Chronos - Penița de Aur, anul I, nr. 7-8-9, septembrie-octombrie-noiembrie 2013

ii m p r e s ii ii
Scrinul cu
sentimente –
Doina Bârcă
Ion Gabriel Puşcă
Prefaţa
Între creaţia unui poet şi sufletul
acestuia există o legatură indisolubilă,
identică cu cea dintre trupul omului şi
sufletul său. Putem spune despre creaţia
unui poet că este trupul lui de cuvinte. Şi pe
acest trup de cuvinte vedem, ca şi pe trupul
de carne, semnele timpului. Doar că, tot
ceea ce pe trupul de carne, odată cu
trecerea timpului, se transformă în
greutatea albă a bătrâneţii, pe trupul de
cuvinte al poetului vedem doar frumuseţea
vieţii poetului.
Cu cât poetul este mai experimentat,
cu atât trupul lui de cuvinte este mai verde,
mai înfloritor, mai aproape de iubire, mai
sincer. Doamna Doina Bârcă, este un astfel
de poet. Sinceritatea cu care Doina Bârcă
îşi trăieşte versurile este emoţionantă.
Incursiunile pe care poeta le face în
copilăria ei, rememorarea pâinii împodobite
cu flori şi a bunicii lăcrimând înainte de
începerea culesului la via de tămâioasă
sunt, atinse de acea ingenuitate pe care o
au doar sufletele care nu au fost
îngenunchiate niciodată de greutăţile vieţii.
Dorul de pământul natal, frământările
legate de nucul care a fost retezat, căutările
şi teama întregesc un tablou în centrul
căruia se află FAMILIA. Părinţii, bunicii,
copii, nepoţii toţi fac parte din prezentul
poetei chiar dacă unii dintre ei nu mai
fiinţează (părinţii şi bunicii).
Toţi sunt aici iar dialogul dintre poetă
şi ei, interogaţiile profunde tocmai prin
această simplitate a temerii, aduce aminte
de bătrânele satului românesc pentru care
Dumnezeu, în eternitatea lui, era un
membru activ al familiei, deseori folosit
drept interlocutor: “oh, draguţule de
Dumnezeu ce să mă fac, oare?”.
Spuneam de simplitate şi de
profunzimea ei. A reuşi să scrii poezie
pentru copii într-o eră a informaticii în care
bunicul caută anime-uri pe internet în loc
să-i povestească pruncului basme
româneşti, într-un spaţiu în care poiana
bunicilor de la ţară este înlocuită de aerul
condiţionat al mall-ului, într-un timp în care
Făt-Frumos devine
Vrăjitorul cel bun, iar Ileana
Cosânzeana o Vrăjitoare care îi face
concurenţă, pe scurt într-o eră a dereglării
raporturilor dintre copil, natură şi imaginaţie,
a scrie poezii în care reînvii melcul, răţuşca,
gutuia, ploaia, gargariţa, iedul este un act
de mare curaj pentru care îi mulţumesc
prietenei mele, poetei Doina Bârcă.
103
Revista de cultură CRONOS ~ Peniţa de Aur - ANUL I, nr. 7-8-9, august-septembrie-octombrie 2013