Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 7-8-9, septembrie-octombrie-noiembrie 2013

More documents

Recommendations

Info

ii n tt e r v ii u şi mă pasionează în special cele cu tema antropologică. Sunt multe altele de spus, însă a surprinde o femeie – oricare ar fi ea – în câteva propoziţii este cu siguranţă un act de curaj aproape utopic.:) V. M: Cât de îmbucurător sau dezarmant poate fi jobul tău? Ne-ai putea descrie o zi de lucru, chiar dacă ar fi cea mai plină? Liliana B.: Ziua mea de muncă începe de obicei la ora 8.00 a. m şi se termină târziu în noapte. Sunt workaholica. Nu recomand nimănui să mă urmeze, este un stil de viaţă agitat, incorect faţă de propria persoană şi cu siguranţă nesănătos (la propriu). Pe de altă parte, lucrez într-un mediu mereu în schimbare; de asemenea, este excelent când fac ceea ce îmi place. Ce poate fi mai frumos decât să vezi persoane cu abordări interesante asupra unor teme jurnalistice prea puţin promovate în media, persoane care se bucură pentru că au şansa să îşi exprime liber propriile opinii? Ce te poate motiva mai mult dacă nu optimismul unor tinere jurnaliste ce se regăsesc în conceptul revistei pentru care scriu? V. M.: Cea mai specială experienţă din cadrul revistei care ar fi? Liliana B.: Cele mai frumoase şi speciale momente sunt întâlnirile din luna decembrie, care deja au tradiţie, căci se întâmplă an de an. Sunt momente care nu pot fi prezentate în cuvinte, ele trebuie trăite, alături de oameni frumoşi şi talentaţi, cum sunt membrii echipei http://www.femeiastie.ro. Valerian Mihoc: Ce te pasionează cel mai mult din revistă, ce rubrică? Liliana B.: Hmm, bună întrebare. Îmi plac toate categoriile, însă într-adevăr, cea mai aproape de sufletul meu este seria de articole de la categoria Lifestyle – Cultura & Tradiţii. Vă recomand să le citiţi pe toate, sunt articole bine documentate, frumoase, interesante! Spre exemplu, veţi afla despre Festivalul Florii de Cireş din Japonia, sau despre Carnavalul de la Veneţia, ori poate despre Istoria perucilor sau cea a Ciocolatei. Nu-i aşa că temele menţionate deja v-au stârnit interesul? V. M.: Pentru că eşti un factor de încurajare, ce sfat poţi să le dai acelora ce au reţineri în a-şi exercita talentul de a scrie? Îţi mulţumesc! Liliana B.: Îi invit să încerce! Dacă îţi place să scrii şi te regăseşti în conceptul “Femeia Ştie”, atunci trimite-ne un CV la adresa contact@femeiastie.ro. Te asigur că scrisul va deveni o pasiune reală pentru tine şi că vei cunoaşte oameni deosebiţi. Politica site-ului permite publicarea oricăror păreri (autentice sau originale), despre orice aspect al femeIi, societăţii în care aceasta trăieşte şi tot ceea ce ar presupune stilul de viaţă feminin, atât timp cât nu se intra în zona politicii, confruntărilor de idei religioase şi/ sau în zona oricăror polemici fără sens şi fără substanţă. Sunt încurajate şi lucrările care, păstrându-şi nota autenticităţii, aduc în faţă un nou aspect al realităţii, deoarece libertatea de exprimare este primaregula a originalităţii,nu-iasa? Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 7-8-9, august-septembrie-octombrie 2013 90
tt r a d ii ţţ ii ii , d a tt ii n ii , o b ii c e ii u r ii tradiţii, datini, obiceiuri 59 Scurta istorie subiectivă a tehnicilor populare 1 – torsul Florin Giurca Mai ştie cineva cum arată un fus? Fusul e o piesă din lemn strunjit, alungită, frumos ornamentată, folosită la formarea şi răsucirea firului de lână. Fusul se sprijină cu unul din capete de un suport tare, masă sau duşumea, iar cu trei degete de la mâna dreaptă i se imprimă o mişcare de rotaţie în jurul axei sale. Firul se extrage cu mâna stângă dintr-un caier, care este un norişor de lână dărăcită – seamănă cu vata de zahăr. În jurul fusului se înfăşoară firul de lână, care se numeşte acum „fir de tort”. De pe fus, firul de lână se înfăşoară în etapa următoare pe un ghem. Cu ghemul se joacă pisica. Aici voiam să ajung. Fusul, rotinduse pe scândură, scoate un zgomot sonor, un fel de rrrrrr… rrrrrr… Firul de lână răsucit se numeşte „fir de tort”, iar operaţiunea de extragere şi răsucire a firului de tort se numeşte a toarce, sau tors. De la cuvântul latinesc torquere, a întoarce, a răsuci. Și fiindcă pisica era de faţă când s-a întâmplat aceasta, i s-au dat şi ei drepturi de coautor: şi pisica toarce, împreună cu bunica. De la o vreme, numai pisicile au rămas însă cu străvechea activitate. Îmi aduc aminte ca prin ceaţă, de pe vremea când eram mic-mic, cum se dărăcea lâna în casă, cum se torcea, cum se vopsea, cum se ţesea. Femeile bătrâne făceau aceasta, bunicile şi străbunicele. Tot ele au continuat să poarte ciorapi şi ilice de lână împletite cu mâna lor până pe la sfârşitul secolului 20. O pereche de ciorapi de lână îngloba munca unui an de zile, dacă socotim de la tunsul oilor. Un an de zile în care se făceau bineînţeles şi altele. Erau şi zile de muncă, şi zile de sărbătoare, şi duminici, şi vecernii, parastase şi sfinţi în calendar. Era un an de zile complet. A trăi egal cu a te ruga, a te hrăni, a te îmbrăca, a munci. Mai este oare timpul nostru de astăzi complet? Tu, nu te îngriji pentru ziua de mâine ce vei mânca sau cu ce te vei îmbrăca… [Luca, 12.22] Octav Băncilă – Ciobăniţă cu fuior 2 - ţesutul De ce se cheamă războiul de ţesut război? Printr-un cuvânt bulgăresc însemnând gâlceavă, jaf, ucidere, românii au desemnat atât starea de beligeranţă dintre două tabere, popoare sau naţiuni cât şi paşnica unealtă cu ajutorul căreia se leagă strâns laolaltă două tabere de fire şi fibre textile: cele orizontale cu cele verticale. 91 Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 7-8-9, august-septembrie-octombrie 2013
Page 2 and 3:
REDACȚIA C H r o n o s -- Peniţa
Page 4 and 5:
e d ii tt o r ii a ll Se întâmpla
Page 6 and 7:
e s e u eseu 7 EMINESCU, CONTEMPORA
Page 8 and 9:
e s e u eseu 8 Scrieri de la ţărm
Page 10 and 11:
e s e u lucrarea „Principiile cla
Page 12 and 13:
p o e z ii e poezie 14 Nevoia de fe
Page 14 and 15:
p o e z ii e Efigii pe retină Iola
Page 16 and 17:
p o e z ii e Acum când toamna fău
Page 18 and 19:
p o e z ii e Nichita Petre Ioan Cre
Page 20 and 21:
p o e z ii e Aripă de înger Olgu
Page 22 and 23:
p o e z ii e poezie 18 În linişte
Page 24 and 25:
p o e z ii e poezie 18 Dansul Stele
Page 26 and 27:
p o e z ii e să-ţi fie oglindă,
Page 28 and 29:
c a ff e n e a u a c u p e n ii ţ
Page 30 and 31:
Page 32 and 33:
c a ff e n e a s u a c u p e n ii
Page 34 and 35:
Page 36 and 37:
Page 38 and 39:
ii n m e m o r ii a m in memoriam 2
Page 40 and 41: ii n m e m o r ii a m in memoriam 2
Page 42 and 43: ii n m e m o r ii a m ALEXANDRU VLA
Page 44 and 45: p r o z ă Am privit la altă masă
Page 46 and 47: p r o z ă poate pur și simplu se
Page 48 and 49: p r o z ă chiar primea o veste, do
Page 50 and 51: p r o z ă Am înțeles mai târziu
Page 52 and 53: p r o z ă proză 32 Lecţia de muz
Page 54 and 55: p r o z ă - Păstrăv somonizat, z
Page 56 and 57: p r o z ă proză 33 Sondaj de opin
Page 58 and 59: p r o z ă - Din care cȃți copii
Page 60 and 61: n o tt e d e c ă ll ă tt o r ii e
Page 66 and 67: c r o n ii c ă d e c a r tt e cron
Page 68 and 69: c r o n ii c ă d e c a r tt e Liri
Page 70 and 71: c r o n ii c ă d e c a r tt e Auto
Page 72 and 73: „Timpul a fost creat odată cu ce
Page 74 and 75: c r o n ii c ă d e c a r tt e În
Page 76 and 77: c r o n ii c ă d e c a r tt e cron
Page 78 and 79: c r o n ii c ă d e c a r tt e Dac
Page 80 and 81: p o r tt r e tt d e a u tt o r pagi
Page 82 and 83: tt r a d u c e r ii - p o e m e b i
Page 84 and 85: tt r a d u c e r ii -- p o e m e b
Page 86 and 87: tt r a d u c e r ii -- p o e m e b
Page 88 and 89: ii n tt e r v ii u Valerian Mihoc:
Page 92 and 93: tt r a d ii ţţ ii ii , d a tt ii
Page 100 and 101: ff o ii ll e tt o n nedepuşi la ba
Page 102 and 103: ii m p r e s ii ii impresii - lectu
Page 104: jj u r n a ll - b ll o g C C L Eşt
show all

Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 7-8-9, septembrie-octombrie-noiembrie 2013

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?