Raport ISJ 2010-2011.pdf - Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

Septembrie 2011 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2010-2011
Pag. 38
analiza planului de scolarizare reiese scaderea numarului de elevi la profilul tehnic 57,1 fata de 58,9 in anul
scolar 2009/2010; cresterea numarului de elevi la profilului servicii dela 31,6 in anul scolar 2009/2010 la 34%
in anul scolar 2010/2011, in timp ce profilul resurse isi mentine trendul de scadere , ajungand la 8,9 % fata de
9,5%. Procentele alocate celor trei domenii reflecta tendintele de pe piata muncii si faptul ca in judetul Cluj
invatamantul profesional si tehnic din mediul rural este foarte putin dezvoltat, optiunile elevilor si parintilor
pentru calificarile specifice din domeniul agriculturii fiind foarte mici. Elevilor de etnie rroma le sunt alocate
locuri in cadrul invatamantului profesional si tehnic, optiunile acestora fiind cu preponderenta spre profilul
servicii.
1.1.4 - Dezvoltarea unor rute flexibile şi personalizate de învăţare şi formare profesională (sistem
coerent de identificare a nevoilor de formare ale elevilor; ofertă educaţională atractivă şi motivantă;
programe alternative educaţionale care stimulează investiţia privată în educaţie: Montessori, Step by
Step, Waldorf).
1.1.4.1. Învățământ profesional
Începand cu anul scolar 2008/2009 in cadrul sistemului de invatamant profesional si tehnic au
intervenit schimbari majore, sistemul de formare profesionala prin ruta progresiva a intrat in lichidare si s-a
implementat un nou sistem de formare mai simplificat.
Noul sistem de formare profesionala este mai flexibil si corespunde mai bine nevoilor de formare a
elevilor. Acesta permite ca dupa absolvirea clasei a X-a , elevii sa opteze pentru profesionalizare nivel 2, prin
efectuarea stagiilor de practica, conform OMECTS nr. 5730/2010.
Pentru anul scolar 2011/2012 in judetul Cluj au optat pentru profesionalizare prin stagii de practica
cate o grupa de elevi de la: Colegiul Tehnic „Edmond Nicolau” Cluj-Napoca, Colegiul Tehnic „Dr. Ion Ratiu”
Turda si Colegiul Tehnic „Raluca Ripan” Cluj-Napoca.
1.1.4.2. Considerații generale învățământ particular
Politica educaţională a anului şcolar 2010/2011 care a guvernat activitatea unităţilor de învăţământ
particulare a fost cea a calităţii în educaţie. Din tabel se poate desprinde că a crescut numărul grădiniţelor şi
a efectivelor de copii, existând în curs de înfiinţare încă 3 grădiniţe (Floreşti, Someşeni şi Cluj-Napoca). Toate
grădiniţele au condiţii foarte bune de funcţionare şi au cadre didactice calificate. De asemenea, au fost
acreditate 5 grădiniţe, 3 Şcoli postliceale sanitare (Dej, Cluj-Napoca, Turda) şi au crescut efectivele de elevi
la licee, dar a scăzut la gimnaziu. In acest an şcolar, s-a observat o cerere foarte mare pentru şcolile
postliceale sanitare, datorită cerinţelor de pe piaţa muncii.
Probleme sunt cu spaţiile Liceelor şi Şcolilor postliceale, care nu îşi desfăşoară activitatea în spaţii
propice procesului instructiv-educativ, excepţie făcând Şcoala Internaţională, Şcoala ELF, Gr. Şc. Spiru Haret,
Şcolile postliceale Louis Pasteur şi Henri Coanda Cluj-Napoca si Turda.
1.1.4.3. Programe de alternative educaționale
Alternativa educaţională reprezintă forma de organizare şcolară care propune forme şi metode de
organizare şi funcţionare a activităţii instructiv-educative, altele decât formele specifice unei epoci, sau care
apar într-un anumit context social.
O alternativă educaţională:
- corectează unele imperfecţiuni ale sistemului oficial;
- substituie unele forme de educaţie prin metodologii didactice diferite sau complementare;
- restructurează cadrul de organizare şi funcţionare al instituţiei şcolare.
Anul 1990 a însemnat şi pentru România revenirea la pluralismul educaţional, renunţând la monopolul
exclusiv al statului în domeniul învăţământului prin înfiinţarea alternativelor educaţionale şi a învăţământului
particular.