Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 7-8-9, septembrie-octombrie-noiembrie 2013

Revistă de cultură editată de reţele sociale Cronopedia, Ecoul românilor şi Clubul Cafeneaua literară, în colaborare cu cenaclul Grai Românesc şi Fundația literar istorică STOIKA Revistă de cultură editată de reţele sociale Cronopedia, Ecoul românilor şi Clubul Cafeneaua literară, în colaborare cu cenaclul Grai Românesc şi Fundația literar istorică STOIKA

08.04.2014 Views

p o e z ii e Acum când toamna făurit-a Paradis Constantin Nicolae Gavrilescu Din norii grei, când cenuşiu e cerul, vor curge lacrimi mici pe pomii desfrunziţi de vreme, iar pe alei e-ntins în strat covorul de frunze colorate-n fel și chip. Tabloul răvășit de vântul toamnei, cu adieri caline, surde, reci, deschide-n lume o minune, ce doar cu sufletul să o petreci. Mirosul reavăn îți îmbată simțul, iar mici bobițe de mărgăritar, sclipesc în dimineaţă făurind misterul, zâmbind stângaci la cerul cel închis. În zori, pe frunza arămie, rămasă-n ici și colo-n pom răsleț, îngheață și dezgheață toamna, lacrimi de cer în dansu-i desuet. Mă poartă pașii înainte, acum, când toamna făurit-a Paradis, cu sufletul încins de bucurie, cuprins de doruri și de vis. Din norii grei doar apa cea mai pură se varsă-n lacrimă din cer, și scaldă cu nesaț tot în natură, să curețe tristețea semenilor mei. Melancolie de toamnă Constantin-Nicolae Gavrilescu Din pom cad frunze ruginite pe alei, desprinse sunt de toamna cea rebelă, le răscolesc ușor în parc cu pașii mei, printre copaci ce împletesc crengi în dantelă. Tresar la adierea vântului hulpav și-un foşnet sec ajunge la ureche, este tot vântul furios, cu-al său nărav, ce răscolește totul fără de pereche. Scrutez adânc acum pe ceru-ndepărtat și mă alint sub razele de soare, privirea e atrasă de-un nor înnegurat ce s-a ivit din neant azi în zare. Pornește gândul meu pentru o clipă, și cuget cum se scurge viața mea, iar în adânc de inimă mi-e frică că mult umbrită este soarta-mi grea. Și totuși cred că toamna e pricina cu bruma ce pe frunze şi-a lăsat, sunt sigur că doar ea își poartă vina, căci ce ador mai mult s-a-ndepărtat. Tresar de câte ori adie vântul, o frunză sau un zbor de porumbel, se ştie de când Lumea și Pământul, că vântul toamnei-i mai mereu rebel. Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 7-8-9, august-septembrie-octombrie 2013 16

e d ii tt o r ii a ll Lasă drumurile să fugă pitit între coperţi poemul aruncă cu toate cuvintele lui după tine aşa l-am dresat în nopţile lungi ale iernii ademenindu-l cu vise nebune lângă abator câinii luminii sfârtecă grumazuri subţiri şi albe din când în când vin fluturi în picaj singurătatea e rea şi zgârie sub tâmplă când se lasă întunericul mă întrebi dacă aş putea să îmblânzesc moartea să o mângâi pe creştet sau s-o dau la bâlci în comedii Petre Ioan Creţu – îţi mai aduci aminte cum îţi împăturai tu iubirile cu morţile de-a valma? mereu îţi încolţesc drumuri sub talpi drumuri de care nu ai nevoie pe suflet îţi cresc regrete multicolore şi mucegai pe la colţuri eşti prima femeie ce mi te-ai strecurat cumva febril pe sub piele pe sub unghii până în până la amintirile cu zmei sau cu zâne apoi te deschizi pentru toate poemele mele şi cele scrise dar mai ales nescrise oare de ce sângele tău s-a pietrificat deodată şi de ce ţi se face pielea albastră? lasă drumurile să fugă spre câmpia arsă de brumă 17 Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 7-8-9, august-septembrie-octombrie 2013

e d ii tt o r ii a ll<br />

Lasă drumurile să fugă<br />

pitit între coperţi poemul aruncă cu toate cuvintele lui după tine<br />

aşa l-am dresat în nopţile lungi ale iernii a<strong>de</strong>menindu-l cu vise nebune<br />

lângă abator câinii luminii sfârtecă grumazuri subţiri şi albe<br />

din când în când vin fluturi în picaj singurătatea e rea şi zgârie sub tâmplă<br />

când se lasă întunericul mă întrebi dacă aş putea să îmblânzesc moartea<br />

să o mângâi pe creştet sau s-o dau la bâlci în comedii<br />

Petre Ioan Creţu<br />

– îţi mai aduci aminte cum îţi împăturai tu iubirile cu morţile <strong>de</strong>-a valma?<br />

mereu îţi încolţesc drumuri sub talpi drumuri <strong>de</strong> care nu ai nevoie<br />

pe suflet îţi cresc regrete multicolore şi mucegai pe la colţuri<br />

eşti prima femeie ce mi te-ai strecurat cumva febril pe sub piele<br />

pe sub unghii până în până la amintirile cu zmei sau cu zâne<br />

apoi te <strong>de</strong>schizi pentru toate poemele mele şi cele scrise dar mai ales nescrise<br />

oare <strong>de</strong> ce sângele tău s-a pietrificat <strong>de</strong>odată şi <strong>de</strong> ce ţi se face pielea albastră?<br />

lasă drumurile să fugă spre câmpia arsă <strong>de</strong> brumă<br />

17<br />

Revista <strong>de</strong> cultură CRONOS ~ Peniţa <strong>de</strong> <strong>Aur</strong> - ANUL I, <strong>nr</strong>. 7-8-9, august-<strong>septembrie</strong>-<strong>octombrie</strong> <strong>2013</strong>

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!