Alexandru Vasile

REFLECII DESPRE MINE LA 50 ANI DE LA ABSOLVIREA FACULTII,
Copilria. Am vzut lumina zilei în 29 noiembrie 1934, dup datele de eviden
înscrise în registrul de nateri al strii civile din comuna Vadul lui Isac, în dimineaa
unei zile noroase i reci, rscolit de un vânt nordic, zi în care stoluri de ciori,
croncnind în zbor, prevesteau sosirea nedorit a iernii. Evenimentul mi-a fost relatat,
peste ani, prin aduceri aminte, de ctre buna mea sor Steliana – Elena, cu opt ani
mai mare, care, la revenirea ei de la coal, a mai gsit un nou personaj, devenind al
cincilea membru al familiei (i, alturi de fratele Costic, mai mare cu 11 ani, mrind
numrul brbailor din familie. Astzi ei îmi sunt prezeni numai în amintiri.
Comuna natal, Vadul lui Isac, este situat în Judeul Cahul, la vreo 55
kilometri de Galai, pe malul stâng al Prutului, cu o dispunere minunat pe versantul
ultimului deal al podiului Basarabiei, ce coboar lin spre câmpia i balta Prutului,
mângâiat de razele soarelui cât e ziua de mare, indiferent de anotimp.
Casa copilriei, pstrat doar în
memoria mea, disprut datorit urmrilor
nefaste ale celui de-al doilea rzboi mondial, se
afla situat pe drumul naional ce trecea din
Regat peste Prut, ca prim gospodrie întâlnit,
pe dreapta, la intrare în sat. De acas pân la
Prut erau vreo doi kilometri de balt, cu pâlcuri
de stufri i luciuri de ap, locuri de cuibrit al
psrilor, cu meandre i foruri ce curgeau
ctre vrsare, spre miaz-zi, paralele cu Prutul,
din care unele dispreau în lunile secetoase ale
anului. Acest râu nrva, Prutul, îi revrsa
apele mai totdeauna primvara (i nu de puine
ori apa intra i în casele noastre, ale celor
amplasai mai în vale, fiind uneori nevoii, câte
dou – trei sptmâni, îndeosebi primvara, s
ne salvm în podurile caselor.
Oamenii locului erau - i înc au mai
rmas - de o buntate neasemuit, deosebit de
harnici, ateni i ospitalieri. Iarna recoltau stuf, folosit pentru înclzire sau construcii de
garduri i acoperiuri, iar din primvar pân în toamn, inclusiv, erau omniprezeni la
munca câmpului, creterea vitelor, pescuit, viticultur, pomicultur i alte ocupaii.
Copiii localnicilor, colegii mei de joac, cu toii îmi erau buni prieteni. Ei m
invitau, prin strigri zgomotoase, în zilele toride de var, s ne scldm împreun la
gârl i eu mergeam cu fiecare grup ce venea din sat ctre balt, la scldat. Eram
recunoscut de muli ca lider; m remarcasem ca un bun înottor i organizator pentru
grupul de hitai ai hârjoanei în ap i pe malul acesteia.
Dar nu de puine ori, datorit reuitelor mele în unele nzbâtii, nu le mai
plceam (i atunci mi se amintea c sunt un ”venetic din Regat” , mi-au atribuit chiar i
porecla de ”mmligar”, considerând c noi cei provenii din dreapta Prutului suntem
mai mari consumatori de mmlig decât ei; precizez c prinii mei aparineau, prin
origine, na(tere (i educaie, fostului Jude Covurlui.
Eu consideram aceast porecl o mare ”insult” (i cu cei ce m provocau m
aflam într-un rzboi continuu, în aproape toate zilele verii. Nu era sptmân în care s
nu-mi apr ”onoarea” prin ”cafturi”, îmbrânceli i ”chelfneli” reciproce. Fiind considerat
intrus în teritoriul lor, singur contra tuturor celor ce m provocau, uneori ”o fug
1

sntoas” m scotea din încurctur. Dar eu eram ”paznicul apei” (i îi a(teptm iar(i
la ”cotitur”pentru a le mai da o”btut prieteneasc”.
Aceast hruial continu, cu ”iz naionalist patriotic”, mi-a dezvoltat, pe
parcurs, simul aprrii, negocierii (i al dialogului, pentru înelegere (i toleran, pe
teme de dreptate (i adevr.
Peste ani, la revenirea pe meleagurile natale, dup podul de flori din 1990, am
fost primit cu deosebit cldur uman de toi colegii regsii, care au rezistat gulagului
sovietic. Unii (i-au reamintit de disputele noastre copilre(ti, dintre care un bun, fost (i
actual prieten, mi-a spus textual: - ”(tii, când ne-am btut aici sub pod, uite, mi-ai dat
un pumn a(a de tare, sub coaste, chiar (i acum, la revederea ta, mai resimt durerea
pumnului de atunci !”
Dup o copilrie într-o lume mirific, trit (i regsit doar în „Aventurile lui Tom
Sawyer”, au urmat anii cu consecinele nefaste ale rzboiului, fuga din faa armatei
sovietice „eliberatoare”, abandonarea gospodriei de ctre prini în 16 august 1944 (i
refugierea în condiii critice, peste Prut, în comuna Folte(ti, încadrai de o parte (i de
alta de coloane de trupe germane, române (i de crue tractate de dobitoace
extenuate, pline de biei oameni disperai (i fugari, plecai aiurea în bejenie. Am reu(it
s salvm doar ce aveam pe noi (i câteva vite (i oi mânate din urm, însoii de câinii
ce nu ne-au prsit pân la sfâr(itul vieii lor.
Au urmat anii de secet, foame (i lipsuri, '45-'47 (i cu greu am reu(it s
supravieuim. În aceste condiii am terminat a patra clas primar în comuna Folte(ti
unde, iar(i, eram privit, de ast dat de ctre unii dintre noii colegi, ca „venetic
basarabean”.
Adolescen%a, gimnaziul *i liceul. Clasele gimnaziale 5-7 le-am efectuat la
Liceul „Vasile Alecsandri” din Galai între anii ’45-’48, devenind coleg cu muli tineri
reîntâlnii ulterior la facultate. Cursurile le-am început mai târziu, prin octombrie, pentru
început în spaiul liceului comercial, (i abia în primvar am continuat în cldirea
liceului „Vasile Alecsandri”, datorit consecinelor rzboiului ce abia luase sfâr(it. Muli
copii primeam o mas cald la prânz, uneori (i un pacheel pentru acas, de la o
cantin de ajutor suedez, ce funciona în actuala sal de tir. Printre cei care ne-am
bucurat de un astfel de ajutor m-am aflat (i eu, alturi de ali colegi, îndeosebi copii
provenii din familii cu posibiliti materiale reduse, destul de muli pentru acele timpuri.
Dup prima reform a învmântului din 1948,
între anii ’48-’52, am urmat cursurile Icolii Medii
Tehnice Metalurgice din Galai, specializarea Construcii
Navale, pe care am absolvit-o cu rezultate meritorii,
fiind inclus în procentul de 10%, cu dreptul de susinere
a examenului de admitere în învmântul superior,
imediat dup absolvire, fr parcurgerea prealabil a
unui stagiu minim de 3 ani în producie.
Cu aceast ocazie s-a produs în viaa mea un salt
calitativ deosebit. Am fost acceptat gratuit într-un cmin
(colar, în care am simit pentru prima dat în via,
beneficiile electrificrii (i posibilitatea de a putea face o
baie cald, odat în sptmân, într-o încpere special
amenajat. A fost ceva extraordinar s-mi fac leciile
seara într-o clas relativ înclzit, fr igrasie (i miros
de umezeal, unde beneficiam de iluminare electric (i
mai presus de toate am descoperit biblioteca (colii, prin
pa(ii cluzii de ctre distinsul (i eruditul profesor de limba (i literatura român Gh.
HÂNCU, originar din comuna Lie(ti, judeul Galai.
2

Pe toi profesorii acestei (coli îi consider, acum, peste ani, ca oameni de
vocaie, care s-au strduit s ne transmit, pe lâng coninutul leciilor, (i dragostea
pentru cinste (i reu(it în activitatea profesional, pentru respectul fa de colectivul în
care lucrezi (i pentru o aciune bine gândit. Astfel, profesorul HÂNCU ne-a insuflat
dorina pentru literatur beletristic (i istoric, profesorul Dumitru TIHAN m-a fascinat
cu leciile de Studiul metalelor (i în timpul orelor sale simeam trirea unui oelar ce
supravegheaz procesul de afânare a oelului în cuptorul BESSEMER sau de elaborare
a (arjei de font din furnal; la Matematic, pe lâng ecuaii (i integrale, uneori
ascultam cu deosebit interes povestirile marinre(ti ale d-lui contraamiral Alexandru
VLMDESCU (i exemplele ar putea urma. Am fost trei clase paralele însumând 137 elevi
admi(i dup concursul de admitere, dintre care am ajuns 80 la absolvire; dintre ace(tia
peste jumtate eram provenii din mediul rural. De(i dup absolvire numai (ase am
primit dreptul de continuarea imediat a studiilor, prin învmânt superior, fr un
stagiu minim de trei ani de producie, astzi, statistic, am constatat c ulterior 35 au
devenit ingineri, doi profesori universitari, doi profesori în învmântul liceal, unul
jurist (i doi ofieri superiori cu grad de colonel, precum (i 36 de tehnicieni, astfel c
peste jumtate dintre absolveni au finalizat studii superioare de pregtire profesional.
Rezult c dasclii no(tri (i-au fcut cu prisosin datoria, iar vremurile au fost de
partea celor persevereni (i studio(i.
Anii de studen%ie. Dup o activitate profesional ca tehnician proiectant de
cca.10 luni, efectuat în sectorul de proiectri din Iantierul Naval Galai, am reu(it s
trec peste necesitile materiale stringente (i în toamna anului 1953 m-am înscris la
concursul de admitere organizat la Institutul Mecano-Naval din Galati, recent înfiinat
în anul1950.
Am devenit student în urma unui concurs de admitere susinut în august 1953 la
cinci obiecte: Matematica, Limba (i literatura roman, Fizic , Chimie (i una din limbile
strine studiate în liceu (Franceza sau Rus), La primele dou obiecte am susinut atât
examinare oral cât (i lucrare scris; toate examinrile orale s-au derulat succesiv, în
aceea(i sal, în faa comisiei, prin trecere de la un profesor la altul, sala de examinare
fiind actuala sal M113 din aripa Nord a cldirii, denumit azi corpul M. A fost ceva
deosebit când m-am vzut anunat , prin
coresponden, dup aproape dou sptmâni, ca
reu(it la o concuren de aproape trei candidai pe un
loc.
Am fcut cuno(tin cu viaa universitar în
ipostaz de student între anii 1953-1958, perioad de
timp în care (coala universitar glean nou
înfiinat s-a dezvoltat continuu, prin extindere,
înglobând noi specializri de studiu (piscicultur,
industrie alimentar, ma(ini termice, tehnologia
construciilor de ma(ini, utilaj (i tehnologia sudrii) (i
prin profunzime, adugând alte noi discipline de
studiu în programele de învmânt.
Astzi, în Universitatea ”Dunrea de Jos”
studiaz peste 18.000 de studeni, numrul facultilor
s-a mrit continuu, de la 2 - 3 existente în perioada
studeniei noastre ajungând la 17 în prezent.
Printre profesorii no(tri, care au avut un rol
deosebit în formarea seriilor de ingineri navali(ti, i-a(
remarca pe urmtorii dascli: prof. dr. Dan HULUBEI –
Matematic, prof. dr. ing. Mircea MANOLACHE – Studiul i tehnologia materialelor,
3

conf. dr. Gh. MUNTEANU – Mecanic, prof. ing. Nicolae BEICHIA – Rezistena
materialelor, conf. Mihai BÂRCM – Fizic, prof. dr. ing. Radu BESCHIA – Mecanisme,
decan al Facultii de Mecanic, conf. ing. Aurel CMRBUNARU – Termotehnic, prof.
dr. ing. Alexandru VASILESCU – Hidromecanic, prof. dr.ing. Ilie DINU – Arhitectur
naval, prof. ing. Nicolae PÂRÂIANU (i prof. dr. ing. Costic ALEXANDRU – Ma(ini (i
instalaii navale, prof. em. Ing. Iosif EGRI – Ma(ini de ridicat (i transportat (i rector al
Institutului Politehnic Galai, prof. ing. Constantin NMSTASE – Calculul (i construcia
navei, conf. ing. Mihai ZGRUMALA – Tehnologia fabricrii navei (. a.
Mai presus de toi, un om între oameni, un pedagog eminent (i un mare erudit l-
am considerat pe prof. univ. ing. Alexandru GURU – Organe de ma(ini. Leciile sale
sunt înc vii pentru generaia noastr, pe lâng mesajul lor (tiinific, acestea erau
însoite, indirect, prin deosebite recomandri de via (i respect pentru toate creaiile
umane. Cu aceea(i deosebit u(urin ne-a vorbit , in diverse alocuiuni, despre poarta
maramure(ean sau despre motorul STIRLING, despre unele realizri extreme
inginere(ti sau despre pictura flamand, fcând dovada unor acumulri multilaterale; a
rmas în memoria noastr ca o personalitate foarte iubit de studeni (i stimat chiar (i
de opozani.
De(i în timpul studeniei noastre corpul profesoral nu dep(ea cifra de cca. 100 –
150 cadre didactice, astzi s-a ajuns la peste 700 de profesori, confereniari, (efi
lucrri, asisteni (i preparatori.
Prelegerile profesorilor no(tri erau vii, puine însoite de epidiascop, nu se
inventaser înc videoproiectoarele, dar slile de curs erau pline de studeni, tablele
rmase dup cursuri în urma unor emineni profesori (Alex. GUTU, Nicolae BEICHIA,
Radu BESCHIA, Radu FRANGU, Aurel CMRBUNARU) rmâneau încrcate de
desene (i formule impecabil scrise; ele erau modele vii pentru auditoriu (i noi ne
manifestam admiraia pentru claritatea i corectitudinea expunerilor audiate.
Astzi asistm la lecii prezentate cu
videoproiectorul, în care profesorii depun un efort
deosebit ca s transmit o lecie de sintez, cât mai
sistematizat, pentru un auditoriu compus din cca 15 –
20% din numrul total teoretic de studeni ce ar trebui s
fie prezeni în sal.
Printre particularitile pregtirii noastre, m simt
dator s prezint (i câteva elemente din pregtirea militar,
transmise atât prin cursuri , regulamente militare (i
prezentri de armament (i tehnic de lupt naval, cât (i
prin instrucie (i exerciii de instruire marinreasc , cu
aplicaii pe uscat (i în condiii de îmbarcare pe nave de
lupt. Noiunile (i aplicaiile de instrucie efectuate au
contribuit la pregtirea noastr inginereasca, ne-a
disciplinat, ordonat (i clit pentru via. Am fost încadrai
ca pregtire în unitatea de lupt UL5 - Electromecanic,
noiunile tehnice militare primite prin aceast instruire au completat în mod armonios
cuno(tinele în domeniul ingineriei navale, iar noi studenii le-am privit cu deosebit
interes.
Începuturile activit%ii inginere*ti. Am debutat ca tânr inginer stagiar la data
de 18 septembrie 1958, dup o perioad de cutri (i a(teptri, în Iantierul Naval
Galai. în toamna anului ’58, ne-am regsit în SNG, la un interval de câteva luni,
aproape 20 colegi de facultate, rspândii prin diverse servicii (i sectoare de activitate.
4

Întârzierea angajrii s-a datorat unui fapt banal, la timpul acela, dar cu urmri
de a(teptare nedorite pentru muli dintre noi. Motivul
tergiversrii angajrii unei promoii constau, dup
unele divulgri ulterioare, în relaiile ”rcite” intre SNG
(i Institutul Politehnic Galai, aprute în urma
restriciei impus de centrul universitar, prin care
fotbalistul-student VOICU Ion nu mai putea s-(i
continue activitatea de fotbalist - juctor, decât numai
în echipa ITIINRA Galai (i nu la ANCORA Galai,
adic în echipa (antierului ca pân atunci.
În primele luni am fost repartizat la Trasaj
Naval, unde împreun cu colega Clina Ecaterina,
ne-am integrat în lucrrile de trasaj pentru execuia
unor (abloane de fasonare a co(urilor de evacuare a
gazelor de ardere pentru remorcherele de1200 CP,
trasarea (i balansarea planurilor de forme ale unor
motonave, (i altele.
Dup aproape 3 luni de activitate am fost
transferat la Serviciul de urmrirea produciei, unde,
împreun cu colegul Miron Vasile, am continuat s verificm stadiul de execuie a unor
componente ale instalaiilor de punte (i din compartimentul ma(ini a unor nave în
execuie. Aici am învat sa devenim ”duri”, s nu mai credem pe nimeni ”pe cuvânt” (i
s controlm totul prin ”vedere-palpare-msurare”. Au fost primele elemente însu(ite
din activitatea curent cu furnizorii, nestudiate la nici un curs în facultate.
În acest loc de activitate am avut deseori sentimentul inutilitii studiilor
superioare, deoarece la admiterea în facultate posedam o Diplom de Tehnician în
Construcii Navale, obinut în urma absolvirii Icolii Medii Tehnice Metalurgice , de
unde eram familiarizat cu nomenclatura componentelor (i fabricarea acestora, dar îmi
lipsea experiena de lucru cu oamenii (i, în deosebi, cu acei mai puin cinstii.
Dup alte câteva luni am fost promovat la Sectorul de prelucrri prin a(chiere,
unde am condus aproape 6 luni un schimb de 35 muncitori, strungari (i frezori, ce
lucrau pe ma(ini mici (i mijlocii (i am rspuns efectiv de fabricarea (i calitatea reperelor
produse de ctre acest schimb. În aceasta etap, având ma(ini unelte libere, în
schimburile 2 (i 3, am exersat direct (i am învat efectiv s fac lucrri simple de
strunjire exterioar, interioar (i frontal, cât (i de prelucrare a filetelor exterioare (i
interioare mai simple. Aceasta experien mi-a servit în activitatea de proiectare (i de
cadru didactic, profesate ulterior, la stabilirea bazelor de cotare tehnologic ale unei
piese, evaluarea strii suprafeelor (a.
Dup acest stagiu am fost transferat la Serviciul de proiectri din SNG, viitorul
ICEPRONAV –Galai de mai târziu.În noua locaie, împreun cu colegii Bidoae Aristia
(i Fein Mane(, am elaborat proiectele preliminare pentru unele nave de agrement
solicitate de parteneri externi.
Activitatea didactic.
M-am transferat, prin concurs, la 1 martie 1960, la catedra de Organe de
ma(ini (i Desen din Institutul Politehnic Galai, care ulterior, din 1974, este redenumit
Universitatea din Galai (i apoi prin comasarea cu celelalte forme de învmânt
superior locale , in 1991, s-a redenumit Universitatea” Dunrea de Jos” din Galai.
5

În activitatea mea de cadru didactic, pe
parcursul celor peste 45 de ani (1 martie 1960 –
1 aprilie 2005, cu o prelungire, dup pensionare,
cu statut de cadru didactic asociat pân în
01.10.2007), am condus ore de seminar sau
lucrri practice la urmtoarele discipline mai
importante: Desen industrial pentru construcii de
ma(ini, Organe de ma(ini, Organe de ma(ini (i
mecanisme, Geometrie descriptiv, Geometrie
descriptiv (i desen, Ergonomie, Proiectarea
formei produselor, Grafic asistat de calculator
(i Desen industrial pentru construcii navale.
Astfel pân la 1 octombrie 1964 am fost asistenttitular
(i ulterior am fost promovat (ef de lucrri
suplinitor având (i sarcini de predare, iar dup
25 februarie 1970 devin titular pe post, prin
concurs. Începând cu data de 15 februarie 1990
sunt titularizat, prin concurs, în funcia de confereniar universitar, pe un post didactic
inclus în noua Catedr de Grafic mecanisme (i tolerane.
În literatura de specialitate m regsesc cu 10 cursuri (i îndrumare, citat ca prim
autor coordonator, sau simplu autor în colectivul de autori. De asemenea, am elaborat
în perioada de activitate profesional peste 45 de lucrri (tiinifice în domeniul
Geometriei descriptive, Graficii computerizate, Organe de ma(ini sau al altor domenii
conexe.
7

În decursul timpului, am cunoscut prin
vizite de lucru, contracte de colaborare, sau
conducerea practicii efectuate cu diferite grupe
de studeni, majoritatea unitilor industriale din
domeniul construciilor de ma(ini (i al
construciilor navale din Galai, Bacu,
Constana, Tulcea, Bucure(ti, Mangalia, Tr
Severin, Buzu, Bra(ov, Ploie(ti, Sibiu,
Hunedoara, Oelul Ro(u, Re(ia Bârlad (i
Bucure(ti. Acest fapt m-a ajutat s prezint
studenilor, în orele de curs (i aplicaii,
exemple actuale din industria noastr.
8

Despre familie. Am devenit familist în 19 noiembrie 1962, prin cstorie cu
actuala soie MATEI Rodica, devenit ALEXANDRU, de profesie inginer în domeniul
industriei alimentare, doctor inginer din1985, profesor universitar la Facultatea de
Itiina (i ingineria alimentelor din Universitatea glean, în prezent, din octombrie
2007, pensionar pentru limita de vârst.
Împreun avem doua fiice: - Alina, nscut în 16 aprilie1968, absolvent a
Facultii de Nave în iunie1991, absolvent MBA a Universitii din Bradford-Anglia,
filiala din cadrul Universitii din Utrecht-OLANDA în 2003, în prezent manager general
la ICEPRONAV –Galai. Este cstorita cu Florea Adrian, inginer absolvent al
Facultii de Nave in1991 (i al Facultii de Matematica - Informatica în 1993 (i au un
fiu, Andrei, de 15 ani, elev în clasa a –Vlll - a;urmtoarea fiic - Adina, nscut în 2
februarie 1970, de asemeni absolvent a Facultii de Nave, în iunie 1993, cu studii
doctorale în domeniul termodinamic la Universitatea din Galai, cu primul doctorat
finalizat în anul 2000, efectuat în cotutel – conductori (tiinifici prof. dr. Ing.Ion
IONIRM (i prof. dr. ing. Enrico SCIUBA - Universitatea Sapenia din Roma - ITALIA (i cu
al doilea doctorat, susinut în SUEDIA, la Universitatea din LUND, în domeniul fizicii
combustiei motoarelor termice, în anul 2005. În prezent este cercettor (tiinific în
COPENHAGA , la firma de motoare termice MAN- BURGMEISTER&WEIN; are un fiu,
Tudor, în vârst de 14 ani, elev în clasa a – Vll-a (i locuiesc în SUEDIA în localitatea
MALMO. Despre familia noastr (i realizrile descendenilor avem numai motive de
mulumire.
Reflec%ii profesionale. Prin activitatea didactic desf(urat intre anii 1960-
2007 în învmântul superior am contribuit la pregtirea (i formarea profesional a
peste 45 de generaii de ingineri cu diferite specializri, din care majoritatea în
domeniul naval, în construcia de ma(ini (i de industrie alimentar.
Am participat la rezolvarea multor contracte de cercetare (tiinific, din care la
unele ca titular (i coordonator, la rezolvarea unor expertize tehnice ca membru al
Corpului de experi tehnici ai Arbitrajului de stat interjudeean Galai, precum (i la
numeroase comisii de bacalaureat, ca pre(edinte, la diverse licee din tar, timp de
aproape dou decenii.
Mai în fiecare an am îndrumat activitatea de practic productiv a unor formaiuni
9

de studeni în multe uniti industriale din tar.
Prin coninutul programelor de studiu al disciplinelor Geometrie descriptiv,
Desen industrial, Proiectarea formei produselor, Ergonomie (i Grafic computerizat
mi-a revenit în mod necesar sarcina s modelez gândirea (i raionamentul tinerilor
pentru a le sdi (i dezvolta vederea în spaiu, pentru a-(i imagina viitoarele creaii
tehnice.
În activitatea de creaie tehnic proiectantul trebuie s poat abstractiza formele
10

spaiale, s le poat transpune prin desen în spaiul cu dou dimensiuni (i cu aceea(i
u(urin s-(i imagineze un obiect tridimensional privind o reprezentare plan a
acestuia.
M-am strduit cu deosebit pasiune (i druire pentru a îndeplini acest deziderat;
rmâne ca generaiile crora m-am adresat s aprecieze msura în care am reu(it (i
cât de frecvent s-au întâlnit în activitatea lor profesional cu noiunile studiate în
facultate.
Despre colegi. Menionez c simultan la aceea(i dat a fost admis, prin
concurs, pe un post de asistent similar, în catedra de Organe de ma(ini (i Desen (i
colegul CIUCM Petrache, absolvent la specializarea Utilaj alimentar. în noul colectiv al
catedrei m-am regsit cu urmtorii colegi de promoie : BIDOAE Ion, TARMU Ioan (i
BODEA Ion - absolvent al Facultii de Exploatarea navelor (i porturilor. Împreun am
format echipa care, sub coordonarea conf.ing. constructor Th. GHEORGHIAN (i a prof.
em. ing. I. EGRI, am introdus pe parcurs un stil modern de activitate metodico-didactic
(i (tiinific, (i ne-am fcut cunoscui prin aciunile noastre în catedrele omoloage din
învmântul naional politehnic. În dou din imaginile de mai înainte m regsesc
împreun cu colegul Petrache în prezena dlui Gheorghian (i ai altor colegi, la început
de drum.
Ulterior am stabilit relaii de colaborare (tiinific (i deplasri de specializare la
catedrele de Geometrie descriptiv (i desen: din Universitatea Politehnic Bucure(ti,
Universitatea Politehnic‘’Gh.ASACHI’’- Ia(i, Universitatea Politehnic
’’TRANSILVANIA’’- Brasov, Universitatea Politehnic Timi(oara, Universitatea Tehnic
Cluj-Napoca, Universitatea Tehnic a MOLDOVEI - Chi(inu. în decursul timpului au
urmat vizitele de lucru (i colaborarea cu unele personaliti marcante din domeniul
disciplinelor grafice ca: prof.dr. M. St. BOTEZ, prof. dr. J. MONCEA, conf.dr.arh.mat.
A.Tnsescu - Bucure(ti., prof.dr.ing. Ctin POPA - Ia(i, prof.dr.ing. D. VELICU -
Brasov, prof.ing.Th.ALB - Cluj, prof.dr.ing. Gh. POPOVICI - Chi(inu. Cu unii dintre
ace(tia am realizat câteva lucrri publicate în literatura de specialitate.
Fr o numire scris , pe parcurs, am coordonat activitatea colectivului de
discipline cu profil preponderent grafic aproape pân la transformarea în catedr
independent, am contribuit la selectarea (i completarea colectivului cu noi absolveni
(MUIAT Sorin, CONSTANTIN Viorica, GROSU Rodica, FMLTICEANU Constantin,
BAICU Ion, LEVCOVICI Sanda, RURCANU Ludmila, MORMRESCU Ana, POPESCU
Gabriel, IONESCU Anca, (a.) Muli din cei enumerai au devenit în timp profesori (i
chiar conductori de doctorat, unii trecând la alte specialiti. Câteva din fotografiile ce
urmeaza prezint momente din vizitele profesorilor M. St. BOTEZ (i A. TMNMSESCU la
Galai urmate de imaginea foto cu staff-ul catedrei Organe de ma(ini (i desen, în data
de 29 februarie 1977, la srbtorirea zilei de na(tere a profesorului Alex. GURU.
11

În anii de studenie am fost în relaii bune, echidistante, cu toi colegii de an (i
chiar cu ceilali de la alte specializri; ne reîntâlneam cu ei la mas, pe terenul de sport
sau în oricare activiti comune. Totu(i, m-am simit mai apropiat de colegii GUNEA
Vasile, GRIGORAI Aristia, CARAMAN Grigore, ORAC Nicolae, provenii din
localiti apropiate comunei Folte(ti în care se aflau prinii mei, cu unii dintre ace(tia
am locuit în acelea(i camere în cminul B.
In decursul activitii profesionale am reîntâlnit o serie de colegi în locurile lor de
munc, care mi-au facilitat rezolvarea unor aciuni, dup cum urmeaz:in SNG am fost
ajutat în activitatea de conducere a practicii studene(ti, cât (i de dotare a
laboratoarelor de ctre NOVAC Vasile, BLUMENFELD Florin, MIRON Vasile,
RIBIRCHI Ana, CMLINA Ion, în SNC de ctre CONSTANTINESCU Ctin (i ORAC
Nicolae, în S N Tr. SEVERIN de ctre CÂRRÂNM Virgil, în SN Tulcea de ctre
PESTREA Nicolae (i în deplasrile din Bucure(ti de ctre colegii BABOI Ioan,
IONESCU Eugeniu, GUNEA Vasile, GOMOESCU Hr, în ICEPRONAV - Galai de ctre
REBEGA Ion, PAPADOPOL Victor (i cu regret constat c astzi unii dintre ace(tia nu
mai pot primi mulumirile mele (i pe aceasta cale .
În mod deosebit doresc s remarc prietenia ce ne-a apropiat de familia ORAC
Nicolae, cu care în fiecare an ne revedem în concediul de var pe litoral, care ne-au
botezat fiica cea mic, au cununat-o (i l-au botezat (i pe fiul lor. De asemeni, in s
remarc faptul c, dup absolvire, în aproape primii doi ani de activitate profesional,
am locuit în primele câteva sptmâni cu colegul NOVAC Vasile, iar ulterior , la
aceea(i adres, cu colegii IOSIFESCU Ctin (i MIRON Vasile.
În universitatea glean din promoia noastr au mai activat cu funcia de prof.
universitar (i colegii BIDOAE Ion, RMILEANU Dtru, IOSIFESCU Ctin (i IONIRM Ion,
ultimul fiind unul din conductorii (tiinifici al primului doctorat susinut de fiica mea
ADINA aflat în prezent în SUEDIA. Pentru o scurta etapa, dupa absolvire, si colegul
Ionescu Eugen a indeplinit functia de asistent universitar la disciplinele grafice.
Tuturor celor amintii le mulumesc pentru bunvoina manifestat (i îmi cer
scuze fa de cei pe care poate i-am omis.
Data: 25.03.2008
Conf.univ.ing.ALEXANDRU Vasile
12