Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 7-8-9, septembrie-octombrie-noiembrie 2013

e s e u
eseu 9
Nicolae Steinhardt
- evreul care a
îmbrăcat haina lui
Hristos
Ion Ionescu-Bucovu
30 martie 1989, o zi obișnuită ca toate
zilele...
Rezerva 821 a Spitalului Județean din
Baia Mare. Părintele Nicolae era internat cu
o zi înainte cu diagnosticul de angină
pectorală dureroasă. „Pe părinte l-am găsit,
povestește Florian Razmoș, cu perfuzie la
mâna stângă, într-o stare de somnolență,
din care periodic revenea și comunica cu
cei prezenți...” A rămas singur cu părintele,
lângă fereastră. „Mai bine stai aici pe
pat...ca să nu răcești lângă geam” - l-a
invitat Steinhardt. Văzând că i se
înrăutățește starea, Florian cheamă
doctorul cu un ecograf portabil. „Fetelor, le
spune părintele Nicolae surorilor care
încercau săi potrivească ecograful, nu vă
mai chinuiți, nu aveți ce să-mi faceți.”
Adresându-i-se apoi lui Florian: „Florian,
aprinde o lumânare dacă ai.” „Da, părinte,
am lumânare”. Și i-a aprins-o imediat,
spunând: „Liniștiți-vă părinte, am aprins
lumânarea.” „Acum ia din geantă Cartea de
rugăciuni și caută rugăciunea care se
spune pe patul de moarte.” - i-a spus
părintele. I-a citit rugăciunea cu pricina și a
întrebat doctorița dacă e grav. „Da, e grav,
i-a scăzut pulsul. Puteți să-i anunțați
prietenii de la Rohia care sunt la masă!”
Când s-a întors de la telefon Florian, l-a
găsit mort. „A murit, a spus doctorița, nu a
mai reacționat deloc.”
Corpul defunctului nu a fost dus la
morgă, a rămas până în jurul orei 22, când
a sosit o mașină din Tg. Lăpuș, care l-a dus
la Mânăstirea Rohia.
Înhumarea rămășițelor pământești a
avut loc duminică 2 aprilie 1989, la
Mânăstirea Rohia. L-au însoțit pe ultimul
drum Alexandru Paleologu, Toader
Paleologul, Sorin Dumitrescu, Stelian
Tănase, Viola Vancea, Ștefan Râmniceanu
și alții. Curtea mânăstirii s-a dovedit
neâncăpătoare. Sute de oameni au venit
să-l conducă pe ultimul drum pe evreul
încreștinat. De la el ne-a rămas celebrul
„Jurnal al fericirii”, cartea cea mai citită a
ultimului deceniu din secolul trecut și chiar
de astăzi. A cunoscut peste zece ediții în
țară și peste șapte în străinătate.
N. Steinhardt a fost scriitor, publicist,
condamnat politic și monah ortodox, atras
în egală măsură de literatură și muzică, cât
și de teologie și drept. Personalitate sa
efervescentă cu preocupări polivalente este
evocată de mai toți cunoscuții săi,
reprezentanți ai lumii literare și religioase,
oameni, colegi de închisoare de la Jilava,
parohi de la Rohia etc.
Născut în comuna Pantelimon în vara
anului 1912 dintr-o familie evreiască, Nicu
Steinhardt a primit o educație aleasă. Tatăl
era inginer, cu studii în elveția coleg cu
Albert Einstein. Școala primară a făcut-o în
Pantelimon, încă de acum se alătură
ortodoxiei. „Pentru mine creștinătatea se
confundă cu o poveste de dragoste: o dublă
îndrăgostire de biserica creștină și de
neamul românesc.” Își ia bacalaureatul apoi
licența în drept unde își dă doctoratul cu
9
Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 7-8-9, august-septembrie-octombrie 2013