Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 7-8-9, septembrie-octombrie-noiembrie 2013
Revistă de cultură editată de reţele sociale Cronopedia, Ecoul românilor şi Clubul Cafeneaua literară, în colaborare cu cenaclul Grai Românesc şi Fundația literar istorică STOIKA Revistă de cultură editată de reţele sociale Cronopedia, Ecoul românilor şi Clubul Cafeneaua literară, în colaborare cu cenaclul Grai Românesc şi Fundația literar istorică STOIKA
c r o n ii c ă d e c a r tt e Liricul erou/eroină poematică se avântă de data asta printre alte reliefuri ale spaţiului „paralel-cotidian“, de-aici sporinduşi corola cu noi „petale-făptuiricosmice/cosmicizate“, între caseta cu wolfram cerebral şi între îmbulzirea („coada de la cosmetice“) pentru o „promoţie de fond de ten“cu speranţa ei de a-şi acoperi «frica de Dumnezeu» şi cu speranţa altora de a-şi masca «hoţiile din anii de secetă» (Nimic nou, p. 9). Eroul/eroina poemelor Anei Drăgoianu „îşi croieşte“ «din noapte o singură pelerină/impermeabilă fără zorzoane în stil medieval», are curajul să-şi lase «un om de rând la intrare», ce «se ţine de stâlpul gardului de beton», un om ce «nu vede cablurile» prin care-i „conectată la principiul Yin“, «la întuneric», pe când «presiunea exercitată asupra cuvintelor sacre/măreşte viteza sângelui indiferent de celulă în care eşti/prizonier» (În rol secundar, p. 8), observă «când poporul caută schimbarea unităţilor de măsură pentru/istorii închise în manualele uzate» (p. 9), observă «la pubelele obişnuite din cartierele mărginaşe [cum] pictorii leagă/modelele să prindă grimasele cu efect de siluire a timpului/trecut fără rost» (ibid.), vede «lucrătorii dezbrăcaţi de cuvinte» (Semn pe nisipul cerului, p. 10), «chitara nebunului din colţ» şi cum «liftul încarcă suflete goale» (Braţe de sare, p. 11), ştie câte ceva despre «jurnalul pietonului analfabet» (p. 12), urmăreşte «bătaia firavelor aripi» (Prin timp, p. 13) ale lăcustelor ce-i intră în casă, ascute «limbile ceasornicului să bată în peretele universului» (Confuzie, p. 16), trage concluzia că «moartea ne uneşte în toate» (Incinerarea, p. 23), că «de război şi de dragoste e plină lumea» (Ziduri în deşert, p. 25), constată că «unui copac îi pleacă rădăcinile» (p. 24) când îndoiala i se strecoară «până la frunze», că «legătura ei de sânge cu lumea» (49) este „un beton din cuvinte“, că are «propria apocalipsă» (p. 54), că femeia-i jertfa zidirii din temelia lumii, că «femeia ce ţi-a îmbrăţişat universul», din „violet“, este în fundaţia omenirii, este «la temelia unei lumi tăcute/fără personalitate/cu domiciliul forţat între altar şi inimă» (Altă femeie, p. 55); mai constată că Adam, «soldat universal cu grenade în buzunarele sorţii» este «rob al cărnii şi [-al] încolăcirilor superficiale», «o singură piatră în fereastra timpului...», că Eva ilustrează «concepţia magică distribuită uniform de medicul estetician/cu vicii perverse şi pretenţii demiurgice», înţelegând prin «Cuvânt/carnea sufletului» (Pradă uşoară, p 56); şi toate aceste extraordinare evenimente i s-au revelat pentru că s-a născut «în ziua când Ilie biciuia norii/luminând uliţele satului» şi pentru că „la dezlegarea primei taine“, lângă ea «cuvintele se aşezau în genunchi/aşteptând botezul» (Calea şi Adevărul, p. 97). Cutia cu nervi de oţel (2012), de Ana Drăgoianu, certifică istoricului/criticului literar faptul că poeta se află în pragul de aur al maturităţii creaţiei sale poetice, că-i deja o voce lirică inconfundabilă, puternică, de ales viitor, că deja a cioplit şi a finisat un remarcabil număr de trepte de la piramida-i „aztecă“de Poezie pentru o zarişte a cunoaşterii metaforice. Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 7-8-9, august-septembrie-octombrie 2013 68
c r o n ii c ă d e c a r tt e cronică de carte 37 În anul 4000 sau O călătorie la Venus Ovidiu Cristian Dinica Victor Anestin - ziarist român, 17.09.1875 - 05.11.1918, născut în Bacău - a fost un pasionat astronom amator şi popularizator al ştiinţei fiind contemporan cu descoperirile făcute de Edison şi înflăcărat susţinător al ideii de progres tehnic. Educaţia i-a fost influenţată de scrierile lui Camille Flammarion, un entuziast astronom şi scriitor francez al cărui nume îl poartă Societatea Astronomică Franceză. Debutează în presă în 1892, în revista Curierul Olteniei, în care publică o traducere a unui articol scris de C. Flammarion cu acordul acestuia. A susţinut o intensă activitate publicistică în marile ziare ale vremii cu articole având tematică ştiinţifică în speţă despre astronomie: Cucerirea aerului (1909), Planeta Marte (1910), Eclipsele (1912), Românul cerului (1912), Viaţa şi invenţiile lui Edison (1915). Înfiinţează şi editează revista Orion (1907- 1912), prima revistă de astronomie din România În perioadă 1912 - 1916, conduce Ziarul călătoriilor şi ştiinţelor populare. În 1918 scoate ziarul Ştiinţa tuturor. În1899 apare romanul În anul 4000 sau O călătorie la Venus, fiind primul roman românesc al literarurii ştintificofantastice. Iată ce spune autorul despre acesta: „în anii adolescenţei am tipărit şi eu un roman astronomic sunt multe pasagii cam naive poate dar are meritul, bietul meu roman, de a fi cel dintâi în ţară noastră bineanteles ca dată istorică. Sunt interesante romanele astronomice, dar adevărul astronomic pur e mai interesant şi viaţa este aşa de scurtă”. Fiind prima lucrare de acest gen din România este de apreciat atitudinea autorului faţa de adevărul ştiinţific şi abordarea acestuia prin registrul literar. Romanul are 15 capitole, iar desfăşurarea acţiunii include o serie de aprecierii desprinse din astronomia populară, actualizate cu nivelul cunoştinţelor existente la aceea vreme şi pe care autorul le aduce la cunoştiinta publicului cititor. Tentantă pentru autor este ideea vieţii pe planetă Venus şi în acest sens pleacă de pe Pământ doi prieteni, Asales şi Saitni, care zboară spre Venus cu o rachetă electrică ce avea viteza de deplasare de 300 km/secundă – de observat faptul că autorul aduce cu primele elemente două aspecte interesante: curentul electric şi viteza de 300 km/secundă (75 leghe/secundă). Acolo ei descoperă o societate structurată în două caste: pe de o parte, avem venusienii propriu-zişi (care sunt inteligenţi, morali, nu cunosc sentimente, războaie, sex, droguri şi rock&roll) şi oamenii-păsări, un fel de... ajutoare zburătoare la casa celor dintâi, cărora le asigură locomoţia, doar casta a doua avea dreptul la reproducere firească anatomică. 69 Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 7-8-9, august-septembrie-octombrie 2013
- Page 18 and 19: p o e z ii e Nichita Petre Ioan Cre
- Page 20 and 21: p o e z ii e Aripă de înger Olgu
- Page 22 and 23: p o e z ii e poezie 18 În linişte
- Page 24 and 25: p o e z ii e poezie 18 Dansul Stele
- Page 26 and 27: p o e z ii e să-ţi fie oglindă,
- Page 28 and 29: c a ff e n e a u a c u p e n ii ţ
- Page 30 and 31: c a ff e n e a u a c u p e n ii ţ
- Page 32 and 33: c a ff e n e a s u a c u p e n ii
- Page 34 and 35: c a ff e n e a u a c u p e n ii ţ
- Page 36 and 37: c a ff e n e a u a c u p e n ii ţ
- Page 38 and 39: ii n m e m o r ii a m in memoriam 2
- Page 40 and 41: ii n m e m o r ii a m in memoriam 2
- Page 42 and 43: ii n m e m o r ii a m ALEXANDRU VLA
- Page 44 and 45: p r o z ă Am privit la altă masă
- Page 46 and 47: p r o z ă poate pur și simplu se
- Page 48 and 49: p r o z ă chiar primea o veste, do
- Page 50 and 51: p r o z ă Am înțeles mai târziu
- Page 52 and 53: p r o z ă proză 32 Lecţia de muz
- Page 54 and 55: p r o z ă - Păstrăv somonizat, z
- Page 56 and 57: p r o z ă proză 33 Sondaj de opin
- Page 58 and 59: p r o z ă - Din care cȃți copii
- Page 60 and 61: n o tt e d e c ă ll ă tt o r ii e
- Page 62 and 63: n o tt e d e c ă ll ă tt o r ii e
- Page 64 and 65: n o tt e d e c ă ll ă tt o r ii e
- Page 66 and 67: c r o n ii c ă d e c a r tt e cron
- Page 70 and 71: c r o n ii c ă d e c a r tt e Auto
- Page 72 and 73: „Timpul a fost creat odată cu ce
- Page 74 and 75: c r o n ii c ă d e c a r tt e În
- Page 76 and 77: c r o n ii c ă d e c a r tt e cron
- Page 78 and 79: c r o n ii c ă d e c a r tt e Dac
- Page 80 and 81: p o r tt r e tt d e a u tt o r pagi
- Page 82 and 83: tt r a d u c e r ii - p o e m e b i
- Page 84 and 85: tt r a d u c e r ii -- p o e m e b
- Page 86 and 87: tt r a d u c e r ii -- p o e m e b
- Page 88 and 89: ii n tt e r v ii u Valerian Mihoc:
- Page 90 and 91: ii n tt e r v ii u şi mă pasionea
- Page 92 and 93: tt r a d ii ţţ ii ii , d a tt ii
- Page 94 and 95: tt r a d ii ţţ ii ii , d a tt ii
- Page 96 and 97: tt r a d ii ţţ ii ii , d a tt ii
- Page 98 and 99: tt r a d ii ţţ ii ii , d a tt ii
- Page 100 and 101: ff o ii ll e tt o n nedepuşi la ba
- Page 102 and 103: ii m p r e s ii ii impresii - lectu
- Page 104: jj u r n a ll - b ll o g C C L Eşt
c r o n ii c ă d e c a r tt e<br />
cronică <strong>de</strong> carte 37<br />
În <strong>anul</strong> 4000 sau<br />
O călătorie la<br />
Venus<br />
Ovidiu Cristian Dinica<br />
Victor Anestin<br />
- ziarist român,<br />
17.09.1875 -<br />
05.11.1918, născut<br />
în Bacău - a fost un<br />
pasionat astronom<br />
amator<br />
şi<br />
popularizator al<br />
ştiinţei fiind<br />
contemporan cu<br />
<strong>de</strong>scoperirile făcute<br />
<strong>de</strong> Edison şi înflăcărat susţinător al i<strong>de</strong>ii <strong>de</strong><br />
progres tehnic. Educaţia i-a fost influenţată<br />
<strong>de</strong> scrierile lui Camille Flammarion, un<br />
entuziast astronom şi scriitor francez al<br />
cărui nume îl poartă Societatea<br />
Astronomică Franceză. Debutează în presă<br />
în 1892, în revista Curierul Olteniei, în care<br />
publică o traducere a unui articol scris <strong>de</strong> C.<br />
Flammarion cu acordul acestuia. A susţinut<br />
o intensă activitate publicistică în marile<br />
ziare ale vremii cu articole având tematică<br />
ştiinţifică în speţă <strong>de</strong>spre astronomie:<br />
Cucerirea aerului (1909), Planeta Marte<br />
(1910), Eclipsele (1912), Românul cerului<br />
(1912), Viaţa şi invenţiile lui Edison (1915).<br />
Înfiinţează şi editează revista Orion (1907-<br />
1912), prima revistă <strong>de</strong> astronomie din<br />
România<br />
În perioadă 1912 - 1916, conduce<br />
Ziarul călătoriilor şi ştiinţelor populare. În<br />
1918 scoate ziarul Ştiinţa tuturor.<br />
În1899 apare rom<strong>anul</strong> În <strong>anul</strong> 4000<br />
sau O călătorie la Venus, fiind primul<br />
roman românesc al literarurii ştintificofantastice.<br />
Iată ce spune autorul <strong>de</strong>spre<br />
acesta: „în anii adolescenţei am tipărit şi eu<br />
un roman astronomic sunt multe pasagii<br />
cam naive poate dar are meritul, bietul meu<br />
roman, <strong>de</strong> a fi cel dintâi în ţară noastră<br />
bineanteles ca dată istorică. Sunt<br />
interesante romanele astronomice, dar<br />
a<strong>de</strong>vărul astronomic pur e mai interesant şi<br />
viaţa este aşa <strong>de</strong> scurtă”. Fiind prima<br />
lucrare <strong>de</strong> acest gen din România este <strong>de</strong><br />
apreciat atitudinea autorului faţa <strong>de</strong><br />
a<strong>de</strong>vărul ştiinţific şi abordarea acestuia prin<br />
registrul literar.<br />
Rom<strong>anul</strong> are 15 capitole, iar<br />
<strong>de</strong>sfăşurarea acţiunii inclu<strong>de</strong> o serie <strong>de</strong><br />
aprecierii <strong>de</strong>sprinse din astronomia<br />
populară, actualizate cu nivelul<br />
cunoştinţelor existente la aceea vreme şi pe<br />
care autorul le aduce la cunoştiinta<br />
publicului cititor. Tentantă pentru autor este<br />
i<strong>de</strong>ea vieţii pe planetă Venus şi în acest<br />
sens pleacă <strong>de</strong> pe Pământ doi prieteni,<br />
Asales şi Saitni, care zboară spre Venus cu<br />
o rachetă electrică ce avea viteza <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>plasare <strong>de</strong> 300 km/secundă – <strong>de</strong><br />
observat faptul că autorul aduce cu primele<br />
elemente două aspecte interesante:<br />
curentul electric şi viteza <strong>de</strong> 300<br />
km/secundă (75 leghe/secundă). Acolo ei<br />
<strong>de</strong>scoperă o societate structurată în două<br />
caste: pe <strong>de</strong> o parte, avem venusienii<br />
propriu-zişi (care sunt inteligenţi, morali, nu<br />
cunosc sentimente, războaie, sex, droguri<br />
şi rock&roll) şi oamenii-păsări, un fel <strong>de</strong>...<br />
ajutoare zburătoare la casa celor dintâi,<br />
cărora le asigură locomoţia, doar casta a<br />
doua avea dreptul la reproducere firească<br />
anatomică.<br />
69<br />
Revista <strong>de</strong> cultură CRONOS ~ Peniţa <strong>de</strong> <strong>Aur</strong> - ANUL I, <strong>nr</strong>. 7-8-9, august-<strong>septembrie</strong>-<strong>octombrie</strong> <strong>2013</strong>