. consi<strong>de</strong>ră necesar şi oportun ca<br />
în interesele restabilirii a<strong>de</strong>vărului să proce<strong>de</strong>ze împreună cu România la rezolvarea<br />
imediată a chestiunii înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.”<br />
Guvernul Sovietic consi<strong>de</strong>ră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod<br />
organic <strong>de</strong> chestiunea transmiterii către U.R.S.S. a acelei părţi a Bucovinei, a cărei<br />
populaţie este legată în marea sa majoritate <strong>de</strong> Ucraina Sovietică (… ).<br />
Un astfel <strong>de</strong> act ar fi cu atît mai just, cu cît transmiterea părţii <strong>de</strong> nord a Bucovinei<br />
către U.R.S.S ar reprezenta, este drept că numai într-o măsură neînsemnată, un mijloc<br />
<strong>de</strong> <strong>de</strong>spăgubire a acelei pier<strong>de</strong>ri care a fost pricinuită U.R.S.S. şi populaţiei Basarabiei<br />
prin dominaţia <strong>de</strong> 22 <strong>de</strong> ani a României în Basarabia.<br />
Guvernul U.R.S.S. propune guvernului regal al României:<br />
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;<br />
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea <strong>de</strong> nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu<br />
harta alăturată.<br />
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile <strong>de</strong> faţă<br />
ale U.R.S.S. şi că aceasta va da posibilitatea <strong>de</strong> a se rezolvare cale paşnică conflictul<br />
prelungit dintre U.R.S.S. şi România.<br />
(Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată<br />
guvernului Român, 26 iunie 1940)<br />
„Venind în întimpinarea doleanţelor oamenilor muncii din Basarabia, ale oamenilor<br />
muncii din Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească privind reunirea<br />
populaţiei moldoveneşti din Basarabia cu populaţia moldovenească din R.A.S.S.<br />
Moldovenească şi călăuzindu-se <strong>de</strong> principiul <strong>de</strong>zvoltării libere a naţionalităţilor,<br />
Sovietul Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste hotărăşte:<br />
1. Să formeze Republica Sovietică Socialistă Moldovenească unională.<br />
Ministerul Educaţiei 9 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
2. În componenţa Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti unionale se includ<br />
oraşele Tiraspol şi Grigoriopol, raioanele Dubăsari, Camenca, Rîbniţa, Slobozia şi<br />
Tiraspol ale Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti, oraşul Chişinău<br />
şi ju<strong>de</strong>ţele Bălţi, Ben<strong>de</strong>r, Chişinău, Cahul, Orhei şi Soroca ale Basarabiei. (…)<br />
4. Sovietul Suprem al R.S.S. Ucrainene şi Sovietul Suprem al R.S.S. Moldoveneşti<br />
vor prezenta spre examinare Sovietului Suprem al Uniunii Republicilor Sovietice<br />
Socialiste proiectul privind stabilirea unei frontiere precise între Republica Sovietică<br />
Socialistă Ucraineană şi Republica Sovietică Socialistă Moldovenească unională. ”<br />
(Legea U.R.S.S. cu privire la formarea RSSM.<br />
Moscova, 2 august 1940)<br />
„Ostaşi, V-am făgăduit din prima zi a noii domnii şi a luptei mele naţionale să vă duc<br />
la biruinţă. Să şterg pata <strong>de</strong> <strong>de</strong>zonoare din cartea neamului şi umbra <strong>de</strong> umilire <strong>de</strong> pe<br />
fruntea şi epoleţii voştri.<br />
Azi a sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta drepturilor strămoşeşti şi a bisericii,<br />
lupta pentru vetrele şi altarele româneşti <strong>de</strong> tot<strong>de</strong>auna.<br />
Ostaşi, Vă ordon: Treceţi Prutul. Zdrobiţi vrăjmaşul din Răsărit şi Miazănoapte.<br />
Dezrobiţi din jugul roşu al bolşevismului pe fraţii voştri cotropiţi. Reîmpliniri în trupul<br />
ţării glia străbună a Basarabilor şi codrii voievodali ai Bucovinei, ogoarele şi plaiurile<br />
voastre.<br />
Ostaşi, Plecaţi azi pe drumul biruinţei lui Ştefan cel Mare, ca să cuprin<strong>de</strong>ţi cu jertfa<br />
voastră ceea ce au supus strămoşii noştri cu lupta lor. Înainte! Fiţi mândri că veacurile<br />
ne-au lăsat aici straja dreptăţii şi zid <strong>de</strong> cetate creştină. Fiţi vrednici <strong>de</strong> trecutul<br />
românesc.”<br />
(Ordinul <strong>de</strong> zi către armată, semnat <strong>de</strong> generalul<br />
Ion Antonescu, 22 iunie 1941)<br />
„(…) În bătălia <strong>de</strong> al Moscova Armata Roşie, pentru prima oară în <strong>de</strong>cursul celor şase<br />
luni <strong>de</strong> război, a cauzat cea mai mare înfrângere grupării principale a trupelor<br />
hitleriste…<br />
Zdrobirea trupelor hitleriste lîngă Moscova a avut o mare însemnătate internaţională.<br />
În toate ţările Coaliţiei antihitleriste masele populare au întimpinat cu mult entuziasm<br />
ştirea <strong>de</strong>spre această remarcabilă victorie a armatelor sovietice. Omenirea progresistă<br />
îşi lega <strong>de</strong> această victorie speranţele <strong>de</strong> izbăvire <strong>de</strong> robia fascistă...”<br />
(Din amintirile Mareşalului Jucov <strong>de</strong>spre Bătălia <strong>de</strong> lîngă Moscova)<br />
„Români, în ceasul cel mai greu al istoriei noastre, am socotit, în <strong>de</strong>plină înţelegere cu<br />
poporul meu, că nu este <strong>de</strong>cât o singură cale pentru salvarea Ţării <strong>de</strong> la o catastrofă<br />
totală: ieşirea noastră din alianţa cu Puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu<br />
Naţiunile Unite. Români, un nou Guvern <strong>de</strong> Uniune Naţională a fost însărcinat să<br />
aducă la în<strong>de</strong>plinire voinţa hotărâtă a Ţării <strong>de</strong> a încheia pacea cu Naţiunile Unite.<br />
România a acceptat armistiţiul oferit <strong>de</strong> Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele<br />
Unite ale Americii [...]. Români, dictatura a luat sfârşit şi cu ea toate asupririle.”<br />
(Din proclamaţia regelui României Mihai I<br />
către ţară la 23 august 1944.)<br />
Ministerul Educaţiei 10 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
„… Stabilirea ordinii în Europa şi restructurarea vieţii economice trebuie atinse prin<br />
intermediul unor procese care să permită popoarelor eliberate să distrugă ultimele<br />
vestigii ale fascismului şi nazismului, să creeze crearea instituţii <strong>de</strong>mocratice alese <strong>de</strong><br />
ele însele.<br />
Acesta este un principiu al cartei Atlanticului-dreptul tuturor popoarelor <strong>de</strong> aşi alege<br />
forma <strong>de</strong> guvernămînt - restabilirea drepturilor suverane şi <strong>de</strong> auto<strong>de</strong>terminare al<br />
popoarelor <strong>de</strong>venite victime ale naţiunilor agresoare. (…).”<br />
(Declaraţia cu privire al Europa eliberată,<br />
Conferinţa <strong>de</strong> la Ialta, februarie 1945)<br />
„1. Să menţină pacea şi securitatea internaţională şi, în acest scop, să ia măsuri<br />
colective eficace pentru prevenirea şi înlăturarea ameninţărilor împotriva păcii şi<br />
pentru reprimarea oricăror acte <strong>de</strong> agresiune sau altor violări ale păcii şi să<br />
înfăptuiască, prin mijloace paşnice şi în conformitate cu principiile justiţiei şi<br />
dreptului internaţional, aplanarea ori rezolvarea diferen<strong>de</strong>lor sau situaţiilor cu caracter<br />
internaţional care ar duce la o violare a păcii.<br />
2. Să <strong>de</strong>zvolte relaţii prieteneşti între naţiuni, întemeiate pe respectarea principiului<br />
egalităţii în drepturi a popoarelor şi dreptului lor <strong>de</strong> a dispune <strong>de</strong> ele însele, şi să ia<br />
orice alte măsuri potrivite pentru consolidarea păcii mondiale.<br />
3. Să realizeze cooperarea internaţională, rezolvând problemele internaţionale cu<br />
caracter economic, social, cultural sau umanitar, promovând şi încurajând respectarea<br />
drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale pentru toţi, fără <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> rasă, sex,<br />
limbă sau religie.<br />
4. Să fie un centru în care să se armonizeze eforturile naţiunilor către atingerea acestor<br />
scopuri comune.”<br />
(Carta ONU, semnată la San Francisco, 26 iunie 1945)<br />
„…De la Stettin, pe malul Balticii, la Trieste, pe Adriatica, o cortină <strong>de</strong> fier a coborît<br />
<strong>de</strong>-a lungul continentului european. În spatele acestei linii, toate capitalele fostelor<br />
state ale Europei Centrale şi <strong>de</strong> Est sunt, <strong>de</strong> acum înainte, incluse în sfera <strong>de</strong> influenţă<br />
sovietică şi toate sînt supuse, sub o formă sau alta, nu numai influenţei sovietice, dar şi<br />
controlului foarte strîns şi în constantă creştere a Moscovei.”<br />
Churchill, martie 1946<br />
„Îndată după al Doilea Război Mondial, (...), <strong>de</strong>mocraţia părea că avea să triumfe în<br />
lume (...). Foarte rapid reculul se face simţit în Europa <strong>de</strong> Est o dată cu apariţia<br />
<strong>de</strong>mocraţiilor populare (lovitura <strong>de</strong> stat <strong>de</strong> la Praga, din 1948) şi extin<strong>de</strong>rea<br />
comunismului pe celelalte continente. Regimurile marxist-leniniste se proclamă<br />
<strong>de</strong>mocraţii reale, <strong>de</strong>oarece consi<strong>de</strong>ră că se întemeiază pe suveranitatea unui popor<br />
omogen din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re sociologic (antagonismele <strong>de</strong> clasă sunt suprimate o dată<br />
cu colectivizarea) şi i<strong>de</strong>ologic (convingerea comună în privinţa organizării vieţii<br />
colective). Dar, în fapt, aceste regimuri nu permit libera exprimare a poporului, nici<br />
exercitarea drepturilor sale.”<br />
B.Compagnon, A.Thévenin, O cronologie a secolului XX<br />
Ministerul Educaţiei 11 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
„Art.1. Toate fiinţele se nasc libere şi egale în <strong>de</strong>mnitate şi în drepturi. Ele sunt<br />
înzestrate cu raţiune şi conştiinţă şi trebuie să se comporte unele faţă <strong>de</strong> altele în<br />
spiritul fraternităţii.<br />
(…) Art.3. Orice fiinţă umană are dreptul la viaţă, la libertate şi la securitatea<br />
persoanei sale.<br />
(…) Art.7. Toţi oamenii sunt egali în faţa legii şi au, fără nici o <strong>de</strong>osebire, dreptul la o<br />
protecţie egală împotriva oricărei discriminări care ar viola prezenta <strong>de</strong>claraţie şi<br />
împotriva oricărei provocări la o asemenea discriminare.<br />
(…) Art.15. Orice persoană are dreptul la o cetăţenie.<br />
Nimeni nu poate fi lipsit în mod arbitrara <strong>de</strong> cetăţenia sa sau <strong>de</strong> dreptul <strong>de</strong> a-şi schimba<br />
cetăţenia.<br />
(…) Art.18. Orice om are dreptul la libertatea <strong>de</strong> gîndire, <strong>de</strong> conştiinţă şi <strong>de</strong> religie, …<br />
precum şi libertatea <strong>de</strong> a-şi manifesta religia sau convingerea, singur sau împreună cu<br />
alţii, atît în mod public, cît şi prin învăţătură, practici religioase, cult şi în<strong>de</strong>plinirea<br />
riturilor.<br />
(…) Art.19. Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept<br />
inclu<strong>de</strong> libertatea <strong>de</strong> a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea <strong>de</strong> a<br />
căuta, <strong>de</strong> primi şi <strong>de</strong> a răspândi informaţii şi i<strong>de</strong>i prin orice mijloace şi in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong><br />
frontierele <strong>de</strong> stat.”<br />
(Declaraţia universală a drepturilor omului, 1948)<br />
„…1. A confirma listele chiaburilor, foştilor moşieri, marilor comercianţi(…) în număr<br />
total <strong>de</strong> 11342 <strong>de</strong> familii.(…)<br />
2. Toţi chiaburii, foştii moşieri şi marii comercianţi(…) să fie <strong>de</strong>portaţi pe viaţă în<br />
regiunile în<strong>de</strong>părtate ale U.R.S.S.<br />
3. A permite celor <strong>de</strong>portaţi să ia cu sine valori, bani,, îmbrăcăminte, inventar agricol,<br />
meşteşugăresc şi casnic, precum şi o rezervă <strong>de</strong> produse alimentare în volum total <strong>de</strong><br />
1500 kg <strong>de</strong> fiecare familie. ”<br />
(Extras din Hotărîrea Consiliului <strong>de</strong> Miniştri al RSSM<br />
„Cu privire la <strong>de</strong>portarea din RSSM a familiilor <strong>de</strong> chiaburi,<br />
foştilor moşieri şi marilor comercianţi”, 28 iunie 1949, Chişinău )<br />
„Una din cauzele majore ale acestui succes a fost realizarea unui control sever asupra<br />
calităţii producţiei, utilizarea tehnicilor <strong>de</strong> conducere şi a meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong> producţie din<br />
Occi<strong>de</strong>nt. Japonia a ieşit învingătoare datorită gradului înalt <strong>de</strong> instruire a populaţiei,<br />
numărului mare <strong>de</strong> ingineri în domeniul electronicii şi industriei constructoare <strong>de</strong><br />
maşini, întreprin<strong>de</strong>rilor meşteşugăreşti rentabile şi celor gigante, numite zaibatsu. Alt<br />
factor a fost dorinţa oamenilor <strong>de</strong> a munci din răsputeri, însoţită <strong>de</strong> sentimentul<br />
loialităţii faţă <strong>de</strong> companie. Litigiile între muncitori şi patroni se aplanau prin metoda<br />
compromisului, dominînd respectul reciproc.”<br />
(Paul Kenedy)<br />
„..Începând cu 1945, adversarii comunismului au fost închişi în lagăre şi obligaţi să<br />
presteze cele mai grele munci (mai ales în mine). Geografia Gulagului est-european<br />
ne este azi bine cunoscută: 19 lagăre şi închisori în Albania, 86 în Bulgaria, 422 în<br />
Ministerul Educaţiei 12 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
Cehoslovacia. În fiecare ţară, cifrele condamnaţilor sunt consi<strong>de</strong>rabile: 187 000 în<br />
Bulgaria (1944-1962), 200 000 în Cehoslovacia (1948-1954), între 700 000 şi 860 000<br />
în Ungaria (1948-1953). Pretutin<strong>de</strong>ni viaţa <strong>de</strong>ţinuţilor este îngrozitoare. În anumite<br />
centre <strong>de</strong> <strong>de</strong>tenţie tortura nu e doar fizică. La Piteşti, în România, aceasta “insulă <strong>de</strong><br />
oroare absolută” e un infern. În <strong>de</strong>cembrie 1949 şi august 1952 gardienii îi în<strong>de</strong>amnă<br />
pe <strong>de</strong>ţinuţi să <strong>de</strong>vină “oameni noi” şi le ordonă “să-şi scoată măştile”: măştile<br />
“exterioare”, mărturisind tot ce nu spusese securităţii; măştile “interioare”, <strong>de</strong>nunţânduşi<br />
colegii <strong>de</strong> celulă; măştile “intime”, renegându-şi familiile, prietenii şi credinţele.<br />
După ce-i transformau în roboţi încercau să facă din ei călăi. […]”<br />
Soulet, Jean-François. Istoria Europei <strong>de</strong> Est <strong>de</strong> la<br />
al doilea război mondial pînă în prezent.<br />
„John F. Kennedy a murit. In Dallas, statul Texas, preşedintele Statelor Unite este lovit<br />
<strong>de</strong> trei gloanţe <strong>de</strong> puşcă, trase <strong>de</strong> unul sau <strong>de</strong> mai mulţi atentatori. […].Uci<strong>de</strong>rea<br />
preşedintelui John F. Kennedy reprezintă una dintre cele mai oribile infracţiuni comise<br />
în secolul XX. Pentru întreaga lume apuseană, Kennedy este omul care aduce speranţa<br />
într-un viitor mai bun. Motivele pentru care a fost comis atentatul rămân învăluite în<br />
mister. Există, totuşi, speculaţii că ar fi existat mai mulţi atentatori şi că ar fi fost vorba<br />
<strong>de</strong>spre o crimă comisă din ordinul mafiei.”<br />
Cronica ilustrată a omenirii vol. 14. De la războiul rece<br />
la coexistenţă (1961-1973). Bucureşti: Editura Litera, 2011.<br />
„Este logic ca Statele Unite ale Americii să facă tot ceea ce le stă în putere pentru a<br />
ajuta lumea să-şi regăsească sănătatea economică normală fără <strong>de</strong> care aceasta nu<br />
poate dobândi nici stabilitate politică, nici pace asigurată. Acţiunea noastră nu este<br />
îndreptată împotriva nici unei ţări, nici unei doctrine, ci împotriva foametei, sărăciei,<br />
disperării şi haosului. Scopul nostru trebuie să fie renaşterea unei economii mondiale<br />
sănătoase pentru a permite stabilirea <strong>de</strong> condiţii politice şi sociale propice instituţiilor<br />
libere. O asemenea asistenţă nu trebuie furnizată în tranşe, pe măsură ce crizele<br />
izbucnesc […]<br />
Orice guvern care va fi dispus să ne ajute în acest scop va găsi li<strong>de</strong>rii americani dispuşi<br />
să colaboreze. Orice guvern care va manevra pentru a paraliza redresarea altor state, nu<br />
se poate aştepta la un ajutor din partea noastră[…]”<br />
Extras din Planul Marshall prezentat la 5 iunie 1947<br />
„… După victoria conservatorilor la alegerile din mai 1979, <strong>de</strong>vine prima femeie şef<br />
<strong>de</strong> guvern din Europa. Promovează o politică neoliberală care permite relansarea<br />
creşterii economice, dar provoacă o amplă rată a şomajului şi o vie nemulţămire<br />
socială. Guvernul condus <strong>de</strong> Margaret Thatcher respinge statutul –provi<strong>de</strong>nţă şi<br />
acţiunea sindicală şi promovează iniţiativa individuală şi profitul:stricta reglementare a<br />
dreptului la grevă, reducerea impozitelor pe veniturile mari, limitarea cheltuielilor<br />
publice etc. Supranumită „Doamna <strong>de</strong> fier”, ea nu ce<strong>de</strong>ază în faţa teroriştilor irlan<strong>de</strong>zi<br />
ai IRA, care încearcă să o asasineze la Brighton (octombrie 1984), nici în faţa<br />
minerilor, în ciuda unor greve ce au durat un an <strong>de</strong> zile (1984-1985). Revenind <strong>de</strong> două<br />
ori în fruntea guvernului,după victoriile conservatorilor din 1982 şi 1987, <strong>de</strong>vine o<br />
Ministerul Educaţiei 13 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
figură foarte nepopulară din cauza noului impozit local pe cap <strong>de</strong> locuitor pe care îl<br />
introduce în aprilie 1990, iar în noiembrie 1990 <strong>de</strong>misionează.”<br />
Din Anne Carol, Dicţionar <strong>de</strong> istorie a secolului XX-lea)<br />
,,Cunoscuta <strong>de</strong>claraţie a lui Mao Tse-tung <strong>de</strong>spre Basarabia (ca teritoriu ocupat <strong>de</strong><br />
URSS), publicarea în românia a unei serii <strong>de</strong> cărţi..., intensificarea propagan<strong>de</strong>i<br />
burgheze au generat anumite tendinţe în jurul unei părţi a intelectualităţii RSSM... Cel<br />
mai elocvent, acestea s-au manifestat în unele luări <strong>de</strong> cuvînt la congresul scriitorilor<br />
din Moldova care a avut loc între 14-15 oct, a.c.Unii participanţi ai congresului,<br />
scriitori, în special tovarăşi tineri, cum ar fi Busuioc, Malarciuc, Druţă, Osmotescu,<br />
atingînd, în principiu corect, chestiunile <strong>de</strong>spre necesitatea <strong>de</strong>zvoltării limbii<br />
moldoveneşti, perfecţionarea manualelor, păstrarea monumentelor <strong>de</strong> cultură şi altele,<br />
tratau intenţionat, în mod naţionalist, carenţele acestei probleme...În acest scop, au fost<br />
menţionate exemple <strong>de</strong> predominare a firmelor scrise doar în limba rusă...În acelaşi<br />
timp, se sublinia apartenenţa moldovenilor la naţiunile <strong>de</strong> limbă română, iar în unele<br />
cuvîntări se simţeau sentimente filoromâneşti.”<br />
(Din <strong>de</strong>claraţia lui I. Bodiul, prim-secretar al CC al PCM<br />
adresată autorităţilor <strong>de</strong> la Moscova.1965)<br />
„În momentul în care însăşi i<strong>de</strong>ea <strong>de</strong> socialism, pentru care noi am luptat, este<br />
discreditată <strong>de</strong> politica dumneavoastră şi cînd ţara nastră este izolată <strong>de</strong> Europa, noi<br />
ne-am hotărît să luam poziţie. Ne dăm perfect seama că făcînd aceasta ne riscăm<br />
libertatea şi poate chear vieţile noastre. Dar simţim că e datoria noastră să apelăm la<br />
Dvs. pentru a schimba cursul actual înainte <strong>de</strong> a fi prea tîrziu.<br />
1. Comunitatea internaţională vă reproşează nerespectarea Actului final <strong>de</strong> la Helsinki,<br />
pe care l-aţi semnat. Cetăţenii români vă reproşează nerecpectarea Constituţiei pe care<br />
aţi jurat să o respectaţi. Iată faptele: (...)<br />
2. Planificarea nu mai funcţionează în economia românească. (...)<br />
3. Politica agricolă este <strong>de</strong> asemenea, în <strong>de</strong>rută. (...)<br />
4. Însuşi faptul că nemţii, ungurii şi evreii emigrează în masă arată că politica <strong>de</strong><br />
asimilare forţată trebuie să înceteze.<br />
5. În sfârşit, sîntem îngrijoraţi profund că poziţia internaţională a României şi<br />
prestigiul ei scad cu repeziciune. (...)”<br />
(„Scrisoarea celor 6” adresată lui Nicolae Ceauşescu, martie 1989)<br />
„…Şi totuşi, pe 25 <strong>de</strong>cembrie 1991, abandonând preşedinţia unei U.R.S.S. inexistente<br />
<strong>de</strong> – acum înainte, el a lăsat în urmă o ţară fărâmiţată, ruinată, sfâşiată <strong>de</strong> conflicte şi<br />
nesigură <strong>de</strong> viitorul său. O ţară a cărei <strong>de</strong>zbinare poate fi o sursă <strong>de</strong> ameninţare pentru<br />
pacea mondială. Pe scurt, un fel <strong>de</strong> Cernobîl la scara mondială. O ţară naufragiată. Iar<br />
naufragiul U.R.S.S. l-a <strong>de</strong>terminat pe cel al preşedintelui. Demisia lui Gorbaciov<br />
înseamnă în acelaşi timp o înfrângere şi o tragedie: înfrânarea unui om <strong>de</strong> sta, obligat<br />
să părăsească puterea <strong>de</strong> fără aşi termina misiunea pe care consi<strong>de</strong>ra că o are şi<br />
tragedia unei reformator, obligat să renunţe la proiectul său înainte ca acesta să fi<br />
început să <strong>de</strong>a roa<strong>de</strong>. În mod paradoxal, această plecare este un triumf. Gorbaciov a<br />
făcut totul pentru a distruge puterea pe care i-o încredinţase nomenclatura comunistă<br />
Ministerul Educaţiei 14 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Pon<strong>de</strong>rea<br />
(%),<br />
nr. itemi<br />
Puncte<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
(%),<br />
nr. itemi<br />
Puncte<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
(%),<br />
nr. itemi<br />
Puncte<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
(%),<br />
nr. itemi<br />
Puncte<br />
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
îmbătrânită şi închistată cu obstinaţie în i<strong>de</strong>ile unei alte epoci. Şi a reuşit. Sistemul<br />
partidului unic a dispărut, aproape fără ciocniri şi violenţă, pentru a lăsa locul unei<br />
practici orientate spre principiile <strong>de</strong>mocraţiei. Demisia sa este un rezultat legitim şi<br />
logic al acestei schimbări şi <strong>de</strong>ci semnul cel mai pregnant al reuşitei mo<strong>de</strong>lului său<br />
politic (…)”.<br />
(Din A. Graciov. Naufragiul lui Gorbaciov.<br />
A<strong>de</strong>vărata istorie a <strong>de</strong>strămării U. R. S. S.)<br />
„…Parlamentul Republicii Moldova, constituit în urma unor alegeri libere şi<br />
<strong>de</strong>mocratice … proclamă<br />
Solemn, în virtutea dreptului la auto<strong>de</strong>terminare, în numele întregii populaţiei a<br />
Republicii Moldova şi în faţa lumii întregi:<br />
REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN STAT SUVERAN, INDEPENDENT ŞUI<br />
DEMOCRATIC, LIBER SĂ-ŞI HOTĂRASCĂ PREZENTUL ŞI VIITORUL, FĂRĂ<br />
NICI UN AMESTEC DIN AFARĂ, ÎN CONFORMITATE CU IDEALURILE ŞI<br />
NĂZUINŢELE SFINTE ALE POPORULUIÎN SPAŢIUL ISTORIC ŞI ETNIC AL<br />
DEVENIRII SALE NAŢIONALE.”<br />
(Extras din Declaraţia <strong>de</strong> in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă<br />
a Republicii Moldova, 27 august 1991)<br />
III. MODEL DE TEST<br />
Nivel taxonomic<br />
Matricea <strong>de</strong> specificaţie<br />
Cunoaştere şi<br />
Aplicare Integrare Total<br />
înţelegere<br />
Domeniu<br />
Timpul, spaţiul, personalitatea 2 itemi 5 p. 3 itemi 23 p. 2 itemi 12 p. 58,84% 40<br />
şi limbajul istoric în baza<br />
analizei şi interpretării surselor<br />
istorice<br />
Relaţii <strong>de</strong> cauzalitate în istorie 1 item 8 p. 11,75% 8<br />
Elaborare <strong>de</strong> eseu 1 item 20 p. 29,41% 20<br />
TOTAL 30% 40% 30% 100<br />
Nr. item 2 itemi 5 itemi 2 itemi 9<br />
Punctaj 5 puncte 51 puncte 12 puncte 68<br />
Ministerul Educaţiei 15 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
Mo<strong>de</strong>l <strong>de</strong> test<br />
Citeşte cu atenţie sursele istorice propuse şi răspun<strong>de</strong> la sarcinile <strong>de</strong> lucru<br />
formulate:<br />
Sursa A.<br />
„… Cu ocazia semnării Tratatului <strong>de</strong> neagresiune dintre Reichul German şi Uniunea<br />
Republicilor Sovietice Socialiste, plenipotenţiarii semnatari din partea celor două părţi au<br />
discutat în cadrul unor convorbiri strict confi<strong>de</strong>nţiale problema <strong>de</strong>limitării sferelor lor<br />
respective <strong>de</strong> interes în Europa răsăriteană. Aceste convorbiri au dus la următorul rezultat:<br />
1. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statelor baltice<br />
(Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania), frontiera nordică a Lituaniei va reprezenta frontiera<br />
sferelor <strong>de</strong> interes atât ale Germaniei, cât şi alte URSS. În legătură cu aceasta, interesul<br />
Lituaniei faţă <strong>de</strong> teritoriul Vilno este recunoscut <strong>de</strong> ambele părţi.<br />
2. În cazul unei transformări teritoriale şi politice a teritoriilor aparţinând statului polonez,<br />
sferele <strong>de</strong> interes, atât ale Germaniei, cât şi ale URS., vor fi <strong>de</strong>limitate aproximativ <strong>de</strong> linia<br />
râurilor Narev, Vistula şi San. Problema dacă în interesele ambelor părţi ar fi <strong>de</strong> dorit<br />
menţinerea unui stat polonez in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt şi a modului în care vor fi trasate frontierele acestui<br />
stat poate fi soluţionată <strong>de</strong>finitiv numai în cursul evenimentelor politice ulterioare. În orice<br />
caz, guvernele vor rezolva această problemă pe calea unor înţelegeri prieteneşti.<br />
3. În privinţa Europei sud-estice, partea sovietică subliniază interesul pe care-l manifestă<br />
pentru Basarabia. Partea germană îşi <strong>de</strong>clară totalul <strong>de</strong>zinteres politic faţă <strong>de</strong> aceste teritorii.<br />
4. Acest protocol va fi consi<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> ambele părţi ca strict secret.<br />
(Protocol adiţional secret al Pactului <strong>de</strong> neagresiune<br />
dintre Germania şi Uniunea Sovietică, 23 august 1939)<br />
Sursa B.<br />
„…În anul 1918, România, folosindu-se <strong>de</strong> slăbiciunea militară a Rusiei, a <strong>de</strong>sfăcut <strong>de</strong> la<br />
Uniunea Sovietică (Rusia), o parte din teritoriul ei – Basarabia, călcînd prin aceasta unitatea<br />
seculară a Basarabiei, populată în principal <strong>de</strong> ucraineni, cu Republica Sovietică Ucraineană.<br />
(…)<br />
Acum, cînd slăbiciunea militară a URSS ţine <strong>de</strong> domeniul trecutului, iar situaţia<br />
internaţională, care s-a creat cere rezolvarea rapidă a chestiunilor din trecut pentru a pune în<br />
fine bazele unei păci soli<strong>de</strong> între ţări, U.R.S.S. consi<strong>de</strong>ră necesar şi oportun ca în interesele<br />
restabilirii a<strong>de</strong>vărului să proce<strong>de</strong>ze împreună cu România la rezolvarea imediată a chestiunii<br />
înapoierii Basarabiei Uniunii Sovietice.<br />
Guvernul Sovietic consi<strong>de</strong>ră că chestiunea întoarcerii Basarabiei este legată în mod organic<br />
<strong>de</strong> chestiunea transmiterii către URSS a acelei părţi a Bucovinei, a cărei populaţie este legată<br />
în marea sa majoritate <strong>de</strong> Ucraina Sovietică. (…) Un astfel <strong>de</strong> act ar fi cu atît mai just, cu cît<br />
transmiterea părţii <strong>de</strong> nord a Bucovinei către URSS ar reprezenta, este drept că numai într-o<br />
măsură neînsemnată, un mijloc <strong>de</strong> <strong>de</strong>spăgubire a acelei pier<strong>de</strong>ri care a fost pricinuită URSS şi<br />
populaţiei Basarabiei prin dominaţia <strong>de</strong> 22 <strong>de</strong> ani a României în Basarabia.<br />
Guvernul URSS propune guvernului regal al României:<br />
1. Să înapoieze cu orice preţ Uniunii Sovietice Basarabia;<br />
2. Să transmită Uniunii Sovietice partea <strong>de</strong> nord a Bucovinei, cu frontierele potrivit cu harta<br />
alăturată.<br />
Guvernul sovietic îşi exprimă speranţa că guvernul român va primi propunerile <strong>de</strong> faţă ale<br />
URSS şi că aceasta va da posibilitatea <strong>de</strong> rezolvare cale paşnică conflictul prelungit dintre<br />
URSS şi România…”<br />
(Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată Guvernului Român, 26 iunie 1940)<br />
Ministerul Educaţiei 16 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
Nr. Item Scor<br />
I. Timpul, spaţiul şi personalitatea în baza analizei şi valorificării surselor propuse ( 40 puncte).<br />
1. Scrie <strong>de</strong>numirea corectă a statelor participante la evenimentul reflectat în sursa B. 2<br />
2. Datează evenimentele istorice, care au avut loc drept urmare a preve<strong>de</strong>rilor Pactului, 3<br />
stipulat în sursa A.<br />
1. Invazia trupelor germane în Polonia<br />
2. Anexarea Ţărilor Baltice la URSS<br />
3. Anexarea Basarabiei la URSS<br />
3. Construieşte axa cronologică, plasînd pe ea evenimentele indicate în sursele A şi B. 9<br />
4. Hasureaza pe harta <strong>de</strong> contur, teritoriile anexate <strong>de</strong> URSS, conform sursei B.<br />
12<br />
Notă:La indicarea teritoriilor se vor lua în consi<strong>de</strong>raţie: haşurarea diferită a teritoriilor<br />
anexate, conturarea hotarelor, aplicarea inscripţiilor (<strong>de</strong>numirea teritoriului anexat) şi<br />
completarea legen<strong>de</strong>i (orice inscripţie <strong>de</strong> pe hartă se explică în legendă).<br />
Vezi anexa.<br />
5. Formează perechi logice, unind prin săgeţi, conţinuturile din coloanele A şi B.<br />
8<br />
Coloana A<br />
Coloana B<br />
1. “Acord <strong>de</strong> procentaj” A. Regele Mihai I.<br />
2. Liga Naţiunilor B. Adolf Hitler.<br />
3. “Greva regală” C. Nicolai Titulescu.<br />
4. Mein Kampf” D. Înţelegerea Churchill-Stalin.<br />
6. Explică sensul noţiunii subliniate în textul sursei B. 2<br />
7. Scrie două evenimente istorice – unul cu referire la spaţiul european, altul din cadrul 4<br />
naţional, care s-au produs drept consecinţă a împărţirii sferelor <strong>de</strong> influenţă între statele<br />
semnatare ale tratatului reflectat în sursa A.<br />
II. Relaţia <strong>de</strong> cauzalitate si schimbare în istorie (8 puncte).<br />
8. În spaţiul rezervat, indică două cauze şi două consecinţe ale fenomenului istoric<br />
nominalizat.<br />
8<br />
CAUZE FENOMEN CONSECINŢE<br />
ISTORIC<br />
1)<br />
2)<br />
Miracolul<br />
economic din<br />
Germania <strong>de</strong><br />
Vest în anii<br />
'50-'60,<br />
secolul XX.<br />
III. Eseu ( 20 puncte).<br />
9. Elaborează un text argumentativ, în volum <strong>de</strong> 12-15 propoziţii, la subiectul:<br />
Republica Moldova la 20 ani <strong>de</strong> in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţă: retrospective şi perspective<br />
În textul tău,<br />
te vei referi la:<br />
1. Proclamarea in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nţei RM.<br />
2. Conflictul <strong>de</strong> pe Nistru.<br />
3. Direcţiile şi priorităţile politicii interne ale Republicii Moldova (domeniul economicosocial).<br />
4. Exprimă-ţi atitudinea faţă <strong>de</strong> perspectivele Republicii Moldova în domeniul politicii<br />
externe.<br />
vei respecta următoarele cerinţe: utilizarea limbajului istoric, abordarea subiectului<br />
în relevanţă tematică şi expunere logică, plasarea corectă în timp şi spaţiu a<br />
subiectului istoric, argumentarea punctului <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re propriu, încadrarea în limita <strong>de</strong><br />
spaţiu precizată.<br />
1)<br />
2)<br />
20<br />
Ministerul Educaţiei 17 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
Anexă<br />
Legenda hărţii:<br />
Ministerul Educaţiei 18 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
Barem <strong>de</strong> corectare<br />
Compart Item Barem Puncte<br />
iment<br />
I 1. Cîte 1 punct pentru fiecare <strong>de</strong>numire <strong>de</strong> stat scris corect:<br />
2 p.<br />
Răspunsuri acceptate:<br />
1.Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste, URSS, Uniunea Sovietică.<br />
2. România, Statul Român.<br />
2. Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric corect datat.<br />
3 p.<br />
Răspunsuri acceptate:<br />
1. Invazia trupelor germane în Polonia -1 septembrie 1939.<br />
septembrie 1939.<br />
-1939.<br />
2. Anexarea Ţărilor Baltice la URSS - iulie –august 1940.<br />
- vara 1940<br />
- 1940<br />
3. Anexarea Basarabiei la URSS -28 iunie1940.<br />
- iunie 1940<br />
-1940<br />
NOTĂ: Se acceptă şi va fi acordat cîte un punct pentru toate variantele<br />
corecte <strong>de</strong> răspunsuri.<br />
3. Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment numit corect, conform sursei A şi B.<br />
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment corect datat, conform sursei A şi B.<br />
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment plasat corect pe segmentul <strong>de</strong> axă<br />
cronologică;<br />
Pentru construcţia corectă a axei<br />
1 punct pentru prezenţa segmentului <strong>de</strong> axă,<br />
1 punct pentru indicarea săgeţii;<br />
1 punct pentru prezenţa scării.<br />
Răspunsuri acceptate:<br />
A ( sursa A) - Pactului <strong>de</strong> neagresiune dintre Germania şi Uniunea Sovietică-<br />
23 august 1939.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
SAU Pactul Molotov-Ribbentrop -23 august 1939.<br />
B ( sursa B) - Nota ultimativă a Guvernului Sovietic adresată Guvernului<br />
Român- 26 iunie 1940<br />
SAU Anexarea Basarabiei şi Bucovinei <strong>de</strong> Nord la URSS-28 iunie 1940<br />
4 1 punct pentru indicarea corectă a teritoriului Basarabiei.<br />
1 punct pentru marcarea corectă a hotarelor teritoriului Basarabiei anexate.<br />
1 punct pentru haşurarea teritoriului Basarabiei anexate.<br />
1 punct prezenţa inscripţiei <strong>de</strong>numirii teritoriului anexat – Basarabia.<br />
1 punct pentru indicarea corectă a teritoriului Bucovinei <strong>de</strong> Nord.<br />
1 punct pentru marcarea corectă a hotarelor teritoriului Bucovinei anexate.<br />
1 punct pentru haşurarea teritoriului Bucovinei anexate.<br />
1 punct prezenţa inscripţiei <strong>de</strong>numirii teritoriului anexat – Bucovina <strong>de</strong> Nord.<br />
La completarea legen<strong>de</strong>i:<br />
1 punct pentru indicarea simbolului folosit pentru marcarea ter. Basarabiei.<br />
1 punct pentru indicarea cum a fost haşurat acest teritoriu.<br />
1 punct pentru indicarea simbolului folosit pentru marcarea ter. Bucovinei <strong>de</strong><br />
Nord.<br />
1 punct pentru indicarea cum a fost haşurat acest teritoriu.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
Ministerul Educaţiei 19 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
5 Cîte 2 puncte pentru fiecare pereche corect formată.<br />
8 p.<br />
“Acord <strong>de</strong> procentaj” Regele Mihai I.<br />
Liga Naţiunilor<br />
Adolf Hitler.<br />
1. “Greva regală” Nicolai Titulescu.<br />
„Mein Kampf”<br />
Înţelegerea Churchill-<br />
Stalin.<br />
6 1 punct pentru explicarea corectă a noţiunii cu cuvinte proprii.<br />
1 punct pentru utilizarea lexicului istoric în explicarea noţiunii.<br />
7 Pentru fiecare eveniment numit se va atribui:<br />
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric corect indicat, ca consecinţă a<br />
tratatului numit.<br />
Cîte 1 punct pentru fiecare eveniment istoric corect calificat , conform<br />
spaţiului istoric solicitat.<br />
8 Cîte 1 punct pentru fiecare cauză indicată corect.<br />
Cîte 1 punct pentru explicarea fiecărei cauze indicate.<br />
Cîte 1 punct pentru fiecare consecinţă indicată corect.<br />
Cîte 1 punct pentru explicarea fiecărei consecinţe indicate.<br />
9 1 puncte pentru abordarea relevantă a subiectului;<br />
2 puncte pentru expunere logică;<br />
Cîte 1 punct pentru tratarea subiectului prin prisma aspectelor nominalizate;<br />
Cîte 1 punct pentru utilizarea a<strong>de</strong>cvată a noţiunilor istorice (cel puţin 2 noţiuni)<br />
Plasarea corectă în timp şi spaţiu a subiectului istoric abordat (2 date<br />
cronologice)<br />
1 punct pentru indicarea uni personalităţi istorice, care şi-a adus aportul la<br />
evenimentele <strong>de</strong>scrise. (cel puţin una)<br />
2 puncte pentru prezenţa în eseu a constatărilor în temeiul aspectelor expuse.<br />
2 puncte pentru prezenţa argumentelor;<br />
1 punct pentru respectarea volumului (12-15 fraze);<br />
1 punct pentru corectitudinea ortografică.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
1 p.<br />
2 p.<br />
4 p.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
1 p.<br />
2 p.<br />
2 p.<br />
1 p.<br />
1 p.<br />
Total: . 68<br />
puncte<br />
Ministerul Educaţiei 20 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare
Aprobată la Comisia Naţională <strong>de</strong> Examene Proces-verbal nr. 9 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
Validată prin Ordinul Ministrului Educaţiei nr. 1042 din 27 <strong>de</strong>cembrie 2012<br />
<strong>Programa</strong> pentru examenul <strong>de</strong> gimnaziu, 2013<br />
<strong>ISTORIA</strong> ROMÂNILOR ŞI UNIVERSALĂ<br />
IV. SURSE BIBLIOGRAFICE<br />
1. Curriculum mo<strong>de</strong>rnizat la Istorie pentru învăţământul gimnazial (clasele V-IX).<br />
Chişinău, 2010.<br />
2. Pala<strong>de</strong> Gh., Şarov I. Istoria românilor. Epoca contemporană. Manual pentru<br />
clasa a IX-a. Chişinău: Cartdidact-Reclama, 2002.<br />
3. Petrencu A., Dobzeu M. Istoria universală. Epoca contemporană. Material<br />
didactic pentru clasa a IX-a. Chişinău: Ştiinţa, 2003, 2011.<br />
4. Vizer B., Nagnibeda-Tverdohleb T. Istoria românilor. Epoca contemporană.<br />
Material didactic pentru clasa a IX-a. Chişinău: Editura Ştiinţa, 2004, 2011.<br />
5. Caşu I. Istoria universală. Lumea contemporană (1918-2005). Manual pentru<br />
clasa a IX-a. Chişinău: Civitas, 2005.<br />
6. Петренку А., Добзеу М. Всеобщая история. Новейшее время.<br />
Дидактический материал для 9-го класса. Chişinău: Ştiinţa, 2004.<br />
7. Şarov I., Pala<strong>de</strong> Gh., Caşu I. Istorie. Epoca contemporană. Istoria românilor.<br />
Istoria universală. Manual pentru clasa a IX-a. Chişinău: Editura Cartdidact –<br />
Civitas, 2009.<br />
8. Chirtoagă I. Din istoria sudului Basarabiei (în contextul istoriei românilor).<br />
Materiale didactice pentru şcolile <strong>de</strong> cultură generală. Chişinău: Civitas, 2007.<br />
9. Dragnev D., Dragnev E. Atlas <strong>de</strong> istorie universală şi a românilor. Chişinău:<br />
Civitas, 2005; ediţia a II-a, 2006.<br />
10. Ojog I., Şarov I., Matveev S. şi alţii. Istoria Românilor. Epoca antică şi<br />
medievală. Atlas istoric şcolar. Chişinău: Editura Cartdidact, 2000.<br />
11. Agachi A. şi alţii. Dicţionar <strong>de</strong> istorie. Ediţia a II-a revăzută şi adăugită.<br />
Chişinău: Civitas, 2007.<br />
12. http://www.edu.md.<br />
13. http://www.iatp.md/istorie - Să învăţăm istoria prin Internet.<br />
14. http://istoria.md – “Primul site <strong>de</strong> istorie” din Republica Moldova.<br />
15. http://basarabia.info - Istoria Basarabiei.<br />
Ministerul Educaţiei 21 Agenţia <strong>de</strong> Evaluare şi Examinare