raport general 2011-2012.pdf - Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 1 / 180
Inspectoratul Școlar
Județean Cluj
Piața Ștefan cel Mare nr. 4
Cluj-Napoca
E-Mail: cluj@isjcj.ro
Web: www.isjcj.ro
STAREA
ÎNVĂŢĂMÂNTULUI
PREUNIVERSITAR
CLUJEAN
RAPORT
ANUAL
2011-2012

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 2 / 180
CUPRINS
Partea I. Analiza de stare pe baza INDICATORILOR PENTRU EDUCAŢIE
A. Resursele umane
A.1 Resursele umane în contextul descentralizării învăţământului preuniversitar clujeanindicatori
de eficacitate
A1.1 Număr total de cadre didactice/personal didactic auxiliar /personal nedidactic, pe medii
de rezidenţă, sex şi vârste
A.1.2. Personal didactic auxiliar – 920,31, cifra reprezentând o creştere cu 0,68 % a
numărului de posturi faţă de anul şcolar 2010-2011
A.1.3. Personal nedidactic – 2081,12 cifra reprezentând o scădere cu 0,16 % a numărului de
posturi faţă de anul şcolar 2010-2011
A.2. Raportul număr elevi/număr cadre didactice, pe fiecare nivel /ciclu de învăţământ/formă de
învăţământ
A.3. Situaţia numerică a cadrelor didactice pe niveluri de şcolarizare/gradul de acoperire a posturilor
A.4. Cadre didactice/ număr posturi, pe medii de rezidenţă
A.5. Număr cadre didactice calificate/necalificate/în curs de calificare
A.6.Titulari şi suplinitori
A.7. Număr norme didactice în regim de cumul şi plata cu ora
A.8. Aspecte legate de acoperirea cu personal didactic la anumite discipline
A.9. Mobilitatea personalului didactic
B. Reţeaua şcolară și participarea la educaţie
B.1. Evoluţia structurii reţelei şcolare
B.2. Unităţi de învăţământ cu personalitate juridică / structuri / categorii / zone
B.3. Efective elevi pe cicluri de învăţământ
B.4. Descrierea schimbărilor survenite la nivelul reţelei
B.5. Întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013
B.6. Situaţia învăţământului particular clujean
B.7. Alternativele educaţionale
C. Rezultatele elevilor
C.1. Rezultatele elevilor la evaluări naţionale clasa a VIII-a - Analiza rezultatelor
C.2. Examene de certificare a calificărilor profesionale nivel 3 (liceu tehnologic) - Rezultatele elevilor
la examenele de certificare a calificărilor profesionale la învățământul profesional
C.3. Rezultatele elevilor la bacalaureat
- Analiza rezultatelor
Partea a II-a. Gradul de realizare a PRIORITĂŢILOR INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN
CLUJ PENTRU ANUL ŞCOLAR 2011-2012
Obiectiv strategic I. Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor
MĂSURI ŞI EFECTE
I.1.Corelarea strategiei de dezvoltare a învăţământului preuniversitar clujean cu strategia MECTS şi
Programul de Guvernare
I.2. Trecerea de la un management administrativ bazat pe sarcină la un management al
calităţii într-un mediu descentralizat
I.2.1. Activități metodice cu directorii
I.2.2. Consiliul Consultativ al Directorilor

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 3 / 180
I.3. Monitorizarea practicării unui management implicat la toate nivelurile
I.4. Managementul integrat al programelor comunitare şi proiectelor de integrare europeană
I.5. Dezvoltarea parteneriatului educaţional în managementul descentralizat al
unităţilor/instituţiilor de învăţământ
I.6. Activităţile Palatului şi Cluburilor Copiilor din judeţul Cluj
I.7. Asigurarea vizibilităţii acţiunilor şi măsurilor ISJ Cluj,
I.8. Implementarea planurilor operaţionale de prevenire a violenţei şi creşterea siguranţei elevilor
Obiectiv strategic II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient si relevant
MĂSURI ȘI EFECTE:
II.1. Diagnoza procesului educaţional
II.1.A. Analiza calităţii educaţiei din perspectiva monitorizării externe realizate prin inspecţia
şcolară
II.1.B. Calitatea activităţii de predare-învăţare
II.1.C. Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării
II.2. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate
II.2.1. Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor
didactice, părinţilor pentru a permite tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi
asistenţa necesară în acest sens
II.2.2. Implementarea unui sistem de management educaţional care să faciliteze accesul egal
la educaţie
II.2.2.1.Rezultatele obţinute la Competiţia Naţională pentru obţinerea certificatului de
„ŞCOALA EUROPEANĂ”
II.2.2.2. Rezultatele obţinute la concursul naţional de produse finale ale proiectelor
finanţate prin programele Uniunii Europene, “MADE FOR EUROPE”
II.2.2.3. - Finanţare de locuri distincte pentru copiii romi la admiterea lor în clasa a IXa
la licee
II.2.2.4. Integrarea şi cuprinderea în sistemul de educaţie a tuturor copiilor aparţinând
persoanelor care au dobândit rezidenţă în România şi remigranţi
II.2.2.5. Programul Doi ani într-un singur an
II.2.3. Continuarea acţiunilor de protecţie socială
II.2.3.1. Acordarea unui sprijin financiar elevilor din familii cu venituri reduse
(Programul ”Bani de liceu”)
II.2.3.2. Acordarea unei mese /gustări zilnice gratuite elevilor din ciclul primar şi
gimnazial (Legea Nr.16/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului
Nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din
clasele I-IV) şi, ulterior, celor din învăţământul preşcolar
II.2.3.3. Asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a necesarului de rechizite
pentru copii, la începutul anului şcolar
II.2.3.4. Asigurarea transportului şcolar pentru copiii care locuiesc în zone izolate
II.2.3.5 Asigurarea ajutorului financiar de 200 Euro în vederea stimulării achiziţionării
de calculatoare
II.2.4. Realizarea evaluării instituţionale în vederea autorizării a unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat şi unităţi de învăţământ preuniversitar particular precum şi a acreditării
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţi de învăţământ preuniversitar particular
II.2.5. Evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat prin inspecţia
şcolară generală, prevăzută în graficul anual de inspecţii al ISJ Cluj
II.2.6. Creşterea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul clujean
II.2.7. Monitorizarea inserţiei socio-profesionale
II.2.7.1. Rata de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii
II.2.7.2. Rata de inserţie în meseria pentru care s-au pregătit
II.3. Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar
II.3.1. Analiza absenteismului elevilor din şcolile din judeţul Cluj (*material în colaborare cu
CJRAE) Centralizator şcoli (Licee teoretice, Grupuri şcolare, etc.)
II.3.2. Analiză comparativă absenteism (Licee teoretice, Grupuri şcolare, județ, municipiul
Cluj-Napoca, etc.)

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 4 / 180
II.3.3. Cauzele absenteismului
II.3.4. Analiză comparativă rată absenteism/rezultate la evaluările naționale.
II.4. ”Şcoala altfel”
II.4.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi
II.4.2. Tipologia activităţilor desfăşurate
II.4.3. Numărul de activităţi derulate
II.4.4. Parteneri, colaboratori
II.4.5. Modalităţi de evaluare
II.4.6. Rezultate în registrate;
II.4.7. Impactul acestora asupra beneficiarilor;
II.4.8. Analiza SWOT
II.4.9. Recomandări
Obiectiv strategic III.: Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin activităţi de formare continuă
III.1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice.
III.1.1. Perfecţionarea prin grade didactice.
III.1.2. Analiza de nevoi şi prezentarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite de Casa
Corpului Didactic Cluj, principalul furnizor de programe de formare continuă din judeţul Cluj
III.2. Creşterea calităţii sistemului de formare continuă
III.2.1. Analiza de impact a programelor de formare continuă, sub coordonarea MECTS
III.2.2. Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin
monitorizarea impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ
preuniversitar.
III.2.3. Activităţi metodice, de formare, proiecte, programe, conferinţe ( în cadrul IŞJ)
III.2.4. Promovarea şi implementarea sistemului de formare continuă prin credite profesionale
transferabile
III.2.5. Facilitarea accesului la programe de formare acreditate prin aducerea ofertei de
formare cât mai aproape de beneficiari
III.2.6. Echivalarea numărului de credite obţinut prin parcurgerea stagiilor din cadrul unor
programe internaţionale
III.2.7. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul
implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin sprijinirea
activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 5 / 180
Partea I. Analiza de stare pe baza
INDICATORILOR PENTRU EDUCAŢIE

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 6 / 180
A.Resursele umane. Dezvoltarea resursei umane
A1. Resursele umane în contextul descentralizării învăţământului preuniversitar clujeanindicatori
de eficacitate
A1.1 Număr total de cadre didactice/personal didactic auxiliar /personal nedidactic, pe medii
de rezidenţă, sex şi vârste
Personal didactic
Total norme didactice: 7485,57 cifră care reprezintă o scădere a numărului de norme didactice cu
2,10% faţă de anul şcolar 2010-2011 prin:
− scăderea numărului de elevi;
− comasarea claselor de elevi sub efectiv;
− restructurarea unor unităţi de învăţământ;
Finanţare
Total
2009-2010
Total
2010-2011
CL 7262,82 6864,68 6582,32
CJ 618,15 614,90 735,75
MECTS 181,0 166,50 167,50
Total 8061,97 7646,08 7485,57
Personal didactic
Total
2011-2012
9000
8000
7000
6000
Norme
5000
4000
3000
2000
1000
0
CL
CJ
Finanţare
MEC
Total
Total 2011-2012
Total 2010-2011
Total 2009-2010
Total 2009-2010
Total 2010-2011
Total 2011-2012
A.1.2. Personal didactic auxiliar – 920,31, cifra reprezentând o creştere cu 0,68 % a
numărului de posturi faţă de anul şcolar 2010-2011
Finanţare
Total
2009-2010
Total
2010-2011
Total
2011-2012
CL 777,67 746,31 753,06
CJ 153,75 151,75 151,25
MECTS 24,75 16 16
Total 956,17 914,06 920,31

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 7 / 180
Personal didactic auxiliar
1000
900
800
700
600
Norme 500
400
300
200
100
0
CL
CJ
Finanţare
MEC
Total
Total 2011-2012
Total 2010-2011
Total 2009-2010
Total 2009-2010
Total 2010-2011
Total 2011-2012
A.1.3. Personal nedidactic – 2081,12 cifra reprezentând o scădere cu 0,16 % a numărului de
posturi faţă de anul şcolar 2010-2011
Finanţare
Total
2009-2010
Total
2010-2011
Total
2011-2012
CL 1986,36 1904,36 1899,62
CJ 147,25 144,00 144,00
MECTS 65,75 36,00 37,50
Total 2199,36 2084,36 2081,12
Personal nedidactic
2500
2000
Norme
1500
1000
500
0
CL
CJ
Finanţare
MEC
Total
Total 2011-2012
Total 2010-2011
Total 2009-2010
Total 2009-2010
Total 2010-2011
Total 2011-2012

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 8 / 180
Se remarcă o scădere a personalului didactic auxiliar şi nedidactic în condiţiile scăderii
efectivelor de elevi şi a restructurării unor unităţi de învăţământ.
A.2. Raportul număr elevi/număr cadre didactice, pe fiecare nivel /ciclu de învăţământ/formă de
învăţământ
Personal didactic:
Nivelul Număr posturi Număr elevi Raport
Preşcolar 1289 102322 16,86
Primar 1108 21682 19,56
Gimnazial 2303,10 21186 9,19
Anul de completare 7,59 181 24,76
Liceal 1963,91 25865 13,17
Postliceal/ Şcoala de maiştri 19,22 381 19,83
Învăţământ special 609,75 1889 3,09
Palate şi cluburi 90 9060 100,66
Cabinete de asistenţă psihopedagogică 95 - -
Total 7485,57 182566 24,38
Număr posturi
Preşcolar
Număr elevi
Preşcolar
Primar
Primar
Gimnazial
Gimnazial
Anul de completare
Anul de completare
Liceal
Liceal
Postliceal/ Şcoala de maiştri
Postliceal/ Şcoala de maiştri
Învăţământ special
Învăţământ special
Palate şi cluburi
Palate şi cluburi
Cabinete de asistenţă
psihopedagogică
Cabinete de asistenţă
psihopedagogică
Raport elevi/post
Preşcolar
Primar
Gimnazial
Anul de completare
Liceal
Postliceal/ Şcoala de maiştri
Învăţământ special
Palate şi cluburi
Cabinete de asistenţă
psihopedagogică

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 9 / 180
Raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice este de 23,17, faţă de anul şcolar 2010-2011 în
care raportul mediu număr elevi/număr cadre didactice a fost de 13,59
Se înregistrează valori mici la:
−
−
clasele din învăţământul special;
clasele de nivel gimnazial din zonele izolate, clasele pentru minorităţi, la nivelul şcolilor de
artă, precum şi la clasele din anii terminali .
A.3. Situaţia numerică a cadrelor didactice pe niveluri de şcolarizare/gradul de acoperire a
posturilor
Nivelul Număr posturi Grad de acoperire
Preşcolar 1289 100%
Primar 1108 100%
Gimnazial 2303,10 100%
Anul de completare 7,59 100%
Liceal 1963,91 100%
Postliceal/ Şcoala de maiştri 19,22 100%
Învăţământ special 609,75 100%
Palate şi cluburi 90 100%
Cabinete de asistenţă psihopedagogică 95 100%
Total 7485,57 100%
A.4. Cadre didactice/ număr posturi, pe medii de rezidenţă
Mediul
Total cadre
didactice
2009-2010
Total
posturi
didactice
2009-2010
Total cadre
didactice
2010-2011
Total
posturi
didactice
2010-2011
Total cadre
didactice
2011-2012
Total
posturi
didactice
2011-2012
urban 6468 6087,34 6069 5979,17 4700 5828,80
rural 2203 1974,63 1959 1666,91 2350 1656,77
7000
6000
5000
4000
Total cadre didactice 2009-2010
Total posturi didactice 2009-
2010
Total cadre didactice 2010-2011
3000
2000
1000
0
urban
rural
Total cadre didactice
2011-2012
Total cadre didactice
2010-2011
Total cadre didactice
2009-2010
Total posturi didactice 2010-
2011
Total cadre didactice 2011-2012
Total posturi didactice 2011-
2012

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 10 / 180
A.5. Număr cadre didactice calificate/necalificate/în curs de calificare
Statut cadre
didactice
Cadre
didactice
calificate
Cadre
didactice
necalificate
Cadre
didactice în
curs de
calificare
Total posturi
didactice
2009-2010
Procent
Total posturi
didactice
2010-2011
Procent
Total
posturi
didactice
2011-2012
Procent
7880,08 97,74 7595,6 99,34% 7433,43 99,30%
146,64 1,82 21,91 0,29% 25,37 0,33%
35,25 0,44 28,57 0,37% 26,77 0,35%
8000
7000
6000
5000
4000
3000
2000
1000
0
Cadre didactice
calificate
Cadre didactice
necalificate
Cadre didactice în
curs de calificare
Procent
Total posturi
didactice 2009-2010
Total posturi didactice 2009-
2010
Procent
Total posturi didactice 2010-
2011
Procent
Total posturi didactice 2011-
2012
Procent
Se constată o reducere a numărului cadrelor didactice necalificate şi o creştere a numărului
cadrelor didactice calificate.
A.6. Titulari şi suplinitori.
Statut cadre
didactice
Total posturi
didactice
2009-2010
Procent
Total
posturi
didactice
2010-2011
Procent
Total
posturi
didactice
2011-2012
Procent
Titulari 5773,64 71,62 5099,66 66,69 5564,05 74,33
Suplinitori 2114,27 26,23 2546,42 33,31 1921,52 25,67

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 11 / 180
6000
5000
4000
Total posturi didactice 2009-
2010
Procent
3000
Total posturi didactice 2010-
2011
2000
1000
0
Titulari
Suplinitori
Total posturi didactice
2011-2012
Total posturi didactice
2010-2011
Total posturi didactice
2009-2010
Procent
Total posturi didactice 2011-
2012
Procent
Situaţia este similară cu cea din anul şcolar precedent.
A.7. Număr norme didactice în regim de cumul şi plata cu ora.
Total
posturi
didactice
2009-
2010
Cumul
Plata
cu ora
Total
posturi
didactice
2010-2011
Cumul
Plata
cu ora
Total
posturi
didactice
2011-
2012
Cumul
Plata
cu ora
8061,97 213,83 316,39 7646,08 157,13 311,39 7485,57 0 420,58
9000
8000
Total posturi didactice 2009-
2010
Cumul
7000
6000
5000
4000
3000
Total posturi
didactice 2011-2012
Cumul
Plata cu ora
Total posturi didactice 2010-
2011
Cumul
2000
1000
0
1
Plata cu ora
Total posturi didactice
2009-2010
Plata cu ora
Total posturi didactice 2011-
2012
Faţă de anul şcolar 2010-2011 s-a înregistrat o scădere a numărului de norme cumul în procent
de 100 %, şi respectiv o creştere prin plata cu ora cu 35,06 %.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 12 / 180
A.8. Aspecte legate de acoperirea cu personal didactic la anumite discipline
A.8.1. Discipline/domenii deficitare în acoperirea cu personal didactic calificat
- nu mai există domenii deficitare, disciplinele fiind ocupate cu personal didactic calificat.
A.8.2. Discipline/domenii cu excedent de personal:
- Matematică
- Chimie
- Biologie
- Geografie
- Istorie
- Filozofie, logică şi argumentare
- Pregătire instruire practică(mecanică, textile, confecţii, prelucrarea lemnului)
A.9. Mobilitatea personalului didactic
Pe parcursul anului şcolar 2011-2012 s-au emis decizii pentru:
- concediu fără salariu pentru perfecţionare: 44
- concediu fără salariu în interes personal : 55
- concediu pentru îngrijire copil: 93
- demisii titulari: 33
- demisii suplinitori: 25
- concediu plătit pentru redactarea tezei de doctorat: 17
B. Reţeaua şcolară și participarea la educaţie
Priorităţile manageriale ale anului şcolar 2011-2012 au vizat :
- restructurarea reţelei şcolare în funcţie de indicii demografici şi programele de dezvoltare la
nivel local şi regional, precum şi încadrarea în costul standard/elev;
- reducerea învăţământului gimnazial cu predare simultană şi a claselor sub efectivul minim
admis de lege;
- sprijinirea accesului la educaţie a elevilor proveniţi din medii dezavantajate, în vederea
prevenirii şi combaterii marginalizării şi a excluziunii sociale;
- facilitarea accesului tinerilor la programe de educaţie şi formare profesională de tip Şansa a
doua;
- diversificarea ofertei de servicii educaţionale prin asigurarea şanselor egale la educaţie
pentru copiii cu cerinţe educaţionale speciale.
B.1 Evoluţia structurii reţelei şcolare
Unităţi de învăţământ 2010 - 2011 Unităţi de învăţământ 2011 - 2012
Cu
Cu
Total personalitate Structuri Total personalitate Structuri
juridică
juridică
448 218 230 438 217 221
B.2 Unităţi de învăţământ cu personalitate juridică / structuri / categorii / zone
Grădiniţe Şcoli I-IV Şcoli I-VIII SAM Învăţământ special

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 13 / 180
Grădiniţe
Şcoli
Licee
Grupuri
şcolare,
Colegii
Tehnice
Structuri
PJ
Structuri
PJ
Structuri
PJ
Cluj-Napoca
25 32 0 1 15 0 40 0 7 1
Turda
5 10 0 0 5 1 6 1 0 0
Câmpia Turzii
4 5 0 0 2 0 2 0 0 0
Dej 5 6 0 1 3 0 4 0 1 0
Gherla
Huedin
Rural
TOTAL
3 4 0 0 1 1 3 1 0 0
1 3 0 2 0 0 2 0 1 0
0 45 4 91 72 19 3 0 0 0
43 105 4 95 98 21 60 2 9 1
Licee
teoretice
Licee vocaţionale/alternative
educaţionale
Colegii
naţionale
Grupuri
şcolare
Colegii
tehnice
Arte Teologice Sportiv Waldorf
Cluj-
Napoca 12 3 6 1 1 4 4 9
Turda 2 0 0 0 0 1 0 3
Câmpia-
Turzii 1 0 0 0 0 0 0 1
Dej 1 0 0 0 0 1 2 0
Gherla 2 0 0 0 0 0 1 0
Huedin 1 0 0 0 0 0 1 0
Rural 1 0 0 0 0 0 2 0
TOTAL 20 3 6 1 1 6 10 13
B3. Efective elevi pe cicluri de învăţământ
Nr. total elevi
Nr. preşcolari
Nr. elevi înv.
primar
Nr. elevi înv.
gimnazial
Nr. elevi înv.
liceal
Nr. elevi
an de
completare
Nr. elevi
înv. postliceal şi
şcoală de
maiştri
Nr. elevi „A
doua şansă” -
primar
Nr. elevi „A
doua şansă” –
secundar
inferior
91725 21745 21682 21186 25657 181 381 90 152 1783
Nr. elevi înv.
special
B.4 Descrierea schimbărilor survenite la nivelul reţelei
S-au operat modificări în reţeaua unităţilor de învăţământ preuniversitar, prin:
Desfiinţarea unor unităţi cu personalitate juridică prin comasarea efectivelor la alte unităţi cu
personalitate juridică sau prin transformarea acestora în unităţi fără personalitate juridică (structuri):

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 14 / 180
Nr.
crt.
Unitatea de învăţământ cu personalitate juridică
an şcolar 2010-2011 Modificări an şcolar 2011-2012
1. Grupul Şcolar Material Rulant “Unirea” Cluj-Napoca Desfiinţare şi comasare prin absorbţie
cu Grup Şcolar "Alexandru Borza"
2. Şcoala cu clasele I-VIII Nr.2 Gherla Se desfiinţează PJ-ul şi devine
structură la Şcoala nr.1 Gherla
b) Înfiinţare de unităţi cu Personalitate Juridică
Nr.
crt.
Denumirea unităţii de învăţământ
1. Şcoala cu clasele I-VIII Mera, comuna Baciu
B.5 Întocmirea proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar 2012-2013
La sfârşitul semestrului I a fost întocmit proiectul planului de şcolarizare pentru anul şcolar
2012-2013, care a fost înaintat spre aprobare Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, conform calendarului.
Comisia judeţeană de realizare a proiectului planului de şcolarizare pentru anul şcolar
2012/2013 şi-a desfăşurat activitatea în baza Metodologiei pentru fundamentarea cifrei de şcolarizare
şi stabilirea reţelei unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat pentru anul şcolar 2012 – 2013,
aprobată prin OMECTS nr.6694 din 20.12.2011. Comisia a centralizat propunerile unităţilor de
învăţământ preuniversitar din judeţ, le-a analizat, corelându-le cu propunerile de restructurare a
reţelei unităţilor de învăţământ discutate în cadrul consultărilor cu primarii şi directorii unităţilor de
învăţământ şi cu rezultatele studiului de specialitate realizat din perspectiva argumentelor psihologice,
sociologice şi economice, în care au fost implicaţi profesorii consilieri din centrele şi cabinetele de
asistenţă psihopedagogică, autorităţile locale şi Comitetul Local de Dezvoltare a Parteneriatului Social
pentru Formarea Profesională. Corelarea acestor date a condus la următoarele propuneri:
A. În ceea ce priveşte reţeaua unităţilor de învăţământ, propunerile sunt de funcţionare a unui
număr de 223 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică ( din care 7 cluburi ), prin:
− Desfiinţarea următoarelor unităţi (2) cu personalitate juridică:
• GRĂDINIȚA "ARMONIA" CÂMPIA TURZII - devine structură la GRĂDINIȚA "LUMEA
PRICHINDEILOR" CÂMPIA TURZII
• GRĂDINIȚA "POIANA FERMECATĂ" CAMPIA TURZII - devine structură la
−
GRĂDINIȚA "PINOCCHIO" CÂMPIA TURZII
Înfiinţarea unei unităţi cu personalitate juridică:
• SCOALA CU CLASELE I-VIII VAIDA CAMARAS COM. CAIANU
− Schimbarea denumirilor tuturor unităţilor de învăţământ conform OMECTS 6564/13
decembrie 2011.
B. Cifrele de şcolarizare propuse:
- pentru nivelul preprimar: 861 de grupe;
- la ciclul primar: 1236 clase dintre care 225,8 clase pregătitoare, 244,66 clase I;
- la ciclul gimnazial: 945,92 clase;
- învăţământ liceal zi: s-a propus pentru cei 5264 de absolvenţi ai claselor a VIII-a,
alocarea unui număr de 188 clase repartizate astfel:
- filieră teoretică- 81 de clase;
- filieră tehnologică- 85 de clase;
- filieră vocaţională- 22 de clase;
Clasele de la filiera tehnologică au fost repartizate în conformitate cu procentele stabilite în
documentele de proiectare strategică a nevoilor pieţei muncii la nivel regional (PRAI) şi local (PLAI).
La clasa a X-a şcoală profesională s-au propus 8 clase.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 15 / 180
La seral/FR s-au propus: 11 clase a IX-a (2 la filiera teoretică şi 9 la filiera tehnologică), 13
clase a XII-a pe ruta progresivă seral, pentru a da astfel posibilitatea de a-şi continua studiilor şi
absolvenţilor şcolilor profesionale din seriile anterioare.
La şcoala postliceală şi de maiştri finanţate de la bugetul de stat s-au propus: 8 clase la şcoala
postliceală ( 7 la zi şi 1 la seral) si 2 clase de mastri (1 la zi şi 1 la seral).
B.6 Situaţia învăţământului particular clujean - date statistice referitoare la unităţi, efective,
resurse umane, dinamica înfiinţării/desfiinţării
Obiectivele generale propuse pe anul şcolar 2011-2012 au fost:
− Modernizarea managementului şcolar
− Construirea unui proces instructiv-educativ formativ bazat pe nevoile individuale ale
elevilor, cu accent pe generalizarea metodelor activ-participative
− Implementarea programelor de reducere a absenteismului şi abandonului scolar
− Dezvoltarea parteneriatului dintre şcoală, comunitatea locală şi agentii economici pentru
imbunatatirea formării profesionale
− Dezvoltarea infrastructurii şcolilor
− Publicitate, relatii cu mass-media si marketing
− Cresterea prestigiului scolii in comunitate
Politica educaţională a anului şcolar 2011/2012 care a guvernat activitatea unităţilor de
învăţământ particulare a fost cea a calităţii în educaţie. A crescut numărul grădiniţelor şi efectivele lor
de copii, respectiv s-a înfiinţat 2 grădiniţe (Grădiniţa Romano-Catolică Szent Imre”, Cluj-Napoca,
Grădiniţa DANIELA Floreşti). Toate grădiniţele au condiţii foarte bune de funcţionare, cu cadre
calificate. De asemenea, a fost acreditată o grădiniţă (Millenium), 2 licee (Liceul Tehnologic ,,Virgil
Madgearu”şi Şcoala Internaţională Cluj, nivel liceal), 2 şcoli postliceale sanitare (Sf. Bartolomeu şi
Ocrotirea, Cluj-Napoca) şi au crescut efectivele de elevi la licee, dar au scăzut la gimnaziu. In acest
an şcolar s-a observat o cerere foarte mare pentru şcolile postliceale sanitare, datorită cerinţelor de
pe piaţa muncii.
Principiul calităţii în educaţie se poate realiza doar acceptând că în centrul educaţiei se află
elevul/cursantul. Tot ce înseamnă intervenţie practică porneşte de la elev şi se finalizează tot aici, prin
măsurarea impactului şi stabilirea modalităţilor de reglare, de remediere. In acest sens, au fost
elaborate şi supuse dezbaterii şi aprobării documentele curriculare, Proiectul de dezvoltare
institutionala a unităţilor de învăţământ, Planul operational managerial pentru anul scolar 2011-2012,
proiectul de buget pentru anul 2012, capabil sa permita realizarea activitatilor cu scop educational la
nivelul standardelor de calitate stabilite atât prin legislatia ARACIP cât şi in cadrul Comisiei de
evaluare si asigurare a calitatii.
I.Ş.J.-ul a cuprins în inspecţiile tematice şi unităţile de învăţământ particulare (Şcoala Elf,
Grădiniţele Millenium, Sf. Stelian, Prietenii lui Mickey , Daniela etc., Şcoala Internaţională Cluj, Şcolile
Postliceale Sanitare), respectiv în isnpecţiile generale Liceul T. UCECOM ,,Spiru Haret”, L.T.,,V.
Madgearu”. Raportările pentru absenteism au fost trimise regulat de Şcoala Internaţională Cluj,
Şcoala Elf şi Liceul T. ,,V. Madgearu”, Cluj-Napoca, restul şcolilor, liceelor nu s-au implicat.
Comisia Consultativă a Învăţământului Particular a făcut propuneri pentru metodişti care să partcipe
la inspecţiile de specialitate, speciale şi tematice. Tot Comisia a hotărât structura cadru a examenului
de absolvire pentru Şcolile Postliceale Sanitare din judeţul Cluj.
O provocare a fost şi pentru grădiniţe cât şi pentru şcoli, clasa pregătitoare care a fost
realizată de unele unităţi de învăţământ, de altele nu. Grădiniţele s-au adaptat la cerinţele pieţei
creând creşe cu personal calificat (Grădiniţele Ary, Panda, Csemete etc. din Cluj-Napoca, Prietenii lui
Mickey din com. Floreşti)
Încadrarea cu personal calificat este bună la nivelul unităţilor de învăţământ particulare şi
concursurile pe posturile vacante s-au derulat conform Metodologiei de mobilitate a personalului
didactic. Greutăţi se întâmpină la numirea directorilor care nu în toate situaţiile corespund funcţiei,
neavând gradul did. II, neavând calificarea cerută.
În Corpul de experţi există reprezentanţi şi din partea unităţilor de învăţământ particulare.
A fost constituită componenta Consiliului de Administratie, conform legislaţiei în vigoare şi s-
au delegat consilieri din partea Primăriilor pentru unităţile de învăţământ particulare.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 16 / 180
A fost elaborată Oferta educatională pentru anul scolar 2012-2013 fiind adusă la cunoştinta
părinţilor, ISJ-ului în vederea implementării ei în grădiniţe.
Activităţile desfăşurate în anul şcolar 2011-2012 au fost selectate în concordanţă cu
obiectivele şi conţinuturile propuse de MECTS, ISJ şi unităţile de învăţământ. Trebuie să menţionăm,
rezultatele deosebite obţinute la Olimpiadele şcolare (Olimpiada de biologie – Şcoala Internaţională,
Şcoala ELF), respectiv la concursuriele de Muzică şi Artă dramatică (Şcoala Intrnaţională şi Şcoala
ELF).
Din păcate Bacalaureatul pentru Liceele particulare din judeţul Cluj încă reprezintă o piatră de
încercare. Inspecţiile tematice efectuate arată preocuparea şcolilor în pregătirea elevilor, dar
rezultatele sunt modeste. Se propune, realizarea obiectivelor strategice ţintite pe examenele de
absolvire, respectiv monitorizarea strictă a lor.
Toate activităţile proiectate, organizate şi derulate au avut ca scop dezvoltarea liberă,
integrală şi armonioasă a personalităţii preşcolarilor/elevilor în funcţie de ritmul propriu şi de
trebuinţele fiecăruia, încurajarea învăţării independente prin oferirea de ocazii pentru a-şi construi
cunoaşterea, stimularea autoreflecţiei, autoevaluării, autoreglării comportamentului în activităţile de
joc şi învăţare desfăşurate în unităţile de învăţământ.
Activităţi în cadrul Cercurilor Metodice au susţinut Grădiniţele Panda, Csemete, Happy Kids,
Bobocel, Bethania din Cluj- Napoca, Daniela com. Floreşti şi Şcolile Postliceale Sanitarea din
judeţul Clujl.
Activităţi desfăşurate pe domenii:
CURRICULUM
Diversificarea ofertei cursurilor opţionale: dans modern, iniţiere tenis de câmp, înot, arte vizuale,
grădiniţa muzicală, aikido, karate, baschet, kinetoterapie şi introducere şahului la la grupele
pregătitoare.
RESURSE MATERIALE ŞI FINANCIARE
Îmbunătăţirea bazei materiale prin achiziţionarea de mobilier de exterior, auxiliare curriculare, cărţi,
mobilier specific grupelor de vârstă

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 17 / 180
Participare la concurs de desen internațional din cadrul parteneriatului școlar Comenius:” Mână-n
mână împreună!” „
Realizarea de activităţi extracurriculare:
teatru de păpuşi (lunar)-participarea la Festivalul Internațional de Marionete
vizite, drumeţii în împrejurimile locaţiei grădiniţei cu toți copiii grădiniței: Muzeul Satului,
Ferma de văcuțe din Jucu, brutăria din Rădaia , sat Ciurila ( -prin zăpadă), herghelia de cai
din Sălicea, Expo Transilvania (Dino Day) etc

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 18 / 180
B.7. Alternativele educaţionale
Activitatea din anul şcolar 2011-2012 a fost proiectată şi s-a desfăşurat în coordonatele
orientative date de „Strategia naţională de dezvoltare a învăţământului preuniversitar”, de „Direcţiile
strategice ale MECTS pentru 2011-2012, de priorităţile „Programului managerial al IȘJCJ” şi al şcolii
pentru această etapă.
Unităţile de învăţământ din judeţul Cluj care organizează alternative educaţionale:
− Liceul Teoretic ,,Eugen Pora” Cluj-Napoca
− L.T.,,Bathory Istvan” Cluj-Napoca – Step by step
− Şcoala nr. 1 cu pedagogie Step by step - Gherla
− Şcoala nr. 1 cu pedagogie Step by step - Dej
− Grădiniţa şi Liceul Waldorf – Cluj-Napoca
− Grădiniţa şi Şcoala Waldorf ,,Michael” – Turda
− Şcoala Specială nr.1 – Pedagogie curativă
− Şcoala Reformată cu pedagogie Montessori – Cluj-Napoca
Analiza instituţională
Puncte tari:
− Cadre didactice titulare, cu grade didactice;
− Cadre didactice interesate pentru a-şi desfăşura activitatea în alternativele Step by Step,
Waldorf şi Montessori;
− Toate educatoarele, învăţătoarele şi profesorii au participat la cursuri de formare în
alternativele educaţionale;
− Alternativa Montessori a obţinut acreditare;
− Frecvenţa elevilor cuprinşi în alternativele educaţionale a fost foarte bună, nerealizându-se
absenţe nemotivate.
−
−
−
−
−
−
−
−
Puncte slabe:
Slaba mediatizare a rezultatelor şi a activităţilor defăşurate în unităţile cu alternative
educaţionale;
Mediatizarea negativă a unităţilor de învăţământ cu alternativa Waldorf, ca şi ,,şcoli
ajutătoare”.
Dimensiuni calitative ale învăţământului
Curriculum
Pe parcursul anului şcolar, împreuna cu responsabilii comisiilor metodice s-au proiectat şi
urmărit în mod prioritar urmatoarele:
Concordanta dintre curriculumul unităţii şi curriculumul naţional;
Structurarea programelor prin proiectarea activităţii anuale, semestriale şi pe unităţi de
învăţare;
Proiectarea si aplicarea CDS cu avizul ISJ;

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 19 / 180
− Respectarea particularităţilor de vârstă;
− Adaptarea diferenţiată a curriculumului în funcţie de nevoile individuale ale elevilor.
Activitatea educativă si extracurriculară
Anul şcolar 2011-2012 s-a dovedit a fi unul foarte rodnic din punct de vedere al activităţilor didactice,
stiinţifico-metodice, a proiectelor tematice, a participării la concursuri şi a activităţilor extraşcolare.
S-au desfăşurat activităţi educative atractive care au stimulat interesul elevilor şi al părinţilor
pentru şcoală şi pentru dezvoltarea unor personalităţi armonioase ancorate în realităţile societăţii
româneşti.
Au fost valorificate valenţele educative ale disciplinelor de învatamânt şi ale activităţilor
extracurriculare şi extraşcolare.
Alternativa Step by step permite, în mai mare măsură decât cea tradiţională, organizarea de
activităţi interdisciplinare (realizabile la întâlnirea de dimineaţă, activităţile pe centre, la activităţile de
după - amiază ), aşa că piticul simpatic a fost personajul principal la toate disciplinele.
C. Rezultatele elevilor
C.1. Rezultatele elevilor la evaluări naţionale clasa a VIII-a
Participare şi rezultate obţinute:
EVALUARE NAŢIONALĂ 2012
Nr centre Nr total absolvenţi clasa a VIII-a
de înscrişi la evaluare
Prezenţi la probe la probe
examen Români Maghiari Germani Română Materna Matematică
126 3945 547 37 4496 564 4492
Rezultate înainte şi după contestaţii
Nr centre
de
examen
126
Note
Limba şi literatura română
Note
Limba şi literatura maternă
Note
matematică
57 x=10 57 x=10 57 x=10
592 1182 2671 51 33 130 394 7
173
2
1075 1476 209
589 1163 2691 53 32 131 394 7
173
0
1074 1478 210

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 20 / 180
LIMBA ROMÂNĂ – după contestaţii
Lucrări evaluate
INTERVAL NOTE
1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
4496 589 506 657 922 1003 766 53
% 13,10 11,25 14,61 20,51 22,31 17,04 1,18
URBAN (3182) 217 279 418 683 835 702 48
U % 6,82 8,77 13,14 21,46 26,24 22,06 1,51
RURAL (1314) 372 227 239 239 168 64 5
R % 28,31 17,28 18,19 18,19 12,79 4,87 0,38
LIMBA MATERNĂ – după contestaţii
Lucrări evaluate
INTERVAL NOTE
1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
564 32 54 77 99 163 132 7
% 5,67 9,57 13,65 17,55 28,90 23,40 1,24
URBAN (398) 18 32 56 72 123 96 1
U % 4,52 8,04 14,07 18,09 30,90 24,12 0,25
RURAL (166) 14 22 21 27 40 36 6
R % 8,43 13,25 12,65 16,27 24,10 21,69 3,61

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 21 / 180
MATEMATICĂ – după contestaţii
Lucrări evaluate
INTERVAL NOTE
1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
4492 1730 568 506 489 473 516 210
% 38,51 12,64 11,26 10,89 10,53 11,49 4,67
URBAN (3180) 928 387 382 385 416 480 202
U % 29,18 12,17 12,01 12,11 13,08 15,09 6,35
RURAL (1312) 802 181 124 104 57 36 8
R % 61,13 13,80 9,45 7,93 4,34 2,74 0,61

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 22 / 180
SITUAŢIA DUPĂ MEDIA DE EVALUARE
MEDII
CALCULATE
TOTAL 4492
din care:
URBAN
(%)
RURAL
(%)
INTERVAL MEDII
1-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-9,99 10
1095
24,38%
508
15,97%
587
44,74%
646
14,38%
401
12,61%
245
18,67%
668
14,87%
469
14,75%
199
15,17%
733
16,32%
576
18,11%
157
11,97%
718
15,98%
633
19,91%
85
6,48%
614
13,67%
575
18,08%
39
2,97%
18
0,40%
18
0,57%
0
0,00%
TOPUL ŞCOLILOR CU CELE MAI MARI MEDII LA EVALUARE NAŢIONALĂ
URBAN
RURAL
1. COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" 1. SCOALA CU CLS. I-VIII SOMESU
CLUJ-NAPOCA: 9,18 – 58 elevi
RECE: 7,64 – 9 elevi
2. SCOALA CU CLS. I-VIII "IOAN BOB"
2. SCOALA CU CLS. I-VIII GEACA: 7,18
CLUJ-NAPOCA: 9,13 – 68 elevi
– 14 elevi
3. SCOALA INTERNATIONALA CLUJ-
3. SCOALA CU CLS. I-VIII "K. KAROLY"
NAPOCA: 8,49 – 16 elevi
IZVORU CRISULUI: 7,13 – 12 elevi
4. COLEGIUL NATIONAL "MIHAI
4. SCOALA CU CLS. I-VIII UNGURAS:
VITEAZUL" TURDA: 8,43 – 21 elevi
7,08 – 16 elevi
5. LICEUL DE INFORMATICA "T.
5. SCOALA CU CLASELE I-VIII

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 23 / 180
POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA: 8,38 – 29
elevi
6. SCOALA ELF CLUJ-NAPOCA: 8,32 – 15
elevi
ŞCOLI CU MEDII MICI LA EVALUARE NAŢIONALĂ
URBAN
− COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-
NAPOCA: 5,93 – 45 elevi
− LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-
NAPOCA: 5,66 – 57 elevi
− SCOALA CU CLASELE I-VIII "NICOLAE
IORGA" CLUJ-NAPOCA: 5,45 – 21 elevi
− LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA"
HUEDIN: 5,40 – 13 elevi
− SCOALA REFORMATA CU PEDAGOGIE
MONTESSORI CLUJ: 5,32 – 2 elevi
− SCOALA CU CLASELE I-VIII WALDORF
TURDA: 3,59 – 7 elevi
− LICEUL PENTRU DEFICIENTI DE AUZ
CLUJ-NAPOCA: 3,05 – 12 elevi
− COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RATIU"
−
TURDA: 2,60 – 13 elevi
SCOALA SPECIALA CENTRU DE
RESURSE CLUJ-NAPOCA: 1,65 – 1 elev
"BORBELY JOZSEF" SAVADISLA:
6,62 – 10 elevi
6. SCOALA CU CLASELE I-VIII LIVADA
COM. ICLOD: 6,59 - 8 elevi
RURAL
−
−
−
−
−
−
−
−
−
SCOALA CU CLASELE I-VIII
GHEORGHIENI COM. FELEACU: 3,89
– 2 elevi
SCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN
ALEXANDRU" SANPAUL: 3,82 – 14
elevi
SCOALA CU CLASELE I-VIII VALEA-
IERII: 3,79 - 8 elevi
SCOALA CU CLASELE I-VIII
HASDATE COM. SAVADISLA: 3,72 – 7
elevi
SCOALA CU CLASELE I-VIII "A.
BOHATIEL" VULTURENI: 3,52 – 13
elevi
SCOALA CU CLASELE I-VIII
ASCHILEUL MARE: 3,38 – 9 elevi
SCOALA CU CLASELE I-VIII CARA
COM. COJOCNA: 3,17 – 4 elevi
SCOALA CU CLASELE I-VIII "STEFAN
MICLE" FELEACU: 2,74 – 4 elevi
SCOALA CU CLASELE I-VIII
PLOSCOS: 2,34 – 5 elevi
PRIMELE 10 ȘCOLI ÎN FUNCȚIE DE MEDIA LA EVALUARE NAȚIONALĂ
1. COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 9.18
2. SCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA 9.13
3. SCOALA INTERNATIONALA CLUJ-NAPOCA 8.49
4. COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 8.43
5. LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA 8.38
6. SCOALA ELF CLUJ-NAPOCA 8.32
7. COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 8.22
8. LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 8.21
9. LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 7.97
10. LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 7.93
Ultimele 10 școli în funcție de media la Evaluare Națională
SCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN ALEXANDRU" SANPAUL 3.82
SCOALA CU CLASELE I-VIII VALEA-IERII 3.79
SCOALA CU CLASELE I-VIII HASDATE COM. SAVADISLA 3.72
SCOALA CU CLASELE I-VIII WALDORF TURDA 3.59
SCOALA CU CLASELE I-VIII "ALEXANDRU BOHATIEL" VULTURENI 3.52
SCOALA CU CLASELE I-VIII ASCHILEUL MARE COM. ASCHILEU 3.38
SCOALA CU CLASELE I-VIII CARA COM. COJOCNA 3.17
SCOALA CU CLASELE I-VIII "STEFAN MICLE" FELEACU 2.74
COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RATIU" TURDA 2.60
SCOALA CU CLASELE I-VIII PLOSCOS 2.34

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 24 / 180
CAUZE ALE GRADULUI SCĂZUT/MEDIU DE PROMOVABILITATE
Constatări generale
Rezultatele obţinute la Limba şi Literatura Română evidenţiază procentul ridicat al notelor
pest 7, fapt care reflectă, pe de o parte, nivelul bun de pregătire al elevilor şi, pe de altă parte, gradul
mediu de dificultate al subiectelor de examen. Şi la limba maternă se observă aceeaşi situaţie.
În ce priveşte rezultatele obţinute de elevi la Matematică, acestea evidenţiază faptul că
această disciplină reprezintă piatra de încercare a elevilor. Se remarcă procentul ridicat al notelor sub
5 şi un raport mai echilibrat al notelor între 5 şi 6.99, respectiv între 7 şi 9.99. Pe de altă parte, este
îmbucurător faptul că numărul notelor de 10 obţinute la Matematică este ridicat.
Observând rezultatele obţinute la Limba şi Literatura Română, se poate constata o uşoară
disproporţie a distribuirii notelor pe tranşe între mediul rural şi mediul urban. Astfel, în mediul urban,
procentul notelor sub 5 este relativ mic – 6,82%, în vreme ce în mediul rural notele sub 5 se
constituie într-un procent de 28,31%. Dezechilibrul se păstrează şi în privinţa celorlalte tranşe de
note. Un relativ echilibru se constată în privinţa notelor între 7-7.99, în mediul urban procentul fiind de
21.46%, iar în mediul rural de 18,19%.
La Limba maternă se poate constata, de asemenea, o uşoară disproporţie a distribuirii
notelor pe tranşe, între mediul rural şi mediul urban. Astfel, în mediul urban, procentul notelor sub 5
este de 4.52 %, faţă de 8.42% în mediul rural. Dezechilibrul se păstrează şi în privinţa celorlalte
tranşe de note.
La Matematică se constată un procent foarte ridicat în cazul notelor sub 5, mai ales în mediul
rural, 61.13% . În mediul urban, ca în cazul celorlalte discipline, creşterea procentajului este direct
proporţională cu creşterea notelor, în vreme ce în mediul rural, procentul scade odată cu creşterea
notelor.
TOPUL SPECIALIZĂRILOR CU CELE MAI MARI MEDII (ADMITERE)
1. Colegiul National "Emil Racovita" Cluj-Napoca stiinte ale naturii 9.77
2. Liceul Teoretic "Nicolae Balcescu" Cluj-Napoca stiinte ale naturii 9.66
3. Liceul Teoretic "Nicolae Balcescu" Cluj-Napoca matematica-informatica 9.51
4. Liceul Teoretic "Avram Iancu" Cluj-Napoca stiinte ale naturii 9.50
5. Colegiul National "Emil Racovita" Cluj-Napoca matematica-informatica 9.42
Topul specializărilor cu cele mai mici medii(admitere)
Colegiul Tehnic de Industrie Alimentara "Raluca Ripan" Cluj-Napoca Industrie alimentara 3.84
Liceul Tehnologic Gherla Turism si alimentative 3.83
Liceul Tehnologic "Vladeasa" Huedin Turism si alimentatie (LMA) 3.76
Liceul Tehnologic Nr. 1 Cluj-Napoca Mecanica 3.71
Liceul Tehnologic De Protectia Mediului Cluj-Napoca Silvicultura 3.50
Cauze locale
În privinţa cauzelor locale, se poate observa o situaţie aproape critică în unele comunităţi
rurale. Rezultatele slabe obţinute de elevi în mediul rural au cauze multiple. Dintre acestea le
semnalăm pe următoarele :
− implicarea mai scăzută a părinţilor în educaţia copiilor şi în programele remediale desfăşurate
de şcoli;
− resursa umană (profesori) mai puţin motivată;
−
−
implicarea redusă a comunităţilor locale;
mediul impropriu în care-şi desfăşoară activitatea elevii şi profesorii din unele comunităţi
rurale.
Cauze județene
În privinţa cauzelor judeţene, în mare măsură acestea se suprapun peste cele locale. De
altfel, procentul judeţean de promovabilitate – note peste 5 – la nivel judeţean este peste media
naţională.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 25 / 180
Cauze naționale
Cauzele naţionale includ, de asemenea, cauzele locale şi judeţene.
− Pe de o parte resursa umană mai puţin motivată, mai ales în mediul rural, din punct de
vedere material. Este o cauză sistemică, ea se manifestă încă din momentul absolvirii
studiilor universitare: absolvenţii valoroşi aleg să se îndrepte înspe alte domenii de activitate,
mai bine remunerate.
− O altă cauză, care se asociază celei a lipsei motivării, este generată de modul diferenţiat în
care este percepută responsabilitatea profesorilor care predau discipline de examen, în raport
cu ceilalţi profesori.
− De asemenea, o posibilă cauză o poate constitui absenţa unor programe de formare în
mediul rural, precum şi dificultatea profesorilor din mediul rural de a participa la programe
desfăşurate în mediul urban, datorată distanţelor, absenţei mijloacelor de transport, costurilor
ridicate etc.
MĂSURI PROPUSE LA NIVELUL I.Ș.J PENTRU AMELIORAREA REZULTATELOR ÎN ANUL
ȘCOLAR 2012-2013
NR. MĂSURI RESPONSABILI Termen
1. Inspecții de evaluare a gradului de
pregătire a elevilor și a gradului de
parcurgere/aprofundare a programelor
școlare
Inspector școlar
general adjunct
Semestrul I
2. Inspecţii şcolare de specialitate, de
îndrumare, în unităţile şcolare cu rezultate
slabe, cu precădere în mediul rural
3. Formarea unui corp județean de
evaluatori
4. Organizarea, la nivel județean, a unor
simulări
5. Reorganizarea cercurilor metodice la nivel
de judeţ şi determinarea cadrelor
didactice din mediul rural să participe la
şedinţele de cerc metodic
6. Consilierea comunităţilor locale din
mediul rural pentru susţinerea unui
învăţământ de calitate prin stimularea
cadrelor didactice: acordare de sprijin
financiar pentru transport (în cazul
profesorilor care fac naveta); acordare de
spor de zonă; acordare de locuinţe de
serviciu sau planificarea amenajării unor
locuinţe de serviciu pentru cadrele
didactice care nu au rezidenţă în
localitate; acordare de sprijin financiar
pentru achiziţionare de materiale auxiliare
de calitate;
7. Formarea profesorilor pentru predare
diferenţiată.
Inspectori de
specialitate
Inspectori de
specialitate/Consilii
consultative
Inspector şcolar
general adjunct
Inspectori de
specialitate
Inspector şcolar
general, Inspector
şcolar general adjunct,
inspectori teritoriali
Inspectori de
specialitate/ metodişti
CCD
Anul şcolar 2012-2013
Semestrul I
Anul şcolar 2012-2013
30.09.2012
Anul şcolar 2012-2013
Anul şcolar 2012-2013
Rezultate prognozate:
− Creşterea gradului de implicare a părinţilor din mediul rural;
− Implicarea concretă a comunităţilor locale rurale în sprijinirea eforturilor şcolii, prin asigurarea
condiţiilor optime de transport, prin oferirea unor sporuri, prin conştientizarea părinţilor;

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 26 / 180
−
−
−
−
−
Responsabilizarea cadrelor didactice din mediul rural pentru susţinerea unui act educativ de
calitate;
Uniformizarea evaluării la examenul naţional în scopul oferirii şanselor egale;
Pregătirea elevilor cu condiţiile de examen, pentru eliminarea factorului de stres;
Participarea unui număr cât mai mare de profesori din învăţământul rural la cursuri de
formare şi la activităţile cercurilor metodice.
În ansamblu se aşteaptă creşterea gradului de promovabilitate cel puţin în privinţa elevilor din
mediul rural.
C.2. Examene de certificare a calificărilor profesionale nivel 3 (liceu tehnologic) - Rezultatele
elevilor la examenele de certificare a calificărilor profesionale la învăţământul profesional
Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesională s-au desfăşurat în conformitate cu prevederile O.M.E.C.T nr. 5172/29.08.2008
privind aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenelor de certificare a
competenţelor profesionale a absolvenţilor din învăţământului profesional şi tehnic preuniversitar. Au
fost aplicate prevederile O.M.E.C.T.S. nr. 5249/31.08.2011 privind graficul de desfăşurare a
examenelor de certificare a învăţământului profesional si tehnic preuniversitar în anul şcolar 2011-
2012 şi a Precizărilor M. E. C. T.S.: nr.54986 / 23.09.2011, nr.66161/13.12.2011.
Conform graficului menţionat mai sus, examenele de certificare a competenţelor profesionale
s-au desfăşurat după cum urmează:
1. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesionala nivel 1- învăţământ special, nivel 2 – an de completare forma de
învăţământ seral, sesiunea ianuarie 2012 1 centru de examen, cu un număr total de 82
candidaţi, în 6 domenii profesionale şi 6 calificări profesionale conform pentru nivelul de
calificare 1 şi 6 centre de examen, cu un număr total de 125 candidaţi, în 6 domenii
profesionale şi 7 calificări profesionale. Procentul de promovabilitate a fost de 97,95% pentru
nivel 1, iar pentru nivel 2 de calificare 91,89%.
2. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesionala nivel 3 avansat- învăţământ postliceal sesiunea ianuarie-februarie
2012-1 centru de examen, cu un număr total de 16 candidaţi; deoarece Colegiul Tehnic
Energetic din Cluj-Napoca care a şcolarizat calificarea „Maistru electrician centrale staţii şi
reţele electrice” nu este acreditat pentru domeniul profesional Energetic, examenul a fost
susţinut în cadrul Colegiului Tehnic „Remus Răduleţ” din Braşov. Procentul de
promovabilitate a fost de 100%.
3. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesionala nivel 2 au urmat stagiile de pregătire practică , nivel 2 sesiunea mai
2012- 1 centru de examen, cu un număr total de 15 candidaţi, pentru domeniul „Estetica şi
igiena corpului omenesc”, calificarea profesională „Frizer, coafor, manichiurist pedichiurist”.
Procentul de promovabilitate a fost de 100%.
4. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesionala nivel 3, sesiunea iunie 2012, învăţământ liceal -20 centre de examen,
cu un număr total de 2015 candidaţi. Procentul de promovabilitate a fost de 97,20%.
5. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesionala nivel 2 învăţământ special, sesiunea iulie 2012-1 centru de examen cu
un număr de 30 de candidaţi. Procentul de promovabilitate a fost de 90%.
6. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesionala nivel 3 avansat, sesiunea iulie 2012-6 centre de examen cu un număr
de 233 de candidaţi. Procentul de promovabilitate a fost de 98,87%.
7. Examenele de certificare a competenţelor profesionale pentru obţinerea certificatului de
calificare profesionala nivel 2,nivel 3 ş inivel 3 avansat- învăţământ postliceal, sesiunea
august 2012:
nivel 2 – învăţământ profesional prin an de completare – 3 centre de examen cu un număr
de 5 candidaţi; procentul de promovabilitate a fost de 85,71% .
nivel 3 - învăţământ liceal – 10 centre de examen cu un număr de 540 candidaţi; procentul
de promovabilitate a fost de 89,38%

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 27 / 180
nivel 3 avansat – învăţământ postliceal – 6 centre de examen cu un număr de 694 candidaţi;
procentul de promovabilitate a fost de 100%.
Din analiza rezultatelor la examenele de certificare a competenţelor rezultă că procentele de
promovabilitate sunt foarte mari; de remarcat faptul că acestea se calculează la numărul de elevi
înscrişi, practic toţi elevii prezenţi promovează. Rezultatele obţinute de către candidaţi indică, în
general, că aceştia au fost pregătiţi pentru efectuarea şi desfăşurarea probelor; totodată, elevii au
apreciat pozitiv modul de desfăşurare a examenului.
C.3. Rezultatele elevilor la bacalaureat
Examenul de Bacalaureat 2012 s-a desfăşurat în conformitate cu Ordinul M.E.C.T.S. nr.
4799/31.08.2010, privind organizarea şi desfăşurarea examenului de Bacalaureat -2011,
metodologie valabilă pentru examenul de bacalaureat 2012 (OMECTS nr. 5218/29.08.2011). Nu au
fost întâmpinate dificultăţi în organizarea şi desfăşurarea examenului de bacalaureat.
Situația comparativă a rezultatelor la examenul de bacalaureat:
a) sesiunea iunie - iulie
Procent de promovabilitate
2011 54.91%
2012 56.26%
56.50%
56.00%
55.50%
55.00%
54.50%
54.00%
Rezultatele comparaCve la examenul de
bacalaureat sesiunea iunie -­‐ iulie
54.91%
56.26%
2011 2012
Situația comparativă a rezultatelor la examenul de bacalaureat
b) sesiunea august septembrie
Procent de promovabilitate
2011 21.66%
2012 24.89%

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 28 / 180
26.00%
25.00%
24.00%
23.00%
22.00%
21.00%
20.00%
Rezultatele comparaCve la examenul de bacalaureat
sesiunea august -­‐ septembrie
21.66%
24.89%
2011 2012
Din analiza rezultatelor pe fiecare unitate de de învăţământ, promotia curenta, sesiunea iunieiulie,
rezultă că la grupurile şcolare şi colegiile tehnice au fost înregistrate procente sub 50%, cu
excepţia a două colegii tehnice (Colegiul Tehnic „Anghel Saligny” Cluj-Napoca si Colegiul
Economic”Iulian Pop” Cluj-Napoca;
Liceele teoretice si vocaţionale au avut procente de promovabilitate peste 50% cu excepţia a
două licee teoretice cu limba de predare maghiară: Liceul Teoretic "Josika Miklos" Turda -37% şi
Liceul Teoretic "Brassai Samuel" Cluj-Napoca-44,44%. Două unităţi de învăţământ particular : Grup
Şcolar Didactica Nova şi Liceul Particular Henri Coanda Dej nu au avut nici un elev promovat.
Rezultatele sunt comparabile cu cele de anul trecut şi arată faptul că deşi au fost luate măsuri
de către ISJ şi conducerile unităţi de învăţământ, nu au fost înregistrate progrese reale la examene.
Cauzele acestor rezultate sunt reflectate de:
− intrările în clasa a IX-a la grupurile şcolare şi colegiile tehnice cu medii sub 5;
− absenteism foarte ridicat la grupurile şcolare şi colegiile tehnice, rezultat din monitorizarea
absenteismului;
− implicarea slabă a părinţilor cu deosebire la grupurile şcolare şi colegiile tehnice;
− dezinteresul elevilor pentru învăţare;
Situaţia comparativă pe filiere se prezintă astfel:
Inscrisi Prezenti Reuşiti
Filiera Teoretica 2268 2252 1873
Procent Filiera Teoretica 2268 2252 83.17%
Inscrisi Prezenti Reuşiti
Filiera vocationala 532 526 396
Procent Filiera vocationala 532 526 75.29%
Inscrisi Prezenti Reuşiti
Filiera Tehnologica 1566 1490 465
Procent Filiera Tehnologica 1566 1490 31.21%
Din analiza comparativă pe filiere rezultă că cel mai mic procent 31,21% se înregistrează la
filiera tehnologică, fapt care denotă slaba pregătire a elevilor.
Pentru absolvenţii din seriile anterioare, din analiza la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ se
demonstrează faptul că rezultate slabe s-au înregistrat la toate filierele; numai 20% din unităţile de

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 29 / 180
învăţământ au rezultate peste 50%. Rezultatele înregistrate reflectă pregătirea slabă a absolvenţilor
din seriile anterioare.
Rezultatele examenului de bacalaureat, sesiunea august-septembrie- 24,89% a fost în
concordanţă cu rezultatele la bacalaureat din anii precedenţi, în creştere faţă de anul trecut cu 3.66%.
Rezultate - promotia curenta sesiunea iunie-iulie 2012- dupa contestatii:
Nr.crt. Unitatea de învățământ Procent
1 LICEUL TEORETIC "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA 100.00%
2 LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 99.15%
3 LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 99.10%
4 COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 98.73%
5 LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA 98.08%
6 COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 97.48%
7 COLEGIUL NATIONAL "GEORGE BARITIU" CLUJ-NAPOCA 96.88%
8 COLEGIUL NATIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA 95.24%
9 LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 93.98%
10 COLEGIUL NATIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZAR" CLUJ- 89.19%
NAPOCA
11 LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 89.04%
12 LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA 88.89%
13 SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX CLUJ-NAPOCA 86.54%
14 LICEUL TEOLOGIC UNITARIAN "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-NAPOCA 86.05%
15 LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN" CAMPIA TURZII 85.88%
16 LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA 85.14%
17 LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "MARANATHA" CLUJ-NAPOCA 84.85%
18 LICEUL TEORETIC "LIVIU REBREANU" TURDA 83.53%
19 LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 83.15%
20 LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA 80.25%
21 LICEUL DE MUZICA "SIGISMUND TODUTA" CLUJ-NAPOCA 79.59%
22 LICEUL TEORETIC "EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA 78.13%
23 LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA 78.05%
24 COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 77.93%
25 LICEUL DE ARTE PLASTICE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA 74.07%
26 LICEUL "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 70.00%
27 LICEUL GRECO-CATOLIC "INOCHENTIE MICU" CLUJ-NAPOCA 69.81%
28 LICEUL PENTRU DEFICIENTI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA 66.67%
29 LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA 66.67%
30 LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN 66.38%
31 LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ 61.59%
32 LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA 61.54%
33 LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA 59.62%
34 COLEGIUL TEHNIC "ANGHEL SALIGNY" CLUJ-NAPOCA 57.89%
35 COLEGIUL ECONOMIC "IULIAN POP" CLUJ-NAPOCA 57.81%
36 LICEUL DE COREGRAFIE SI ARTA DRAMATICA "OCTAVIAN
56.76%
STROIA" CLUJ-NAPOCA
37 COLEGIUL TEHNIC DE COMUNICATII "AUGUSTIN MAIOR" CLUJ- 49.04%
NAPOCA
38 LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA 44.44%
39 COLEGIUL TEHNIC TURDA 42.11%
40 COLEGIUL TEHNIC "VICTOR UNGUREANU" CAMPIA TURZII 41.28%
41 LICEUL PENTRU DEFICIENTI DE AUZ CLUJ-NAPOCA 40.00%
42 LICEUL "HOREA CLOSCA SI CRISAN" CLUJ-NAPOCA 38.46%
43 LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILAU 37.50%
44 LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA 37.04%

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 30 / 180
45 COLEGIUL TEHNIC "ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA 35.90%
46 COLEGIUL "EMIL NEGRUTIU" TURDA 32.35%
47 LICEUL PARTICULAR "VIRGIL MADGEARU" CLUJ-NAPOCA 30.00%
48 COLEGIUL TEHNIC "NAPOCA" CLUJ-NAPOCA 29.03%
49 GRUPUL SCOLAR "SAMUS" CLUJ - NAPOCA 27.27%
50 GRUP SCOLAR DE PROTECTIA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA 24.00%
51 COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC CLUJ-NAPOCA 21.43%
52 COLEGIUL TEHNIC DE INDUSTRIE ALIMENTARA "RALUCA RIPAN" 20.00%
CLUJ-NAPOCA
53 GRUP SCOLAR HUEDIN 19.57%
54 GRUP SCOLAR "ALEXANDRU BORZA" CLUJ-NAPOCA 19.40%
55 COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RATIU" TURDA 17.81%
56 COLEGIUL TEHNIC DE TRANSPORTURI "TRANSILVANIA" CLUJ- 14.75%
NAPOCA
57 COLEGIUL TEHNIC "EDMOND NICOLAU" CLUJ - NAPOCA 14.63%
58 GRUP SCOLAR INDUSTRIAL "TEHNOFRIG" CLUJ - NAPOCA 14.29%
59 GRUPUL SCOLAR "CONSTANTIN BRANCUSI" DEJ 11.92%
60 GRUP SCOLAR "AUREL VLAICU" CLUJ-NAPOCA 11.76%
61 GRUP SCOLAR GHERLA 10.53%
62 LICEUL UCECOM "SPIRU HARET" CLUJ-NAPOCA 10.00%
63 GRUP SCOLAR "SOMES" DEJ 2.06%
64 GRUP SCOLAR "DIDACTICA NOVA" CLUJ-NAPOCA 0.00%
65 LICEUL PARTICULAR "HENRI COANDA" DEJ 0.00%
ISJ Cluj a realizat un plan general remedial vizând calitatea învăţării, având ca obiectiv:
Creşterea calităţii învăţării şi îmbunătăţirea rezultatelor la examenele naţionale, care va fi
integrat în planul managerial al conducerii:
Activitatea Responsabil Termen
Analiza rezultatelor la bacalaureat/evaluare naţională în Inspector de specialitate 15.09.2012
cadrul fiecărei discipline
Elaborarea planului de măsuri specific fiecărei discipline Inspector de specialitate 30.09.2012
Inspecţii tematice care vor viza pregătirile pentru
Inspectori de specialitate Sem. I
examenele naţionale
Inspecţii generale la unităţile de învăţământ cu rezultate
slabe la examenele naţionale
Inspector şcolar general
adjunct
An şcolar
2012/2013
Monitorizarea desfăşurării procesului educaţional la
unităţile de învăţământ particulare
Inspector şcolar general
adjunct
Inspector de specialitate
An şcolar
2012/2013
Monitorizarea desfăşurării relaţiei şcoală-părinţi la unităţile
de învăţământ
responsabil
Inspector şcolar general
adjunct
Inspector educaţie
permanentă
An şcolar
2012/2013
Au fost făcute şi propuneri de modificare a metodologiei specifice de bacalaureat, care a
vizat următoarele aspecte:
a. Examenele de certificare a competenţelor lingvistice şi digitale să se desfăşoare pe
parcursul anului şcolar, pe baza unui calendar stabilit de MECTS
b. Examenele de certificare a competenţelor lingvistice şi digitale să fie organizate şi
desfăşurate de către unităţile de învăţământ
c. Organizarea bacalaureatului diferenţiat pe 2 niveluri

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 31 / 180
II. Gradul de realizare a
PRIORITĂŢILOR
INSPECTORATULUI ŞCOLAR JUDEŢEAN CLUJ
PENTRU ANUL ŞCOLAR 2011-2012

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 32 / 180
Obiectiv strategic I.
Descentralizarea învăţământului preuniversitar şi creşterea autonomiei şcolilor
I1. Corelarea strategiei de dezvoltare a învăţământului preuniversitar clujean cu strategia
MECTS şi Programul de Guvernare
Priorităţile vizate au fost abordate printr-un plan de măsuri, reflectate de planul managerial
prin urmărirea unor obiective generale, relevante pentru misiunea inspectorului pentru proiecte
educaționale (prin programele UE).
Aceste priorități au direcționat orientarea managementului şcolar spre practicarea unui
management integrat în anul şcolar 2011-2012, care a ținut cont de:
P1. Dezvoltarea strategiilor pentru mobilitate şi învăţarea de-a lungul vieţii
Această prioritate este conformă cu Concluziile Consiliului privind mobilitatea tinerilor , Cartea
verde pentru promovarea mobilităţii tinerilor în scop educaţional şi cu iniţiativa emblematică
„Erasmus for all” din cadrul Strategiei UE 2020.
P2. Obiectivul este încurajarea cooperării dintre toate sectoarele educaţiei şi formării
profesionale şi mediul profesional.
Contribuţia partenerilor sociali la creşterea relevanţei educaţiei şi formării pentru mediul
profesional este vitală pentru piaţa forţei de muncă, pentru capacitatea de inserţie
profesională şi potenţialul antreprenorial al persoanelor. Cooperarea dintre educaţie şi mediul
profesional poate, de asemenea, contribui la îmbunătăţirea consilierii cu privire la studii şi
carieră.
P3. Sprijinirea formării iniţiale şi continue a cadrelor didactice, formatorilor şi directorilor de
instituţii de învăţământ şi formare profesională
Există o legătură puternică între calitatea educaţiei şi calitatea cadrelor didactice şi a
persoanelor care administrează şi conduc instituţiile de învăţământ.
Mecanismele de asigurare a calităţii la toate nivelurile de educaţie şi formare profesională
consolidează aceste evoluţii.
P4. Promovarea dobândirii de competenţe cheie de-a lungul sistemului de învăţământ şi
formare profesională
Astfel cum se prevede în Raportul comun din 2010 privind educaţia şi formarea profesională,
deşi punerea în aplicare a cadrului privind competenţele cheie este mai avansată la nivelul
învăţământului obligatoriu, acesta nu a reuşit în aceeaşi măsură, până în prezent, să
genereze reforme ale educaţiei şi formării profesionale, învăţământului superior şi educaţiei
adulţilor. Scopul acestei priorităţi este, astfel, de a încuraja toate sectoarele, începând cu
educaţia destinată copiilor de vârstă mică, în vederea elaborării de proiecte care să pună
accentul pe următoarele competenţe cheie, fiecare în conformitate cu propriile caracteristici
specifice:
1. comunicarea în limba maternă;
2. comunicarea în limbi străine;
3. competenţele în domeniul matematicii şi competenţele de bază în ştiinţă şi tehnologie;
4. competenţele informatice;
5. capacitatea de a învăţa procesul de învăţare;
6. competenţele sociale şi civice;
7. spiritul de iniţiativă şi spiritul antreprenorial;
8. conştiinţa şi expresia culturală.
În acest context, se va promova în special multilingvismul.
P5. Promovarea incluziunii sociale şi a egalităţii de şanse de gen în educaţie şi formare
profesională, inclusiv integrarea migranţilor şi a romilor
Adoptarea unui obiectiv principal în cadrul Strategiei UE 2020 privind reducerea abandonului
şcolar timpuriu şi proiectele din cadrul Concluziilor Consiliului din 2010 privind educaţia
migranţilor şi dimensiunea socială a educaţiei şi formării profesionale trebuie să introducă ca

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 33 / 180
scop promovarea excluziunii sociale prin educaţie cu o concentrare pe abandonul şcolar
prematur şi nevoile speciale.
Aspectele asociate participării migranţilor, a grupurilor cu mai puţine oportunităţi, inclusiv a
romilor, şi a grupurilor sociale vulnerabile, care includ persoane cu nevoi speciale, vor avea o
importanţă deosebită pentru unităţile şcolare, EFP (educaţia şi formarea profesională) şi
educaţia adulţilor.
Dimensiunea egalităţii de şanse de gen este foarte relevantă în educaţie, îndeosebi deoarece
abandonul şcolar timpuriu afectează mai mult băieţii decât fetele.
Promovarea accesului la oportunităţile de învăţare (inclusiv oportunităţile de e-învăţare)
pentru persoanele cu handicap reprezintă o prioritate strategică, aplicabilă programului în
ansamblu.
Obiectivele relevante pentru rețeaua educațională clujeană, reflectate de programul
managerial al inspectorului pentru proiecte educaționale au fost următoarele:
O1. Asigurarea calităţii resurselor umane pentru mobilitate europeană, învățare de-a lungul vieții,
cooperare, competențe cheie, incluziune socială
Programul judeţean: Creşterea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale pentru dezvoltarea
resurselor umane din educaţie
O2. facilitarea accesului la programe care să asigure o formare continuă profesionale, de calitate,
eficiente şi echitabile pentru cât mai multe cadre didactice, dar şi a unui cadru de mobilitate
europeană/transnaţională menit să favorizeze transferul de bune practici educaţionale, transferul de
inovaţie în educaţie.
Programul judeţean: COMUNITATEA ISJ CLUJ – PROGRAME EUROPENE PENTRU EDUCATIE
SI FORMARE
http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/ - 253 membri –
O3. asigurarea unui cadru educaţional eficient, coerent şi atractiv menit să cultive şi să promoveze
creativitatea şi inovaţia didactică, prin programe coerente de stimulare a interesului pentru ştiinţă şi
tehnologie, ştiinţă pentru dezvoltare durabilă, competitivitate prin antreprenoriat, dar şi implicare
activă în problematica comunităţii prin cetăţenie europeană activă
Strategia judeţeană de monitorizare: MANAGEMENTUL INTEGRAT AL PROGRAMELOR CU
FINANȚARE UE PENTRU EDUCAȚIE ȘI FORMARE ÎN ŞCOALA CLUJEANĂ
O4. Îmbunătăţirea calităţii şi atractivităţii educaţiei şi formării profesionale (prioritate a procesului de la
Copenhaga) prin participarea la proiecte, parteriate, rețele, forme de certificare
Competiţii naţionale: CERTIFICARE ŞCOALA EUROPEANĂ, Concursul Național MADE FOR
EUROPE, CERTIFICARE LEONARDO DA VINCI, CERTIFICARE ETWINNING, CERTIFICARE
EUROPEAN LANGUAGE LABEL,
Competiţii europene: EUROSCOLA, Premiile Europene eTwinning
Toate aceste activități sunt evidențiate semestrial în rapoartele de Stare a Învățământului
Preuniversitar Clujean.
Cadrul de implementare a acestui proces a fost asigurat de:
• parteneriatele internaţionale între şcoli;
• dezvoltarea de curriculum şi dimensiune europeană prin parteneriate internaţionale;
• mobilitate europeană a decidenţilor din educaţie, a cadrelor didactice şi a elevilor;
• proiecte inovative de dezvoltare instituţională adresate dezvoltării resurselor umane
la nivel de sistem şi diversificării;
• proiecte inovative de promovare a cetăţeniei europene active şi spiritului
antreprenorial;
• proiecte inovative de promovare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie ca
mediu de învăţare/ formare profesională/ formare continuă.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 34 / 180
Prioritățile 2012-2013 ale Compartimentului Programe comunitare și proiecte de integrare
europeană post-aderare:
- Integrarea proiectelor strategice ale instituției în practica managerială curentă
- Creșterea capacității instituționale de a gestiona proiecte inovative finanțate prin fonduri
structurale și programele pentru educație și formare ale UE
- Crearea unui Compartiment de programe comunitare şi proiecte de integrare europeană
postaderare în structura organizatorică a ISJ Cluj
- Dezvoltare strategică în vederea creării premiselor de acces la noua generație de programe
pentru prioada de programare 2014-2020
- Rată maximă de accces a tuturor cadrelor didactice la programe de formare continuă
finanțate prin fonduri structurale
I.2. Trecerea de la un management administrativ bazat pe sarcină la un management al calităţii
într-un mediu descentralizat
I.2.1. Activități metodice cu directorii
Una din cele mai importante activităţi din semestrul I al anului şcolar 2011-2012 a fost
evaluarea anuală a directorilor pentru anul şcolar 2010-2011.
Evaluarea directorilor unităţilor de învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj pentru activitatea
din anul şcolar 2011/2012, în vederea stabilirii calificativelor anuale s-a desfăşurat în perioada 20.09.-
14.10.2011, în baza hotărârii Consiliului de Administraţie al ISJ Cluj din data de 19.09.2011, care a
aprobat calendarul desfăşurării activităţii şi componenţa comisiei.
Comisia judeţeană privind evaluarea activităţii manageriale a directorilor unităţilor de
învăţământ preuniversitar de stat din judeţul Cluj a fost numită prin decizia Inspectorului Şcolar
General şi, conform calendarului, comisia a evaluat în intervalul 26-30. 09. 2011 dosarele depuse de
directori în perioada 20-23.09.2011, cuprinzând fişa de autoevaluare şi rapoartele explicative.
Au fost depuse 223 de fişe de evaluare, ceilalţi directori care nu au depus documente fiind
persoane care s-au pensionat începând cu 1.09.2011 şi care au considerat că nu au nevoie de
calificativ. Toţi directorii evaluaţi au obţinut calificative de Foarte Bine. Nu a fost înregistrată nicio
contestaţie, rezultatele finale rămânând cele validate de Consiliul de Administraţie al ISJ Cluj din data
de 03.10.2011.
In anul şcolar 2011-2012 au fost organizate pe zone, activităţi metodice cu directorii, care
au încercat să răspundă unor nevoi de informare şi formare a directorilor.
Tematica întâlnirilor a vizat:
1. Prezentarea unităţii gazdă cu exemple de bune practici;
2. Managerul școlar şi dezvoltarea instituţională- prezentare de către inspectorul general
adjunct, Marinela Marc;
3. Discuţii şi analiză în vederea proiectării planului de şcolarizare pentru anul şcolar
2012/2013;
4. Comunicări, diverse.
Întâlnirile s-au desfăşurat în următoarele unităţi de învăţământ:
Şcoala cu clasele I-VIII “ Mihai Eminescu” Dej
Şcoala cu clasele I-VIII Poieni
Şcoala cu clasele I-VIII “ Teodor Murăşanu”Turda
Şcoala de Agenţi de Poliţie“ Septimiu Mureşanu”Cluj-Napoca
Inspecţiile tematice ce au vizat managementul unităţilor de învăţământ s-au desfăşurat
pe un eşantion de unităţi şi s-au desprins următoarele aspecte:
Nr.crt. Aspectul urmărit
conform
obiectivelor
inspecţiei
1 Verificarea
documentelor
manageriale (Planul
managerial al
directorului,
Aspecte pozitive
Planul managerial al
directorului şi planurile
manageriale ale
catedrelor au obiective
comune ce derivă din
Aspecte care
necesită
îmbunătăţiri
În Planul
managerial al
Consiliului
profesoral nu s-
au prevăzut
Măsuri/Recomandări
Semestrial să se
planifice minimum
două consilii
profesorale tematice

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 35 / 180
Raportul de
activitate pentru
2010-2011,
planurile
manageriale ale
catedrelor);
2 Verificarea modului
de completare,
actualizare şi
aprobare a fişei
postului pentru
diferitele categorii
de personal din
unitatea de
învăţământ
preuniversitar;
3 Verificarea
existenţei,
cunoaşterii şi
respectării
procedurilor privind
serviciul pe şcoală
şi siguranţa elevilor
( proceduri,
documente)
priorităţile ISJ Cluj şi
din Foaia de Parcurs a
MECTS (Liceul
Teoretic”Liviu
Rebreanu” Turda,
Şcoala cu clasele I-VIII
„Mihai Vodă” com.
Mihai-Viteazul,Colegiul
Tehnic„Ana Aslan”
Cluj-Napoca)
Fisele posturilor pentru
personalul didactic,
didactic auxiliar si
nedidactic au fost
aprobate în şedinţele
Consilului de
Administraţie, sunt
actualizate, completate
şi semnate pentru
toate categoriile de
personal(Şcoala cu
clasele I-VIII „Horea,
Cloşca şi
Crişan”Turda,
Grădiniţa „Sfânta
Maria”Turda, Palatul
Copiilor Cluj-
Napoca,etc.)
Există proceduri privind
efectuarea serviciului
în unităţile de
învăţământ şi siguranţa
elevilor şi a
preşcolarilor, au fost
aduse la cunoştinţa
cadrelor didactice, a
elevilor şi a părinţilor şi
se respectă (Grădiniţa
„Prichindelul Isteţ”
Turda, Grup
Şcolar”Constantin
Brâncuşi”Dej)
Elevii poartă uniforma
specifică şcolii
(Liceul Teoretic ”Liviu
Rebreanu” Turda,
Colegiul Economic „
Iulian Pop” Cluj-
Napoca, etc).
suficiente consilii
profesorale
tematice( Şcoala
cu clasele I-VIII
„Mihai Vodă”
com. Mihai-
Viteazul,etc.)
Există cadre
didactice cu prea
multe
responsabilităţi în
fişa postului
(SAM Poiana
Turda)
Căutarea celor mai
avantajoase oferte
pentru monitorizarea
accesului elevilor şi
cadrelor didactice în
şcoală.
Montarea camerelor
de supraveghere
video în clădirile
tuturor şcolilor.
Măsuri de siguranţă a
elevilor în timpul
desfăşurării activitătii
în cadrul cercului de
pictură şi modelaj (
Clubul Copiilor
Câmpia-Turzii)

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 36 / 180
I.2.2. Consiliul Consultativ al Directorilor
Consiliul Consultativ al Directorilor a funcţionat în următoarea componenţă în anul şcolar
2011-2012:
Nr. crt. Nume şi prenume Instituţia
1. Marc Marinela Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj –inspector
şcolar general adjunct
2. Kudor Dorina Casa Corpului Didactic Cluj - director
3. Oltean Octavia Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca-director
4. Mateescu Dumitru Colegiul Tehnic Turda- director
5. Ovadiuc Sândean Vasile Liceul de Muzică”S. Toduţa”Cluj-Napocadirector
6. Deac Daniela Colegiul Naţional “G. Bariţiu ” Cluj-Napocadirector
7. Ţinică Silvia Şcoala cu clasele I-VIII “Horea” Cluj- Napocadirector
8. Piontchevici Zoe Liceul pt. Deficienţi de Auz Cluj- Napocadirector
9. Mureşan Doina Grupul Şcolar Gherla-director
10. Berte Mircea Colegiul Naţional Pedagogic”Ghe. Lazăr”Cluj-
Napoca-director
11. Cuibus Valentin Palatul Copiilor Cluj-Napoca- director
12. Corega Constantin Colegiul National “E. Racovita” Cluj-Napocadirector
13 Moldovan Mariana Şcoala cu clasele I-VIII “M. Eminescu” Dej -
director
14 Sonea Cristian Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-
Napoca- director
15 Voros Alpar Istvan Liceul Teoretic “A. C. Janos” Cluj- Napocadirector
16 Giurgiu Alin Liviu CSS “Viitorul” Cluj- Napoca-director
17 Turcu Adina Grup Şcolar „Aurel Vlaicu” Cluj-Napoca
18 Negru Alina Ioana Liceul Teoretic “Avram Iancu” Cluj - Napocadirector
19 Marian Angela Liceu Teoretic “Pavel Dan” C. Turzii- director
20 Marchiş Ioan Şcoala cu clasele I-VIII “P. Dan”Tritenii de Josdirector
21 Lobonţ Gheorghe Colegiul Naţional “Mihai Viteazul” Turdadirector
22 Buzan Maria Liceul Teoretic “Petru Maior” Gherla- director
23 Bob Axinte Colegiul National “ Andrei Muresanu ” Dejdirector
24 Stângă Mariana Liceul Teoretic “O. Goga” Huedin- director
25 Torok Zoltan Şcoala cu clasele I-VIII Capuşu Mare- director
26 Hulpe Ruxandra Liceul Teoretic”Gelu Voievod” Gilău-director
27 Leva Emilia Grădiniţa “Micul Prinţ” Cluj-Napoca- director
28 Bejenaru Simina Şcoala Internaţională Cluj-director
29 Munteanu Cristian Şcoala cu clasele I-VIII “Ion Creangă” Cluj-
Napoca- director

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 37 / 180
I.3. Monitorizarea practicării unui management implicat la toate nivelurile (Analiza
managementului unităţilor de învăţământ evidenţiat prin inspecţiile tematice)
SCOPUL INSPECŢIEI : Asigurarea condițiilor optime pentru desfăşurarea procesului educaţional în
anul şcolar 2011-2012
Aspectul urmărit conform obiectivelor inspecţiei:
1. Legalitatea încheierii situaţiei şcolare a elevilor şi completarea corectă a documentelor
şcolare pentru anul şcolar 2011-2012 (cataloage, registre matricole)
Au fost verificate documentele şcolare din anul şcolar 2010-2011 şi anul şcolar 2011-2012
(cataloage, registre matricole, condici de prezenţă), constatându-se faptul că aceste documente au
fost completate corect, iar situaţia şcolară a elevilor a fost încheiată legal în majoritatea şcolilor
verificate. Nu s-au înregistrat un număr mare de greşeli în documentele şcolare verificate.
Există câteva modificări de note şi medii în cataloage şi registrele matricole. Se recomandă
mai multă atenţie şi responsabilitate în completarea documentelor şcolare pentru toate unităţile
şcolare.
Pentru anul şcolar 2011-2012 disciplinele CDŞ au fost corect consemnate în cataloage la
majoritatea şcolilor. Mai există unităţi şcolare la care s-a recomandat să fie trecute în cataloage CDŞurile
cu denumirea lor, iar la lista cu profesorii clasei să existe şi semnăturile acestora ( deficienţe
constatate).
2. Verificarea frecvenţei elevilor în anul şcolar 2010-2011 şi anul şcolar 2011-2012
Monitorizarea planurilor de acţiune elaborate de unitatea de învăţământ cu accent pe
relevanţa şi specificitatea măsurilor luate pentru respectarea priorităţilor MECTS din foaia de parcurs
pentru anul 2011 - 2012:
Prevenirea absenteismului şi reducerea numărului de absenţe la nivelul unităţii de
învăţământ:
− verificarea eficienţei procedurilor interne de monitorizare a absenţelor; coerenţa internă între
documentele manageriale şi acţiunile concrete ale structurilor organizatorice şi ale cadrelor
didactice;
−
−
dovezi referitoare la analiza şi dezbaterea situaţiilor identificate în CP şi CA;
consemnarea în fişa postului a responsabilităţilor fiecărui cadru didactic, referitor la acest
aspect ;
Măsuri concrete/specifice pentru îmbunătăţirea frecvenţei se face pe baza unei analize
sistematice. Învăţătorii şi diriginţii fac informări periodice familiilor cu privire la frecvenţa elevilor lor. La
un număr de clase s-a introdus catalogul virtual.
Lunar, s-au transmis la ISJ Cluj, situaţia absenteismului şi raportul privind absenteismul în
termenele stabilite. Raportul conţine măsurile stabilite în CA în vederea reducerii absenteismului.
Fiecare școală s-a implicat în reducerea absenteismului prin informarea promptă a părinţilor,
prin convocarea acestora la şcoală, prin colaborarea cu psihologul şcolar şi cu poliţia de proximitate.
Sunt consemnate în cadrul proceselor verbale de la CA şi CP analiza şi planul de măsuri
referitoare la prevenirea şi reducerea absenteismului.
La nivel şcolii există comisia de monitorizare a absenţelor, numită prin decizie şi în fiecare
lună sunt monitorizate absenţele elevilor, pentru fiecare clasă şi nivel. De asemenea la fiecare clasă
este întocmită procedura specifică clasei de către diriginte şi profesorii clasei.
Există un program de prevenire, combatere şi monitorizare a absenteismului care a fost
dezbătut în C.A şi în C.P şi prelucrat părinţilor şi elevilor de către diriginţi şi învăţători la orele de
dirigenţie şi la şedinţele cu părinţii.
Există planuri de acțiune privind prevenirea si combaterea absenteismului la nivelul şcolilor,
decizie pentru comisia de monitorizare a absenţelor la nivelul şcolii, conform recomandărilor din Foaia
de parcurs pentru anul şcolar 2011-2012, transmisă de ISJ Cluj cu nr. 10441/08.09.2011 şi scrisoarea
metodică a ISJ Cluj din data de 21.09.2011.
S-a recomandat implicarea Consiliului elevilor în găsirea unor modalităţi de reducere a
absenteismului.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 38 / 180
3. Verificarea procedurilor şi/sau modalităţilor de analiză a rezultatelor obţinute de elevi la examenele
naţionale faţă de rezultatele obţinute la evaluarea internă la aceleaşi discipline şi coerenţa / relevanţa
măsurilor propuse pentru îmbunătăţirea rezultatelor la nivelul unităţii de învăţământ
Rezultatele obţinute de elevi la examenele naţionale sunt comparate cu rezultatele obţinute
de elevi la evaluarea internă ( există astfel de proceduri folosite în raportul privind starea
învăţământului, ele au fost folosite şi în anii precedenţi).
Analiza rezultatelor obţinute de elevi la examenele naţionale faţă de rezultatele obţinute la
evaluarea internă s-a realizat de către fiecare cadru didactic la disciplinele evaluate şi au fost
prelucrate în comisiile metodice şi consilii profesorale.
În cadrul întâlnirilor comisiilor metodice au fost analizate rezultatele testelor iniţiale şi au fost
elaborate planuri de remediere. Responsabilii de catedre au obligaţia de a monitoriza aplicarea
măsurilor din cadrul planurilor elaborate şi de a raporta la sfârşitul lunii ianuarie impactul produs.
Unităţile de învăţământ au realizat analiza SWOT şi au întocmit măsuri/plan de îmbunătăţire
a rezultatelor la nivelul unităţii de învăţământ.
In raportul CEAC pe anul şcolar trecut s-au proiectat măsuri de îmbunătăţire a rezultatelor şi
înlăturarea discrepanţelor dintre evaluarea internă şi evaluarea externă.
Măsurile propuse pentru îmbunătăţirea rezultatelor elevilor la examenul de evaluare naţională
sunt: predare diferenţiată, ore de remediere, realizarea unor planuri de intervenţie personalizată,
accentuarea colaborării şcolii cu familia şi consilierea părinţilor şi elevilor în problematica eşecului
şcolar, diferenţierea temelor pentru acasă, aplicarea unor teste de evaluare la clasă dupa modelul
subiectului dat la evaluare naţională, se va intensifica activitatea de orientare şcolară şi profesională
în cadrul comisiei de orientare, se va ţine o legătură mai strânsă cu părinţii.
În vederea creşterii procentului de promovabilitate la examenul de bacalaureat, s-au
desfăşurat ore de pregătire suplimentară a elevilor la disiplinele din care se susţine examenul, după
un program stabilit de către fiecare cadru didactic, anunţat elevilor şi afişat în sala de clasă. Dupa
terminarea cursurilor elevii au venit la şcoală la pregătire suplimentară. Metodologia de desfăşurare a
examenului de bacalaureat 2012 a fost adusă la cunoştinţa elevilor şi părinţilor. Şcoala are toată
logistica necesară desfăşurării probelor de competenţe ,inclusiv sisteme video.
Conducerea şcolii şi membrii CEAC au efectuat asistenţe la ore. De asemenea, a fost realizat
un număr mare de interasistenţe.
Pregătirea evaluării iniţiale la nivelul comisiilor/catedrelor metodice din unitatea de învăţământ
conform calendarului MECTS; respectarea structurii şi a procedurii de elaborare a testelor, precum şi
transmiterea inspectorilor şcolari de specialitate (pentru disciplinele nominalizate de foaia de parcurs)
a bazei de date cu: matricea de evaluare, subiectul şi baremul.
Evaluarea iniţială s-a făcut pe catedre respectându-se procedurile şi recomandările MECTS.
Activităţile de îmbunătăţire a competenţelor de lectură au fost cuprinse în planul tuturor catedrelor.
La nivelul unităţii există un plan de acţiune în vederea ameliorării rezultatelor şcolare, însoţit
de planul de monitorizare al activităţilor de lectură.
Monitorizarea se realizează prin intermediul fişelor de monitorizare a secvenţelor/orelor de
lectură, respectiv prin fişele de asistenţă.
În cadrul fiecărei discipline se regăsesc momente de lectură. S-au elaborat instrumente de
monitorizare a lecturii care sunt completate de către cadrele didactice săptămânal. În urma identificării
elevilor cu probleme se elaborează un plan de remediere, se lucrează suplimentar cu aceştia.
4. Aplicarea corectă în unitatea de învăţământ a noutăţilor legislative (Legea 1/2011, legislaţia
secundară)
S-au prezentat parţial în cadrul CP metodologiile din legislaţia secundară.
Există o listă afişată în sala profesorală ce conţine ordinele de ministru cu metodologiile din
legislaţia secundară.
Sunt respectate etapele din calendarele MECTS.
5. Verificarea existenţei, cunoaşterii şi respectării procedurilor adoptate de şcoală pentru siguranţa
elevilor. Monitorizarea aplicării măsurilor de siguranţă a elevilor şi de reducere a violenţei în şcoală
(existenţa şi respectarea planurilor operaţionale, a procedurilor specifice; modul de funcţionare a
comisiei de disciplină – documente specifice – efectuarea serviciului pe şcoală, accesul în unitatea de
învăţământ.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 39 / 180
Referitor la siguranţa elevilor există o serie de proceduri privind intrarea şi ieşirea elevilor din
şcoală. Aceste proceduri sunt aplicate . Există pericole şi ameninţări legate de efectuarea unor lucrări
în unele unităţi de învăţământ( reparaţii sala de sport, reparaţii trotuare, canalizare care implică riscuri
pentru elevi ).
Există o procedură şi un plan de organizare a serviciului pe şcoală, procedură de stabilire a
traseelor parcurse de elevi când părăsesc incinta şcolii însoţiţi de pedagogi.
Există Comisia pentru asigurarea securităţii şi siguranţei înn şcoală pe parcursul programului,
planificarea profesorului/învăţătorului de serviciu, repartiţia în spaţiul şcolii, precum şi reguli specifice
prevăzute în regulamentul intern, care a fost prelucrat elevilor şi părinţilor.
Existenţa camerelor de supraveghere, a interfonului la poarta de intrare în şcoală, a
sistemului de alarmă, colaborarea cu autorităţile abilitate în acest sens, sunt unele măsuri întreprinse
de şcoli pentru siguranţa elevilor.
Procedurile au fost elaborate de CEAC.
Conducerea şcolii a elaborat „ Planul operaţional privind reducerea fenomenului violenţei în
şcoală”. Acesta are prevederi concrete, responsabilităţi clare, precise cunoscute şi respectate de
personalul şcolii. De asemenea, există proceduri pentru asigurarea siguranţei elevilor pe durata
programului şcolar, proceduri care sunt corect întocmite, sunt cunoscute şi respectate de elevi şi
personalul şcolii.
6. Existenţa recomandărilor în inspecţiile tematice din anul şcolar 2011/2012 şi modul de punere în
aplicare a recomandărilor.
Şcolile au pus în aplicare recomandările primite şi au monitorizat realizarea acestora.
Documentele școlare sunt corect completate, la zi, recomandările precedente au fost însușite în timp
util: acestea sunt periodic verificate de conducerea școlii sau membrii desemnați din CA, prin
delegarea sarcinilor de lucru.
7. Verificarea prelucrării metodologiilor privind Evaluarea Naţională, Admiterea în liceu, Bacalaureat,
Mişcarea personalului didactic. Verificarea funcţionalităţii spaţiilor de examen, dotarea centrelor de
examen şi a centrelor zonale de evaluare cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a
examenului şi a evaluării (număr suficient de copiatoare performante şi în stare de funcţionare,
calculatoare şi imprimante funcţionale şi compatibile, fişet metalic, aparat tv., radio, telefon, internet,
etc.). Dotarea centrelor de examen cu camere de supraveghere video.
Se dovedeşte funcţionalitatea spaţiilor de examen, dotarea centrelor de examen şi a centrelor
zonale de evaluare cu logistica necesară pentru buna desfăşurare a examenului şi a evaluării (număr
suficient de copiatoare performante şi în stare de funcţionare, calculatoare şi imprimante funcţionale
şi compatibile, fişet metalic, aparat tv., radio, telefon, internet).
S-a întocmit necesarul de consumabile pentru buna desfășurare a examenelor naţionale.
Metodologiile privind examenele de bacalaureat şi de evaluare a competenţelor profesionale
au fost prelucrate în cadrul CP, în orele de orientare si consiliere şi în cadrul şedinţelor cu părinţii.
A fost prelucrată metodologia mişcării personalului didactic, parcurgându-se toate etapele.
Calendarul a fost afişat la loc vizibil. La avizierul şcolii sunt afişate calendarul desfăşurării activităţilor,
lista posturilor vacante/rezervate şi graficul de desfăşurare a probelor practice/ inspecţiilor speciale la
clasă.
La avizierul elevilor sunt afişate toate informaţiile privind calendarele şi metodologiile de
examen. Au fost achiziţionate camere web de către unele unităţi de învăţământ.
8. Verificarea înscrierilor în clasa pregătitoare/ clasa I pentru anul şcolar 2012-2013
S-au respectat etapele stabilite pentru înscriere, conform metodologiei.
Invăţătorii au promovat în grădiniţele din zonă imaginea şcolii la întalnirile stabilte cu reprezentanţii
instituţiuilor şi părinţii preşcolarilor.
Dosarul comisiei de înscriere este complet şi cuprinde toate documentele specifice, conform
metodologiei.
Documentele din dosarul de înscriere ale copiilor confirmă corectitudinea aplicarii
Metodologiei.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 40 / 180
I.4. Managementul integrat al programelor comunitare şi proiectelor de integrare europeană
În vederea asigurării valorizării şi exploatării rezultatelor proiectelor/parteneriatelor finanţate
prin programele europene pentru educaţie şi formare, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj îşi asumă
rolul de consiliere, monitorizare şi evaluare a practicilor educaţionale/ manageriale dezvoltate în urma
derulării acestor finanţări. Alături de autorităţile de management, trebuie monitorizate măsurile
reglatorii care transformă organizaţia pe parcursul, dar mai ales după derularea acestor finanţări.
Utilizarea fondurilor publice, cu atât mai mult cele alocate prin programe europene trebuie să
se facă cu maximă responsabilitate şi deplină conştiinţă, măsurile specifice concentrându-se pe
valorificare, exploatare şi transfer la nivel de sistem. Fie că este vorba de dezvoltarea resurselor
umane implicate în educaţie şi formare profesională, fie de practicarea unor abordări educaţionale/
manageriale noi, eficiente, acestea pot fi valorificate nu doar de instituţia beneficiară ci şi de toate
acele instituţii, care nu au beneficiat de finanţare, dar se confruntă cu aceeaşi problemă. Spunem că
trecem la faza de exploatare a rezultatelor şi transferarea la nivel de sistem.
Practicarea pe scară largă a managementul integrat al resurselor financiare prin proiecte/
parteneriate prin programele de finantare ale Uniunii Europene trebuie facilitată prin măsuri specifice,
trebuie monitorizată şi evaluată, eventual certificată, pentru a dezvolta comportamente manageriale
centrate pe valorizare şi transfer, dar şi pe optimizarea utilizării resurselor de dezvoltare.
Evaluarea de impact realizată în urma aplicării unui chestionar tip a făcut obiectul studiului
anual , la care au participat:
1. Colegiul Național ,,Mihai Viteazul,, Turda
2. Colegiul Național de Comunicații ,,Augustin Maior,, Cluj-Napoca
3. Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-Napoca
4. Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj-Napoca
5. Colegiul Tehnic de Transporturi ,,Transilvania,, Cluj-Napoca
6. Grup Școlar ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-Napoca
7. Grupul Școlar ,,Constantin Brâncuși,, Cluj-Napoca
8. Liceul pentru Deficienți de Vedere Cluj-Napoca
9. Liceul Teoretic ,,Gelu Voievod,, Gilău
10. Liceul Teoretic ,,Petru Maior,, Gherla
11. Școala ,,Octavian Goga,, Cluj-Napoca
12. Școala cu clasele I-VIII ,,Constantin Brâncuși,, Cluj-Napoca
13. Școala cu clasele I-VIII ,,Ion Agârbiceanu,, Cluj-Napoca
14. Școala cu clasele I-VIII Viișoara
15. Școala Specială Dej
16. Inspectoratul Școlar Județean Cluj
reflectată de 20 de parteneriate Comenius, Leonardo da Vinci, POSDRU
Criteriul de autoevaluare relevant pentru practicarea unui management integrat al
programelor comunitare în managementul şcolar / Indicatori relevanți
1. Cadrul general
- în general unitățile de învățământ au la dispoziție informație și instrumente de lucru care
să le permită să practice un management integrat al programelor UE pentru educație și
formare
- privitor la accesul unităților de învățământ la granturi din FSE, în special din POSDRU
varianta adecvată este cel al parteneriatului cu Consiliile Locale/Județene, fundații,
asociații, astfel încât să permită recrutarea prin proiect a cadrelor didactice din unitățile
de învățământ, în calitate de experți, acolo unde este cazul.
- acolo unde unitățile de învățământ cu au mai beneficiat de finanțare pentru vizite
pregătitoare sau seminarii de contact, nu trebuie neglijată această oportunitate, dacă
acestea doresc să inițieze un parteneriat școlar transnațional prin LLP
- în general un parteneriat școlar Comenius/Leonardo da Vinci solicită într-o măsură
importantă echipa, de aceea este important să fie împărțite responsabilitățile astfel încât
să se gasească acel echilibru de timp alocat - competență la nivelul echipe
- numirea echipei prin decizie a CA este importantă, având în vedere faptul că
responsabilitățile suplimentare ce revin calității de membru în echipa proiectului trebuie
%
relevanță
100%

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 41 / 180
Criteriul de autoevaluare relevant pentru practicarea unui management integrat al
programelor comunitare în managementul şcolar / Indicatori relevanți
să se regăsească în fișa postului fiecărui cadru didactic implicat
- activitatea de împărtășire a stadiilor de implementare a proiectului trebuie să aibă un
caracter periodic și reprezinte și o ocazie de team building
- în general școlile care au aplicat cel puțin o dată, continuă această experiență,
valorificând pe parcurs experința acumulată, beneficiind de formele de recunoaștere:
Școală Europeană și alte forme de certificare
- obligativitatea de împărtășire a rezultatelor proiectelor finanțate de UE trebuie să devină
și un mijloc de promovare a excelenței, marketing educațional, dar și de facilitare a
transferului de bune practici educaționale și manageriale
- obiectivele parteneriatului trebuie să reflecteze cel puțin unul dintre obiectivele
manageriale
1.1. Nivelul de informare în legătură cu programele sectoriale Comenius (inclusiv
100%
etwinning)/Leonardo da Vinci pentru educaţie şi formare ale Comisiei Europene
1.2. Nivelul de informare în legătură cu Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea
100%
Resurselor Umane – instrument financiar structural al UE
1.3. Acces la diverse surse de informare în legătură cu aceste programe facilitate de ISJ 100%
1.4. Identificarea partenerilor proiectelor finanţate din fonduri nerambursabile 100%
1.5. Implicarea instituțională în activităţile proiectelor cu finanțare nerambursabilă 100%
1.6. Gradul de acoperire a timpului necesar de lucru pentru asigurarea respectării
termenelor prevăzute în parteneriat(e), de către echipele de cadre didactice nominalizate
în echipa(ele) de implementare
%
relevanță
100%
1.7. Calitatea prestaţiei membrilor echipei fiecărui parteneriat 100%
1.8. Calitatea diseminării în comunitate inclusiv cea educațională 100%
1.9. Aprecierea ca oportunitate a implicării unității de învăţământ într-un parteneriat
100%
finanţat fin fonduri nerambursabile
1.10. Aprecierea valorificării experienţelor anterioare în viitoare parteneriate 100%
2. Comunicarea
- strategia de comunicare instituțională trebuie să existe în Planul de Dezvoltare a
oricărei unități de învățământ, activitatea desfășurată de școală în cadrul mobilităților
transnaționale este deosebit de relevantă pentru comunitate, atât cea educațională cât și
cea proximală
2.1. Existența unei strategii adaptate pentru a asigura comunicarea în cadrul
parteneriatului (împărtăşirea informaţiei cu toţi cei implicaţi, asigurarea confirmării de
către toate instituţiile / persoanele a fiecărei activităţi
91,67%
100%
2.2. Disponibilitate pentru schimbări la nivelul strategiei, analize curente ale punctelor tari
/ puctelor slabe
55%
2.3. Bună frecvență a comunicării în cadrul echipei de proiect, disponibilitatea pentru
îmbunătățire
100%
2.4. Bună frecvență a comunicării între parteneri, disponibilitatea pentru îmbunătățire 100%
2.5. Diversitate a categoriilor de instrumente de comunicare folosite (fax, tel., e-mail,
poştă, disponibilitate pentru îmbunătățire
100%
2.6. Bun management al comunicării în limba parteneriatului la nivelul conducerii și al
echipei
100%
2.7. Nevoie de pregătire lingvistică la nivelul conducerii și al echipei 100%
2.8. Existența unor puncte tari în domeniul comunicării care să recomande instituția
pentru noi proiecte cu finanțare nerambursabilă
100%
2.9. Exstența unor puncte slabe în domeniul comunicării pentru care instituția manifestă
disponibilitatea pentru îmbunătățire
70%
3. Activităţile parteneriatului, proeictului cu finanțare nerambursailă (în instituţia şi/
sau comunitatea locală)
- activitatea de planificare și de management al planului de lucru este nu doar un
exercițiu de antrenare a echipei ci și o probă pentru eficiența organizațională, criteriu de
98%
calitate în evaluarea unității de învățământ
- obiectivele manageriale nu pot să rămână la distanță de prioritățile de dezvoltare

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 42 / 180
Criteriul de autoevaluare relevant pentru practicarea unui management integrat al %
programelor comunitare în managementul şcolar / Indicatori relevanți
relevanță
publicate anual de Comisia Europeană în cadrul lansării fiecărui apel al Programului de
Învățare pe Tot Parcursul Vieții: http://ec.europa.eu/education/llp/doc848_en.htm sau ale
Programului Operațional de Dezvoltare a Resurselor Umane:
http://www.fseromania.ro/index.php/informeaza-te
3.1. Nivel corespunzător de implicare a conducerii unității de învățământ în activitățile
100%
parteneriatului/proiectului finațat din fonduri nerambursabile
3.2. Bun management al schimbărilor în activităţile planificate, capacitatea de a
100%
redirecționa resursele cu scopul atingerii la timp a obiectivelor
3.3. Bună cunoaștere a stadiului de implementare a proeictelor/parteneriatelor finanțate
100%
din fonduri nerambursabile
3.4. Nivelul de conștientizare a relevanței activităților pentru cuririculum 100%
3.5. Gradul de satisfacție al conducerii relativ la gradul de implicare a cadrelor didactice
100%
în activitatea proiectelor/parteneriatelor derulate din fonduri nerambursabile
3.6. Nivelul de operaționalizare a integrării activității proiectelor/parteneriatelor cu
100%
finanțare nerambursabilă în planurile manageriale pe arii curriculare
3.7. Nivelul de satisfacție locală asupra transferabilității interinstituționale a parteneriatului 100%
3.8. Eficiența măsurilor corective și încadrarea în timp 100%
3.9. Receptivitate și disponibilitate în a promova o evaluare integrată a activităţilor
parteneriatului în termeni de valorificarea a competenţelor elevilor dobândite în diferite 90%
contexte de învățare
3.10. Receptivitate și disponibilitate pentru valorificarea activităţilor
proiectului/parteneriatului în contextul dezvoltării şi evaluării integrate a competenţelor
elevilor prin blended learning (CLIL (content and language integrated learning), e- 90%
learning, competenţe TIC, competenţe interculturale, competenţe sociale, competenţe de
management, competenţe de comunicare, antreprenoriat, cetăţenie activă, etc.
4. Implicarea instituţiei
- Întrucât norma didactică este de 40 de ore, iar norma de predare este de 18/20 de ore,
restul timpului de lucru al fiecărui cadru didactic trebuie împărțit judicios atât pentru
88,75%
dezvoltare profesională cât și pentru activități extracurriculare. Și într-un caz și în celălalt
activitatea desfășurată de un cadru didactic în cadrul unui proiect de parteneriat școlar
este reprezentativă atât în plan personal cât și instituțional.
4.1. Gradul de satisfacție al conducerii în privința receptivității celorlalte cadre didactice
50%
față de rezultatele proiectului/parteneriatului finanțat din fonduri nerambursabile
4.2. Bună gestionare a recrutării la nivelul echipelor de implementare, corespunzătoare
100%
competențelor deținute
4.3. Eficacitate în distribuirea adecvată a rolurilor în echipele de implementare 100%
4.4. Grad corespunzător de implicare a responsabililor de activitate relativ la atingerea
90%
obiectivelor și colaborare la nivelul echipelor inter-instituționale
4.5. Bun management al impactului 100%
4.6. Dimensiune relevantă a implicării relativ la asigurarea unui impact corespunzător 90%
4.7. Nivelul de implicare directă a conducerii unității de învățământ 100%
4.8. Capacitate de conștientizare în vederea îmbunătățirea recrutării la nivelul echipelor
80%
de implementare în viitoare proiecte/parteneriate finanțate din fonduri nerambursabile
5. Implicarea comunităţii
- în general comunitatea s-a arătat deschisă pentru sprijinirea inițiativelor școlii de a se
dezvolta instituțional
- cadrele didactice participante la mobilitățile transnaționale sunt veritabili ambasadori
pentru România și pentru sistemul nostru educațional
94%
- selecția elevilor trebuie să țină cont de criterii care să nu genereze discriminare, criteriul
reprezentativității fiind esențial
- conștintizarea valorificării mobilității individuale a elevilor pentru care (termenul de
aplicare va fi decembrie 2012), pentru școli care au în implementare parteneriate școlare
Comenius
5.1. Capacitatea de conștientizăre și mobilizare a resurselor instituțiilor/organizațiilor 100%

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 43 / 180
Criteriul de autoevaluare relevant pentru practicarea unui management integrat al %
programelor comunitare în managementul şcolar / Indicatori relevanți
relevanță
comunității locale pentru a sprijini proiectele/parteneriatele în derulare
5.2. Bun management al relației cu instituțiile/organizațiile comunității locale pentru a
100%
sprijini proiectele/parteneriatele în derulare
5.3. Deschidere pentru valorificarea implicării altor instituţii pentru asigurarea durabilităţii
100%
parteneriatelor
5.4. Capacitate relevantă de a lua măsuri eficace de implicare a altor instituţii pentru
90%
asigurarea durabilităţii parteneriatelor
5.5. Capacitate de adaptabilitate a demersului managerial în vederea cuprinderii acestor
măsuri în perspectuva dezvoltării instituționale şi de activare a acelor factori interni de 80%
care depinde succesul acestora
6. Participarea la mobilităţi
Mobilitățile transnaționale ale cadrelor didactice / elevilor au loc cu ocazia reuniunilor de
proiect, schimb de profesori, schimb de elevi, stagii de formare continuă pentru cadrele
didactice, stagii de formare profesională inițială pentru elevi. Procentul de realizare al
mobilităților este peste 100% relativ la bugetul alocat, prin programul LLP, POSDRU
76,47%
(acolo unde este cazul) întrucât de fiecare dată s-a căutat un maxim de beneficiu al
transferului de bune practici, tradus în impactul acestora și formare în context non-formal.
Noua metodologie privind sistemul de acumulare, recunoaştere şi echivalare a creditelor
profesionale transferabile va facilita traducerea acestei experiențe în credite de formare
profesională
6.1. Calitatea impactului participării la mobilităților finanțate de proiectele/parteneriatele în
100%
derulare
6.2. Gradul de satisfacție asupra calității prestației cadrelor didactice participante la
100%
mobilități finanțate de proiectele/parteneriatele în derulare
6.3. Gradul de satisfacție asupra calității prestației elevilor participanți la mobilități
80%
finanțate de proiectele/parteneriatele în derulare
6.4. Gradul de satisfacție asupra calității colaborării elevilor participanți la mobilități din
10%
cadrul parteneriatelor bilaterale în derulare
6.5. Bună capacitate de a gestiona implicarea elevilor în activitățile dedicate mobilităților
70%
transnaționale
6.6. Bună capacitate de mobilizare a elevilor în cazul găzduirii colegilor străini 50%
6.7. Bună capacitate de mobilizare a familiilor elevilor în cazul găzduirii colegilor străini 60%
6.8. Capacitate bună de a gestiona activităţi relevante în contextul parteneriatului 90%
6.9. Eficacitate în valorificarea educațională a vizitării altor instituţii / organizaţii
100%
locale/europene (cu implicarea elevilor/ cadrelor didactice)
6.10. Rol de formator sau formabil în alte instituţii / organizaţii locale/europene deținut de
către conducerea unității de învățământ sau alte cadre didactice (stagiile de
50%
formare/vizitele de studiu)
6.11. Capacitate bună de valorificare a caracterului formativ al acestor
50%
activităţi/stagii/mobilități
6.12. Reflectarea caracterului formativ al acestor activităţi/stagii/mobilități în iniţiative ale
50%
conducerii
6.13. Existența unei reflectări a participării la lecţiile din cadrul mobilităţilor
interistituționale finanțate din fonduri nerambursabile asupra calității serviciilor
90%
educaționale furnizate
6.14. Existența unei reflectări a participării elevilor la mobilitățile transnaționale din cadrul
100%
parteneriatului asupra progresului/performanței școlare ale acestora
6.15. Calitatea timpului liber de care au beneficiat elevii/ profesorii în timpul mobilităţilor 100%
6.16. Capacitate bună a instituţiei de a participa la mobilităţile planificate în cadrul
100%
parteneriatului/lor și de a gestiona eventuale probleme
6.17. Calitate şi relevanţă a reuniunii de proiect organizate în calitate de gazdă asupra
100%
calității parteneriatului
7. Rezultate - Îmbunătăţirea cunoştinţelor, abilităţilor şi atitudinilor
91,15%
- valorificarea activității elevilor desfășurată în cadrul parteneriatelor școlare pentru

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 44 / 180
Criteriul de autoevaluare relevant pentru practicarea unui management integrat al %
programelor comunitare în managementul şcolar / Indicatori relevanți
relevanță
crearea cadrului aplicativ al dezvoltării competențelor cheie, a competențelor pentru
societatea cunoașterii reprezintă unul dintre obiectivele Programului Sectorial Comenius,
POSDRU
- asigurarea calității actului educațional prin asigurarea cadrului de transfer de bune
practici și dezvoltare a contextelor de Service Learning
- contextul intercultural al reuninilor de proiect trebuie să reprezinte precedente extrem de
valabile ale confluențelor culturale și trebuie valorificat educațional, organizațional,
managerial în cât mai mare măsură
- metodele și practicile educaționale trebuie să alcătuiască un creier colectiv, astfel ca
performanța elevilor să fie reflectată în cât mai mare măsură de performanța cadrului
didactic
- nu mai este permis ca un cadru didactic activ să nu dețină un certificat ECDL Start și
competențe de utilizare a TIC într-o măsură suficient de bună pentru valorificarea
potențialului de atractivitate oferit de mijloacele multimedia oricărei discipline din
curriculum național
7.1. Îmbunătățirea cunoştinţelor (profesorilor, elevilor, conducerii) legate de o anumită
100%
disciplină/arie curriculară şi în problematica Uniunii Europene
7.2. Existența activităţilor de evaluare (eventual integrată) a elevilor care să valorifice în
100%
termeni de progres şcolar aceste achiziţii
7.3. Existența unui impact corespunzător în dezvoltarea abilităților de comunicare într-o
85%
limbă străină
7.4. Existența activităţilor de evaluare a elevilor care să valorifice, în termeni de progres
85%
şcolar, aceste achiziţii
7.5. Îmbunătăţirea abilităţilor de utilizare a tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţie
95%
(a profesorilor, elevilor, conducerii) reflectată de evaluarea de progres
7.6. Îmbunătăţirea dialogului intercultural reflectată de evaluarea de progres și rapoartele
85%
instituției beneficiare
7.7. Îmbunătăţirea comunicării intra- și inter-instituționale reflectată de evaluarea de
100%
progres și rapoartele instituției beneficiare
7.8. Îmbunătăţirea implementării de metode pedagogice eficace în recuperarea eșecului
95%
școlar reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare
7.9. Îmbunătăţirea managementului instituţiei reflectată de evaluarea de progres și
90%
rapoartele instituției beneficiare
7.10. Îmbunătăţirea motivaţiei elevilor privind învăţarea reflectată de evaluarea de
90%
progres și rapoartele instituției beneficiare
7.11. Îmbunătăţirea motivaţiei cadrelor didactice în ce priveşte predarea reflectată de
90%
evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare
7.12. Îmbunătăţirea capacității de gestionare a relaţiilor (între cadrele didactice şi elevi,
între elevi, între cadrele didactice, între instituţie şi comunitatea locală...), reflectată de 90%
evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare
7.13. Îmbunătăţirea succesului şcolar al elevilor şi rezultatele şcolare ale acestora,
80%
reflectată de evaluarea de progres și rapoartele instituției beneficiare
8. Autoevaluarea progresului prin intermediul parteneriatului
- instrumentele de autoevaluare puse la dispoziție coordonatorului de parteneriate
69,09%
Comenius /Leonardo da Vinci reprezintă model și resursă pentru elaborarea
instrumentelor destinate autoevaluării instituționale
8.1. Existența unei strategii de autoevaluare a progresului 75%
8.2. Integrarea rezultatelor în noile oportunităţi ale şcolii reflectată de evaluarea de
75%
progres și rapoartele instituției beneficiare
8.3. Strategia a fost evaluată (relaţia cu CEAC, ISJ, MECTS) 65%
8.4. CEAC s-a implicat în elaborarea sistemului de evaluare şi în crearea instrumentelor
40%
folosite
8.5. Utilizarea instrumentele de evaluare MICE, M-Tool SET sau alte instrumente create
65%
în acest scop

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 45 / 180
Criteriul de autoevaluare relevant pentru practicarea unui management integrat al %
programelor comunitare în managementul şcolar / Indicatori relevanți
relevanță
8.6. Aprecierea relevanței acestor instrumente pentru evaluarea instituţională pe criteriile
70%
ARACIP
8.7. Rezultatele evaluării sunt relevante pentru rezultatele parteneriatului 75%
8.8. Disponibilitate pentru măsuri reglatorii 75%
8.9. Asigurarea feedback-ului către participanţi 70%
8.10. Impactul evaluării asupra nivelului de implicare a celor din echipă 75%
8.11. Eficacitatea măsurilor reglatorii ca urmare a punctelor slabe identificate în urma
70%
evaluării
9. Diseminarea
- strategiile de evaluare și de disminare, deși anterior nu exista o practică a elaborării lor,
s-au dovedit foarte utile ca instrumente de promovare a școlii, astfel că, fără excepție o
corectă și constantă diseminare a adus beneficii unităților de învățământ pe temen mediu
și lung și rezulatele au contat la acordarea certificatului de ȘCOALĂ EUROPEANĂ;
- de altfel activitatea de diseminare adică de asigurare a vizibilității proiectelor finanțate
prin programe europene, dar și asigurarea contextului de transfer de bune practici, este
obligatorie prin clauzele contractuale, neputându-se face rabat de la această sarcină;
78,57%
- Concursul Național MADE FOR EUROPE facilitează școlilor contextul de diseminare;
- organizarea/găzduirea de sesiuni de diseminare a proiectelor trebuie extinsă de la
momentul reuniunilor de proiect la evenimente speciale dedicate diseminării și care nu
cade exclusiv în sarcina Inspectoratului Școlar Județean, decât pentru proiectele pe care
această instituție le gestionează;
- în general școlile participante la studiu sunt mulțumite de diseminare, cu observația că
aceasta nu este suficientă în măsura în are diseminarea trebuie să fie vizibilă în special
la nivel zonal și județean;
9.1. Prezentarea experienţei dvs. altor instituţii / organizaţii? (precizaţi când, unde, cum şi
100%
cui).
9.2. Potenţialul de transferabilitate al rezultatelor proiectelor/parteneriatelor finanțate din
100%
fonduri nerambursabile
9.3. Există un plan de diseminare a rezultatelor proiectelor/parteneriatelor finanțate din
100%
fonduri nerambursabile
9.4. Gradul de satisfacție asupra planului de diseminare 55%
9.5. Disponibilitatea pentru a îmbunătăți maniera de diseminare a rezultatelor 45%
9.6. Participare la conferinţele de diseminare organizate semestrial de ISJ Cluj pentru
prezentarea rezultatelor, participare la Concursul ,,Made for Europe,, a produselor
proiectelor/parteneriatelor finanțate din fonduri nerambursabile
9.7. Participare la diseminare prin mesaje email trimise grupului
ISJ_Cluj_Programe_comunitare, aflat la adresa web:
http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/
10. Valorizarea - (valorificare, transfer de bune practici, exploatarea rezultatelor)
Potrivit definiției de pe pagina web a Comisiei Europene, tradusă la scara rezultatelor
proiectelor din școală, valorizarea înseamnă diseminarea și pilotarea practicilor celor mai
inovatoare, exploatarea lor în contexte diferite față de contextul în care au fost
implementate initial (alte școli, instituții) și încorporarea lor treptată în sistemele formale și
informale de educație și formare profesională, în metodele folosite și în experiența de
învățare a fiecăruia, fie el cadru didactic sau elev.
Valorizare = diseminare + exploatarea rezultatelor proiectelor.
Rezultate nu înseamnă doar produsele finale ale proiectului, ci și practici, procese și
experiențe (drept pentru care și proiectele de mobilitate pot fi valorizate).
Diseminare = un proces planificat prin care se furnizează informații privind rezultatele
proiectelor către actori cheie.
Exploatare = un proces planificat prin care să fie convinți atât indivizii, cât și factorii de
decizie să adopte rezultatele proiectelor și să le utilizeze în proiecte locale, regionale,
naționale și europene.
75%
75%
100%

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 46 / 180
Criteriul de autoevaluare relevant pentru practicarea unui management integrat al
programelor comunitare în managementul şcolar / Indicatori relevanți
%
relevanță
Multiplicarea sau dimensiunea practică a valorizării: în acest caz, se urmărește printr-o
strategie structurată, ca utilizatorii finali sau beneficiarii să-și însușească rezultatele
proiectelor.
„Mainstreaming-ul” sau dimensiunea politică a valorizării: un proces planificat prin care se
încearcă integrarea rezultatelor obținute în politicile locale, regionale, naționale sau
europene.
Doar o mică parte dintre școlile care beneficiază de experiențe europene le valorifică
educațional în produse educaționale transferabile ca bune practici și auxiliare didactice, și
dintre acestea doar câteva participă la Concursul Made for Europe – instrument creat și
susținut financiar de MECTS pentru a sprijini școlile în asigurarea contextului de transfer
de bune practici.
Din anul școlar următor va deveni obligatorie participarea tuturor școlilor beneficiare de
finanțare europeană prin programe UE pentru educație și formare să participe la faza
județeană a Concursului Național ,,Made for Europe,,.
În general există o reticență în aprecierez necesității unei strategii de exploatare a
rezultatelor parteneriatelor, relația dintre experiența profesională trăită și cantitatea de
schimbare fiind încă nedeterminabilă.
10.1. Potențialul de transferabilitate al rezultatele proiectului altor instituţii, comunităţii
locale sau la nivel naţional
10.2. Relevanța rezultatelor finale ale parteneriatului/lor pentru obiectivele LLP, POSDRU
şi obiectivelor ofertei manageriale/planului de dezvoltare instituţională
10.3. Abordări novatoare în valorizarea rezultatelor proiectului/parteneriatului finanțat din
100%
100%
100%
fonduri nerambursabile
10.4. Conștientizarea beneficiilor instituționale ale valorizării rezultatelor parteneriatelor 100%
10.5. Calitatea startegiei de exploatare a rezultatelor parteneriatului 100%
11. Dificultăţi
În general dificultățile sunt împărtașite pe canalele de comunicare cu
ANPCDEFP/OIPOSDRU, experții /ofițerii de proiect sprijinind fără excepție beneficiarii în
depășirea oricărui obstacol.
În general parteneriatele școlare nu sunt durabile, relația dintre școlile partenere
întrerupându-se odată cu încheierea finanțării.
Necesitatea unei strategii de durabilizare a parteneriatelor bilaterale cu toate școlile din
parteneriatele finațate prin Programul Sectorial Comenius este esențială, o astfel de
strategie se poate centra, începând cu anul școlar 2011-2012, pe oportunitatea oferită de
MOBILITĂȚILE INDIVIDUALE PENTRU ELEVI: http://www.llp-ro.ro/llp.php?id=254&d=41
10.83%
11.1. Au existat obstacole în timpul finanţării parteneriatului 25%
11.2. Nu este posibilă viabilizarea parteneriatului/lor 15%
11.3. Incapacitate de împărtășire a problemelor cu toți cei implicați în parteneriat/e 5%
11.4. Incapaciatte de mobilizare în depășirea dificultăților 10%
11.5. Impact semnificativ al dificultăților asupra planului inițial de implementare 5%
11.6. Rezistență la schimbare 5%
Valorile indicatorilor atinși pe fiecare componentă în parte:
1. Domeniul INFORMARE
OG1. Creşterea accesibilităţii locale a oportunităţilor comunitare de finanţare în domeniul
educaţiei şi formării din perioada 2007-2013

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 47 / 180
Indicatori
2011-2012
Nr. proiecte depuse:
35 parteneriate școlare multilaterale Comenius
6 parteneriate școlare bilaterale Comenius
2 proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci, IVT
7 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci
6 vizite pregătitoare
56 de cereri de finanțare pentru burse Comenius
Nr. proiectelor finanţate:
14 parteneriate școlare multilaterale Comenius (6 proiecte – 2010-2012, 8 proiecte –
2011-2013)
1 parteneriat școlar bilateral Comenius (2011-2013)
5 proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci
1 proiect Transfer of Inovation Leonardo da Vinci
6 vizite pregătitoare
1 vizită de studiu
16 de proiecte prin FSE
Volumul finanţărilor:
- 216.000 euro prin Programul Sectorial Comenius,
- 370.000 prin Programul Sectorial Leonardo da Vinci
- volumul finanțărilor prin POSDRU pentru proiectele derulate la nivelul ISJ, CCD și
rețelei școlare clujene: 57.175.329,17 lei, valoare totală plăți efectuate:
12.222.083,47 lei
Diversitatea fondurilor accesate: maxim posibilă
Nr. produselor educaţionale: 22 de produse educaționale
2. Domeniul COORDONARE
OG2. Asigurarea criteriilor privind conformitatea şi calitatea tuturor activităţilor printr-o
eficientă coordonare a acţiunilor pe care şcolile şi personalul didactic din judeţ le organizează
în cadrul programului LLP, FSE, eTwinning, precum şi a activităţilor de diseminare a bunelor
rezultate
Indicatori
2011-
2012
Nr. mobilităţilor cu rapoarte de mobilitate: 22 mobilități
Nr. total de mobilități: 146 de mobilități la care au participat: 126 de cadre didactice, 52
de directori, 76 de elevi,
Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activități de diseminare care au avut loc în tot
atâtea unități de învățământ
Nr. reuniunilor de proiect organizate de şcoli clujene: 7 (Grup Școlar ,,Aurel Vlaicu,,
Cluj-Napoca, Școala Viișoara, Școala ,,Andrei Șaguna,, Turda, Colegiul Tehnic ,,Ana
Aslan,, Cluj-Napoca, Colegiul Tehnic ,,Napoca,, Cluj-Napoca, Școala ,, Constantin
Brâncuși,, Cluj-Napoca, Grupul Școlar ,,Constantin Brancuși,, Dej)
Gradul de atingere a obiectivelor parteneriatelor şcolare: 100%
Nr. produselor educaţionale: 22 de produse educaționale
Nr. de web site-uri de promovare a produselor, rezultatelor, conţinuturilor acţiunilor
derulate prin LLP, FSE, eTwinning: 16 website-uri noi
3. Domeniul CONSULTANŢĂ & FACILITARE
OG3. Optimizarea adresabilităţii informaţiilor despre oportunităţile comunitare de finanţare în
domeniul educaţiei şi formării din perioada 2007-2013
Indicatori
2011-2012
Nr. profesorilor beneficiari: 352 de cadre didactice
Nr. ore de consultanţă: 208 ore
Nr. de şcoli care au beneficiat de informaţie europeană: 232 de școli
4. Domeniul FORMARE
OG4. Formarea competenţelor specifice scrierii de proiecte şi managementului de proiect
Indicato Nr. profesorilor beneficiari: 54 de cadre didactice
ri Nr. cursurilor de formare: 2
2011- Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea
2012 unități de învățământ
5. Domeniul PLANIFICARE, ORGANIZARE
OG5. Optimizarea planificării şi organizării accesului la apelurile la propuneri

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 48 / 180
Indicatori
2011-
2012
Nr. profesorilor beneficiari: 54 de cadre didactice
Nr. activităţilor de diseminare: 25 de activități de diseminare care au avut loc în tot
atâtea unități de învățământ
Nr. activităţilor de informare: 143
Nr. de profesori promotor: 251
6. Domeniul MONITORIZARE & RAPORTARE DE PROGRES
OG6. Asigurarea cadrului standardizat de calitate al implementării proiectelor comunitare în
domeniul educaţiei şi formării
Indicatori
2011-
2012
studiu anual de impact inclus în raportul anual: realizat
nr. de școlli care au participat la studiul anual de impact: 15
nr. de mobilități transnaționale valorificate educațional: 71
nr. de produse valorificabile educațional: 22
nr. de produse premiate: 3 (național), 15 (județean)
7. Domeniul DISEMINARE, VALORIZARE
OG.7. Creşterea relevanţei activităţilor locale în contextul iniţierii, implementării, valorizării,
valorificării practicilor educaţionale inovative rezultat al proiectelor comunitare în domeniul
educaţiei şi formării
Indicatori Nr. activităţilor: 25 de activități de diseminare care au avut loc în tot atâtea unități de
2011- învățământ
2012 Nr. de profesori beneficiari: 308 cadre didactice
Nr. de elevi beneficiari: 72 de elevi au beneficiat de mobilități
Nr. produselor transferabile: 22
8. Domeniul EVALUARE DE PRODUS & IMPACT, SUSTENABILITATE, TRANSFER
OG8. Asigurarea transferului de bune practici şi valorificării de produs
Indicatori
2011-
2012
Nr. produselor educaţionale rezultat al unor proiecte: 22
Nr. de utilizatori: cel puțin elevii școlilor implicați în activități: 728
Nr. activităţilor de diseminare, valorizare: 25
Nr. de noi unităţi de învăţământ care au obţinut CERTIFICATUL DE ŞCOALĂ
EUROPEANĂ: 1, 16 unități de învățământ dețin certificatul de ,,Școală Europeană,, la
data raportului
Nr. de produse premiate: 3 produse premiate transferabile la nivel național, 5 produse
prezentate în expoziția națională,
I.5. Dezvoltarea parteneriatului educaţional în managementul descentralizat al unităţilor/
instituţiilor de învăţământ
Este o realitate din ce în ce mai evidentă faptul că şcoala nu poate realiza singură un act
educaţional eficient, în măsură să pregătească tinerele generaţii pentru a răspunde provocărilor
societăţii cunoaşterii, atât prin intermediul educaţiei formale, cât şi nonformale, fundamentată prin
activităţi şcolare şi extraşcolare în măsură să răspundă nevoilor de dezvoltare personală şi
instituţională. Se impune, deci, necesitatea validării şi concretizării parteneriatului în educaţie care să
sprijine şcoala ca organizaţie şi ca instituţie în toate demersurile sale.
Managementul descentralizat al instituţiilor de învăţământ oferă şcolii oportunitatea iniţierii şi
dezvoltării parteneriatului educaţional, prin implementarea de proiecte educaţionale care sunt
rezultatul unor eforturi conjugate ale şcolii cu instituţiile descentralizate ale comunităţii locale, cu
organizaţiile descentralizate, agenţii economici, biserica etc. Câştigul unor asemenea iniţiative
aparţine tuturor- elevilor, cadrelor didactice, partenerilor, comunităţii locale, răspunzând educării
elevilor în spirit european. Cu alte cuvinte, parteneriatul în educaţie este un posibil răspuns dat
provocărilor societăţii contemporane care se reflectă direct şi indirect în educaţia formală şi
nonformală.
În acord cu strategia de dezvoltare a învăţământului preuniversitar clujean, ţinând cont de
priorităţile Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj pentru anul şcolar 2011-2012, au fost iniţiate şi
implementate o serie de activităţi, în baza încheierii unor parteneriate, protocoale şi acorduri de
colaborare, cu societatea civilă, comunitatea locală şi diferite instituţii non-guvernamentale de profil,
după cum urmează:

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 49 / 180
1. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj- Inspectoratul de
Jandarmi Judeţean Cluj – Primăria Municipiului Cluj- Napoca, în vederea asigurării climatului de
siguranţă civică, în zona unităţilor de învăţământ preuniversitar din municipiul Cluj- Napoca ( protocol
de colaborare);
2. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul de Poliţie Judeţean Cluj, în vederea prevenirii
criminalităţii şi a delincvenţei juvenile ( protocol de cooperare);
3. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Consiliul Judeţean Cluj- Direcţia Judeţeană pentru Sport şi
Tineret Cluj, în vederea organizării Programului sport de masă pentru copiii din judeţul Cluj ( protocol
de parteneriat);
4. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – World Vision România, în vederea oferirii de alternative
educaţionale, prin activităţi nonformale şcolarilor şi preşcolarilor din judeţul Cluj ( protocol de
parteneriat);
5. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Fundaţia Comunitară Cluj, în vederea implementării
programului YouthBank ( contract de parteneriat);
6. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Fundaţia Noi Orizonturi, în vederea derulării unor activităţi
nonformale în unităţile de învăţământ prin Cluburile Impact (acord de parteneriat);
7. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Clubul Sportiv U.M.F. Cluj, în vederea derulării unor cursuri de
majorete în unităţile de învăţământ clujene (protocol de parteneriat);
8. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie, în
vederea proiectării unor strategii eficiente de incluziune educaţională a copiilor dezavantajaţi (
protocol de colaborare);
9. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj -Centrul de Excelenţă -Club Rotary Cluj, în vederea susţinerii
elevilor cu aptitudini deosebite ( protocol de colaborare);
10. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj –Facultatea de Chimie, Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-
Napoca, în ceea ce priveşte pregătirea elevilor din cadrul grupelor de excelenţă ( protocol de
colaborare);
11. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului-
Inspectoratul Teritorial de Muncă Cluj- Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj- Inspectoratul Judeţean
de Jandarmi Cluj- Agenţia Naţională Împotriva Traficului de Persoane- Direcţia de Sănătate Publică
Cluj- Fundaţia Română pentru Copii, Comunitate şi Familie- Asociaţia Femeilor Împotriva Violenţei-
Fundaţia Prison Fellowship România, în vederea operaţionalizării echipei intersectoriale locale, pentru
combaterea exploatării copiilor prin muncă, a oricărei forme de violenţă îndreptată înspre aceştia şi
monitorizarea situaţiei copiilor aflaţi în dificultate ( protocol de colaborare);
12. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Rotary Cluj- Napoca- Inner Wheel Cluj- Napoca- Asociaţia
Rotaract Club Cluj- Napoca, în vederea derulării proiectului educaţional pilot de educaţie pentru
sănătate ,,Profilaxia dentară’’ ( acord de parteneriat);
13. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul de Jandarmi Judeţean Cluj, în ceea ce priveşte
întocmirea Planului Comun de Acţiune, pentru prevenirea faptelor antisociale în unităţile de
învăţământ din judeţul Cluj ( protocol de colaborare);
14. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Media Kinder S.R.L., în vederea desfăşurării de activităţi
extraşcolare în unităţile de învăţământ ( protocol de colaborare);
15. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş- Inspectoratul
Şcolar Judeţean Sălaj- Şcoala Internaţională Cluj- Colegiul Naţional ,,Emil Racoviţă’’, Cluj- Napoca-
Liceul Teoretic ,,Avram Iancu’’, Cluj- Napoca- Liceul Teoretic ,,Gheorghe Şincai’’, Cluj- Napoca-
Colegiul Naţional ,,Andrei Mureşanu’’, Dej- Colegiul Naţional ,,Gheorghe Şincai’’, Baia- Mare, Colegiul
Naţional ,,Silvania’’, Zalău, referitor la implementarea dimensiunii internaţionale a matematicii ( acord
de parteneriat);
16. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Inspectoratul Şcolar Judeţean Bistriţa- Năsăud, în ceea ce
priveşte desfăşurarea de activităţi de activităţi comune, pentreu dezvoltarea socio- emoţională a
preşcolarilor din judeţele menţionate ( acord de parteneriat);
17. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de
Ingineria Materialelor şi Mediului, pentru organizarea de work-shop-uri educative „Ştiinţele
fundamentale, promotoare ale progresului în ingineria materialelor”( acord de parteneriat);
18. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Universitatea Tehnică din Cluj- Napoca, Facultatea de
Ingineria Materialelor şi Mediului, Facultatea de Reţele Electrice, Facultatea de Electronică şi
Electrotehnică; Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie,

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 50 / 180
Facultatea de Biologie, INCDTIM, în ceea ce priveşte organizarea Concursului de experimente şi
inventică „Paşi pe urmele lui Edison” ( protocol de colaborare);
19. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, Facultatea de
Ingineria Materialelor şi Mediului, Facultatea de Reţele Electrice, Facultatea de Electronică şi
Electrotehnică; Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, Facultatea de Fizică, Facultatea de Chimie,
Facultatea de Biologie, INCDTIM, în ceea ce priveşte organizarea Festivalului Ştiinţei – „Ştiinţa pentru
toţi, o bucurie pentru fiecare” (protocol de colaborare);
20. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia Lean & Vision, în ceea ce priveşte desfăşurarea
unor stagii de formare pe specificul educaţie nonformale, ,,Şcoala altfel’’ ( acord de parteneriat);
21. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia Junior Achievement Romania, în ceea ce priveşte
prevenirea abandonului şcolar în instituţiile de învăţământ preuniversitar clujene ( protocol de
colaborare);
22. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Consilul Judeţean Cluj, referitor la dezvoltarea portofoliului
de proiecte pentru Strategia de Dezvoltare a judeţului Cluj 2014-2020 şi direcţiile prioritare pe
componenta educaţie formale şi nonformale ( protocol de colaborare);
23. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj - Fundaţia pentru o Societatea Deschisă - Centrul Educaţia
2000+ - Centrul de Resurse pentru Comunităţi cu Romi, referitor la colaborarea în domeniul
informării cadrelor didactice în legătură cu oportunităţile de finanţare pentru instituţii de învăţământ
având elevi proveniţi din grupuri dezavantajate ( protocol de colaborare);
24. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj -Reţeaua europeană eTwinning –Reţeaua şcolară clujeană –
Institutul de Ştiinte ale Educaţiei, referitor la platforma europeană a Reţelei ( parteneriat de
colaborare);
25. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj -Science on Stage Europe- Reţeaua Europeană a cadrelor
didactice care predau ştiinţele, în ceea ce priveşte promovarea, selectarea şi participarea unor
profesori din ţară la ediţia a III-a a Festivalului pan-european Science on Stage, Copenhaga ( protocol
de colaborare);
26. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Fundaţia Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi,
în ceea ce priveşte integrarea minorităţii rrome şi respectarea egalităţii de şanse (protocol de
colaborare);
27. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia Pakiv România, referitor la implicarea tuturor
actorilor sociali în dezvoltarea iniţiativelor regionale şi locale pentru facilitarea accesului la informaţii
relevante, privind piaţa muncii şi sprijinirea persoanelor de etnie romă din regiunea nord- vest (
acord de colaborare);
28. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Editura CD PRESS, în vederea derulării Concursului
judeţean de cultură generală, ,,Lumea pe care o descoperi’’ şi implementarea Proiectului naţional
,,Şcoli pentru un viitor verde’’ ( acord de parteneriat);
29. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia Centrul de Educaţie Internaţională, în vederea
derulării proiectului European Education Fair, implementat prin Consiliul Judeţean al Elevilor Cluj (
acord de parteneriat);
30. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj – S.C. Rosal Grup S.A. Bucureşti – Universitatea Babeş-
Bolyai, Cluj- Napoca- Asociaţia Centrul Regional Formatest, Cluj- Napoca, în scopul formării unei
atitudini sociale responsabile a tinerilor cu privire la colectarea corectă şi selectivă a deşeurilor şi
stimularea interesului pentru problemele de mediu cauzate de depozitarea neadecvată a deşeurilor
(acord de parteneriat);
31. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Comandamentul Grupării de Jandarmi Mobilă, Cluj- Napoca-
Direcţia Judeţeană pentru Sport şi Tineret, în vederea asumării şi implementării Planului Comun de
Acţiune, Spune STOP violenţei!, pentru activitatea de prevenire a faptelor antisociale, în anul şcolar
2011- 2012;
32. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- S.C. România Hypermarche Cora S. A. - Inspectoratul pentru
Situaţii de Urgenţă ,, Avram Iancu’’ al judeţului Cluj, cu scopul de a oferi alternative educative
extraşcolare şcolarilor şi preşcolarilor clujeni, în săptămâna Şcoala altfel, 2-6 aprilie 2012 (convenţie
de parteneriat);
33. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei,
Universitatea Babeş- Bolyai, Cluj- Napoca, în vederea derulării în comun, prin implicarea consilierilor
Centrului Judeţean de Asistenţă Educaţională Cluj (CJRAE), a unor activităţi de consiliere pentru
dezvoltarea socio- emoţională a elevilor, în săptămâna Şcoala altfel, 2-6 aprilie 2012 ( acord de
parteneriat);

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 51 / 180
34. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj-Primăria municipiului Cluj- Napoca- Asociaţia Green&Wild, în
vederea demarării şi implementării proiectului european ,, Apel către Captain Planet’’ ( protocol de
colaborare);
35. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Serviciul pentru Imigrări al judeţului Cluj, în scopul colaborării
pe plan local, în vederea îndeplinirii sarcinilor ce le revin, potrivit actelor normative în vigoare, în
domeniul admisiei şi reglementării şederii străinilor intraţi în România, în scop de studii sau activităţi
didactice ( protocol de colaborare);
36. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Şcoala de Muzică ,,Augustin Bena’’ Cluj- Napoca, în vederea
colaborării în cadrul Proiectului ,,Flautistico Junior’’ (acord de parteneriat);
37. Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj- Asociaţia InteligenT, în scopul organizării de concursuri de
evaluare externă la disciplinele: matematică, limba şi literatura română şi limba franceză, în anul
şcolar 2011-2012 ( protocol de colaborare);
Privit din perspectiva autonomiei instituţiei de învăţământ, parteneriatul în educaţie a reprezentat
şi în anul şcolar 2011-2012, oportunitatea şcolii de a se deschide înspre comunitate, de a valorifica
oferta educaţională a comunităţii, pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare cognitivă şi personală a
elevilor, prin activităţi şcolare şi extraşcolare, pe componenta educaţiei nonformale .
Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj , prin inspectorul pentru educaţie permanentă şi responsabilii
de cerc metodic, au realizat monitorizarea derulării activităţilor în parteneriat, prin întocmirea
rapoartelor de evaluare în funcţie de specificul acestora.
Au fost derulate o serie de campanii educative de prevenire a comportamentelor cu risc, de
responsabilizare socială, dar şi o serie de proiecte educative, având drept scop dezvoltarea
personală şi emoţională a elevilor, în spiritul cetăţeniei democratice şi al voluntariatului. Nominalizăm,
în continuare, cele mai reprezentative acţiuni de colaborare cu societatea civilă, cu ONG-uri şi
comunitatea locală, din perspectiva impactului educativ major constatat, în rândul beneficiarilor, în
special al elevilor:
- Proiectul Informează-te! Pentru sănătatea ta, tu decizi!, iniţiativă implementată de Fundaţia
Women Solidarity, cu sprijinul a cinci dintre Inspectoratele Şcolare Judeţene, în scopul prevenirii
cancerului de sân, având drept grup ţintă 780 profesori de biologie şi consilieri şcolari şi 5000 de
elevi din Cluj, Alba, Braşov, Mureş şi Constanţa;
- Ministerul Administraţiei şi Internelor, Agenţia Naţională Antidrog, prin Centrul de Prevenire,
Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj, în colaborare cu Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi
Sportului, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj au iniţiat şi dezvoltat ediţia a X- a a Proiectului
Naţional Mesajul meu antidrog, pe secţiuni ( Pagină web, Film de scurt metraj, Sport, Eseu literar),
adresat elevilor din clasele de liceu, finalizat cu participarea la etapa naţională a echipajului judeţului
Cluj. La acţiunile şi campaniile de prevenire a comportamentelor cu risc, demarate de Centrul de
Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj, au participat în anul şcolar 2011-2012 aproximativ
2150 de elevi din judeţ şi 420 de cadre didactice;
- Primăria Municipiului Cluj- Napoca şi Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Cluj,
în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Direcţia de Sănătate Publică Cluj, au iniţiat şi
demarat o campanie pilotde prevenţie, Too smart to start, în vederea reducerii consumului de droguri,
alcool şi tutun, pentru 470 de elevi din patru instituţii de învăţământ clujene, care va fi implementată
şi în alte instituţii de învăţământ, începând cu anul şcolar 2012-2013;
- Asociaţia Preventis din Cluj- Napoca demarat campanii de prevenire a consumului de droguri şi
etnobotanice, pe şase module, Calul Troian, parte a Proiectului Prevenire şi consiliere în adicţii în
comunitatea clujeană, prin implicarea a 1.670 de elevi din 62 de clase de liceu, în perioada ianuariedecembrie
2012;
- Primăria municipiului Cluj- Napoca, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi
Asociaţia Green&Wild, au demarat şi implementat Proiectului European Apel către Captain Planet,
implicând un număr de 96 de cadre didactice din 19 şcoli şi 12 grădiniţe. Totodată, un număr de 350
din instituţiile de învăţământ din municipiul Cluj- Napoca au participat la acţiunile cu specific ecologic,
ediţia a IV-a, de împădurire şi plantare de arbori în zona B-dului Muncii, Cluj- Napoca, în colaborare
cu Primăria municipiului Cluj- Napoca şi Direcţia Silvică Cluj;
- Let’s do it Romania, considerat cel mai mare proiect de responsabilizare socială din România,
pe componenta educaţiei ecologice şi pentru un mediu sănătos, vizând curăţenia naţională într-o
singură zi a implicat un număr de 1764 de elevi din şcolile urbane şi rurale din judeţul Cluj şi peste
550 de cadre didactice;

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 52 / 180
- Asociaţia Şcoli pentru un Viitor Verde, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, au
implementat Proiectul Naţional EDUPET, prin dotarea a 83 de instituţii de învăţământ din mediul
urban şi mediul rural, din judeţul Cluj cu aparate de compactare a peturilor la cald, generând un
concurs naţional de încărcare pe platformă a cantităţilor de peturi compactate, în baza dovezilor
primite de la centrele de colectare;
- Napoca Rally Academy te învaţă să circuli corect pe stradă, campanie de responsabilizare, în
ceea ce priveşte comportamentul rutier, conduita preventivă şi respectarea regulilor generale de
circulaţie rutieră, campanie organizată cu sprijinul Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj,
Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj şi Primăria municipiului Cluj- Napoca, beneficiarii acestei
campanii fiind elevii a 10 licee din Cluj- Napoca şi a câte unui liceu din oraşele Turda, Gherla, Dej,
Huedin şi Câmpia Turzii. Au fost prezenţi în sălile de curs peste 1000 de elevi din liceele vizate.
Campania s-a bucurat de o largă mediatizare, peste 40 de articole apărute în presa locală scrisă şi
online. În acest context, Inspectoratului Judeţean de Poliţie Cluj şi Poliţia Rutieră Dej au organizat un
concurs de legislaţie rutieră la Grup Şcolar Constantin Brâncuşi, Dej, la care au participat 501 liceeni
din Dej, care şi-au verificat cunoştinţele, în vederea obţinerii permisului de conducere;
- Şcoala de Valori în parteneriat cu AIESEC România, ca urmare a protocolului de colaborare cu
Ministerul Educţiei Cercetării, Tineretului şi Sportului, a demarat la nivelul judeţului Cluj, Proiectul
gROW, proiect de educaţie complementară în limba engleză, prin implicarea unor voluntari
internaţionali din Estonia şi Brazilia, în trei ediţii, implicând un număr de 527 de elevi de clasa a IX-a,
a X-a şi a XI-a, din 10 licee clujene;
- Fundaţia Noi Orizonturi, a derulat activităţi cu specific nonformal, în cadrul Cluburilor Impact,
implicând un număr de 608 de elevi, care au participat activ la desfăşurarea şi implementarea a 31 de
proiecte în folosul comunităţii, la nivelul celor 36 de cluburi de iniţiativă comunitară IMPACT, existente
în 34 de unităţi de învăţământ clujene, atât din mediul urban, cât şi din mediul rural;
- Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă ,, Avram Iancu’’ Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar
Judeţean Cluj, au derulat şi au susţinut activitatea educativă a 27 de cercuri de protecţie civilă,
Prietenii pompierilor şi Cu viaţa mea apăr viaţa, în anul şcolar 2011-2012, în unităţile de învăţământ
din judeţul Cluj, finalizate cu organizarea unei competiţii, etape judeţene, ale cercurilor de profil
niminalizate mai sus;
- Autoritatea Naţională de Protecţia Consumatorilor, prin Oficiul de Protecţia Consumatorului Cluj,
în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj , au organizat şi derulat etapa judeţeană a
Concursulul Naţional Alege. E Dreptul tău!’’, echipajul câştigător al judeţului Cluj, obţinând Ptremiul
III, la etapa naţională;
-Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Cluj- Napoca, Centrul de Strategie pentru Dezvoltare
Durabilă Bucureşti şi Expo Transilvania Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj au
facilitat accesul a peste 600 de elevi din instituţiile de învăţământ clujene la Muzeul Deşeurilor, în
vederea responsabilizării acestora pentru un stil de viaţă sănătos, în spiritul edcaţiei pentru dezvoltare
durabilă ;
- Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj, Consiliul Judeţean Cluj şi Autoritatea de Ordine Publică
Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Consiliul judeţean al Elevilor Cluj, au
organizat o tabără de instruire pentru voluntari, la Sângiorz- Băi, judeţul Bistriţa- Năsăud, în perioada
25- 27 noiembrie 2011, la care au participat reprezentanţi ai Consiliului Judeţean al Elevilor şi 53 de
elevi din liceele judeţului Cluj, activităţile derulate având drept scop prevenirea violenţei în mediul
şcolar, a unor situaţii de risc, dar şi a traficului de persoane;
- Expo Transilvania Cluj, în colaborare cu Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, au desfăşurat
campania Fii bun şi de Crăciun, beneficiarii acestei campanii fiind elevii din mediile dezavantajate de
la Şcoala cu clasele I- VIII Ploscoş şi Şcoala cu clasele I- VIII Cămăraş, Câmpia Turzii;
În acord cu misiunea şi viziunea unităţii de învăţământ, cu strategia de dezvoltare instituţională
şi cu nevoile identificate în plan local, au fost iniţiate şi derulate, la iniţiativa conducerii unităţii de
învăţământ, campanii şi activităţi de parteneriat educaţional, avizate de Inspectoratul Şcolar Judeţean
Cluj şi cuprinse în Calendarul activităţilor educative şcolare şi extraşcolare al unităţii de învăţământ,
calendar implementat cu sprijinul personalului didactic calificat, al consilierilor educativi şi al
diriginţilor, la toate nivelurile de învăţământ- preşcolar, primar, gimnazial şi liceal.
Aşadar, mediul educaţional, şcoala, prin intermediul parteneriatului în educaţie devine
promotorul stării de bine, a unei calităţi superioare a vieţii, în general şi a actului educativ, în special,
prin formarea unor abilităţi, deprinderi şi comportamente de viaţă sănătoase, prin prevenirea şi

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 53 / 180
diminuarea comportamentelor şi a situaţiilor cu risc, dar şi prin încurajarea voluntariatului, a cetăţeniei
active şi democratice, a toleranţei, egalităţii şi bunei convieţuiri în spaţiul comunitar.
I.6. Activitățile Palatului și Cluburilor Copiilor din județul Cluj
1. Structura organizatorică – elevi înscrişi
Palatul Copiilor Cluj-Napoca
sediul central
filiala Mărăşti
filiala Caps
filiala Băişoara
Clubul Copiilor Turda
Clubul Copiilor Dej
Clubul Copiilor Câmpia Turzii
Clubul Copiilor Gherla
Clubul Copiilor Huedin
5112 elevi
1127 elevi
1168 elevi
516 elevi
478 elevi
549 elevi
2. Activităţi organizate
-Ziua porţilor deschise - Sediul central - octombrie 2011
-Festivalul Zmeelor, ediţia a XII-a - Băişoara, octombrie 2011
8 judeţe participante, 65 copii
-Carnaval de Halloween – Palatul Copiilor – noiembrie 2011
350 participanţi
-„Iarna copiilor” – spectacolul sărbătorilor de iarnă – Iulius Mall, decembrie 2011
800 participanţi
-Festivalul Naţional „Serbările zăpezii”, ediţia a XI-a - Băişoara, februarie 2012
12 judeţe participante, 1750 de participanţi
-tabere de învăţare a schiului: 8 serii, Băişoara, decembrie 2011 - martie 2012 360 copii
-Concursul national de karate pentru copii "Cupa Palatului Copiilor Cluj", aprilie 2012 280
participanti
-Concursul National "Impreuna intr-o Europa unita", iunie 2012
66 participanti faza finala
-Fazele finale ale concursurilor nationale "Educatir pentru cetatenie democratica", "Cultura si
civilizatie Europeana", "Creaza-ti mediul", "Avocatul elevului" organizate de MECTS si desfasurate in
tabara Baisoara
-"Ziua copilariei""-2 iunie 2012, Iulius Mall, spectacol, expozitie cercuri plastice, activitati
sportive peste 1000 de participanti
-excursii la sfârşit de săptămână la cabanele Băişoara şi Caps 230 copii
-cursuri pentru învăţarea înotului 1142 copii
-minispectacole şi expoziţii cercuri peste 1350 copii
3. Rezultate obţinute la competiţii naţionale şi internaţionale
Competiţii internaţionale:
Premii I (Serbia, Cehia, Italia, Germania, S.U.A.): 8
Premii II (Serbia, Italia, Germania): 6
Premii III (Serbia, Germania, Japonia, Macedonia): 11
Competiţii naţionale:
Premii I: 23
Premii II: 29
Premii III: 34

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 54 / 180
I.7. Asigurarea vizibilităţii acţiunilor şi măsurilor ISJ Cluj
Parteneriate şcolare Comenius
Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții (LLP – Lifelong Learning Programme) s-a dovedit
extrem de atractiv pentru școli, încă de la începutul perioadei de programare. Cu toate acestea, 95%
dintre parteneriate au optat pentru numărul maxim de mobilități, în care profesorii au o pondere de
participare de 79% chiar dacă, mai ales în cazul școlilor cu un număr mai mic de elevi, aceste
mobilități afectează desfășurarea programului școlar, fiind mai dificil de asigurat suplinirea cadrelor
didactice. Soluția problemei este de a opta pentru un număr mai mic de mobilități, de ex. 12 mobilități
în 2 ani, cu o medie de participare/ activitate transnațională de max. 2 pers/activitate. De asemenea
se poate opta pentru reuniuni de proiect de 2-3 zile cu cel mult o zi lucrătoare (weekend), în care se
poate participa la activitățile școlare, activitățile reuniunii de proiect putând fi programate pentru
sâmbătă-duminică.
Componenta cea mai importantă a acestor parteneriate rămâne impactul educațional reflectat
în curriculum interdisciplinar, dezvoltarea integrată a competențelor cheie (îmbunătățirea
competențelor lingvistice, digitale, de expresie artistică, sociale, antreprenoriale, științifice, etc.) ,
contextele colaborative de învățare, trasfer de bune practici, diversitate culturală, cetățenie europeană
activă.
Parteneriate multilaterale Comenius finalizate în 2012 și relevanța fiecăruia pentru prioritățile
europene
# Proiecte Beneficiari
1.
2.
3.
4.
Colegiul Tehnic Ana Aslan
Cluj-Napoca
Grup Școlar Constantin
Brâncuși Dej
Colegiul Tehnic de
Transporturi Transilvania
Cluj-Napoca
Grădinița Reformată nr. 1
Csemete Cluj-Napoca
3E (English,
Environment, Europe)
Creating an European
Future School
Perioada de
derulare
2010-2012
2010-2012
The Song of the Hammer 2010-2012
Kezenfogva egyutt
Kornyezetunk ertekeinek
vedelmeben, az inkluziv
pedagogia tukreben
(Mână în mână,
împreună; Păstrarea
valorilor mediului prin
prisma pedagogiei
2010-2012
Relevanța pt.
prioritățile
europene
P1, P2, P3,
P4, P5
P1, P2, P3,
P4, P5
P1, P2, P3,
P4, P5
P1, P2, P3,
P4, P5

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 55 / 180
incluzive)
5.
6.
Școala cu cls. I-VIII Octavian
Goga Cluj-Napoca
Școala cu cls. I-VIII
Constantin Brâncuși Cluj-
Napoca
Taking Care of Planet
Earth
An Open Mind for
Discovery
2010-2012
2010-2012
P1, P2, P3,
P4, P5
P1, P2, P3,
P4, P5
Parteneriate școlare Comenius multilaterale în derulare
# Proiecte mutilaterale Beneficiari
Perioada de
derulare
1. Scoala Speciala Dej, jud. Cluj Tales from here and there 2011-2013
2.
3.
4.
5.
6.
Liceului de Arte Plastice ,,R.
Ladea,, Cluj-Napoca
Grup Școlar ,,Aurel Vlaicu,,
Cluj-Napoca
Școala cu clasele I-VIII "Ion
Agârbiceanu" Cluj-Napoca
Colegiul Național ,,Mihai
Viteazul,, Turda
Colegiul Tehnic de
Comunicații "Augustin Maior"
Cluj-Napoca
CULTEURCINAE
(European cultures
through cinema and
performing arts)
EuJOB (Europe I'm
Coming - European Job
Challenge
2011-2013
2011-2013
EYE (Explore Your Earth) 2011-2013
AHL (Add Health to Life) 2011-2013
Around Europe in 80
days: a bet for a
G.E.T(Greener European
Town)
2011-2013
Relevanța pt.
prioritățile
europene
P1, P2, P3,
P4, P5
P1, P2, P3,
P4, P5
P1, P2, P3,
P4, P5
P1, P2, P3,
P4, P5
P1, P2, P3,
P4, P5
P1, P2, P3,
P4, P5
Parteneriate școlare multilaterale Comenius noi
# Proiecte Beneficiari
7. Școala cu cls. I-VIII ,,Emil
Isac,, Cluj-Napoca
8. Colegiul Tehnic ,,Victor
Ungureanu,, Câmpia Turzii
9. Grupul Școlar ,,Constantin
Brâncuși,, Dej
10. Liceul Teoretic ,,Ana
Ipătescu,, Gherla
11. Liceul de Arte Plastice
,,Romulus Ladea,, Cluj-
Napoca
12. Liceul Teoretic ,,Josika
Miklos,, Turda
Perioada de
derulare
Relevanța pt.
prioritățile
europene
ESRA (European Schools
Rock Around)
2012-2014 P1, P2, P3,
P4, P5
HEC (Homo Economicus) 2012-2014 P1, P2, P3,
P4, P5
Starting a professional 2012-2014 P1, P2, P3,
career
P4, P5
Various Career Paths - 2012-2014
Let's Turn Challenges
P1, P2, P3,
into Opportunities to
P4, P5
Make Dreams Come True
PPPP - The "4 Ps"
project (Plan to Preserve
this Planet)
Cultural Values under
Magnifying Glass
2012-2014
P1, P2, P3,
P4, P5
2012-2014 P1, P2, P3,
P4, P5

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 56 / 180
Parteneriate multilaterale Comenius respinse – buget insuficient /neeligibile 1
# Proiecte Beneficiari
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
Școala cu cls. I-VIII ,,Avram Iancu,,
Dej
Colegiul Tehnic Energetic Cluj-
Napoca
Colegiul Național ,,George Coșbuc,,
Cluj-Napoca
Școala cu cls. I-VIII ,,Andrei
Șaguna,, Turda
Liceul Teoretic ,,Petru Maior,,
Gherla
Colegiul Tehnic de Transporturi
,,Transilvania,, Cluj-Napoca
Școala Specială - Centru de
Resurse și Documentare privind
Educația Incluzivă/
Integrată Cluj-Napoca
Școala cu cls. I-VIII ,,Mihai
Eminescu,, Dej
Centrul Școlar pentru Educație
Incluzivă
Cluj-Napoca
Școala cu cls. I-VIII ,,Constantin
Brâncuși,,
I Love My Grandparents
To become a grown up
Zusammen am Tisch in Europa
-
Vergleich der Esskultur und
Spezialitaten der Lander in
Europa
Mille et un languages de
l'enfant
Weather (Weather in school)
NOLBAC (Not Only Language
But
Also Culture)
A Common Path to Adulthood
MAMBO (MAgical Music BOx)
Experts academy
FC (Fellowship of the Castles)
Motivul
respingerii
Respins de pe
lista de rezerva
din cauza
bugetului
insuficient
Respins de pe
lista de rezerva
din cauza
bugetului
insuficient
Respins de pe
lista de rezerva
din cauza
bugetului
insuficient
Respins de pe
lista de rezerva
din cauza
bugetului
insuficient
Respins de pe
lista de rezerva
din cauza
bugetului
insuficient
Respins de pe
lista de rezerva
din cauza
bugetului
insuficient
Respins de pe
lista de rezerva
din cauza
bugetului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
1 Criteriile de calitate al oricărui parteneriat Comenius: 1. Calitatea programului de lucru: Obiectivele parteneriatului sunt clare, realiste şi
se referă la o temă relevantă. Programul de lucru este adecvat pentru atingerea obiectivelor şi pentru respectivul tip de parteneriat; sarcinile
sunt definite şi distribuite între participanţi în aşa fel încât se pot obţine rezultatele scontate. 2. Calitatea parteneriatului: Există un echilibru
între parteneri în ceea ce priveşte implicarea lor în activităţile ce trebuie realizate. Au fost planificate măsuri adecvate pentru a se asigura o
comunicare şi o cooperare eficientă. Personalul şi elevii vor fi implicaţi în planificarea, implementarea şi evaluarea activităţilor din cadrul
proiectului. 3. Impactul şi valoarea adăugată europeană: Impactul şi beneficiile cooperării europene asupra instituţiilor participante sunt
clare şi bine definite şi proiectul este integrat în activităţile instituţiilor participante. Candidatura indică faptul că şcolile participante vor
colabora îndeaproape şi vor obţine rezultate care nu ar putea fi obţinute la nivel exclusiv naţional. 4. Diseminarea şi exploatarea
rezultatelor: Activităţile planificate pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor sunt relevante şi bine definite. Ele se referă la organizaţiile
participante şi, dacă acest lucru este posibil, la o comunitate mai largă.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 57 / 180
11.
12.
13.
14.
15.
16.
17.
18.
19.
20.
21.
22.
23.
24.
Cluj-Napoca
Școala cu cls. I-VIII ,,Ion Creangă,,
Cluj-Napoca
Școala cu cls. I-VIII ,,Gheorghe
Șincai,, com. Florești
Liceul Teoretic ,,Apaczai Csere
Janos,, Cluj-Napoca
Colegiul Tehnic ,,Raluca Ripan,,
Cluj-Napoca
Liceul Teoretic ,,Pavel Dan,,
Câmpia Turzii Cluj
Liceul Teoretic ,,Gheorghe
Șincai,, Cluj-Napoca
Colegiul Național Pedagogic
,,Gheorghe Lazăr,, Cluj-Napoca
Școala cu cls. I-VIII ,,Avram
Iancu,, Câmpia Turzii
Școala cu cls. I-VIII ,,Ioan Opriș
Turda
Colegiul Tehnic ,,Ana Aslan,, Cluj-
Napoca
Grupul Școlar ,,Alexandru Borza,,
Cluj-Napoca
Școala cu cls. I-VIII ,,Luna de
Sus,, com. Florești
Colegiul Tehnic ,,Edmond
Nicolau,, Cluj-Napoca
Școala Specială ,,Transilvania,,
com. Baciu Cluj
MOC (Magic of Colours)
Cultural awareness and
expression: dances can teach
European water - the time of
solution
Regards socio-culturels sur le
cinema europeen
DifFUSION (Difference and
Fusion: Communities in EU
Schools - On Preventing
Xenophobia and Racism)
Culture Mosaic in the School
Garden
EUCOM (Active communication
for better understanding among
Europeans)
Stories That Connect us
NAR (A new approach to
reading)
Welcome to Fairyland!
E.L.N.Y (The Europe
Landscape
narrated by younsters)
LLTA.EU (Let us Learn and
Teach Attractively, Easily and
Understandably)
W&L (Water and Life)
Be-EcoActive (Be-EcoActive -
Healthy body, healthy mind,
and
healthy environment)
25. Școala ,,Elf,, Cluj-Napoca Cluj Teenagers in Europe
26.
Grupul Școlar de Protecția
Mediului Cluj-Napoca
The Heritage of Cultures and
Traditions in Pluralistic Society
-
The Influence of the Teachings
of
John Paul II upon Intercultural
Dialogue
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
27. Liceul Teologic Unitarian What is behind the PISA Bugetul

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 58 / 180
28.
29.
30.
31.
32.
,,Janos Zsigmond,, Cluj-Napoca
Grupul Școlar ,,Aurel Vlaicu,, Cluj-
Napoca
Școala cu cls. I-VIII ,,Avram
Iancu,, Turda
Școala de Arte și Meserii
,,Poiana,, Turda
Școala cu cls. I-VIII ,,Lia
Manoliu,, Cornești Cluj
Școala cu cls. I-VIII ,,Octavian
Goga,, Cluj-Napoca
results? Comparing the results
in testing students literacy, their
attitude to reading in Finland,
Hungary, and Romania,
revealing the social and cultural
background to aquire the basic
life skills and competences
Experiencing Europe: the route
to higher education
TDAM (Traditional dance and
music)
POEM (People's Own
Emotional Mysteries)
Happy Family, Happy Child,
Successful Education
We can learn too.
33. Școala cu cls. I-VIII Tureni We can learn too.
34.
35.
36.
37.
38.
Școala cu cls. I-VIII ,,Ady
Endre,, Sâncraiu Cluj
Colegiul Național ,,Andrei
Mureșanu,, Dej
Școala cu cls. I-VIII ,,Mihai
Viteazul,, Câmpia Turzii,, Cluj
Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-
Napoca
Liceul pentru Deficienți de Vedere
Cluj-Napoca
Accept me - I am you & you are
me
FTQV (Faire du theatre aux
quatre vents)
ANIMAWATW (An Image
Worths a Thousand Words)
TEDS (Teaching English Deaf
Students)
BlindEmosArt (Expressing
Emotions through Tactile Art. A
Bridge to Social Inclusion of
Blind Students)
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Candidatura
ineligibila -
dosarul a fost
transmis dupa
termenul limita.
Candidatura
ineligibila -
dosarul a fost
transmis dupa
termenul limita.
Candidatura
ineligibila -
dosarul a fost
transmis dupa
termenul limita.
Candidatura
ineligibila -
dosarul a fost
transmis dupa
termenul limita.
Numar insuficient
de parteneri
eligibili
Numar insuficient
de parteneri
eligibili
Numar insuficient
de parteneri
eligibili
Numar insuficient
de parteneri
eligibili
Comenius – eTwinning - European Quality Label: Este foarte importante de știut că, parteneriatele
școlare multilaterale Comenius, pentru care nu se pot susține financiar datorită constrângerilor
programului, pot fi, cu siguranță, viabilizate prin utilizarea platformei eTwinning. Avantajul, valabil și
pentru parteneriatele Comenius care primesc finanațare și care sunt înregistrate în platforma
eTwinning, este acela că pot beneficia de evaluarea națională și mai apoi europeană de calitate
(European Quality Label, evaluare anuala, conform calendarului eTwinning). Toate școlile partenere

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 59 / 180
primesc Certificatul European de Calitate, dacă îl obțin în prealabil și pe cel național, iar cele mai
bune proiecte pot fi invitate să participe la Premiile eTwinning, eveniment european, anual, cu impact
media singular la nivelul activităților europene din domeniul educației în domeniul preuniversitar, iar
profesorii coordonatori sunt premiați.
Parteneriate școlare bilaterale Comenius finalizate
În anul școlar 2011-2012 nu s-a finalizat nici un parteneriat bilateral.
Parteneriate școlare bilaterale Comenius în derulare și relevanța pentru prioritățile europene
# Proiecte bilaterale Beneficiari
1.
Liceul Teoretic ,,Gelu
Voievod,, Gilău
Parteneriate școlare bilaterale Comenius noi
A Linguistic Milestone to
Cultural Diversity
În anul școlar 2012-2013 nu va debuta nici un parteneriat bilateral.
Parteneriate școlare bilaterale respinse/neeligibile
Perioada de
derulare
2011-2013
Relevanța
pentru
prioritățile
europene
P1, P2, P3,
P4, P5
Proiecte Unitatea de învățământ Motivul
respingerii
1. Școala cu cls. I-VIII ,,Andrei
Șaguna,, Turda
Discovering Culture and
Developing Citizenship
Bugetul
programului
2. Colegiul Tehnic ,,Anghel Saligny,,
Cluj-Napoca
3. Școala cu cls. I-VIII ,,Nicolae
Titulescu,, Cluj-Napoca
Calendars know everything
DC (Discovering Cultures)
I.7.2. Măsuri acompaniatoare - Programul Sectorial Comenius
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
Bugetul
programului
insuficient
U4ENERGY – Provocarea Școlii Europene - Şcolile din întreaga Europă sunt
invitate să participe la acest concurs captivant şi să-şi demonstreze realizările în ce priveşte
optimizarea consumului de energie pentru a contribui la asigurarea unui viitor durabil.
http://www.u4energy.eu/
Școli clujene implicate:
Proiectul Unitatea de învățământ Coordonator
1. ,,Simplu pentru noi,
ȘCOALA IOAN OPRIŞ, Adela Bartha
spectaculos pentru planetă" TURDA, RO, clasa: a II a D
2. LET'S SAVE ENERGY! ȘCOALA IOAN OPRIŞ, Stanca Baraian Surd
3. Aventurile lui Becusor prin
Lumea Energiei
4. Economiseste azi pentru
viitor !
5. Cele mai bune idei şi
demersuri pentru
TURDA, RO, clasa: a III Eb
Scoala cu clasele I-VIII Andrei
Saguna Turda, Turda, RO,
clasa a 2-a B
Speciala CRDEII, Cluj-Napoca,
RO
clasele: V-VIII
Colegiul Național "George
Baritiu" Cluj-Napoca, RO,
Gabriela Ileana Crisan
Oana Saplacan
Viorica Mandrut

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 60 / 180
economisirea energiei din
cadrul campaniei U4
ENERGY
6. Măsuri de economisire a
energiei şi de combatere a
risipei
clasa: aX-a A
Colegiul Național Pedagogic
"Gheorghe Lazar", Cluj-
Napoca, RO clasa: a X-a A
Mihaela Stana
Categoriile concursului sunt următorele:
Categoria A: http://www.u4energy.eu/web/guest/category-a Cele mai bune măsuri privind
eficienţa energetic
Se adresează: Comunităţilor şcolare (profesori, elevi, autorităţi şcolare) sprijinite de
autorităţile locale
Iroseşte şcoala voastră energia?
Faceţi o schimbare, participând la U4energy! Trimiteţi-ne ideile voastre şi dovediţi că vă puteţi ajuta
şcoala să devină eficientă din punct de vedere energetic. Elevii şi profesorii, sprijiniţi de comunitatea
şi autorităţile locale, sunt rugaţi să proiecteze şi implementeze un Plan de economisire a energiei
pentru a reduce consumul acesteia la scoala. Site-ul U4energy va oferi resurse, şabloane (templateuri)
şi sugestii pentru a evalua nivelurile de consum energetic. Elevii şi profesorii sunt invitati să
discute despre avantajele şi dezavantajele diferitelor opţiuni legate de energie, să ia interviuri actorilor
locali cheie şi să colecteze dovezi ale realizărilor lor. Prin participarea la această categorie a
concursului, şcolile vor avea beneficii prin economisirea energiei (electricitate şi gaz), a resurselor
financiare şi reducerea emisiillor de CO2. De asemenea, participanţii îşi vor schimba comportamentul
în sensul optimizării consumului de energie şi vor învăţa cum să economisească bani în mod eficient
şi cum să ajute mediul înconjurător.
Categoria B: http://www.u4energy.eu/web/guest/category-b Cele mai bune practici pedagogice
de sensibilizare în ce priveşte optimizarea consumului de energie
Se adresează: Profesorilor
Cum vă puteţi face elevii să devină conştienţi de importanţa energiei şi de impactul acesteia asupra
mediului?
Această categorie a concursulului este adresată profesorilor dornici să se implice! Participanţii vor
avea posibilitatea de a-şi prezenta lecţiile de succes despre eficienţa energetică la şcoală prin
furnizarea de metodologii, materiale educaţionale şi resurse de predare. Toate informaţiile trebuie
detaliate într-un plan de lecţie şi însoţite de imagini sau clipuri video, ca materiale opţionale. Planurile
de lecţie trebuie să fie aplicabile şi altor medii culturale şi să fie sustenabile pe termen lung, astfel
încât alţi profesori să le poată utiliza din nou. Prin contribuţia la această categorie de concurs,
profesorii vor împărtăşi cele mai bune practici pentru a-i motiva pe elevi şi pentru a integra tema
eficienţei energetice în alte discipline şcolare.
Categoria C: http://www.u4energy.eu/web/guest//category-c Cea mai bună campanie de
conştientizare în ce priveşte eficienţa energetică
Se adresează: Elevilor îndrumaţi de un profesor
Aveţi un mesaj cu privire la eficienţa energetică?
Dacă da, promovaţi-vă mesajul referitor la optimizarea consumului de energie. Elevii din şcoli şi licee,
îndrumaţi de profesorii lor, trebuie să identifice idei şi acţiuni pentru a încuraja eficienţa energetică.
Aceştia sunt rugaţi să organizeze o campanie de sensibilizare în comunitatea lor prin crearea de
clipuri video, postere, cărţi poştale, precum şi orice alte materiale de comunicare. Participanţii sunt
invitaţi şi încurajaţi să vorbească cu autorităţile locale, să ia interviuri oamenilor cheie din comunitate
sau să contacteze mass-media pentru o mai bună promovare a mesajului lor. Rezultatul va fi detaliat
într-un plan de comunicare care include fotografii, desene, prezentări multimedia, secvenţe video şi
orice alte tipuri de materiale de sprijin, utilizate pentru a ajunge la public.
eTwinning – Comunitatea școlilor din Europa - eTwinning este parte a
Programului Sectorial Comenius, programul UE pentru învățământul preuniversitar
http://www.etwinning.net/

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 61 / 180
Programul “eTwinning” a fost lansat la 14 ianuarie 2005, ca parte a Programului de învăţare
permanentă al Comisiei Europene. Se adresează tuturor şcolilor din învăţământul preuniversitar,
tuturor profesorilor, indiferent de disciplina predată, directorilor de unităţi şcolare şi inspectorilor
şcolari.
Platforma www.etwinning.net oferă:
- instrumente pedagogice care integrează noile tehnologii în procesul de învăţare;
- apropierea de celelalte ţări participante şi mai buna cunoaştere a acestora;
- implicarea în activităţi curriculare comune;
- participarea profesorilor la o reţea europeană şi oportunităţi pentru dezvoltare profesională, prin
colaborarea în proiecte internaţionale şi prin participarea la seminarii internaţionale de formare/
schimburi de experienţă;
- un cadru atractiv de învăţare pentru elevi şi pentru profesori;
- recunoaşterea oficială şi o mai mare vizibilitate a activităţii participanţilor la nivel naţional şi
european;
- premii anuale şi certificate naţionale şi europene de calitate pentru cele mai bune proiecte.
Situația distribuției numărului de proiecte de parteneriat școlar eTwinning la nivelul județului
Cluj la ultima monitorizare (iulie 2012) se prezenta după cum urmează:
Din totalul de 84 de unități de învățământ, 44% sunt din afara Municipiului Cluj-Napoca, iar 66 de
cadre didactice activează prin partenriate active la data monitorizării, fiecare dintre aceștia
coordonând un număr de parteneriate variind între 1 și 7 (Iulia Corina Trifu) parteneriate.
Din totalul de 290 de parteneriate înregistrate pe platformă, 62 sunt parteneriate active la data
monitorizării, reprezentând 21,4% din total, menționând că 6 dintre parteneriate au obținut în 2011
certificatul certificatul European eTwinning Label, 5 în 2010, ș.a.m.d..
Nr. de parteneri variază de la 2 la 290 unități de învățământ din Europa.
66 de cadre didactice clujene sunt antrenate în activitățile celor 62 de parteneriate active, dintre
aceștia fiecare coordonează activitatea elevilor derulând în timpul activităților didactice curente, sau în
afara orelor de curs, activitățile specifice parteneriatului în unitatea de învățământ valorificând
competenele dobândite de elevi nu doar la dsiciplina predată și la alte discipline din cuririculum,
evidențiindu-se dimensiunea europeană, caracterul interdisciplinar și inovativ.
Parteneriate active prin intermediul platformei eTwinning
# Unitatea de învățământ
1
2
Centrul Școlar pentru
Educație Incluzivă Cluj-
Napoca
Colegiul Economic ,,Iulian
Pop,, Cluj-Napoca
Titlul parteneriatului european
eTwinning
Data înregistrării
parteneriatului
AUT AUT 21.02.2011
MULTILINGUAL LIVING MAGAZINE 27.12.2009
3 Colegiul Național ,,Emil PROJET ENTRE LES ECO-ECOLES 05.01.2009

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 62 / 180
# Unitatea de învățământ
4
5
6
Racoviță,, Cluj-Napoca
Colegiul Național "George
Barițiu" Cluj-Napoca
Colegiul Național
Pedagogic ,,Gheorghe
Lazar'' Cluj- Napoca
Colegiul Tehnic ,,Raluca
Ripan,, Cluj-Napoca
Titlul parteneriatului european
eTwinning
D`EUROPE
HOW TO USE THE TWINSPACE 12.04.2010
FUN AND MATHS 09.11.2010
ECO SCHOOLS 09.01.2012
FUNNY NUTRITION PROJECT 26.01.2012
HOME SWEET HOME 06.03.2012
TEACHING MATHS AND SCIENCE
THROUGH ENGLISH
Data înregistrării
parteneriatului
04.07.2011
SEASONS IN KIDS CRAFTS 20.03.2011
TOGETHER IN THE LAND OF
MATHEMATICS
TRAVELING THROUGH EUROPE ON
OUR OWN ELEARNING-HIGHWAY
28.03.2010
31.05.2011
ARGUMENTATION WRITING 16.04.2012
7
Colegiul Tehnic "Ana Aslan"
Cluj Napoca
ENGLISH, ENVIRONMENT, EUROPE 03.01.2010
8
9
10
11
12
Colegiul Tehnic de
Comunicații "Augustin
Maior" Cluj-Napoca
Colegiul Tehnic de
Transporturi "Transilvania"
Cluj-Napoca
Grădinița ,,Căsuța
Fermecată,, Gherla
Grădinița Arici Pogonici,
structura 1 Gherla
Grup Școlar ,,Alexandru
Borza,, Cluj-Napoca
EUROPEAN PODCASTING - THE RADIO
OF THE EUROPEAN SCHOOLS
29.12.2009
LA HABITACIÓN DE FERMAT 12.01.2011
EUROVISION SCHOOL FESTIVAL 03.03.2010
THE SONG OF THE HAMMER 24.11.2010
HUSVETI SZOKASOK ES
HAGYOMANYOK
22.03.2012
EASTER ACTIVITIES 19.02.2012
MULTILINGUAL LIVING MAGAZINE 27.12.2009
13
Grup Școlar ,,Constantin
Brâncuși,, Dej
CUISINES OF EUROPE 16.3.2009
OUR OLD TOWN AS PART OF OUR
DAILY LIVES
28.04.2009
CREATING A FUTURE SCHOOL 17.01.2010
WE @RE EARTH 24.03.2011
STARTING A PROFESSIONAL CAREER 09.09.2011
STARTING A PROFESSIONAL CAREER 09.09.2011
14 Grup Școlar "Someș" Dej LET´S TALK ABOUT FOOD 03.09.2009
15
Grup Școlar de Protecția
Mediului Cluj-Napoca
MULTILINGUAL LIVING MAGAZINE 27.12.2009
16 Liceul Teoretic ,,Alexandru MULTILINGUAL LIVING MAGAZINE 27.12.2009

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 63 / 180
# Unitatea de învățământ
17
18
19
20
Papiu Ilarian,, Dej
Liceul Teoretic ,,Apáczai
Csere János,, Cluj-Napoca
Liceul Teoretic ,,Gheorghe
Șincai,, Cluj-Napoca
Liceul Teoretic ,,Petru
Maior,, Gherla
Liceul Teoretic "Avram
Iancu" Cluj-Napoca
21 Școala nr. 1 Dej
22
23
Școala ,,Andrei Saguna,,
Turda
Școala ,,Avram Iancu,,
Câmpia Turzii
24 Școala ,,Avram Iancu,, Dej
25 Școala ,,Ioan Opriș,, Turda
26
27
Școala ,,Ion Creanga,, Cluj-
Napoca
Şcoala "Constantin
Brâncuşi" Cluj-Napoca
Titlul parteneriatului european
eTwinning
ATELIER D’ÉCRITURE : ENQUÊTE AU
COLLÈGE
Data înregistrării
parteneriatului
07.07.2012
THE FUTURE OF EU 06.08.2009
MUSIC IN THE AIR 12.03.2012
SEARCHING FOR SOUND 15.09.2010
NOWING ME, KNOWING YOU 28.11.2010
OUR DIVERSITY THE KEY TO
EUROPEAN HERITAGE
10.10.2011
CREATING A CULTURAL HERITAGE E-
GUIDE FOR OUR EUROPEAN
30.12.2008
PARTNERS
WHO ARE YOU MATTER 08.06.2011
WHAT A WONDERFUL WORLD 11.09.2011
LET´S LEARN DANISH AND ROMANIAN
THROUGH LOCAL HISTORY!
30.09.2011
ME AND MY WORLD 22.07.2010
GREETINGS! 28.07.2011
MY SCHOOL IS COOL 22.08.2011
CHLIEB V EUROPE 08.04.2008
PHOTOS AND PICTURES OF EUROPE 26.01.2010
INFORMATION EXCHANGE VIA
COMPUTERS
14.02.2011
SHAKESPEARE ON LINE 02.03.2011
CUISINE, THE HEART OF CULTURE 01.04.2011
BOOKS AND INTERNET 13.05.2011
PAINTING THE WIND 11.04.2012
TRADITIONS 02.05.2012
E-FRIENDS 28.11.2010
LET´S INTRODUCE A BOOK - THE
LITTLE PRINCE
12.12.2010
FUN AND MATHS 09.11.2010
MULTILINGUAL LIVING MAGAZINE 27.12.2009
28
Școala "Ioan Bob" Cluj-
Napoca
HOW TO USE THE TWINSPACE 12.04.2010
EUROBOOK: JOURNEY AROUND
EUROPE
03.10.2008
THE COLORS OF SPRING 20.02.2011
WE @RE EARTH 24.03.2011
MY CULTURE IN THE SHOPPING MALL 05.11.2011
EUROBOOK: JOURNEY AROUND
EUROPE
03.10.2008
KIDS´ CHRONICLE, E-MAGAZINE
CREATED BY KIDS FOR KIDS
06.11.2011
USING EDUGLOGSTER IN CULTURAL
EXCHANGE
05.12.2011

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 64 / 180
# Unitatea de învățământ
29
30
31
Școala "Mihai Voda" Mihai
Viteazu
Școala de Arte si Meserii
,,Poiana,, Turda
Școala nr. 1 Gherla -
structura 2
32 Școala Panticeu
Titlul parteneriatului european
eTwinning
Data înregistrării
parteneriatului
MUSIC IN THE AIR 12.03.2012
BAHNFAHREN IN EUROPA - RAIL
TRAVEL IN EUROPA
12.04.2012
OUR FAVOURITE FESTIVALS 01.09.2011
PEACE AND TOLERANCE 25.01.2012
EASTER THROUGH THE EYES OF
CHILDREN
10.02.2012
THE OLYMPICS FESTIVAL (SPORTS AT
SCHOOL)
12.02.2012
HAPPY EASTER, EUROPE! 22.02.2012
HOW TO USE THE TWINSPACE 12.04.2010
STUDY THROUGH ICT 30.04.2010
MAKE RECYCLING FUN 18.10.2010
I.7.3. Programul Sectorial Leonardo da Vinci
Evoluția nr. de proiecte de parteneriat Leonardo da Vinci (Programul Sectorial Leonardo da
Vinci, componentă a Programului de Învățare pe Tot Parcursul Vieții - Lifelong Learning Programme)
Nr. de parteneriate Leonardo da Vinci este evident în creștere. Relativ ușor de gestionat,
oferind un cadru eficient de comunicare transnațională între unități de învățământ porfesional și tehnic
care împărtășesc calificări similare, parteneriatele Leonardo da Vinci sunt o modalitate excelentă de a
iniția activități de învățare reciprocă pentru folosirea instrumentelor comune descrise în cadrul
Comunicatului de la Helsinki, precum transparența, Cadrul European al Calificarilor (EQF), Sistemul
European de Transfer al Creditelor pentru Educația și Formarea Profesională (ECVET), asigurarea
calității, a excelenței în dobândirea deprinderilor și competențelor pentru sectoarele cheie.
Evoluția nr. de proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci
În general, stagiile de mobilitate pentru formarea profesională inițială a elevilor din IVT nu se
bucură de o atractivitate foarte mare în rețeaua școlară clujeană, situația ar trebui să se schimbe, cu
atât mai mult cu cât atractivitatea unei unități de învățământ, care poate oferi stagii de formare
profesională în străinătate, este indiscutabilă. Problema este că în mod constant unitățile de
învățământ vocațional și tehnic depun proiecte însă calitatea acestora nu le califică pentru a fi
finanțate. Deseori sunt invocate următoarele insuficiențe:
1. Calitate insuficientă a programului de lucru:
Obiectivele nu sunt clare, nu sunt specifice sunt prea generale, nu sunt realiste sau nu răspund unei
necesităţi relevante – dezvoltarea de competențe relevante domeniului de formare profesională vizat
de proiect. Programul de lucru nu corespunde atingerii obiectivelor; programul de lucru nu defineşte şi
nu distribuie sarcinile/activităţile între parteneri în aşa fel încât se asigură calitatea experienţei
dobândite de persoana respectivă.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 65 / 180
Proiecte de mobilitate Leonardo da Vinci depuse și respinse.
Tip Proiecte Unitatea de învățământ
Grup Școlar ,,Alexandru
Borza,, Cluj-Napoca
Development of professional skills for a sustainable future
Grup Școlar de Protecția
Mediului Cluj-Napoca
Clean, clever energy for a suitable future
IVT
Colegiul Tehnic "Ana Aslan"
Cluj-Napoca
Competenţe Europene pentru domeniul Resurse Naturale şi
Protecţia Mediului
Grup Școlar ,,Constantin
Brâncuși,, Dej
Tineri constructori europeni
Școala de Agenți de Poliție
,,Septimiu Mureșan,, Cluj-
Napoca
Stagii de practică pentru elevii Școlii de Agenţi de Poliţie
„Septimiu Mureşan” în vederea dobândirii şi îmbunătăţirii
cunoştinţelor şi abilităţilor necesare unui poliţist european
Parteneriate Leonardo da Vinci finalizate
Proiecte
1. Education initiative visually impaired
women against breast cancer
2.
Let's play chemistry
3. Objectif compétences et formation:
projet Européen de coopération pour
la promotion de la formation aux
nouvelles compétences dans le
secteur automobile
Parteneriate Leonardo da Vinci în derulare
Proiecte
1. Training for Professionals working with
individuals with multiple disabilities
and visual impairment on finding jobs
and opportunities that benefit society
2. Developing youngsters' skills of
design, production and
sales(marketing) with innovative
methods by benefiting from different
cultural elements
Beneficiari
Liceul pentru Deficienți de
Vedere Cluj Napoca
Colegiul Tehnic ”Ana Aslan”
Cluj Napoca
Colegiul Tehnic de Transporturi
”Transilvania” Cluj Napoca
Beneficiari
Liceul pentru Deficienti de
Vedere Cuj-Napoca
Colegiul Tehnic ,,Napoca,,
Cluj-Napoca
Perioada de
derulare
2010-2012
2010-2012
2010-2012
Perioada de
derulare
2011-2013
2011-2013

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 66 / 180
Proiecte de parteneriat Leonoardo da Vinci depuse și aprobate
După runda de evaluare din februarie 2012 nu există nici un proiect de parteneriat Leonardo da Vinci
aprobat.
Proiecte de parteneriat depuse - rezevă/respinse 2
Proiecte
Rezerve
Grup Școlar "Aurel Vlaicu" Cluj-
Napoca
Respinse
Centrul Școlar pentru Educatie
Incluziva Cluj-Napoca
Colegiul Tehnic "Napoca" Cluj-Napoca
Grupul Școlar "Aurel Vlaicu" Cluj-
Napoca
Liceul pentru Deficienți de Auz Cluj-
Napoca
Scoala de Agenți de Politie ,,Septimiu
Mureșan,, Cluj-Napoca
Unitatea de învățământ
Social Inclusion Techniques in Vocational Education
and Training
Sharing good practice in the field of psycho-motor
development
TOURISM FOR ALL, ALL FOR TOURISM
Prevent Dropout-have Confidence in Future
The Most Important Skills Required to Obtain
Employment in the EU
Vocational training as part of education and training of
law enforcement officers
Proiecte de TRANSFER DE INOVAȚIE finalizat
1.
Unitatea de învățământ
Școala de Agenți de Poliție ”Septimiu Mureșan” Cluj-
Napoca
Proiecte
Setting-up the center of excellence
for initial and continuous training on
professional stress management and
duty weapons using tactics, based on
transfer of innovation from partner
countries
Observații relativ la rezultatele accesării Programului Sectorial Leonardo da Vinci:
Este de dorit o mai bună orientare a propunerilor de proiect spre criteriile de calitate la evaluarea
propunerilor: 1. Calitatea programului de lucru: Obiectivele parteneriatului sunt clare, realiste şi se
referă la o temă relevantă. Programul de lucru corespunde atingerii obiectivelor şi este adecvat
tipului respectiv de parteneriat; sarcinile sunt definite şi distribuite între parteneri în aşa fel încât
rezultatele pot fi atinse şi toţi partenerii sunt implicaţi activ. 2. Calitatea parteneriatului: Implicarea
partenerilor în activităţile ce trebuie efectuate este echilibrată. S-au planificat măsuri corespunzătoare
pentru a se asigura colaborarea şi comunicarea eficiente. 3. Valoarea adăugată europeană:
Impactul şi beneficiile colaborării europene asupra instituţiilor participante sunt clare şi bine definite. 4.
Relevanţa Propunerea răspunde obiectivelor programului. Criterii de acordare a grantului 5.
Impactul Impactul anticipat asupra ambelor instituţii partenere şi asupra participanţilor individuali este
clar şi bine definit. Parteneriatul a definit o metodologie de evaluare a atingerii scopurilor
parteneriatului şi a realizării impactului anticipat. 6. Diseminarea şi exploatarea rezultatelor:
2 Se recomandă dezvoltarea ideilor de proiect tinând cont de criteriile de calitate: 1. Calitatea programului de lucru: Obiectivele
parteneriatului sunt clare, realiste şi se referă la o temă relevantă. Programul de lucru corespunde atingerii obiectivelor şi este adecvat tipului
respectiv de parteneriat; sarcinile sunt definite şi distribuite între parteneri în aşa fel încât rezultatele pot fi atinse şi toţi partenerii sunt
implicaţi activ. 2. Calitatea parteneriatului: Implicarea partenerilor în activităţile ce trebuie efectuate este echilibrată. S-au planificat măsuri
corespunzătoare pentru a se asigura colaborarea şi comunicarea eficiente. 3. Valoarea adăugată europeană: Impactul şi beneficiile
colaborării europene asupra instituţiilor participante sunt clare şi bine definite. 4. Relevanţa: Propunerea răspunde obiectivelor programului.
5. Impactul: Impactul anticipat asupra ambelor instituţii partenere şi asupra participanţilor individuali este clar şi bine definit. Parteneriatul a
definit o metodologie de evaluare a atingerii scopurilor parteneriatului şi a realizării impactului anticipat. 6. Diseminarea şi exploatarea
rezultatelor: Activităţile planificate pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor sunt relevante şi bine definite. Ele implică toate
organizaţiile participante şi, dacă se poate, o comunitate mai largă

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 67 / 180
Activităţile planificate pentru diseminarea şi exploatarea rezultatelor sunt relevante şi bine definite.
Ele implică toate organizaţiile participante şi, dacă se poate, o comunitate mai largă.
I.7.4. PROGRAMUL NAȚIONAL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR
UMANE – apelul mai 2009
Solicitantul DMI Titlul proiectului Obiectivul general Parteneri
ISJ Cluj 1.3. e-Formare – competenţe
pentru societatea
cunoaşterii
POSDRU/87/1.3/S/55336
ISJ Cluj 2.2. Creşterea capacităţii de
absorbţie a absolvenţilor
de învăţământ profesional
şi tehnic pe piaţa muncii,
prin monitorizarea
inserţiei socioprofesionale
POSDRU/90/2.1/S/57677
ISJ Cluj 1.3. Re-FORM Transilvania
POSDRU/87/1.3/S/62274
ISJ Vâlcea 2.1. Cunoasterea gradului de
insertie profesionala a
absolventilor IPT- o noua
abordare a ofertei
educationale
POSDRU/90/2.1/S/50820
Gestionarea în consorţiu a unui
sistem fezabil şi sustenabil de
management al calităţii formării
continue, centrat pe asigurarea
de competenţe cheie,
transferabil la nivel naţional,
verificat pentru cel puţin 6000
de cadre didactice din
iînvăţămantul preuniversitar din
judetul MŞ, regiunea Centru si
judeţul CJ regiunea Nord -vest,
până în 2013.
Cunoașterea dimensiunii
cantitative şi calitative a
inserţiei profesionale a
absolvenţilor învăţământului
profesional şi tehnic, a ratei de
continuare a studiilor, precum şi
a duratei procesului de tranziţie
spre un loc de muncă în
calificarea profesională
dobândită.
Obiectivul general al proiectului
este contribuţia la cresterea
calitatii si adaptabilitatii ofertei
de formare profesionala
continuă, la nivel tehnic si
vocaţional, la cerinţele mediului
de afaceri din Macroregiune.
Cresterea ratei de continuare a
studiilor si a sanselor de
ocupare a unui loc de munca in
calificarea dobandita, prin
corelarea ofertei educationale
din IPT cu aspiratiile individului
si cu cerintele de pe piata
muncii.
ISJ Mureş
CCD Mureş
CCD Cluj
ISJ Vâlcea
IRCETT Cluj, ISJ
Bihor, ISJ Bistrita
Nasaud, ISJ
Brasov, ISJ
Covasna, ISJ
Harghita, ISJ
Mures, ISJ Sibiu
Universitatea
„Constantin
Brâncoveanu”
Piteşti -
Facultatea De
Management
Marketing În
Afaceri
Economice
Râmnicu Vâlcea
Institutul National
De Cercetare
Stiintifica În
Domeniul Muncii
Si Protectiei
Sociale Bucuresti
ISJ Cluj
CJRAE Cluj-

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 68 / 180
Napoca
ISJ Braşov 1.3. Şcoala românească –
mediu incluziv
POSDRU /87/1.3/S/63211
– înghețat
ISJ
Călărași
1.3. MAST Networking -
calitate în dezvoltarea
competenţelor cheie de
matematică, ştiinţe şi
tehnologii
POSDRU 85/1.1/S/58914
FRCCF Cluj 2.2. Vreau să termin şcoala şi
eu!
POSDRU/91/2.2/S/61473
FDP
Bucureşti
2.2. Parteneriat multiregional
pentru prevenirea părăsirii
timpurii a şcolii
POSDRU/91/2.2/S/53701
UBB Cluj 2.2. Dezvoltarea emoţională şi
socială armonioasă a
copiilor preşcolari care
provin din medii
dezavantajate în scopul
prevenirii fenomenului de
părăsire timpurie a şcolii
Asigurarea accesului la un
învățământ adecvat și de
calitate pentru elevii cu cerințe
educaționale speciale/CES
integrați în școlile de masă, prin
intermediul dezvoltării
profesionale a personalului din
aceste unități.
Creşterea calitatii educatiei la
nivel de sistem şi de furnizor
prin dezvoltarea capacitatii
unitătilor scolare de a dezvolta
competentele cheie în domeniul
Matematicii Stiintelor si
Tehnologiilor (MaST).
Obiectivul general al proiectului
este facilitarea accesului la
educatie si cresterea nivelului
de educatie al elevilor care
provin din medii defavorizate si
sunt in risc de abandon scolar
sau in risc de esec scolar, in
vederea includerii viitoare a
acestora pe o piata a muncii
care necesita forta de munca
din ce in ce mai flexibila si mai
bine pregatita.
Prevenirea părăsirii timpurii a
şcolii de către elevii cu risc, din
patru regiuni din România.
Dezvoltarea si implementarea
de servicii integrate de
preventie primara si tertiara
pentru copiii prescolari care
provin din medii dezavantajate
în scopul prevenirii si reducerii
fenomenului de parasire
ISJ Cluj
ISJ Cluj
UBB, ISJ Cluj,
ISJ Alba, ISJ
Satu- Mare, ISJ
Bihor
FDP Dâmboviţa;
FDP Cluj;
DGASPC, Sector
3, Bucureşti
ISJ Dâmboviţa
ISJ Cluj
Fundaţia Inimă
de Copil
CDO Opere
Sociali (Italia)
SOTAS Volontari
per il Servizio
Sociale/ SOTAS
voluntari pentru
Servicii
Internaționale
(Lituania)
ISJ Cluj ISJ Alba

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 69 / 180
POSDRU/91/2.2/S/59988
timpurie a scolii.
Fundația
LERIS
Asociaţia
Culturală
ArtAct
2.1. Training orientat spre
practică prin firmă
simulată/de exercițiu.
POSDRU/90/2.1/S/61851
2.1.
Practica artistică –
tranziția tânărului artist
spre piața muncii
POSDRU/90/2.1./S/63100
Facilitarea tranziţiei de la
şcoală la viaţa activă şi
creşterea şanselor de ocupare
a viitorilor absolvenţi, prin firma
de exerciţiu şi activităţi de
evaluare şi consiliere
vocaţională
Proiect pentru artele
spectacolului (dans, muzică,
artă dramatică)
Proiectul are ca şi grup ţintă,
elevi şi studenţi din
invaţământul preuniversitar
vocaţional şi instuţii de
invaţământ superior artistice.
Universitatea
Tehnică „Gh.
Asachi” Iași
Universitatea „Al.
I. Cuza” Iași
Colegiul Național
„Emil Racoviță”
Iași
Colegiul Național
„Petru Rareș”
Piatra Neamț
Colegiul Național
”Emil Racoviță”
Cluj-Napoca
Liceul de
Coregrafie și
Artă Dramatică
”Octavian Stroia”
Cluj –Napoca
Liceul de Muzică
”Sigismund
Toduță” Cluj-
Napoca, ș.a.
I.7.5. COMPETIȚII EUROPENE la care au participat școlile clujene
Competiţia EUROSCOLA în România
Parlamentul European a creat programul Euroscola pentru a-i informa pe tineri despre procesul de
integrare europeană şi pentru a promova participarea lor la construcţia Uniunii Europene. Scopul
programului este să îi aducă împreună pe copiii de liceu din cele 27 de state membre, oferindu-le
ocazia de a afla cum funcţionează Parlamentul European, dar şi de a se cunoaşte între ei, de a învăţa
despre modul de viaţă, despre viziunile şi aşteptările tinerilor din alte state membre ale UE.
Vizite la Parlamentul European: Unitățile de învățământ au oportunitatea de a aplica pentru vizite la
Parlamentul European, vizitele tematice fiind un instrument ideal de familiarizare a tinerilor cu
mecanismele democrației europene. Detalii la:
http://www.europarl.ro/view/ro/stagii_vizite/vizite_pe.html .
Premiile European Language Label 2012
European Label - Certificatul European pentru proiecte din domeniul predării și învățării limbilor
străine - este o inițiativă a Comisiei Europene care își propune să evidențieze și să recompenseze
cele mai inovatoare și creative proiecte din acest domeniu. Lansată în anul 1998 în țările membre ale
Uniunii Europene, acțiunea s-a bucurat de un real succes, fapt ce a determinat Comisia Europeană
să o extindă și în țările aflate în curs de aderare.
Începând cu anul 2012 Comisia Europeană va acorda Certificatele individuale European Language
Label. Distincția individuală European Language Label reprezintă o recunoaștere a inițiativei și a
muncii depuse de cadrele didactice care predau una sau mai multe limbi, diferite de limba lor
maternă, cu scopul de a încuraja, de a susține și de a promova educația lingvistică. Acest premiu
constituie o componentă a premiilor European Language Label, o initiațivă a Comisiei Europene care
recompensează de peste 10 ani inovația și creativitatea în domeniul învățării și predării limbilor în
România, scopul Distincțiilor individuale European Language Label este de a face publice realizarile
persoanelor implicate în predarea și/sau promovarea limbilor străine din mediul didactic:
preuniversitar, academic și din alte institutii implicate în educația adulților, în general.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 70 / 180
Rezultatele ediției 2011 a competiției: În 2011 Inspectoratul Școlar Județean Cluj a fost premiat
de către Comisia Europeană cu distincția EUROPEAN LANGUAE LABEL pentru proiectul de
promovare a limbilor străine: Come with Us in Dramaland. Premierea avut loc la București la
Reprezentanța Comisiei Europene în România, în 16 martie 2012.
I.7.6. Campanii de informare la dispoziția școlilor clujene
Acces la informația europeană
Strategia de comunicare și informare pentru componenta adresată programelor europene
pentru educație și formare include accesibilizarea informației utile pentru unitățile de învățământ prin
intermediul unui grup de discuții specializat, ISJ Cluj Programe comunitare accesibil doar membrilor
înscriși la adresa: http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/.
În prezent grupul are 253 de membri, din circa 240 de unități de învățământ, CCD, ISJ.
Desemnarea în fiecare unitate de învățământ a unui cadru didactic responsabil de
diseminarea informației accesibilizate prin intermediul acestui grup permite unităților de învățământ
clujean accesul în timp real la oportunități de parteneriat european, informații specializate și formate
standardizate pentru proiectele în implementare, formate agreate de ANPCDEFP.
Campania EUROPA CASA NOASTRĂ
EUROPA, CASA NOASTRĂ este o campanie de informare şi comunicare anuală menită să
transpună priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene în mediul şcolar. Campania este derulată
de Chelgate în numele Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Campania îşi propune să informeze elevii şi profesorii cu privire la proiectul de integrare
europeană (istoria, prezentul şi viitorul acestuia), priorităţile de comunicare ale Comisiei Europene,
dar şi informaţii care îi privesc direct (posibilitatea de a studia şi de a lucra în statele membre,
implicarea în activităţi de voluntariat, schimburi între tineri, participarea la internship-uri). Campania
este deschisă tuturor şcolilor (primare şi gimnaziale), precum şi liceelor din România. Elevii
participanţi trebuie să fie coordonaţi de învăţători sau profesori.
Rezultatele Concursului Lider European: Premiul II - Colegiul Tehnic "Ana Aslan" Cluj-Napoca.
Evaluarea rapoartelor încărcate de către cadrele didactice pe website-ul campaniei în anul
școlar precedent a stabiilit ca 25 de profesori coordonatori să beneficieze de o vizită a instituțiilor
europene la Bruxelles, printre aceștia regăsindu-se și doamna profesoară Dr. Arghiuș Corina (Cluj-
Napoca).
24 de școli din județul Cluj au participat la Campania de Informare EUROPA, CASA
NOASTRĂ:
1. Colegiul Tehnic "Victor Ungureanu" din Câmpia Turzii,
1. Colegiul Național Pedagogic ,,Gheorghe Lazăr,, Cluj-Napoca,
2. Școala "Mihai Vodă", MIHAI VITEAZUL
3. Școala "Avram Iancu" DEJ,
4. Școala ,,Liviu Rebreanu,, CLUJ-NAPOCA,
5. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ,,AVRAM IANCU,, CÂMPIA TURZII,
6. Școala ,,Ioan Opriș,, TURDA,
7. Școala cu cls.I-VIII Călățele,
8. Școala cu clasele I-VIII ,,Nicolae Iorga,, CLUJ-NAPOCA,
9. Școala cu clasele I-VIII ,,Avram Iancu,, TURDA,
10. Școala cu clasele I-VIII Tureni,
11. Școala cu clasele I-VIII, Borșa,
12. Școala "Gheorghe Șincai" Florești
13. Colegiul Tehnic "Ana Aslan" CLUJ-NAPOCA
14. Școala ,,ALEXANDRU VAIDA VOEVOD,, CLUJ-NAPOCA
15. Colegiul Tehnic de Comunicații "Augustin Maior" Cluj-Napoca,
16. Grădinița ,,Arici Pogonici,, GHERLA,
17. Colegiul National "George Baritiu"CLUJ-NAPOCA,
18. Școala cu clasele I-VIII Câțcău,
19. Colegiul ,,Emil Negruțiu,, TURDA,
20. Școala ,,IULIU HAȚIEGANU,, CLUJ-NAPOCA,

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 71 / 180
21. LICEUL TEORETIC MIHAI EMINESCU, CLUJ-NAPOCA,
22. Școala ,, TEODOR MURĂȘANU,, TURDA,
23. SCOALA CU CLASELE I-VIII ,,NICOLAE TITULESCU,, CLUJ-NAPOCA,
I.8. Implementarea planurilor operaţionale de prevenire a violenţei şi creşterea siguranţei
elevilor
Strategia judeţeană de acţiune, privind reducerea fenomenului de violenţă în unităţile de
învăţământ preuniversitar din judeţul Cluj, elaborată de Comisia judeţeană de combatere a violenţei în
mediul şcolar, prin decizia inspectorului şcolar general, a urmărit atingerea unor indicatori de reuşită,
în temeiul obiectivelor şi activităţilor propuse în conformitate cu strategia judeţeană, prin
implementarea, la nivelul instituţiilor de învăţământ, a Planurilor operaţionale de prevenire a violenţei
în mediul şcolar, pentru creşterea siguranţei şi a securităţii elevilor.
OBIECTIV 1: Crearea unui climat securizant în unităţile de învăţământ şi în proximitarea acestora.
INDICATOR: Elaborarea şi respectarea în fiecare unitate de învăţământ a planurilor operaţionale de
prevenire şi reducere a violenţei. Reducerea cu 5 % a cazurilor de violenţă în mediul şcolar.
Acţiuni specifice:
1. Verificarea respectării prevederilor din Regulamentul Intern şi a procedurilor specifice de
gestionare a situaţiilor de violenţă.
2. Organizarea de către unităţile de învăţământ a unor campanii de informare care să ducă la
creşterea gradului de responsabilizare a elevilor, în ceea ce priveşte securitatea personală, atât în
şcoală, cât şi în perimetrul acesteia.
3. Monitorizarea asigurării securităţii elevilor şi a personalului didactic, didactic- auxiliar şi nedidactic
în incinta unităţii de învăţământ.
OBIECTIV 2: Consilierea psiho-pedagogică a elevilor, a cadrelor didactice, a părinţilor, privind
gestionarea situaţiilor de violenţă.
INDICATOR: Participarea la cel puţin o activitate de consiliere a reprezentanţilor elevilor, cadrelor
didactice şi părinţilor din fiecare unitate de învăţământ.
Acţiuni specifice:
1. Organizarea unor activităţi de formare şi diseminare cu membrii structurilor submanageriale din
unităţile şcolare, reprezentanţi ai părinţilor şi ai elevilor.
2. Monitorizarea şi evaluarea impactului atelierelor de formare, în ceea ce priveşte eficienţa
gestionării unor situaţii conflictuale.
3. Elaborarea, validarea şi aplicarea unor instrumente de monitorizare a fenomenului de violenţă în
şcoală.
4. Elaborarea şi derularea unor programe de asistenţă individualizate sau de grup a elevilor cu
potenţial violent.
5.Iniţierea unor programe destinate părinţilor, având drept scop identificarea dificultăţilor de adaptare
a copiilor la mediul şcolar.
6.Realizarea unor campanii de informare a părinţilor în ceea ce priveşte disciplinarea pozitivă.
7.Organizarea unor dezbateri pe tema non-violenţei în şcoală, prin forme de comunicare interactive
profesor- elev, elev- elev, profesor- conducerea şcolii.
8.iniţierea unor programe de dezvoltare personală, în ceea ce priveşte formarea unei atitudini
tolerante şi a unui comportament de înţelegere şi acceptare reciprocă.
OBIECTIV 3: Oferirea de alternative educaţionale pentru petrecerea timpului liber, prin participarea la
activităţi extracurriculare, nonformale.
INDICATOR: Existenţa în fiecare unitate de învăţământ a unui calendar, cuprinzând programe de
activităţi formale, informale, nonformale de valorizare a potenţialului elevilor.
Acţiuni specifice:
1. Organizarea unor campanii de responsabilizare a elevilor, privind îmbunătăţirea relaţiilor elev- elev,
elev- profesor.
2. Organizarea de cluburi de dezbateri pe tema non-violenţei în şcoală.
3. Realizarea unor concursuri de eseuri şi fotografii, de desene şi afişe pe tema toleranţei şi a
nediscriminării.
4. Elaborarea în cadrul unor proiecte şcolare a unor materiale informative, pliante, broşuri, privind
prevenirea şi combaterea manifestărilor violente, în spaţiul şcolii şi în proximitatea acesteia.
5. Iniţierea şi realizarea unor activităţi de petrecere a timpului liber prin sport şi activităţi artistice.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 72 / 180
OBIECTIV 4: Crearea unui sistem de comunicare reală şi eficientă între unităţile de învăţământ şi
comunităţile locale, privind prevenirea şi reducerea violenţei.
INDICATOR: Existenţa a cel puţin unui parteneriat cu instituţiile şi ONG-urile în fiecare unitate de
învăţământ.
Acţiuni specifice:
1. Organizarea unor dezbateri, mese rotunde, ateliere, pe teme specifice ( violenţa, discriminarea,
drepturile copilului), cu reprezentanţii Poliţiei, Jandarmeriei, Bisericii etc.
2. Organizarea unor campanii antiviolenţă, în parteneriat cu agenţii comunitari.
3. Popularizarea exemplelor de bună practică în mass- media locală şi naţională.
În conformitate cu specificul strategiei judeţene pentru anul şcolar 2011- 2012, toate instituţiile de
învăţământ au elaborat, prin decizie internă, Planul operaţional de reducere a fenomenului violenţei în
mediul şcolar, precum şi procedurile specifice necesare implementării acestuia. Planul operaţional a
fost înaintat Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, la solicitarea inspectorului pentru educaţie
permanentă, în vederea evaluării şi aprobării acestuia, în conformitate cu legislaţia în vigoare.
Comisia de monitorizare a cazurilor de violenţă, instituită prin decizia conducerii unităţii de
învăţământ, a gestionat, la nivelul unităţii şcolare, tipologia şi cazuistica situaţiilor de violenţă în
mediul şcolar, prin respectarea Regulamentului de Organizare şi Funcţionare a Unităţilor de
Învăţământ Preuniversitar, precum şi a Regulamentului Intern al unităţii de învăţământ, derivat din
acesta.
Din punct de vedere statistic, ţinând cont de tipologia cazurilor de violenţă, în instituţiile de
învăţământ din judeţul Cluj au fost înregistrate o serie de incidente cuprinse în machetă.
Abordarea cazuisticii s-a făcut procedural, în conformitate cu gravitatea faptei, prin analiza
punctelor de vedere a celor implicaţi, respectiv a situaţiei conflictuale propriu-zise, astfel încât
deciziile, sancţiunile aplicate să fie conforme prevederilor metodologice în vigoare, de la mustrarea
verbală, la mustrarea scrisă, până la efectuarea unor activităţi în folosul şcolii, consiliere psihologică
de specialitate, plata contravalorii daunelor produse, exmatricularea temporară de la cursuri, mutarea
disciplinară în altă clasă şi scăderea notei la purtare în cadrul consiliului profesoral al clasei şi în
cadrul consiliului profesoral al şcolii ( dacă se impune scăderea notei la purtare sub 7). Aşadar, s-a
avut în vederea aplicarea sancţiunilor gradual, în funcţie de tipologia şi gravitatea faptei, cu
respectarea strictă a cadrului legal, legiferat, dat de Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a
Unităţilor de Învăţământ Preuniversitar, în conformitate cu Regulamentul de Ordine Interioară al
instituţiei de învăţământ şi cu procedurile funcţionale din cadrul comisiei de disciplină şi de
combatere a violenţei în mediul şcolar.
Analiza obiectivă, discuţiile individuale şi cu grupurile implicate, prin solicitarea de declaraţii
scrise de la aceştia, discuţiile cu părinţii celor în cauză şi, după caz, cu psihologul şcolii şi/sau
reprezentanţii poliţiei, au constituit fundamentul soluţionării, implicit al aplicării sancţiunilor, conform
tipologiei cazurilor de violenţă înregistrate în mediul şcolar.
De asemenea, din nevoia monitorizării implementării indicatorilor cuprinşi în Planul
operaţional de reducere a fenomenului violenţei în mediul şcolar, s-a solicitat instituţiilor de
învăţământ din judeţul Cluj date referitoare la următoarele aspecte, în măsură să definească
dinamica fenomenului violenţei în spaţiul şcolii, la nivelul judeţului Cluj, pentru anul şcolar 2011-2012:
a. Măsurile de securitate suplimentare şi procedurile specifice pe care conducerea instituţiei
de învăţământ le-a luat în anul şcolar 2011-2012, în vederea creşterii siguranţei elevilor în
spaţiul şcolii;
b. Numărul parteneriatelor educaţionale cu acest specific derulate în instituţia de învăţământ,
în anul şcolar 2011-2012 ( tipul colaborării, obiectivul/obiectivele, durata şi relevanţa acestora
din perspectivă formativă);
c. Alternativele educaţionale ofertate de către instituţia de învăţământ, având ca scop
reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar, cuprinse în calendarul şcolar al activităţilor
educative pentru 2011-2012 (scurtă descriere a indicatorilor de reuşită/ activităţi);

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 73 / 180
d. Numărul cadrelor didactice din instituţia de învăţământ care au participat în acest an şcolar
la programe de formare pe componenta managementul situaţiilor de criză; denumirea
programelor de formare şi numele furnizorul de formare.
Din analiza şi centralizarea datelor pe indicatorii nominalizaţi mai sus, se concretizează
următoarele:
MĂSURI întreprinse de unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, în vederea creşterii siguranţei
şi securităţii elevilor în instituţia de învăţământ :
− asigurarea eficientă a pazei unităţii şcolare prin existența personalului de pază la intrarea în
şcoală - gardieni publici;
− supravegherea prin sisteme electronice a accesului persoanelor în şcolii;
− asigurarea eficientă a serviciului pe şcoală a cadrelor didactice;
− limitarea, supravegherea video şi asigurarea zonelor de acces în unităţile de învăţământ;
− utilizarea butonului de panică;
− alocarea unui capitol specific în R.O.I. referitor la măsurile de siguranță şi protecţie civilă;
− precizarea în Regulamentul Intern al şcolii a reglementărilor, privind părăsirea incintei şcolii
de către elevi în timpul programului şcolar, doar pe baza biletelor de voie semnate de
dirigente sau director;
− colaborarea cu reprezentanţii Inspectoratului de Poliţie / ai Jandarmeriei Județului Cluj pentru
supravegherea în permanenţă a zonelor şcolilor, a străzilor din apropiere, a traseelor de
deplasare a elevilor; prezenţa echipajelor de poliție în zona intrărilor în şcoli, în intervalele
orare în care elevii intră sau ies de la cursuri; au fost încheiate parteneriate de profil între
Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj şi Inspectoratul Judeţean de Poliţie al judeţului Cluj şi
Jandarmeria judeţului Cluj, Gruparea Mobilă de Jandarmi Cluj;
− solicitarea către Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca, cu privire la interzicerea
comercializării, deţinerii şi distribuirii de produse etnobotanice în apropierea școlilor;
− demersuri în vederea achiziţionării şi instalării, în unele unităţi, a unui sistem de securitate cu
alarmă;
− adoptarea unor însemne distinctive ale şcolii și monitorizarea modului în care elevii se
conformează;
− securitatea căilor de acces în școală;
− prelucrarea normelor de securitate şi sănătate a muncii;
− elaborarea şi implementarea Planului operaţional de prevenire şi combatere a violenţei în
mediul şcolar;
− elaborarea şi derularea de proiecte şi programe educative de prevenire şi combatere a
violenţei / delincvenței juvenile;
− prelucrarea Regulamentului de ordine interioară în rândul elevilor / a cadrelor didactice
/personalului şcolii /părinţilor, pe bază de proces-verbal;
− afişarea în locuri vizibile a modului, programului de utilizare şi funcţionare a cabinetelor
şcolare, a sălilor de clasă, a laboratoarelor şi a sălii de sport;
− legitimarea persoanelor străine care vizitează şcoala;
− abordarea unei tematici specifice în cadrul orelor de dirigenție; desfășurarea de activități
specifice în cabinetele de consiliere;
− colaborarea cu părinții elevilor, în scopul conștientizării acestora cu privire la rolul pe care îl
au în educarea copiilor, din perspectiva dezvoltării spiritului de comunicare, a prieteniei, a
toleranţei şi acceptării în relaţia cu persoanele din jurul lor;
− interzicerea introducerii în preajma sărbătorilor de iarnă, în perimetrul unității de învățământ, a
oricărui tip de muniție de tip petarde, pocnitori, care, prin acțiunea lor, pot afecta integritatea
fizică și psihică a elevilor;
− elaborarea unui program de asistenţă individualizată pentru elevii cu potenţial violent şi
monitorizarea acestora în spaţiul şcolii;
− purtarea de către persoanele străine de școală a ecusonului cu inscripţia „VIZITATOR”;
− prevenirea incidentelor cauzate de pătrunderea unor persoane străine în școală;
− instruiri/ informări referitoare la folosirea numărului de urgenţă 112;

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 74 / 180
PROCEDURI iniţiate şi aplicate în unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, privind
securitatea şi siguranţa elevilor, în anul şcolar 2011- 2012:
− efectuarea serviciului pe școală de către cadrele didactice şi elevi;
− organizarea serviciului de pază;
− organizarea activitaților în cămine;
− gestionarea şi soluţionarea situațiilor de indisciplină care se soldează cu distrugeri ale bazei
materiale a școlii;
− supravegherea şcolarilor și preșcolarilor în timpul pauzelor;
− transportul elevilor în condiții de siguranță;
− monitorizarea violenţei în mediul şcolar;
− securitatea și siguranța elevilor în școală;
− monitorizarea fenomenului absențeismului şcolar în rândul elevilor;
− acţionarea butonului de panică;
− suplinirea profesorilor absenţi;
− acordarea primului ajutor prin stoparea sau reducerea hemoragiei în caz de lovire / tăiere;
− gestionarea situațiilor de criză – efectuarea exercițiilor de evacuare în caz de incendiu /
protejarea persoanelor în caz de cutremur;
− asigurarea securității elevilor pe parcursul activităților extrașcolare – excursii, vizite etc.;
− monitorizarea accesului persoanelor străine în şcoală;
− intervenția în caz de violență, atât în cazul victimei, cât şi a agresorului;
− sănătatea și securitatea în muncă;
De asemenea, există un număr de 102 parteneriate educaţionale încheiate între unităţile
de învăţământ şi diverse instituţii locale, deconcentrate şi organizaţii neguvernamentale, având ca
obiectiv şi specific reducerea fenomenului violenţei în mediul şcolar, prevenirea delincvenţei juvenile
şi a victimizării minorilor . Activităţile nonformale pe tema nonviolenţei în şcoli au fost organizate sub
forma unor campanii publice, sesiuni de informări şi analiza unor studii de caz.
Totodată, programul de activităţi extraşcolare al instituţiei de învăţământ gestionat de
consilierul educativ cu sprijinul conducerii şcolii, orchestrează diverse manifestări educative, implicând
de regulă, şi Consiliul Şcolar al Elevilor, cu sopul de a conştientiza populaţia şcolară cu privire la
situaţiile cu potenţial risc de violenţă şi modul în care trebuie reacţionat atitudinal. Săptămâna
antiviolenţei sau Săptămâna Educaţiei Globale, având acest an tema Atitudini pentru lumea noastră,
au fost marcate în majoritatea instituţiilor de învăţământ, conform raportărilor pe care consilierii
educativi le-au făcut către inspectorul pentru educaţie permanentă. Aceste manifestări de anvergură
la nivelul şcolii au fost completate cu activităţi care au implicat un număr mai restrâns de elevi, două,
trei clase de elevi , potrivit nevoilor din punct de vedere psiho- socio- comportamental.
De remarcat faptul că un număr de 1043de cadre didactice au urmat cursuri de perfecţonare
pe componenta managementul situaţiilor de criză, prin programe acreditate şi/sau neacreditate ale
unor furnizori de formare, conform raportărilor făcute de instituţiile de învăţământ.
Exemple de bună practică
− Festivalul interjudețean Happy Hippo Show;
− Concurs interjudeţean pe secţiuni Ce fel de copil eşti ?
− Proiectul judeţean Porţi deschise nonviolenţei ;
− Stop traficului de fiinţe umane! - Săptămâna Prevenirii Traficului de Persoane - parteneri
Centrul Regional de Prevenire a Traficului de Persoane, Centrul Raţiu pentru Democraţie,
Soroptimist Internaţional Cluj, Inspectoratul de Poliie al Judeţului Cluj, cu participarea a 18
instituţii de învăţământ din judeţul Cluj;

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 75 / 180
Obiectiv strategic II. Realizarea unui sistem educaţional stabil, echitabil, eficient si relevant
MĂSURI ȘI EFECTE:
II.1. Diagnoza procesului educaţional
Analiza calităţii educaţiei din perspectiva monitorizării externe realizate prin inspecţia şcolară
– inspecția tematică și inspecția tematică de specialitate
Nivel Preprimar
Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile
Documentele manageriale sunt
corect întocmite;
Se respectă precizările şi
termenele din legislația în
vigoare;
Desfăşurarea activităţilor după
cerinţele noului Curriculum,
concepţia şi spiritul acestuia sunt
însuşite de tot mai multe
educatoare;
Activităţile pe domenii
experienţiale sunt integrate cu tot
mai mult succes de majoritatea
educatoarelor.
Nivel Primar
Caiete de procese verbale pentru CA
şi CP nu sunt numerotate pe fiecare
filă în unele grădiniţe;
Nu este respectat întotdeauna
termenul de transmitere a unor
situaţii către ISJ;
În anumite situaţii nu a fost făcută
alegerea cea mai reuşită în ceea ce
priveşte auxiliarele didactice,
acestea fiind nepotrivite nivelului
grupei sau planificării întocmite de
educatoare.
Timp limitat prin
nedegrevarea totală sau
parţială de normă didactică a
directorilor din învăţământul
preprimar.
Lipsa interesului personal de
a schimba rutina didactică,
dificultatea unor educatoare
de a se descătuşa de
covenţional.
Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile
Alocarea, la clasele I-IV, a unei
ore de lectură distincte în orarul
săptămânal la toate şcolile
inspectate;
Cuprinderea în cadrul
documentelor de planificare a
conţinuturilor distincte pentru ora
de lectură, atât în planificarea
anuală, cât şi în proiectarea
unităţii de învăţare;
Încurajarea citirii, atât a textelor
literare, cât şi a textelor
nonliterare, în scopul exersării
lecturii atât în mod tradiţional, cât
şi ca alfabetizare a înţelegerii
textului.
Este necesar în cadrul orelor de
lectură să se accentueze mai
puternic textele nonliterare, precum
și să se aleagă unele teme propuse
de către elevi, teme care să
contribuie la realizarea unei lecturi
conştiente şi eficiente.
Orele de lectură nu au fost marcate
în mod distinct în condica de
prezenţă, în planificările semestriale
şi în orarele claselor (Liceul de
Muzică „Sigismund Toduţă”)
Există unele cadre didactice care se
rup greu de metodele clasice,
tradiţionale, de activităţile frontale,
directe.
În unele clase din ciclul primar
spaţiul destinat lecturii este
foarte bine organizat, atractiv
şi funcţional Şcoala
Gimnazială ”Ion Agârbiceanu”,
Şcoala Gimnazială ”Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca,
Şcoala Gimnazială ”Avram
Iancu” Turda)
Învăţătorii au abordat cu
seriozitate şi cu profesionalism
ora de lectură, conştienţi de
importanţa lecturii în formarea
elevilor de vârstă şcolară
mică.
Neaplicarea celor învăţate la
cursurile de formare (metode
interactive, învăţare prin
cooperare etc.) în activitățile
de învățare proiectate și
desfășurate la clasă.
Nivel Gimnazial și Liceal
Aspecte pozitive
Conducerile unităților de învățământ dețin documente de proiectare managerială însoțite de
proceduri pentru activitățile manageriale importante;
S-au respectat indicațiile din Foaia de Parcurs referitoare la introducerea orei de lectură la
clasele primare, respectiv a momentelor de lectură la clasele V – XII;

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 76 / 180
S-au aplicat teste inițiale la toate clasele respectându-se structura subiectelor, perioada de
aplicare și s-a realizat analiza rezultatelor, indentificându-se aspectele care necesită remediere și s-
au introdus ore de pregătire suplimentară conform acestor concluzii;
S-au monitorizat disciplinele și cadrele didactice de la care absentează elevii luându-se
măsuri concrete, specific complexității unității de învățământ și comunității în care își desfășoară
activitatea (ex.Colegiul Național ”George Coșbuc” Cluj-Napoca, Colegiul Național ”Andrei Mureșanu”
Dej, Liceul Teoretic ”Alexandru Papiu Ilarian” Dej, Liceul Teoretic ”Petru Maior” Gherla, Liceul Teoretic
”Onisifor Ghibu”, Școala nr. 1 Dej, Școala ”Avram Iancu” Dej)
Activitatea în unităţile de învăţământ tehnologic se desfăşoară în conformitate cu legislaţia
specific în vigoare, cu strategia naţională de dezvoltare a învăţământului preuniversitar pentru
perioada 2007-2013, cu priorităţile instituţionale stabilite prin PLAI, PAS şi ţinând cont de contextual și
prioritățile specifice şcolii.
Există planuri manageriale ale Consiliului de administraţie, Consiliului profesoral, CEAC, ale
Comisiilor metodice şi a celorlalte structure organizatorice și compartimente din şcoală întocmite
correct, funcționale și operaționale. (Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”Raluca Ripan”, Colegiul
Tehnic de Transporturi ”Transilvania”, Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau”, Liceul Teoretic ”Petru
Maior” Gherla)
Schemele orare de la nivelul fiecărei clase sunt corect elaborate şi facilitează implementarea
eficientă a curriculumului.
Portofoliile catedrelor/comisiilor metodice sunt în general corect realizate, conțin elementele
indicate de ISJ, procesele verbale ale şedinţelor catedrelor/comisiilor metodice descriu activităţile şi
analizele rezultate în cadrul acestora. (Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”Raluca Ripan”,
Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania”, Colegiul Tehnic ”Napoca”, Școala Profesională Gherla,
Școalile Gimnaziale: Jucu, Geaca, Palatca, )
Multe unități de învățământ liceal au încheiat protocol de colaborare cu Poliţia de proximitate
având următoarele obiective: invitarea la orele de dirigenţie a reprezentanţilor Poliţiei de Proximitate
şi efectuarea unor razii în localurile din imediata vecinătate a liceelor în timpul orelor de curs;
Siguranța și protecția elevilor pe durata programului școlar este asigurată în majoritatea
unităților de învățământ prin diverse metode, instrumente și modalități în funcție de specificul local,
cum ar fi: introducerea unui sistem de acces în unitate pe baza unor cartele (tag-uri) personalizate
(Şcoala Gimnazială ”Avram Iancu” Dej, montarea de camera video pentru supravegherea spațiilor
școlare, încheierea de contracte cu firme specializate de pază și protecție, sistem funcțional prin
serviciul pe școală (Liceul cu Program Sportiv, Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”, Colegiul Național
Pedagogic ”Gheorghe Lazăr” ).
Majoritatea unităților de învățământ au scopuri și politici bine stabilite, realiste și care reflect
specificul acestora, astfel încât mangementul este eficient la toate nivelurile (Colegiul Național”Emil
Racoviță”, Liceul de Informatică”Tiberiu Popoviciu” Cluj-Napoca, Colegiul Național”Mihai Viteazul”
Turda, Liceul cu Program Sportiv, Liceul Teoretic”Onisifor Ghibu”, Liceul Teretic”Petru Maior” Gherla,
Școala Gimnazială”Pelaghia Roșu” Mărișel, Școala Gimnazială Căşeiu.
Resursele financiare alocate fie prin proiecte naționale, fie prin proiecte județene și/sau locale
sunt folosite eficient (ex. Școala Gimnazială Cășeiu, Liceul cu Program Sportiv.
În majoritatea şcolilor relaţiile dintre factorii educaţionali (şcoală, părinţi, autorităţi, biserică,
agenţi economici, etc.) și autoritățile locale sunt eficiente (Școlile Gimnaziale: Baciu, “Ioan Alexandru”
Sânpaul, Gârbău, Aghireș Fabrici, Mera, Cășeiu, Mica, Seminarul Teologic Liceal Ortodox Cluj-
Napoca, Liceul cu Program Sportiv Cluj-Napoca, Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”, Liceul Teologic
Reformat, Liceul Teologic Unitarian “Janos Zsigmond”, Liceul Teologic Român-Unit “Inocențiu Micu”,
Liceul Teologic Baptisi “Emanuel”, Liceul Teologic Adventist “Maranatha” Cluj-Napoca
Aspecte care necesită îmbunătățire
Există școli în care condica de prezență nu este semnată la zi. (ex. Școala Gimnazială nr. 1
Dej, Școala Gimnaială Panticeu, Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Dej, Colegiul Național ”Andrei
Mureșanu” Dej)
Există unități de învățământ în care semnăturile cadrelor didactice participante la CP și CA
sunt pe anexe în loc să fie la sfârșitul procesului verbal. (ex. Școala Gimnazială ”Avram Iancu” Dej,
Colegiul Național ”Emil Racoviță” Cluj-Napoca)

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 77 / 180
În unele unități de învățământ fișele de evaluare ale cadrelor didactice nu sunt semnate de
luare la cunoștință și, de asemenea, nici cadrele didactice nu au un exemplar la portofoliul personal
(Școala Gimnazială Panticeu, Școala Gimnazială Vad)
În registrul de procese verbale de la CP și CA există spații libere (Școala Gimnazială
Panticeu)
Activitatea profesorilor nu este suficient monitorizată
Rapoartele cu absenteismul au fost trimise cu întârziere, uneori (Liceul Baptist Emanuel)
În unele cazuri, chiar dacă există în şcoală un cod de conduită, el rămâne doar ca element de
prezentare în cazul unei inspecţii, iar cazurile de indisciplină rămân nerezolvate, măsurile care s – ar
impune nu sunt luate, astfel în mod indirect se motivează indisciplina.
În unele şcoli activitatea comisiei de prevenire şi combatere a violenţei se rezumă doar la
întocmirea unui plan, adesea foarte vast de activităţi de prevenire, ori aceste activităţi în realitate nu
sunt realizate.
Din nefericire în unele cazuri factorii educaţionali ce ar trebui să fie implicaţi în educaţia noii
generaţii nu acceptă ideea conlucrării, ba mai mult se arată cu degetul (enunţuri de felul…eu îl îmbrac
şi - i dau de mâncare, restul este problema şcolii…eu asigur banii pentru funcţionarea şcolii, în rest nu
mă interesează…)
În Inspecţia Generală de la s-a constatat că elevii frecventează orele doar în procent de 50%
şi au lacune mari în cunoştinţe (Colegiul Tehnic „Napoca”);
Însemnele școlare sunt folosite formal.
Cauze și condiții identificate
− coordonarea deficitară a catedrei;
− dezinteres din partea unor cadre didactice de specialitate;
− probleme de autopercepţie a unor profesori, autosuficienţi sau cu probleme atitudinale;
− dezinteres din partea elevilor sau părinţilor;
− insuficienta responsabilizare din partea unor cadre didactice, comunicare deficitară sau lipsa
comunicării în catedră, insuficienta asistenţă la ore din parte conducerii, a comisiei de calitate,
şefi de catedră, sau lipsa interasistenţei şi muncii în echipă la nivelul catedrei.
− resursele financiare limitate (salarii ale profesorilor care să îi motiveze).
− coordonarea deficitară a catedrei;
− Numar relativ mic de asistenţe la ore/directori (Școala Mica)
− Aavizarea doc. de proiectare a cadrelor didactice se face superficial
− Rigiditatea in adaptarea CC-grupuri de interese
− Orientarea activităţii de educaţie spre grupuri şi nu spre individ
− Cultivarea valorilor si atitudinilor nu este sistematic urmărită
− Lipsesc programele de educatie a părinţilor
− Investitii necorelate cu programul de comasări
− comportamentul cadrului didactic clasic, care respinge manifestarea autonomiei elevilor,
defavorizează şi descurajează dezvoltarea acestor aptitudini
− Lipsa de comunicare dintre factorii educaţionali, de înţelegere greşită a rolului fiecărui factor,
etc.
− Influenţe negative asupra comportamentului elevilor sunt date şi de o mass – medie ostilă în
multe cazuri educaţiei;
− Unii diriginţi şi profesori pun prea mare atenţie pe latura instructivă a activităţii, neglijând total
latura educativă;
− lipsa obligativităţii manualelelor;
− Planul cadru de la tehnice nu permite ofertarea de CDŞ-uri din disciplinele teoretice;
− Catedre mozaic, profesori de altă specialitate.
− lipsa implicării în cadrul echipei, neparticiparea la activităţile metodice organizate de către
inspectorul de specialitate (limba rromani);

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 78 / 180
B.Calitatea activităţii de predare-învăţare
Nivel Preprimar:
Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile
Curriculumul aplicat a respectat în
structură şi conţinut interdependenţa dintre
domeniile de dezvoltare, fiind abordate cu
succes domeniile experienţiale.
A fost respectat Planul cadru prevăzut pe
particularităţi de vârstă astfel încât, s-a
realizat parcurgerea interdisciplinară şi
integrată a conţinuturilor disciplinare.
Jocurile şi activităţile didactice alese au
fost abordate în diferite etape ale activităţii
zilnice, fiind realizat un mediu educaţional
adecvat acestui tip de activităţi şi nelipsind
organizarea spaţiului de joc pe centrele
binecunoscute.
Activităţile de dezvoltare personală au fost
bine planificate şi realizate, acestea
incluzând rutine, tranziţii şi activităţile din
perioada de după-amiază, prezente fiind şi
activităţile opţionale.
Documentele şcolare au fost corect
elaborate atât Caietul educatoarei, cât şi
portofoliul acesteia, portofoliile copiilor,
Jurnalul grupei, Calendarul grupei,
Catalogul grupei etc.
Planificările calendaristice şi proiectarea
didactică au respectat programul anual de
studiu pe temele propuse de curriculum,
avându-se în vedere obiectivele cadru şi
fiind bine selectate obiectivele de referinţă
pe fiecare domeniu.
Completarea corectă a documentelor
şcolare – în special a caietului educatoarei,
conform informaţiilor primite în cadrul
Cercurilor pedagogice, programului de
formare PRET şi în Comisiile metodice
Realizarea unor hărţi de proiect sugestive
pentru copii – utilizarea hărţilor de proiecte
avizate MECTS elaborate la nivel de ISJ
Cluj, disciplina învăţământ preşcolar.
Realizarea de activităţi extracurriculare:
teatru de păpuşi, vizite, drumeţii în
împrejurimile locaţiei grădiniţei.
Strategiile didactice şi metodele de predare
–învăţare utilizate au avut un caracter
diversificat, cu accent deosebit pe
metodele activ-participative care au
încurajat copiii să exploreze situaţiile de
învăţare, fiind stimulaţi spre iniţiativă
proprie şi independenţă în acţiune. Se
menţionează tactul pedagogic al
educatoarelor în eficienta integrare a
mijloacelor de învăţământ în activităţi, cât
şi comportamentul adecvat al acestora, în
ceea ce priveşte atingerea performanţei în
La foarte puține inspecții,
realizate în mediul urban,
cadrele didactice a demonstrat
o oarecare incapacitate în
realizarea a rolurilor didactice:
proiectare, planificare,
conducere, comunicare.
Superficialitate în pregătirea
unor activităţi didactice pentru
prima inspecţie specială în
vederea obţinerii definitivării
Obiectivele operaţionale nu
sunt formulate întotdeauna în
termeni de comportament
observabil
Obiectivele operaţionale
formulate nu respectă
întotdeauna domeniul
experienţial specific la care
sunt încadrate
Auxiliarele şi fisele utilizate în
exces de către unele
educatoare
Nu este mulţumitoare
aplicabilitatea şi
transferabilitatea cunoştinţelor
competenţele de bază de
comunicare în unele cazuri
sunt foarte slab dezvoltate, de
asemenea şi deprinderea de a
forma şi exprima opinia
personală, de a rezolva situaţiiproblemă,
de a adresa înrebări
lipsa de interes a unor
educatoare faţă de propria
formare metodică
Lipsa interesului cadrului
didactic pentru
activitatea desfăşurată,
activitatea desfăşurată
anterior într-o grădiniţă cu
un post unic de
educatoare –
imposibilitatea consultării
cu alt cadru de
specialitatea şi a realizării
schimbului de exemple
de bună practică.
Lipsa de experienţă, timp
puţin alocat pregătirii
activităţilor
Absenţa practicii
pedagogice reale în
formarea iniţială la unele
educatoare
Spaţiile reduse ale sălilor
de grupă din unele
grădiniţe nu permite
amenajarea permanentă
a centrelor de interese
Lipsa de interes a
cadrelor didactice pentru
perfecţionare, mai ales în
mediul rural

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 79 / 180
Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile
activitatea cu preşcolarii, prezenţa
elementului creativitate, muncă
diferenţiată, gestionarea timpului şi
spaţiului.
Instrumentele de evaluare utilizate au
evidenţiat nivelul de pregătire al copiilor.
Aceste standarde au fost consemnate prin
realizarea evaluărilor iniţiale şi a celor
curente, prin Caietul de observaţii psihopedagogice
ale copiilor, evaluări
semestriale şi portofoliile copiilor.
Rezultatele copiilor la evaluarea curentă au
fost concretizate prin fişe de lucru
individuale şi colective, realizarea unor
expoziţii cu lucrări, aprecieri verbale ale
educatoarei, oferirea unor stimulente
didactice etc.
Nivel primar
Aspecte pozitive Aspecte negative Cauzele şi condiţiile
Curriculum predat respectă conţinuturile
prevăzute în programele pentru clasele I-IV
Strategiile didactice şi metodele de
predare-învăţare utilizate sunt în
concordanţă cu tipul lecţiilor abordate şi
susţin învăţarea elevilor
Metodele şi instrumentele de evaluare
utilizate sunt diverse, de la cele tradiţionale
la cele alternative
Cei mai mulţi dintre elevi au înregistrat
progres în învăţare, dovadă fiind
calificativele înregistrate la evaluarea
curentă
Cadre didactice care se rup
greu de metodele clasice,
tradiţionale, de activităţile
frontale, directe.
Utilizarea metodelor
active de predareînvăţare
se datorează şi
participării foarte multor
învăţători la cursuri de
formare în cadrul unor
proiecte, printre care şi
proiectul E-formare,
competenţe integrate
pentru societatea
cunoaşterii
Neaplicarea celor
învăţate la cursurile de
formare ( metode
interactive, învăţare prin
cooperare etc.)
Nivel gimnazial și liceal
Aspecte pozitive
− În majoritatea cazurilor, documentele de planificare şi proiectare didactică elaborate de
profesori au coerenţă, există concordanţă între programele şcolare, planificările calendaristice
şi proiectarea unităţilor de învăţare. Documentele de proiectare respectă normele în vigoare.
Liceul de Muzică „Sigismund Toduţă”, Liceul de Coregrafie şi Artă Dramatică „Octavian
Stroia” Liceul de Arte Plastice „Romulus Ladea”, Şcoala de Muzică „Augustin Bena”, Şcoala
cu clasele I-VIII Săcuieu, Şcoala cu clasele I-VIII Negreni, Şcoala cu clasele I-VIII Poieni,
Şcoala cu clasele I-VIII „Octavian Goga” Ciucea, Colegiul Naţional Pedagogic „Gheorghe
Lazăr, Liceul Teoretic „Bathory Istvan”, Liceul Teoretic „Gelu Voievod” Gilău, Şcoala „Iuliu
Haţieganu” Cluj-Napoca, Şcoala „Nicolae Titulescu” Cluj-Napoca, Şcoala cu clasele I-VIII
„Gh.Şincai” Floreşti, Şcoala cu clasele I-VIII Luna de Sus, Şcoala cu clasele I-VIII Aşchileu
Mare, Şcoala cu clasele I-VIII „Alexandru Bohăţiel” Vultureni, Şcoala cu clasele I-VIII Măguri
Răcătău, Şcoala cu clasele I-VIII „Pelaghia Roşu” Mărişel
− Pregătirea pentru lecţie a fost realizată temeinic, cu o bună documentare şi analiză a
resurselor disponibile. Portofoliile verificate demonstrează o bună pregătire a cadrelor
didactice, fiind cartea de vizită a profesorilor inspectaţi. Aceștia au, în general, o foarte bună

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 80 / 180
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
pregătire de specialitate, sunt bine pregătiţi din punct de vedere ştiinţific şi metodic, iar lecţiile
sunt bine şi foarte bine pregătite, atât sub aspect metodic, cât şi sub aspectul rigurozităţii
conţinuturilor.
Conţinuturile au fost adaptate la specificul clasei în cazul celor mai mulţi profesori inspectaţi,
acolo unde a fost cazul profesorii au adaptat conţinuturile informaţionale, au realizat planuri
de intervenţie personalizate pentru elevii cu CES.
În multe lecții observate s-a constatat că profesorii utilizează strategii didactice diverae cu
accent pe activitatea individuală sau în perechi / pe grupe a elevilor (ex. Colegiul Tehnic de
Transporturi ”Transilvania”, Şcoala Gimnazială Feleacu, Liceul Teoretic ”Avram Iancu”
,Școala ”Ion Creangă”, Școala ”Iuliu Hațieganu”, Școala ”Octavian Goga” Cluj-Napoca,
Școala Profesională Gherla, Școala ”Constantin Brâncuși”, Liceul de Informatică ”Tiberiu
Popoviciu”, Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară "Raluca Ripan" Cluj-Napoca. În urma
asistenţei la ore, s-a remarcat preocuparea profesorilor de a moderniza stilul tradiţional de
predare, prin introducerea unor strategii şi metode moderne, prin dezvoltarea creativităţii. Se
utilizează: fişe de lucru, dezbaterile, activitățile de învățare prin cooperare pe grupe, învățarea
prin investigație etc. Utilizarea metodelor şi a tehnicilor moderne de formare și dezvoltare a
gândirii critice a elevilor se realizează în manieră echilibrată şi eficientă, prin alternanţă cu
metodele tradiţionale. Lecţiile capătă astfel dinamism, elevii fiind constant implicaţi în
constuirea cunoștințelor, în învățarea activă.
În urma lecţiilor asistate, s-a remarcat, în general, buna colaborare a elevilor cu profesorii.
Aceasta este bazată pe încredere şi interes faţă de conţinuturile învăţării. Profesorii au, în
general, o atitudine umană şi profesională față de elevi, reuşind să asigure un climat cald,
plăcut. Elevii sunt stimulaţi adesea prin aprecieri pozitive.
Elevii sunt implicaţi activ în activităţile de învăţare, prin dialog frontal euristic, prin activități de
învățare în grup, prin stabilirea de sarcini diferențiate, prin dezbateri etc. Majoritatea elevilor
se arată dornici să-şi asume responsabilităţi. Dintre metodele alternative de predare-învăţare,
activitățile de învățare în grup facilitează, cel mai mult, implicarea activă a elevilor în învățare.
Se pune accent pe învăţarea activă, elevii devin parteneri de dialog în actul didactic, sunt
implicaţi şi responsabilizaţi în permanenţă; pun întrebări, învaţă prin descoperire şi prin
conexiuni logice. În general, actul de învăţare este responsabil, cu implicare şi participarea
tuturor elevilor; se lucrează şi diferenţiat, acolo unde este cazul. Pe parcursul orelor asistate,
majoritatea elevii au făcut faţă sarcinilor de lucru, au fost capabili să se autocorecteze sau să
înţeleagă greşeala sub îndrumarea profesorului.
Evaluarea elevilor se realizează atât prin aprecierea contribuțiilor în timpul lecţiei, cât şi prin
verificarea temelor pentru acasă, uneori prin selectarea acestora pentru notare, prin notarea
acestora la sfârşitul lecţiei, în funcţie de implicarea în activitatea didactică, sau prin asigurarea
unor momente de reflecţie la sfârşitul lecţiei, prin care se sintetizează, cu ajutorul elevilor,
conţinuturile învăţate.
Din analiza portofoliilor profesorilor s-a observat că, majoritatea cadrelor didactice acordă o
importanță deosebită evaluării, în portofolii există dovezi ale evaluărilor iniţiale, sumative și de
progres, analize ale acestora şi strategii diferențiate de îndreptare a aspectelor deficitare, de
ameliorare a progresului elevilor.
În majoritatea şcolilor CDŞ-ul este variat şi are în vedere nevoile şi interesele elevilor; se ține
seama de opţiunile acestora şi de specificul local. Cursurile opţionale respectă etapele
metodologice obligatorii, sunt avizate atât de conducerea şcolii cât şi de inspectorul de
specialitate, sunt înscrise în catalog corespunzător.
Elevii au în general competenţe bune de comunicare în limba română, deprinderi care
acoperă cerinţele programei; cunoştinţele lexico-gramaticale corespnd standardelor şi sunt
aprofundate prin utilizarea resurselor auxiliare: caiete de activitate, fişe de lucru, portofoliul
personal al elevilor, alte materiale suplimentare pentru orele opţionale, acordate la cererea
elevilor şi a părinţilor.
În general elevii școlilor gimnaziale, a liceelor teoretice și unii elevi ai liceelor tehnologice
demonstrează un nivel bun al cunoașterii, recunoașterii și aplicării legilor, principiilor,
teoremelor și algoritmilor pentru soluționarea problemelor cu grad mediu și înalt de dificultate;
ei reușesc să recunoască și să opereze corect cu relații de tip cauză – effect și să transfere
algoritmi și operații logice în context noi, complexe (ex. Colegiul Național ”Emil Racoviță”,

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 81 / 180
−
−
−
−
Liceul de Informatică ”Tiberiu Popoviciu”, Liceul Teoretic ”Nicolae Bălcescu”, Liceul Teoretic
”Avram Iancu”, Liceul Teologic Unitarian ”Janos Zsigmond”, Colegiul Național ”Mihai
Viteazul”, Colegiul Național ”Andrei Mureșanu”, Liceul Teoretic ”Petru Maior”, Liceul Teoretic
”Pavel Dan”, Școala Gimnazială ”Constantin Brâncuși”, Școala ”Gimnazială ”Ioan Bob”,
Școala Gimnazială ”Ion Creangă”,Școala ”Horea, Cloșca, Crișan”, Școala ”Avram Iancu”
Turda, Colegiul Tehnic Energetic, Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania”, Liceul
Tehnologic nr.1, Colegiul Tehnic ”Victor Ungurean”)
La multe activitati elevii au demonstrat că au deprinderi de a lucra cu harta, textul istoric, de a
lucra independent o sarcină de lucru. Se constată că elevii sunt capabili să folosească
noţiunile predate, să opereze cu ele, să le aplice în diferite contexte, cea ce dovedeşte un
efort constant din partea elevilor, dar şi a profesorilor de a reveni asupra noţiunilor mai dificile
creând adevărate cunoştinţe ancoră ce le permite progresul şcolar;
Nivelul elevilor, mai ales în cazul claselor de seral sau al celor de la unele unităţi şcolare
particulare sau cu profil tehnic (Colegiul Tehnic ”Napoca”, Liceul ”Spiru Haret”, alte grupuri
şcolare şi colegii tehnice) este mai scăzut, astfel încât eficacitatea metodelor moderne nu
este maximă, fiind adoptat modelul tradiţional, necesar pentru atingerea unor standarde
minime.
În cazul majorității unităților de învățământ din județ activităţile extracurriculare sunt complexe
în favoarea dezvoltării personale a elevilor.Se asigură consilere și sprijin pentru copii și
părinți. În Inspecţia Generală de la Şcoala Gimnazială Hăşdate, în aria curriculară om şi
societate, profesorii au bună pregătire metodică şi de specialitate, reaţionează bine cu elevii,
însă se implică mai puţin în activităţile extracurriculare.
Formarea continuă a profesorilor a fost eficient sprijinită în multe unități de învățământ astfel
încât să se reușească implicarea unui număr cât mai mare de cadre didactice în participarea
la cursurile de formare și dezvoltare profesională oferite prin intermediul programelor
POSDRU.
Aspecte negative – care necestită îmbunătățire
− În câteva şcoli din mediul rural conţinuturile prezentate au fost dificile, ne accesibile (Şcoala
Gimnazială Jucu, Şcoala Gimnazială Beliş, Colegiul Tehnic „Napoca”) s-a constatat şi o
supraîncărcare a conținuturilor științifice, neadaptate nivelului de vârstă a elevilor (Școala
Gimnazială Măguri Răcătău, Școala Gimnazială Mărişel, Școala Gimnazială ”Ioan Alexandru”
Sânpaul)
− S-a constatat la unii profesori debutanţi că, deşi stăpânesc conţinutul ştiinţific, nu cunosc
principiile didactice ale metodicii moderne. (Şcoala Gimnazială Beliş)
− Au fost identificate situații în care nu sunt precizate competenţele vizate, urmărite sau nu
intotdeauna sunt atinse toate competenţele precizate (mai ales în situaţia in care lecţia este
centrată pe activitatea profesorului, elevul nu demonstrează atingerea competenţelor
proiectate de profesor) (Şipoş Elena Colegiul „Napoca”, Spătar Gavril Şcoala „G. Bariţiu”
Jucu
− Există însă şi sincope în aplicarea corectă şi integrală a metodelor active utilizate şi o slabă
evaluare a activităţilor de grup (Bedecean Florin ,Col. „Anghel Saligny”, Rotund Maria Şcoala
Hăşdate)
− În cazul unor profesori de la Şcoala „George Bariţiu” Jucu nu concordă conţinuturile din
planicarea calendaristică cu cea din planificarea unităţilor de învăţare;
− La unul dintre profesorii Colegiului Tehnic „Napoca” planificările par simple documente,
nicidecum imtrumente aplicabile pentru a eficientiza activitatea didactică;
− În Inspecţia specială de la Şcoala Beliş, la disciplina istorie- profesoara nu utilizează
programele şcolare actuale, s-a recomandat, totodată, refacerea planificărilor calendaristice;
s-a constatat că în unele situaţii testele aplicate la evaluarea iniţială erau identice cu modelele
oferite de MECTS, fapt care evidenţiază inexistenţa pregătirii eficiente, care ar fi trebuit să se
facă tocmai prin rezolvarea la clasă a acestor modele
− S-au constatat unele disfuncţii în întocmirea planificărilor şi a proiectărilor pe unităţi de
învăţare, o oarecare superficialitate în redactarea acestora, fără a se ţine cont de specificul
claselor, păstrându-se modelele din anii anteriori, fără adaptarea la noile modalităţi de
învăţare activă, fără precizarea modalităţilor de evaluare, fără menţionarea perioadelor exacte

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 82 / 180
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
de desfăşurare a unor activităţi specifice de exersare/ fixare/ evaluare. De ex. prof. Călin
Avram (Colegiul Tehnic”Napoca”, detaşat din loc. Maieru), prof. Ciocârlie Monica – Colegiul
Tehnic ”Raluca Ripan”, prof. din Şcoala Hăşdate-Finişel.
S-a constatat că în unele situaţii testele aplicate la evaluarea iniţială erau identice cu
modelele oferite de MECTS, fapt care evidenţiază inexistenţa pregătirii eficiente, care ar fi
trebuit să se facă tocmai prin rezolvarea la clasă a acestor modele.
Planificările şi proiecte pentru fiecare disciplină nu sunt adaptate la specificul scolii-clasei
Nu toate disciplinele fac propuneri de opţionale pentru CDS
Progresele pe care le realizeaza elevii nu sunt urmărite consecvent
Este nemulţumitoare aplicabilitatea şi transferabilitatea cunoştinţelor elevilor
Competenţele de bază de comunicare în unele cazuri sunt foarte slab dezvoltate, de
asemenea şi deprinderea de a forma şi exprima opinia personală, de a rezolva situaţiiproblemă,
de a adresa înrebări
desfăşurarea lecţiilor are un caracter mai puţin practic-aplicativ
activizarea elevilor: predomină activitatea personală a profesorului şi activitatea frontală
pregătirea profesională slabă a debutanţilor
lipsa manualelor mai ales la nivelul liceelor/grupurilor şcolare tehnice, din motive de
dezinteres (C.T. ,,Napoca”, C. T. ,,Emil Negruţiu”, Turda etc.) ;
fundamentarea şi proiectarea deficitară a CDS la toate nivelurile de învăţământ, cantonarea
lor datorită întocmirii deficitare a Planului-cadru din învăţământul tehnic;
strategiile didactice continuă să fie majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea preponderentă
a profesorului (Jucu, Geaca, Căţcău, Luna de Câmpia Turzii, etc).;
nu se utilizează auxiliare curriculare moderne – fişe de lucru, portofoliile elevilor, softuri
educaţionale – mai ales în mediul rural, izolat (Sânpaul, Ploscoş);
evaluările prin examenele de ieşire din sistem nu fac dovada unei pregătiri corespunzătoare,
mai ales la grupurile şcolare tehnice, unde se studiază biologie numai în clasele IX-X.
Activitatea la clasă nu este o activitate de învăţare ci de expunere – Colegiul Tehnic ”Edmond
Nicolau”.
Nu intotdeauna elevii demonstrează că au realizat progrese pe parcursul activităţii pentru că
momentul realizării feedback-ului este foarte scurt sau lipseşte.(Şcoala Jucu, Şcoala Beliş;
Colegiul „Napoca”)
problemă se constată în cazul claselor de seral şi al celor de la colegiile tehnice, clasele de la
ruta progresivă, unde absenteismul este ridicat, elevii prezenţi manifestă puţin interes, nivelul
lor de cuprindere este limitat, iar timpul pe care îl pot acorda studiului este, uneori, redus.
Unii profesori depun aici eforturi apreciabile pentru pregătirea acestora, concep fişe, scheme,
materiale didactice etc.
În unele cazuri, se constată o abordare mai relaxată sau superficială a unor informaţii de
specialitate, mai ales în ceea ce priveşte interpretarea textului literar, a marilor repere
canonice, care vizează formarea unor reprezentări culturale autonome şi stabile.
Se recomandă, acolo unde este cazul, o abordare mai elaborată a conţinuturilor, cu accent
mai semnificativ asupra acurateţii informaţiei şi asupra speculării acesteia, mai ales în cazul
unor texte fundamentale, care se constituie în repere axiologice şi estetice. S-a constatat la
unii profesori o abordare mai puţin elaborată a lecţiilor, unele mediocru pregătite, chiar lipsite
de viziune didactică, astfel încât demersul nu se finalizează eficient (unii prof. din Col. Th.
Raluca Ripan, prof. Avram din Col. Th. Napoca).
Astfel, obiectivele nu sunt atinse în acest caz, ba chiar nu sunt bine conturate nici din
perspectiva profesorului. Strategiile didactice sunt astfel, uneori, doar aparent moderne şi
centrate asupra elevilor, în fapt utilizarea acestora este greoaie şi lipsită de dinamism.
Sunt cazuri în care nu există momente clare în lecţie în care profesorul să evalueze progresul
realizat de elevi pe termen scurt (lectie).
Sarcinile de lucru nu sunt întotdeauna adecvate interesului şi nivelului de cunoştinţe al
elevilor; se lucrează diferenţiat dar se urmăresc aceleaşi obiective de învăţare, sau nu se
lucrează diferenţiat. Uneori există tendinţa profesorilor de a lucra exclusiv frontal, fără a
implica elevii (prof. prof. Călin Avram (Col. Th. Napoca, detaşat din loc. Maieru), prof.
Ciocârlie Monica – Col. Th. Raluca Ripan);

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 83 / 180
−
−
−
−
−
−
−
−
Uneori demersul didactic este haotic, lipsit de coerenţă (prof. prof. Călin Avram (L. T. Lucian
Blaga), sau prea simplist (prof. Ciocârlie Monica – Col. Th. Raluca Ripan, prof. Pascu
Virginia, Col. Th. Raluca Ripan).
Elevii se exprimă cu oarecare dificultate, unii au nesiguranţă datorită insuficienţei aprofundări
a cunoştinţelor de bază, exprimarea în scris este deficitară în comparaţie cu capacitatea de
comunicare în cazul mai multor elevi (situaţia e aproape universal valabilă în mediul rural şi în
colegiile tehnice).Ca model negativ remarcat în acest an a fost prof. Avram Iezechiel Călin,
Col. Th. Napoca
Alţi profesori, care necesită perfecţionare şi automotivare nu se pot considera însă modele
negative.
Strategii didactice învechite în unele unităţi de învăţământ din mediul rural (Jucu, Câţcău)
Rezultate slabe la evaluarea curentă în Grupurile Şcolare (Napoca, Saligny, Edmond Nicolau,
Aurel Vlaicu, Al. Borza, dr. I. Raţiu, Turda)
nevoia de formare pentru o mai bună performanţă în predare , lipsa programelor de formare
specifice predării limbii şi istoriei rromilor;
majoritatea profesorilor sunt necalificaţi în domeniul.
Alocarea unui număr redus de ore la unele discipline cum ar fi educaţia muzicală/artistică,
educaţia plastică/ vizuală/ artistică şi unele discipline de specialitate de la liceele de arte.
Cauze și condiții identificate
− Aptitudinile, interesele, elevilor nu sunt cunoscute sau nu sunt valorificate
− Lipsa preocuparii pentru dotarea si amenajarea laboratoarelor
− Lipsa de experienţă didactică – în cazul profesorilor debutanţi – sau insuficienta preocupare
pentru calitatea documentelor (de proiectare, portofolii, instrumente de evaluare etc.)
− Preocuparea aproape exclusivă privind buna desfăşurare a activităţilor didactice sau
gestionarea deficitară a timpului determină unele cadre didactice să neglijeze evaluarea şi
notarea elevilor.
− Întocmirea unor fişe de lucru diferenţiate - cu sarcini de lucru de complexitate diferită -
presupune timp şi un efort suplimentar substanţial din partea cadrelor didactice.
− Absenţa unui curriculum adaptat pentru elevi de nivel mediu, din grupuri şcolare şi colegii
tehnice.
− Insuficienta preocupare a cadrelor didactice pentru realizarea unei evaluări constante,
obiective, cu criterii clar stabilite.
− Formalism în conceperea lecţiilor.
− Profesori cu catedre mozaic;
− Implicarea insuficientă a elevilor în procesul educaţional şi în propria dezvoltare
− lipsa aprofundării studiilor în domeniul limbii şi istoriei rromilor la nivel universitar şi
postuniversitar;
− lipsa unui atestat de limbă care să-l promoveze ca dascăl şi cu care să se poată înscrie la
concurs de ocupare pe un post specific disciplinei la fel ca ceilalţi dascăli.(rromani)
− Lipsa în cazul unor şcoli a interesului elevilor pentru învăţare, datorită unor metode de
predare învăţare perimate, monotone, ineficiente.
− Lipsa mijloacelor de învăţământ moderne, a laboratoarelor sau cabinetelor de religie, sau
evitarea utilizării dotărilor din şcoală de către profesori, care nu sunt interesaţi în învăţarea
utilizării acestor oportunităţi.
C. Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării
Nivel Preprimar:
−
−
−
Analize comparative a progresului şcolar realizat de elevi pe parcursul anului şcolar
Fişele de evaluare, personale, ale fiecărui copil sunt completate consecvent, şi asumate de
părinţi prin semnătură.
Fişele marchează nivelul de atingere al comportamentelor specifice nivelului de vârstă, atât la
început de an şcolar cât şi la final.

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 84 / 180
−
−
−
−
−
Caietul cu fişe de observaţii ale copilului relevă de asemenea progresul şcolar al fiecărui
copil.
Proiectarea curriculară este adaptată în funcţie de rezultatele evaluărilor formative, ale
evaluărilor realizate la sfârşitul proiectelor tematice.
Utilizează frecvent lauda şi încurajarea pentru a consolida comportamentele dorite
Utilizează instrumente de evaluare care reflectă nivelul cunoştinţelor şi înregistrează
progresele realizate de copii
Comunică eficient cu părinţii şi alţi specialişti din grădiniţă pentru o mai bună cunoaştere a
copiilor
Nivel Primar:
− La nivelul claselor primare cu predare în limba germană și maghiară au fost prevăzute în
documentele de proiectare/ planificare activități de evaluare inițială pentru stabilirea valorilor
existente, ”aduse” de elevi. Ca urmare a activităților de evaluare inițială realizate la începutul
anului școlar 2011-2012 s-au constatat analize ale evaluărilor, respectiv ale rezultatelor
obținute de elevi (C.N.”George Coșbuc” Cluj-Napoca, L. Teologic Unitarian ”Janos
Zsigmond”, L. T. ”Apaczai Csere Janos” Cluj-Napoca, Școala Nr. 2 Gherla). Valorile adăugate
au fost evidențiate prin compararea rezultatelor evaluărilor inițiale cu cele ale evaluărilor
sumative realizate la sfârșitul unităților de învățare / la sfârșit de semestru sau de an școlar.
Nivel Gimnazial și Liceal:
− În mare măsură, din compararea notelor obţinute pe parcursul anului şcolar, a celor de la
tezele din semestrul al doilea sau a notelor obţinute la examenul de Bacalaureat se observă
constanţă şi creştere a nivelului de cunoştinţe şi de competenţe ale elevilor. Scăderea
nivelului se constată mai ales în grupurile şcolare, motivată, pe de o parte, de absenteism, pe
de altă parte de dezinteresul elevilor din aceste şcoli pentru disciplinele din aria Om şi
societate, sau de gradul de dificultate mai ridicat al cerinţelor curriculare, în raport cu
potenţialul elevilor şi cu nivelul iniţial de achiziţii al acestora. (Istorie și socio-umane)
− Rezultatele evaluărilor curente sunt apropiate de cele ale evaluării finale. (arte)
− În general, din observarea notelor obţinute pe parcursul anului şcolar şi a celor de la tezele
din semestrul al doilea se observă constanţă şi creştere a nivelului de cunoştinţe şi de
competenţe ale elevilor. Scăderea nivelului se constată mai ales în grupurile şcolare,
motivată, pe de o parte, de absenteism, pe de altă parte de gradul de dificultate tot mai ridicat
al cerinţelor curriculare, în raport cu potenţialul elevilor şi cu nivelul iniţial de achiziţii al
acestora. Astfel, în aceste cazuri, se constată un fenomen de adâncire a prăpastiei. (limba și
literature română)
− raportul intre testele iniţiale/medii evidenţiază un progres evident mai ales la clasele a IX a
(Liceul Teoretic ”Avram Iancu”, Liceul Teoretic ”Onisifor Ghibu”)
− Performanța elevilor nu este monitorizata profesorii utilizeaza arareori instrumente adecvate
și astfel ei dețin puţine date despre talentele și aptitudinile elevilor
− aprecierea răspunsurilor orale neglijată
− rezultatele evaluării nu sunt folosite în proiectarea activității didactice- (ex. Colegiul Tehnic
”Edmond Nicolau”, Colegiul Economic ”Iulian Pop” Cluj-Napoca
− Educația nu este centrată pe individ, nu este urmărită evoluția elevilor
− La limba şi literatura maghiară, mai ales la ciclul gimnazial dar şi la nivel liceal, s-a trecut la
evaluare centrată pe competenţe şi evaluarea cunoştinţelor, informaţiilor dobândite se face
prin teste, lucrări, etc. care necesită aplicarea, transferarea acestora.
− La limba şi literatura maghiară testele iniţiale au fost concepute conform modelelor oferite de
MECTS şi în urma dezbaterilor de la Consfătuirile judeţene cu metodiştii şi ulterior cu colegii
pe zonă. Testele au fost concepute în cadrul comisiilor metodice cuprinzând cele doua părţi,
cu timpul de lucru de 45 minute.
− La licee şi grupuri şcolare, în cadrul şedinţei profesorilor care predau la nivel liceal s-a hotărât
utilizarea unei anumite categorii de teste pentru clasele din filiera teoretică şi a altei categorii
pentru clasele din filiera tehnologică.
− In urma corectării lucrărilor, fiecare profesor a clasat notele, a calculat media pe clasă,
stabilind punctele tari, punctele slabe si modalităţile de remediere. În cadrul comisiilor

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 85 / 180
−
−
−
−
−
−
−
metodice a avut loc analiza rezultatelor şi a problemelor specifice şi s-a discutat modalităţile
de realizare a planurilor de învăţare individualizate în vederea particularizării acestora.
Fiecare profesor de limba şi literatura maghiară a întocmit un plan operaţional în urma
problemelor identificate, care are ca obiective remedierea neajunsurilor şi care include
planurrile de învăţare individualizate. Această etapă a activităţii de evaluare iniţială a fost
monitorizată de către inspectorul de specialitate prin efectuarea unor inspecţii la comisiile
metodice şi la clasă.
Evaluarea cu scop de orientare şi optimizare a învăţării a devenit o prioritate, un element
obligatoriu pentru fiecare şcoală, pentru fiecare cadru didactic odată cu aplicarea foii de
parcurs pentru anul şcolar 2011 – 2012. Aplicarea testelor iniţiale la fiecare disciplină, analiza
atentă a rezultatelor obţinute, proiectarea activităţii didactice în raport cu rezultatele acestor
analize, parcurgerea atentă a celor proiectate în planificări optimizează fără doar şi poate
învăţarea.
Din păcate în unele cazuri, chiar dacă s-a realizat evaluarea iniţială, chiar dacă s-a analizat
atent rezultatul obţinut nu s-au luat măsurile necesare recuperării sau acestea n-au evut
efectul scontat.
Unde s-a renunţat de către şcoală/profesori la evaluarea finală, analizarea rezultatelor a fost
viciată. Desigur la clasele terminale există posibilitatea de comparare a rezultatelor obţinute
în activitatea la clasă cu cele de la examenele naţionale. Aceste asemănări scot la iveală
unele carenţe ale activităţii de predare învăţare, dar mai ales evaluare la limba română, limba
maternă şi matematică la toate unităţile de care răspund. Notele la Evaluarea Naţională peste
tot sunt sub nivelul notelor obţinute de-a lungul anului şcolar 2011 – 2012.
Profesorii se preocupă de formare elevilor în procesul instructiv-educativ; urmăresc prin
aplicarea testelor iniţiale, sumative şi finale progresul realizat de elevi; se regăsesc matricele
de specificaţie, se notează ritmic şi se predă ritmic;
Portofoliile profesorilor cuprind comparaţii între testele iniţiale şi finale, chiar de unii colegi
interpretate cu încercare de proces reglator;
Rezultatele examenelor naţionale (bacalaureatul) scot în evidenţă evaluarea corectă la
disciplina biologie.
II.2. Asigurarea accesului tuturor elevilor la servicii educaţionale de calitate
II.2. Asigurarea calităţii serviciilor educaţionale specifice acordate copiilor/elevilor, cadrelor
didactice, părinţilor pentru a permite tuturor accesul la o educaţie de calitate, precum şi
asistenţa necesară în acest sens
STRUCTURĂ REȚEA DE SPRIJIN:
− Resurse umane
− Director
− Secretară
− Administrator financiar
− Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (CJAPP): coordonator şi 3 consilieri şcolari
− Cabinete de asistenţă psihopedagogică: 89
− Cabinete logopedice interşcolare: 30
− Serviciul de evaluare şi orientare şcolară şi profesională (SEOSP)
− Comisia de orientare şcolară şi profesională (COSP)
Localitate
Cabinetele de asistenţă
psihopedagogică
Cabinetele logopedice
interşcolare
Cluj-Napoca 56 20
Turda 10 3
Câmpia Turzii 4 2
Dej 7 1
Gherla 4 2
Huedin 3 1

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 86 / 180
Gilău 1 1
Apahida 1 -
Iclod 1 -
Mihai Viteazu 1 -
SERVICII DE CONSILIERE/CONSULTANTA
ELEVI:
Preşcolari Cls. primare Gimnaziu Liceu TOTAL
Consiliere
individuală
1639 1244 2409 2426 7718
Consiliere de
grup
2755 4329 10.106 11.052 28.242
Examinări 3154
2426
Consiliere
individuală elevi
2409
1639
1244
Preşcolar
Primare
Gimnaziu
Liceu
Consiliere de grup
elevi
11052
10106
2755
4329
Preşcolar
Primare
Gimnaziu
Liceu
CADRE DIDACTICE:
Preşcolar Cls. primare Gimnaziu Liceu TOTAL
Consiliere
individuală
735 520 724 636 2615
Consiliere de
grup
448 409 694 794 2345
Consiliere individuală
cadre didactice
636
724
735
520
Preşcolar
Primare
Gimnaziu
Liceu
Consiliere de grup
cadre didactice
794
694
448
409
Preşcolar
Primare
Gimnaziu
Liceu

Septembrie 2012 ISJ CLUJ RAPORT ANUAL 2011-­‐2012
Pag. 87 / 180
PĂRINŢI:
Consiliere
individuală
Consiliere de
grup
Preşcolar
Clasele
primare
Gimnaziu Liceu TOTAL
869 559 759 468 2655
1493 1837 1660 823 5813
PROBLEMATICA CEA MAI FRECVENTĂ:
Consiliere individuală
părinţi
468
759
869
559
Preşcolar
Primare
Gimnaziu
Liceu
823
Consiliere de grup
părinţi
1660
1837
1493
Preşcolar
Primare
Gimnaziu
Liceu

ELEVI (în ordine descrescătoare a frecvenţei):
− Probleme emoţionale
− Probleme/tulburări comportamentale
− Relaţionare, comunicare
− Absenteism
− Dificultăţi de învăţare
− Autocunoaştere, dezvoltare personală
− Probleme de adaptare şcolară
− Tulburări de atenţie, ADHD
− Probleme familiale
− Orientare şcolară şi profesională
− Agresivitate, violenţă
CADRE DIDACTICE (în ordine descrescătoare a frecvenţei):
− Probleme comportamentale ale elevilor
− Sugestii metodologice
− Comunicare, relaţionare cu elevii
− Metode de disciplinare pozitivă
− Absenteism
− Metode de motivare pentru şcoală
− Managementul clasei
− Dificultăţi emoţionale ale elevilor
− Relaţionare cu familia
PĂRINŢI (în ordine descrescătoare a frecvenţei):
− Comunicare, relaţionare cu copilul
− Probleme de comportament ale copiilor
− Modalităţi de disciplinare, strategii educative
− Probleme emoţionale ale copilului
− Dificultăţi de învăţare, rezultate la învăţătură
− Absenteism
− Integrare, adaptare şcolară
− Modalităţi de motivare pentru învăţare
STUDII
PROGRAME EDUCAŢIONALE
Beneficiar Program Descriere
Grădiniţe din jud. Programul ”Pregătirea Prevenţia apariţiei problemelor de adaptare
Cluj
pentru şcoală”
generate de trecerea de la învăţământul
Şcoli din jud. Cluj
Programul pentru clasele a
IV-a „Trec la gimnaziu”
preşcolar la cel primar
Reducerea impactului pe care tranziţia de la
învăţământul primar la cel gimnazial îl poate
avea asupra copilului şi familiei
Şcoli din jud. Cluj Programul “Alege şcoala” Orientare şcolară şi profesională pentru clasele
a VII-a şi a VIII-a
Şcoli din jud. Cluj Programul “Alege cariera” Orientare şcolară şi profesională pentru clasele
a XI-a şi a XII-a
Grădiniţe din jud.
Cluj
Şcoli din jud. Cluj
Proiectul ”Planeta piticilor
2011-2012”
Revizuirea programului
„Reducerea violenţei în
mediul şcolar”
Dezvoltare socio-emoţională, problematică
specifică preşcolarilor
Prevenirea şi reducerea comportamentelor
agresive în rândul elevilor
Beneficiar / Descriere
Alte informaţii / perioadă
organizator
ISJ Cluj Absenteismul Centralizare, prelucrare, interpretare date furnizate
de şcoli (sem. I şi II)
ISJ Cluj
Studiu privind orientarea
şcolară a elevilor de clasa
4408 elevi (Cluj-Napoca, Turda, Câmpia Turzii, Dej,
Gherla, Huedin şi mediul rural), reprezentând 89%

a VIII-a
din totalul elevilor de clasa a VIII-a din judeţul Cluj
(semestrul I)
ISJ Cluj Studiu „Lapte şi corn” (semestrul I)
ISJ Cluj
CJAPP,
cabinete de
asistenţă
psihoped.
Studiu „Uniformele
şcolare”
”Pregătirea pentru şcoală”
– evaluarea programului
INTEGRAREA COPIILOR/ELEVILOR CU CES
(semestrul I)
Chestionare educatoare, părinţi
(semestrul II)
ISJ Cluj ”Şcoala Altfel” – evaluare Chestionare părinţi, cadre didactice, elevi (semestrul
II)
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
Asistenţă psihopedagogică acordată copiilor cu cerinţe educative speciale integraţi în
învăţământul de masă, părinţilor acestora şi cadrelor didactice care lucrează cu aceşti elevi
de către profesorii consilieri din cabinetele şcolare de asistenţă psihopedagogică (activitatea
se desfăşoară pe tot parcursul anului şcolar, în funcţie de solicitări şi necesităţi)
Activităţi de grup realizate în şcoală sau grădiniţă pe problematica CES, împotriva
discriminării:
Programul Naţional “O grădiniţă incluzivă”
Concurs naţional „Împotriva discriminării” – postere, afişe, poze
Programe individualizate de intervenţie (autism, ADHD, comportament opozant)
Proiect educativ „Învăţ să învăţ”
Proiect educativ „Cuvinte potrivite”
Despre acceptare şi toleranţă etc.
Realizarea de studii, cercetări, cu scopul identificării nevoilor specifice de consiliere/asistenţă
psihopedagogică
Studiu “Modificari cognitive şi comportamentale la copii” - grupul ţintă din proiectul de
dezvoltare socio-emoţională „Dezvoltarea emoţională şi socială armonioasă a copiilor
preşcolari care provin din medii dezavantajate în scopul prevenirii fenomenului de părăsire
timpurie a şcolii”, colaborare cu Fac. de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, UBB
Participarea la cursuri de perfecţionare, conferinţe, pe teme legate de incluziune, prevenirea
discriminării
Curs “Şcoala românească – mediu incluziv” – curs în proiect POSDRU
Simpozion Internaţional Iaşi, articol „Toleranţa – între ideologie şi practică în parteneriatul
şcoală-familie-comunitate!”
Simpozionul Judeţean „Prevenirea deficienţelor în dezvoltarea socio-emoţională a
preşcolarilor” Dej
Colaborări cu alte instituţii în proiecte/activităţi educaţionale cu scopul prevenirii discriminării
Asistenţă şi sprijin educaţional pentru copiii cu risc de abandon şcolar, colaborare cu Fundaţia
„Clujul are suflet”
Salvaţi copiii! – activităţi de informare şi consiliere, colaborare cu UNICEF – Salvaţi copiii!
Proiect „Toţi diferiţi, toţi împreună”, colaborare cu şcoli din Teleorman
TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ ŞI COMUNICARE
copii care
mai au
nevoie de
terapie
49%
Procentul copiilor corectaţți prin
terapii logopedice
TOTAL COPII COPII COPII
INVESTIGAŢI DEPISTAŢI TRATAŢI
27415 3575 1809
copii
corectaţți
51%
Copii depistaţți cu probleme logopedice
din totalul elevilor invesCgaţți
copii
depistaţți
cu
probleme
logopedice
13%
copii fără
probleme
logopedice
87%

COMISIA şi SERVICIUL DE EVALUARE DE ORIENTARE ŞCOLARĂ ŞI PROFESIONALĂ
Perioada de activitate raportată: martie-iunie 2012
Număr de dosare înregistrate şi analizate: 258
Număr de certificate eliberate: 192
II.2.2. Implementarea unui sistem de management educaţional care să faciliteze accesul egal la
educaţie
II.2.2.1. Rezultatele obţinute la Competiţia Naţională pentru obţinerea certificatului de
„ŞCOALA EUROPEANĂ”
Competiţia pentru obţinerea certificatului “SCOALĂ EUROPEANĂ”, lansată în 2004, de către
Ministerul Educaţiei, Cercetării si Tineretului, ca semn al recunoaşterii contribuţiei şcolilor româneşti la
sprijinirea eforturilor României de integrare în Uniunea Europeană, este deschisă tuturor unităţilor de
învăţământ preuniversitar ca o formă de certificare a managementului şcolar european.
Odată obţinut, certificatul “SCOALĂ EUROPEANĂ” este valabil pentru o perioadă de trei ani,
după care şcoala trebuie să candideze din nou pentru a-si reconfirma titlul obţinut.
Criteriile de evaluare sunt următoarele:
− Coerenţa activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor de finantare ale UE pentru
educatie si formare cu politica generală a instituţiei şcolare
− Integrarea activităţilor derulate în cadrul proiectelor/programelor de finantare ale UE pentru
educatie si formare în programul curent al şcolii
− Varietatea grupurilor de vârstă ( a elevilor) implicate în activităţi. Asigurarea egalităţii de
şanse
− Varietatea disciplinelor de studiu (ariilor curriculare) implicate/ activităţilor educative şcolare şi
extraşcolare
− Continuitate şi constanţă în derularea de activităţi/proiecte/programele de finantare ale Uniunii
Europene
− Strategie şi modalităţi de implementare şi evaluare
− Strategie şi modalităţi de valorizare (diseminare şi exploatare a rezultatelor/produselor)
−
−
Dezvoltarea dimensiunii europene a educaţiei prin activităţile de cooperare europeană
Calitatea portofoliului de candidatură
Şcoli care deţin certificatul de Şcoală Europeană
În acest an, încă 3 şcoli clujene s-au înscris în competiţie, în urma evaluării naţionale o școală
dintre acestea s-au plasat între primele 64 cele mai relevante şcoli pentru acest tip de evaluare
instituţională, din totalul de 132 înscrise în acest an. Gala decernării titlurilor de Școală Europeană
2012, a fost găzduită de Palatul Parlamentului din București iar festivitatea a fost organizată de
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului sub înaltul patronaj al Parlamentului României.
Şcolile clujene certificate în ultimii 3 ani (perioada de valabilitate a acestui certificat) sunt următoarele:
ediția 2012
1. Școala ,,Ioan Bob,, Cluj-Napoca
ediția 2011
1. Colegiul National Pedagogic ”Gheorghe Lazar” Cluj-Napoca,
2. Colegiul Tehnic de Transporturi ”Transilvania” Cluj-Napoca,
3. Colegiul Tehnic ”Ana Aslan” Cluj-Napoca,
4. Liceul pentru Deficienți De Auz, Cluj-Napoca,
5. Scoala ”Avram Iancu” Turda,
6. Colegiul Tehnic ”Edmond Nicolau” Cluj-Napoca,
7. Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca,
8. Scoala ”Constantin Brancusi”, Cluj-Napoca,
9. Scoala de Agenti de Politie ”Septimiu Mureșan” Cluj-Napoca,
10. Scoala Speciala - Centru de Resurse si Documentare privind Educatia Incluziva/Integrata,
Cluj-Napoca
ediţia 2010
1. Grupul Şcolar de Protecţia Mediului Cluj-Napoca
2. Liceul pentru Deficienţi de Vedere Cluj-Napoca
3. Colegiul Tehnic “Anghel Saligny” Cluj-Napoca
4. Liceul Teoretic “Pavel Dan” Câmpia Turzii

5. Centrul Şcolar pentru Educaţie Incluzivă Cluj-Napoca
adică 16 unităţi de învăţământ clujene dețin în prezent acest certificat.
Numărul de şcoli europene la nivel judeţean este un indicator de rezultat deosebit de relevant
pentru asigurarea unui management școlar orientat pe valori şi practici pedagogice recunoscute în
Uniunea Europeană.
Competiţia „Şcoală Europeană” reprezintă singura competiţie naţională care auditează,
validează şi certifică managementul instituţional în educaţie, stabilind o listă de top a celor mai
relevante instituţii de învăţământ pentru educaţia în Uniunea Europeană.
II.2.2.2. Rezultatele obţinute la concursul naţional de produse finale ale proiectelor finanţate
prin programele Uniunii Europene, “MADE FOR EUROPE”
Înscris în calendarul concursurilor şi olimpiadelor şcolare şi aflat la a doua ediţie, Concursul
naţional „Made for Europe” vizează valorizarea si promovarea experienţelor pozitive în derularea
proiectelor finanţate prin programele Uniunii Europene, stimulând creativitatea, inovaţia, spiritul de
competiţie.
Criteriile de evaluare au fost:
1. Relevanţa educaţională a produsului proiectului pentru unitatea de învăţământ
2. Transferabilitatea produsului
3. Caracterul practic (utilitatea produsului educaţional)
4. Caracterul valorizator al produsului final
Competiţia este organizată pe 4 secţiuni: 1. Programul Comenius, 2. Programul Leonardo da
Vinci, 3.eTwinning, 4. Alte programe şi are o etapă judeţeană şi o etapă naţională.
II.2.2.3. - Finanţare de locuri distincte pentru copiii romi la admiterea lor în clasa a IX-a la
licee
În etapa 6 – 8 iulie 2012, prevăzută în Metodologia de admitere în învățământul liceal în anul
școlar 2012 – 2013, în ședința public desfășurată la Liceul Teoretic ”Nicolae Bălcescu” Cluj-Napoca,
67 elevi rromi din județul Cluj au fost repartizați în prima etapă a admiterii în clasa a IX-a liceu după
cum urmează: 65 elevi pe locurile din învățământul de zi, iar 2 pe locurile pentru învățământul cu
frecvență redusă.
Majoritatea elevilor rromi au optat pentru următoarele filiere, profile și specializări:
− liceu teoretic, profil uman, specializarea științe sociale
−
−
liceu tehnologic, profil servicii, calificările: economic, comerț și turism și alimentație;
liceu tehnologic, profil ethnic, calificările: tehnician în transporturi, tehnician pentru întreținere
și reparații, tehnician electronist, tehnician în industria alimentară, tehnician în construcții.
II.2.2.4. Integrarea şi cuprinderea în sistemul de educaţie a tuturor copiilor aparţinând persoanelor
care au dobândit rezidenţă în România şi remigranţi
Echivalarea studiilor în străinătate ale elevilor români şi străini.
Pe parcursul anului şcolar 2011/2012, 162 de elevi-cetăţeni români au solicitat echivalarea
studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul
Cluj pentru continuarea studiilor, astfel: 60 au fost cuprinşi în învăţământul primar, 61 au fost cuprinşi
în învăţământul gimnazial şi 41 au fost cuprinşi în învăţământul liceal.
Echivalarea s tudiilor efectuate în s trăinătate
70
Numărul elevilor,
cetăţeni români, care au
solicitat echivalarea
studiilor efectuate în
străinătate şi înscrierea
într-o unitate de
învăţământ
preuniversitar de pe
raza judeţului Cluj,
pentru continuarea
studiilor
60
50
40
30
20
10
0
învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal
Nivelul de învăţăm ânt
Anul şcolar 2011/2012
Situaţia numerică a elevilor cetăţeni români care, pe parcursul anului şcolar 2011/2012, au
solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate:

Ţara în care au
studiat
Anglia 3
Austria 1
Belgia 2
Canada 1
Franţa 4
Germania 4
Grecia 6
Irlanda 6
Italia 36
Kuweit 1
Portugalia 1
Republica Moldova 3
Rusia 1
SUA 3
Siria 2
Spania 79
Ungaria 6
Numărul elevilor, cetăţeni români, care au solicitat echivalarea
studiilor efectuate în străinătate
Numărul de elevi, care au
studiat în străinătate,
înscrişi în unităţile de
învăţământ preuniversitar de
pe raza judeţului Cluj
Situaţia numerică a elevilor români care, pe parcursul anului şcolar 2011/2012, au solicitat
echivalarea studiilor efectuate în străinătate
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Anglia Belgia Franţa Grecia Italia Portugalia Rusia Siria Ungaria
Ţara în care au studiat elevii
Anul şcolar 2011/2012
Pe parcursul anului şcolar 2011/2012, 5 de elevi-cetăţeni străini au solicitat echivalarea
studiilor efectuate în străinătate şi înscrierea într-o unitate de învăţământ preuniversitar din judeţul
Cluj, pentru continuarea studiilor: 1 a fost cuprins în învăţământul primar, 1 a fost cuprins în
învăţământul gimnazial şi 3 au fost cuprinşi în învăţământul liceal.
Echivalarea s tudiilor efectuate în s trăinătate
3
Numărul elevilor,
cetăţeni străini, care au
solicitat echivalarea
studiilor efectuate în
străinătate şi înscrierea
într-o unitate de
învăţământ
preuniversitar de pe
raza judeţului Cluj,
pentru continuarea
studiilor
2,5
2
1,5
1
0,5
0
învăţământul primar învăţământul gimnazial învăţământul liceal
Nivelul de învăţăm ânt
Anul şcolar 2011/2012

Situaţia numerică a elevilor cetăţeni străini care, pe parcursul anului şcolar 2011/2012, au
solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate:
Ţara în care
au studiat
Numărul elevilor, cetăţeni străini, care au solicitat echivalarea studiilor
efectuate în străinătate
Austria 1
Belgia 2
Germania 1
Iordania 1
Situaţia numerică a elevilor cetăţeni străini care, pe parcursul anului şcolar 2011/2012, au
solicitat echivalarea studiilor efectuate în străinătate
Numărul de elevi, cetăţeni
străini, care au studiat în
străinătate, înscrişi în
unităţile de învăţământ
preuniversitar de pe raza
judeţului Cluj
2
1,8
1,6
1,4
1,2
1
0,8
0,6
0,4
0,2
0
Austria Belgia Germania Iordania
Ţara în care au studiat elevii
Anul şcolar 2011/2012
II.2.2.5. Programul doi ani într-un singur an (aprobat prin OMECTS nr. 5.489 din 29
septembrie 2011)
Ilustrativ pentru aplicarea acestui program, de care ar putea fi încurajați să beneficieze mai
mulți elevi, este cazul elevului C. P. din clasa a IV-a, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga” Cluj-Napoca, pe
care îl prezentăm ca exemplu de bună practică.
La începutul anului şcolar 2010-2011, elevul C. P. a finalizat clasa I. În anul şcolar 2011-
2012, trebuia, în mod obişnuit, înscris în clasa a II-a. Datorită faptului că la sfârşitul clasei I a obţinut
rezultate excelente şi avea preocupări care depăşeau semnificativ nivelul colegilor lui de generaţie,
părinţii au cerut consilierea unor specialişti în domeniu din cadrul ISJ Cluj care, în urma unei
examinări a copilului au prezentat părinţilor acestuia posibilitatea efectuării a doi ani de studiu întrunul
singur, prin parcurgerea concomitentă a ambelor curricule şcolare, respectiv atât a clasei a doua,
cât şi a clasei a treia. Cu toate că au fost reticenţi pentru început, părinţii au acceptat o testare a
copilului, efectuată de această dată de către o comisie de învăţători cu experienţă din cadrul unității
de învățământ. Testele au avut la bază cunoştinţe şi deprinderi aferente curriculei de clasa a doua.
Rezultatele testării au surprins şi noua comisie, care în unanimitatea componenţei ei a apreciat
potenţialul deosebit de ridicat al copilului, confirmând astfel ipoteza emisă de ISJ Cluj, recomandând
părinţilor s-o urmeze.
Luând cunoştinţă de rezultatele testării şi recomandările comisiei, părinţii au primit
provocarea şi au solicitat conducerii liceului să aprobe efectuarea în paralel a clasei a doua şi a clasei
a treia. Practic, elevul avea să parcurgă în paralel atât curricula aferentă clasei a doua, cât şi cea a
clasei a treia.
Învăţătoarea clasei a III-a, explică în raportul întocmit privind evoluţia elevului că, faptic, el a
fost prezent în proporţie de peste 90% la cursurile clasei a treia, dovedind un interes crescut pentru
asimilarea de cunoştinţe noi, stimulându-i astfel pofta de cunoaştere, iar la nivelul clasei a doua a
parcurs toate etapele de testare în vederea absolvirii cursurilor, nefiind necesară prezenţa efectivă la
ore. Cu toate că nu a frecventat cursurile clasei a II-a, rezultatele testelor au fost notate integral cu
calificativul FB, dovedind astfel că nivelul de cunoştinţe al elevului a fost superior. Şi la nivelul clasei a
III-a, rezultatele testelor au confirmat nivelul bun de pregătire al elevului.
În anul şcolar trecut, atât C.P. cât şi părinţii lui, dar şi învăţătoarea clasei, formând o echipă
eficientă, au fost nevoiţi să depăşească o serie bariere, necunoscute până în acel moment, de la
schimbarea colectivului şi integrarea într-un nou colectiv, până la reticenţa şi neîncrederea unora,
izvorâtă, în primul rând, din neînţelegerea acestui fenomen (respectiv posibilitatea absolvirii a doi ani
într-un an).

Din raportul detaliat întocmit de învăţătoarea, a reieșit că ultimul an şcolar încheiat a
reprezentat un real progres în formarea personalităţii elevului C.P.
A fi inteligent nu e suficient, dar e un avantaj care, descoperit timpuriu, potenţat şi exploatat în
limite normale, poate să transforme viaţa unui copil supradotat într-o capodoperă.
II.2.3. Continuarea acţiunilor de protecţie socială
II.2.3.1- Acordarea unui sprijin financiar elevilor din familii cu venituri reduse
(Programul ”Bani de liceu”)
În anul scolar 2011-2012 au beneficiat de burse “BANI DE LICEU” un numar de 1494 elevi si
au fost alocate fonduri in valoare de 1808352 lei.
II.2.3.2. Acordarea unei mese /gustări zilnice gratuite elevilor din ciclul primar şi gimnazial
(Legea Nr.16/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului Nr. 96/2002 privind
acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV) şi, ulterior, celor
din învăţământul preşcolar
În cadrul Programului Lapte şi Corn, au beneficiat lunar, pe tot parcursul anului şcolar peste
55.000 elevi din ciclul primar şi gimnazial, dar şi copiii de la grădiniţele cu program normal, atât din
învăţământul de stat cât şi cel particular acreditat.
Referitor la Programul "Fructe în şcoli", reglementat prin OUG nr.24/2010, privind
implementarea programului de încurajare a consumului de fructe în şcoli, HG nr.889/2011 privind
stabilirea fructelor distribuite, a perioadei şi frecvenţei distribuţiei, a limitei valorii zilnice/elev şi a
măsurilor adiacente distribuţiei de fructe, a bugetului aferent acestora, precum şi a modalităţii de
implementare efectivă şi de gestionare la nivelul administraţiei publice, în cadrul programului de
încurajare a consumului de fructe proaspete în scoli în anul şcolar 2011-2012, au beneficiat pe o
durată de 94 de zile, elevi din ciclul primar şi gimnazial, atât din învăţământul de stat cât şi cel
particular acreditat.
II.2.3.3. Asigurarea pentru familiile cu venituri reduse a necesarului de rechizite pentru copii,
la începutul anului şcolar
Rechizitele an 2011 – au fost acordate în baza Ordinului nr.4119/04.05.2011, emis de
Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului cu privire la achiziţionarea de rechizite şcolare
ce vor fi acordate elevilor din învăţământul de stat, primar şi gimnazial, cursuri de zi, care sunt în
întreţinerea familiilor al căror venit mediu net lunar pe membru de familie, realizat în luna iulie a
fiecărui an, este de maximum 50% din salariul de bază minim brut pe ţară, în judeţul Cluj au
beneficiat 10.470 elevi astfel:
Pachet rechizite clasa I
Pachet rechizite clasele II – IV
Pachet rechizite clasele V – VII
Pachet rechizite clasa a VIII – a
- 1.667 buc,
- 3.980 buc,
- 3.597 buc,
- 1.226 buc.
Valoare achiziţie: 269.149,44 lei.
II.2.3.4. Asigurarea transportului şcolar pentru copiii care locuiesc în zone izolate
În anul scolar 2011-2012 numarul elevilor navetisti a crescut simtitor, iar fondurile alocate de
MECTS au fost din ce in ce mai putine. Creditele repartizate unitatilor de invatamant au fost in suma
totala de 1649851 lei, dar insuficiente in raport cu necesarul solicitat de unitatile scolare.
II.2.3.5 - Asigurarea ajutorului financiar de 200 Euro în vederea stimulării achiziţionării de
calculatoare
Beneficiari ai cupoanelor “EURO 200”, conform Legii 269/2004, in vederea achizitionarii de
calculatoare, in anul scolar 2011-2012, au fost 106 elevi la nivel de judet. Fondurile se vor aloca in
cursul lunii OCTOMBRIE - NOIEMBRIE 2012 si sunt aproximativ 102460 lei in raport cu valarea
euro din ziua in care se face plata.
II.2.4. Realizarea evaluării instituţionale în vederea autorizării a unităţilor de învăţământ
preuniversitar de stat şi unităţi de învăţământ preuniversitar particular precum şi a acreditării
unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat şi unităţi de învăţământ preuniversitar particular

Toate cele 218 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat din jud. Cluj întocmesc Rapoarte
anuale de evaluare internă a calităţii educaţiei, (RAEI). Documentele sunt realizate de către Comisiile
de evaluare şi asigurare a calităţii educaţiei din fiecare unitate de învăţământ preuniversitar.
În cadrul proiectului POSDRU/85/1.1/S/55330, cu titlul „Dezvoltarea culturii calităţii şi
furnizarea unei educaţii de calitate în sistemul de învăţământ preuniversitar din România prin
implementarea standardelor de referinţă.”, beneficiar fiind ARACIP, au fost realizate următoarele
activităţi cu impact la nivelul unităţilor de învăţământ din jud. Cluj:
− au fost selectate 34 de unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi particulare, din jud. Cluj,
pentru a pilota Metodologia de evaluare externă a calităţii educaţiei în învăţământul
preuniversitar. Pilotarea metodologiei a fost realizată de către evaluatorii ARACIP în cursul
anului şcolar 2011-2012 şi toate cele 34 de unităţi de învăţământ au obţinut calificative de
bine, foarte bine şi excelent înscrise în Atestatele privind nivelul calităţii educaţiei furnizate, în
urma evaluării externe periodice.
− au fost distribuite tuturor unităţilor de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică din
jud.Cluj, numerele 3 şi 4 ale revistei ARACIP „Note pentru calitate” – jurnal al educaţiei din
România, precum şi broşura „Şcoala Românească 2011 – 2012 foaie de parcurs”.
− Pe parcursul anului şcolar 2011-2012 s-au desfăşurat vizite de evaluare externă în vederea
autorizării/acreditării unităţilor de învăţământ preuniversitar, vizite efectuate de către comisiile
ARACIP în colaborare cu ISJ Cluj care a desemnat reprezentanţi în aceste comisii:
− 20 unităţi de învăţământ preuniversitar de stat şi particulare au fost evaluate extern de către
ARACIP în vederea autorizării / acreditării ( 12 evaluări externe pentru autorizare şi 8 evaluări
externe pentru acreditarea unor niveluri de învăţământ/domenii /calificări profesionale ).
II.2.5. Evaluarea periodică a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat prin inspecţia
şcolară generală, prevăzută în graficul anual de inspecţii al ISJ Cluj
INSPECȚIA ȘCOLARA GENERALĂ A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚĂMÂNT
An școlar 2011-2012
Scopurile inspecţiei:
a) evaluarea şi monitorizarea activităţii unităţilor de învăţământ preuniversitar, concretizată
prin furnizarea către cei în drept a rapoartelor de inspecţie;
b) îmbunătăţirea rezultatelor şcolare prin evaluarea conformităţii funcţionării şi dezvoltării
unităţilor de învăţământ preuniversitar cu legislaţia privind învăţământul în vigoare, cu
politicile, strategiile şi proiectele naţionale în domeniul educaţiei şi cu nevoile individuale,
comunitare, regionale şi naţionale în domeniul educaţiei;
c) consilierea şi sprijinirea unităţilor de învăţământ preuniversitar şi a personalului didactic,
didactic auxiliar şi nedidactic pentru îmbunătăţirea propriei activităţi.
Criterii de selecție în stabilirea unităților de învățământ care vor fi inspectate :
− unităţi şcolare în care nu s-au desfăşurat inspecţii de acest tip de mai mult de patru ani;
− unităţi şcolare cu rezultate slabe la examenele naţionale;
− unităţi şcolare cu disfuncţii în majoritatea componentelor de activitate;
− unităţi şcolare cu stări conflictuale;
− unităţi şcolare cu management şcolar ineficient;
Ariile tematice / domeniile inspectate:
− Nivelul performanţelor realizate de elevi în învăţare raportat la standardele educaţionale
naţionale
− Activitatea personalului didactic
− Modul în care unitatea de învăţământ sprijină şi încurajează dezvoltarea personală a elevilor
şi motivaţia acestora în învăţare (consiliere, orientare şcolară, asistenţă individualizată),
respectând principiile educaţiei incluzive şi asigurarea egalităţii de şanse
− Relaţiile unităţii de învăţământ cu părinţii şi cu comunitatea locală
− Managementul şcolar, managementul calităţii, dezvoltarea instituţională, eficienţa atragerii şi
folosirii resurselor (umane, financiare, materiale şi informaţionale), respectarea legislaţiei în
vigoare şi a regulamentelor
− Modul de aplicare a curriculumului naţional , dezvoltarea şi aplicarea curriculumului la decizia
şcolii/în dezvoltare locală, calitatea activităţilor extracurriculare realizate de personalul
didactic şi unele categorii de personal didactic auxiliar
− Atitudinea elevilor faţă de educaţia pe care le-o furnizează unitatea de învăţământ

Tip de
inspecție
Inspecție
generală
Numărul de inspecții
planificate pentru
anul școlar 2011-
2012
Numărul de inspecții
realizate în anul
școlar 2011-2012
Justificareaschimbărilor produse
sau a nerealizării tuturor
inspecțiilor
6 5 Inspecția programată în perioada 7-
11 noiembrie 2011 s-a suprapus cu
inspecția tematică de verificare a
aplicării foii de parcurs.
CONSTATĂRI ŞI APRECIERI REZULTATE DIN INSPECŢIILE GENERALE PE ARII TEMATICE
Nr.
crt.
Aria tematică şi
calificativul
acordat
1. Managementul
şcolar,
managementul
calităţii,
dezvoltarea
instituţională,
eficienţa atragerii
şi folosirii
resurselor (umane,
financiare,
materiale şi
informaţionale) şi
respectarea
legislaţiei în
vigoare
2. Managementul
curriculum-ului
(aplicarea
curriculumului
naţional,
dezvoltarea şi
aplicarea
curriculum-ului la
decizia instituţiei
de educaţie /în
dezvoltare locală)
şi managementul
activităţilor
Constatări/aptrecieri
- Consiliul de administraţie se implică
direct şi responsabil în modul de
utilizare a resurselor financiare în
vederea asigurării şi dezvoltării
resurselor materiale şi umane ale
şcolii.
- Şcoala respectă legislaţia şi
regulamentele privind curriculum ,
evaluarea, finanţarea, drepturile
elevilor şi protecţia acestora. Legile şi
regulamentele sunt prelucrate şi
cunoscute de către elevi şi întregul
personal al şcolii.
- Managerii unităţăţilor de învăţământ
stabilesc politicile de dezvoltare în
acord cu strategiile educaţionale
generale;
-Echipa managerială se interesează
permanent de trasarea şi menţinerea
unei direcţii bune de dezvoltare,
cooperează în mod eficient cu C.A. şi
cu personalul didactic acceptând un
dialog constructiv;
- Echipa managerială monitorizează
accesul la formarea continuă a
resurselor umane, este interesată
permanent de formarea continuă a
profesorilor;
Activitatea colectivelor metodice:
- Dosarele comisiilor metodice pentru
anul şcolar 2011-2012 conţin
documentele prevăzute de ROFUIP,
acestea fiind întocmite conform
precizărilor formulate de către
inspectorii de specialitate;
- Curriculum furnizat de şcoală este în
concordanţă cu cel naţional. Există
documente normative (ordine şi
precizări M.E.C.T.S.) care
reglementează modul de aplicare a
curriculumului naţional - privind
planurile cadru care se aplică în
învăţământul liceal de zi; metodologia
de organizare si desfăşurare şi graficul
examenelor de certificare a calificării
profesionale, programele şcolare
pentru învăţământul liceal, pentru
toate disciplinele ariilor curriculare.
Recomandări
- Se recomandă o mai bună
structurare a priorităţilor şi
obiectivelor şcolii şi evidenţierea
modului de fundamentare a
planului managerial.
- Sistematizarea graficului de
monitorizare-control utilizat de
conducerea şcolii în activitatea
managerială.
- Se recomandă o preocupare
susţinută pentru dotarea
cabinetelor şcolare de
specialitate şi a atelierelor de
pregătire instruire practică.
-Sprijinirea în continuare a
comisiilor metodice din şcoală în
vederea îmbunătăţirii planurilor
manageriale în sensul
personalizării si identificării celor
mai potrivite activităţi şi strategii.
-Revizuirea organigramei unităţii
de învăţământ în cel mai scurt
termen posibil.
- Reconsiderarea fişelor de
evaluare pentru personalul
didactic;
- Specificarea denumirilor
disciplinelor opţionale pentru
anul şcolar 2011-2012 în
documentele şcolare şi
personale.
- Se recomandă o mai bună
structurare a portofoliilor
catedrelor / comisiilor metodice;
acestea vor conţine numai
documentele aferente anului în
curs (de ex: în cadrul
portofoliului activ.
extracurriculare erau toate
documentele anului şcolar
2009/2010)
- Planurile manageriale ale
catedrelor / comisiilor metodice
vor conţine activităţi specifice

extracurriculare
realizate de
personalul didactic
şi didactic auxiliar;
3. Activitatea
personalului
didactic
(proiectare,
predare-învăţare,
evaluare,
reglare/remediere,
diferenţiere a
demersului
educaţional
- Schemele orare de la nivelul claselor
sunt corect elaborate şi permit
implementarea eficientă a
curriculumului. Şcoala are elaborat
graficul de desfăşurare a stagiilor de
practică pentru toate clasele.
- Cadrele didactice au realizată
proiectarea pe unităţi de învăţare
pentru unităţile parcurse până la data
inspecţiei; există unele confuzii privind
activităţile de învăţare şi resurse
procedurale.
- Din proiectarea didactică rezultă că
strategiile didactice utilizate în cadrul
lecţiilor sunt alternative, centrate atât
pe profesor cât şi pe elev.
- Portofoliile catedrelor/comisiilor
metodice sunt în general bine
realizate, procesele verbale ale
şedinţelor catedrelor/comisiilor
metodice descriu activităţile şi
analizele rezultate în cadrul acestora.
În cadrul fiecărei catedre/comisii
metodice se află Foaia de parcurs
pentru anul şcolar 2010/2011; s-au
analizat rezultatele la testele iniţiale şi
au fost realizate planuri de remediere.
- Cadrele didactice se preocupă atât
pentru performanţă (pregătirea elevilor
pentru olimpiade şi concursuri) cât şi
pentru activităţile remediale (consultaţii
oferite elevilor cu rezultate slabe).
- Planificarea şi proiectarea
curriculumului naţional este realizată
conform cerinţelor documentelor
normative, respectă programele
şcolare în vigoare fiind
corespunzătoare unui curriculum
centrat pe competenţe.
- Cadrele didactice au realizată
proiectarea pe unităţi de învăţare
pentru unităţile parcurse până la data
inspecţiei dar există unele confuzii
privind activităţile de învăţare şi
resursele procedurale.
- Activităţile de învăţare sunt proiectate
si desfăşurate atât frontal fiind
secvenţiate tradiţional, centrate pe
conţinuturi, profesorul deţinând rolul
central, fără a implica elevii activ în
construirea propriilor cunoştinţe, cât şi
pe grupe, cu secvenţe de inter şi coevaluare,
stilul de predare fiind unul
permisiv care valorifică implicarea
elevilor în învăţare. În majoritatea
cazurilor se încearcă modernizarea
metodelor de predare.
- În cazul limbilor moderne se constată
că planificările pe unităţi de învăţare
sunt la zi dar nu conţin date si termene
exacte şi că se lucrează mult sub
nivelul cerinţelor programei datorită
nivelului scăzut al cunoştinţelor
elevilor.
catedrei/comisiei metodice în
raport cu planul managerial al
conducerii, cu încadrarea în
priorităţile unităţii de învăţământ.
Fundamentarea planurilor
manageriale ale catedrelor /
comisiilor metodice va avea la
bază:
1. Priorităţile rezultate din planul
managerial al conducerii de
învăţământ
2. Priorităţile rezultate din
raportul de analiză a
catedrei/comisiei metodice
pentru anul şcolar /semestrul
anterior
- Proiectele unităţii de învăţare
vor conţine explicit activităţi de
învăţare care sa vizeze
competenţele de lectură şi
înţelegerea textului.
- În cadrul procesului de
predare învăţare se vor folosi cu
precădere strategiile active de
predare pentru creşterea
atractivităţii orelor.
- Oferta de discipline opţionale
trebuie să ţină cont de nevoile
elevilor şi să cuprindă o mai
mare varietate de discipline
opţionale, cu mai mare
atractivitate;
- Proiectele unităţilor de
învăţare vor conţine explicit
activităţi de învăţare – activităţi
concrete pe care le realizează
elevii şi prin care aceştia
demonstrează că învaţă –
activităţi care să vizeze şi să
permită exersarea
competenţelor de lectură şi de
înţelegere a textului.
- În cadrul procesului de
predare-învăţare se vor folosi cu
precădere metodele şi tehnicile
activ-participative şi de învăţare
prin cooperare pentru creşterea
atractivităţii orelor.
- Diversificarea metodelor de
evaluare şi notare. Un accent
mai mare pe activităţile
diferenţiate, implicând astfel în
mai mare măsură şi elevii mai
puţin activi.
- Evitarea pe cât se poate a
monotoniei prin utilizarea unor
metode activ – participative, de
lucru în echipe mici.
- Responsabilizarea în mai
mare măsură a elevilor prin
acordarea de roluri şi sarcini cât
mai individualizate.
- Participarea cadrelor
didactice la un program de

4. Nivelul
performanţelor
realizate de elevi
în învăţare raportat
la standardele
educaţionale
naţionale
(curriculare şi de
evaluare);
5. Modul în care
instituţia de
educaţie sprijină şi
încurajează
dezvoltarea
personală a
elevilor şi motivaţia
acestora în
învăţare(consiliere,
orientare şcolară,
asistenţă
individualizată),
respectând
principiile educaţiei
incluzive şi
- De asemenea, în cadrul fiecărei
catedre / comisii metodice se află
Foaia de parcurs pentru anul şcolar
2010 / 2011 şi există dovezi referitor la
activităţile metodice în care s-au
analizat rezultatele obţinute de elevi la
testele iniţiale şi au fost realizate
planuri de remediere pe punctele
slabe identificate.
- Activitatea elevilor este evaluată mai
mult prin dirijare frontală şi mai puţin
prin implicarea elevilor în interevaluare
şi autoevaluare în activitatea pe grupe.
În cazul limbilor moderne profesorii
încurajează participarea elevilor şi
corectează pozitiv în vederea stimulării
progresului.
- Procesul remedial şi de predare
diferenţiată este parţial deficitar, în
unele cazuri se remarcă atenţia
acordată elevilor cu nevoi speciale sau
cu nivel de dezvoltare/de cunoaştere
scăzut prin sarcini individualizate sau
prin activităţi de cooperare.
- Elevii demonstrează un nivel mediu
de cunoaştere, înţelegere şi operare
cu legile, fenomenele, principiile şi
conceptele studiate; ei redau corect,
cu sprijin consistent al profesorului,
definiţii, proprietăţi caracteristice,
formule de calcul, formule structurale,
algoritmi de lucru. Nivelul demonstrat
de elevi este în concordanţă cu notele
avute de aceştia la repartiţia în clasa a
IX-a, atât cu media de admitere cât şi,
mai ales, cu nota la matematică, ştiut
fiind că la disciplinele ştiinţifice nivelul
şi abilitatea elevilor de a efectua, de a
opera şi de a transfera cunoştinţele de
matematică este esenţială.
- Rezultatele elevilor la examenele de
matematică sunt slabe. Acest lucru se
datorează şi indiferenţei cu care
tratează disciplina matematică în
clasele IX-XI, ajungând în clasa a XII-a
cu un bagaj minim de cunoştinţe. Un
alt motiv este absenteismul, care
generează lipsa continuităţii şi automat
pregătirea slabă a elevilor.
- Există o multitudine de proceduri
generale/ specifice şi planuri
operaţionale, în scop reglator şi de
prevenire, cu responsabilităţi specifice/
cadru didactic, didactic auxiliar şi
nedidactic, reactualizate în fiecare an,
cu puţine excepţii şi avizate de
directorul unităţii de învăţământ;
- Regulamentul de ordine interioară
este reactualizat şi adaptat specificului
instituţiei de învăţământ, cu prevederi
clare referitoare la drepturile şi
obligaţiile elevilor, cuprinzând
sancţiuni derivate şi defalcate în
concordanţă cu gravitatea şi
formare continuă centrat pe
evaluare / autoevaluare,
modalităţi şi instrumente de
evaluare formativă.
- Se recomandă creşterea
atractivităţii orelor de sprijin
suplimentar pentru elevii claselor
a XI-a şi a XII-a, motivarea
elevilor de a participa la
competiţii cu alţi elevi de la
liceele tehnologice.
- Se recomandă organizarea
unei simulări a examenului de
Bacalaureat la matematică,
transmiterea rezultatelor către
părinţi şi elaborarea unui plan de
recuperare împreună cu elevii.
- Monitorizarea mai atentă din
partea conducerii unităţii şcolare
a respectării regulamentelor
şcolare, a planului operaţional
de prevenire a violenţei, în
vederea evitării în viitor a
eventualelor conflicte.
- Cuprindea în oferta curriculară
a şcolii a cât mai multe
opţionale, şi activităţi
extracurriculare, ce vizează
educaţia antreprenorială,
pregătirea absolvenţilor în
vederea unei inserţii
profesionale cât mai eficiente.

asigurarea
egalităţii de şanse.
6. Relaţiile instituţiei
de educaţie cu
părinţii şi cu
comunitatea
locală.
7. Atitudinea elevilor
faţă de educaţia
pe care le-o
furnizează şcoala
repetitivitatea comportamentului
constatat;
- Există Plan Operaţional la nivelul
instituţiei şcolare, privind reducerea
fenomenului de violenţă în mediul
şcolar, necorelat, cu Strategia
judeţeană de combatere a violenţei în
mediul şcolar; Comisia de combatere
a violenţei în mediul şcolar întocmeşte
semestrial un raport al cazurilor de
indisciplină, pe care îl prezintă în
Consiliul profesoral, anexând
procesele verbale ale comisiei, în care
sunt consemnate faptele de
indisciplină/ abaterile, precum şi
sancţiunile aplicate elevilor, care sunt
comunicate de către conducerea
şcolii/ diriginte şi părintelui;
- Relaţiile de parteneriat cu instituţiile
administraţiei centrale şi locale, cu
unităţi de învăţământ preuniversitar şi
superior şi cu alţi factori implicaţi şi
interesaţi de educaţie au avut la bază
recunoaşterea şi respectarea locului şi
rolului fiecăruia în buna organizare şi
desfăşurare a activităţii, pentru
realizarea calităţii în educaţie.
- Contribuţia părinţilor prin dirijarea a
2% din impozit pentru Asociaţia
Părinţilor a fost un sprijin eficient în
dezvoltarea bazei materiale şi în
acordarea de facilităţi elevilor
participanţi la olimpiade şi premierea
în bani a acestora.
- Marea majoritate a elevilor din şcoală
prezintă o atitudine pozitivă faţă de
învăţătură, faţă de ceea ce le oferă
unitatea de învăţământ, sunt interesaţi
de activităţile curriculare şi
extracurriculare organizate de către
şcoală, se implică activ în organizarea
acestora, etc.
- Comportamentul la şcoală al
elevilor este unul civilizat, ceea ce
contribuie esenţial la dezvoltarea unei
atmosfere plăcute în şcoală.
- Actualizarea ritmică a bazei de
date privind evoluţia şcolară a
absolvenţilor, utilizarea
informaţiilor din această bază de
date în vederea proiectării unor
activităţi de orientară şcolară şi
profesională eficiente.
- Implicarea mai profundă a
elevilor în activitatea şcolii,
realizarea unei comunicări elev
– elev, elev – profesor, mai
eficiente în vederea evitării pe
viitor a conflictelor, ce pot
apărea.
Pentru îmbunătăţirea activităţii
din şcoală părinţii propun:
- profesorii de serviciu pe şcoală
să fie în mijlocul elevilor,pe
perioada pauzelor, pentru ai
supraveghea.
- la orele de dirigenţie să se
discute teme ce vizează
educarea elevilor şi nu ore la
disciplinele de specialitate.
- Revizuirea planului
operaţional elaborat de şcoală în
vederea reducerii
absenteismului, prin
introducerea unor măsuri menite
să reducă numărul mare de
absenţe în răndul elevilor.
- Întâlniri mai dese cu părinţii si
elevii pentru consilierea acestora
in carieră, pentru prevenirea
eşecului şcolar, a indiferenţei si
delăsării faţă de propria situaţie
şcolară.
Nr.crt.
Aria tematică /
calificativul acordat
Colegiul Tehnic
Raluca Ripan
Cluj-Napoca
Colegiul
Tehnic de
Transporturi
Transilvania
Cluj-Napoca
Colegiul Tehnic
Napoca Cluj-
Napoca
Şcoala cu
clasele I-VIII
George Bariţiu
Jucu de Sus
1. Managementul
şcolar,
managementul
calităţii, dezvoltarea
instituţională,
eficienţa atragerii şi
BINE BINE BINE BINE

folosirii resurselor
(umane, financiare,
materiale şi
informaţionale) şi
respectarea
legislaţiei în vigoare
2. Managementul
curriculum-ului
(aplicarea
curriculumului
naţional,
dezvoltarea şi
aplicarea
curriculum-ului la
decizia instituţiei de
educaţie /în
dezvoltare locală) şi
managementul
activităţilor
extracurriculare
realizate de
personalul didactic
şi didactic auxiliar;
3. Activitatea
personalului didactic
(proiectare, predareînvăţare,
evaluare,
reglare/remediere,
diferenţiere a
demersului
educaţional
4. Nivelul
performanţelor
realizate de elevi în
învăţare raportat la
standardele
educaţionale
naţionale
(curriculare şi de
evaluare);
5. Modul în care
instituţia de educaţie
sprijină şi
încurajează
dezvoltarea
personală a elevilor
şi motivaţia acestora
în
învăţare(consiliere,
orientare şcolară,
asistenţă
individualizată),
respectând
principiile educaţiei
incluzive şi
asigurarea egalităţii
de şanse.
6. Relaţiile instituţiei de
educaţie cu părinţii
şi cu comunitatea
locală.
7. Atitudinea elevilor
faţă de educaţia pe
care le-o furnizează
BINE BINE BINE BINE
ACCEPTABIL BINE BINE BINE
ACCEPTABIL BINE ACCEPTABIL BINE
BINE BINE BINE ACCEPTABIL
BINE BINE BINE BINE
ACCEPTABIL BINE ACCEPTABIL ACCEPTABIL

şcoala
II.2.6. Creşterea calităţii şi stimularea excelenţei în învăţământul clujean - Servicii în sprijinul
elevilor capabili de performante înalte
Centrul de Excelență Cluj pentru Tineri Capabili de Performanță organizează selecția și
pregătirea elevilor cu aptitudini deosebite. Pregătirea elevilor este organizată pe discipline/an de
studiu, pe grupe de 10 – 15 elevi.
Elevii sunt pregătiți de profesori cu experiență în activitatea de performanță, selectați pe baza
unor criterii specifice de către inspectorii de specialitate în colaborare cu cadrele didactice din rețea.
STATISTICA grupelor de excelență - an şcolar: 2011-2012
Nr. Disciplina Număr
grupe
Număr de
elevi
Număr de
profesori
Număr de
ore/săpt.
Norme
realizate
1 Biologie 15 423 17 18,00 1,000
2 Chimie 19 284 23 18,50 1,027
3 Discipline tehnice 8 106 5 18,00 1,000
4 Fizică 11 320 15 14,40 0,800
5 Astronomie 4 100 6 9,00 0,500
6 Geografie 12 390 12 18,00 1,000
7 Informatică 9 315 19 14,49 0,805
8 Istorie
Discipline socio-umane
14 408 14 27,00 1,500
9 Limba engleză 7 90 7 7,00 0,388
10 Limba germană 1 12 1 1,00 0,055
modern
11 Limba franceză 7 84 7 7,00 0,388
12 Limba şi literatura 25 625 25 28,00 1,555
română
13 Matematică 32 800 56 35,93 1,996
14 Învăţământ primar 7 240 7 12,50 0,694
TOTAL 171 4197 214 228.82 12.71
−
−
−
−
Centrul de Excelenţă Cluj a organizat desfăşurarea olimpiadelor şcolare prin:
elaborarea graficului de desfășurare și stabilirea centrelor pe grupe de şcoli şi discipline,
comunicarea subiectelor centrelor de concurs,
centralizarea rezultatelor,
demersuri către Consiliul Județean Cluj în vederea obținerii fondurilor pentru organizarea și
premierea elevilor și a profesorilor.
Astfel, în anul şcolar 2011-2012, s-au obținut următoarele rezultate:
a. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la olimpiadele şcolare JUDEȚENE

NR.
CRT.
1
CALIFICAȚI
Mențiuni Premii LA ET.
DISCIPLINA Total Pr. I Pr. II Pr. III Mențiuni
Speciale Speciale NAȚIONAL
Ă
ASTRONOMIE
ȘI
11 3 1 3 4 0 0 4
ASTROFIZICĂ
2 BIOLOGIE 45 5 6 5 29 0 0 8
3 CHIMIE 28 5 2 0 21 0 0 7
4 FIZICĂ 70 5 4 4 57 0 0 11
5 GEOGRAFIE 40 6 6 6 22 0 0 5
6 INFORMATICĂ 32 6 6 7 11 0 2 14
7 ISTORIE 65 6 4 5 50 0 0 5
8
9
10
11
12
13
LIMBA
ENGLEZĂ
LIMBA
FRANCEZĂ
LIMBA
GERMANĂ
MATERNĂ
LIMBA
GERMANĂ
MODERNĂ
LIMBA
MAGHIARĂ
MATERNĂ
LIMBA
GREACA
VECHE
70 4 4 11 51 0 0 46
19 2 4 5 8 0 0 6
24 7 6 5 6 0 0 6
12 2 3 3 4 0 0 4
79 7 8 9 55 0 0 12
0 0 0 0 0 0 0 0
14 LIMBA LATINĂ 41 4 4 7 26 0 0 6
15
LIMBA
ITALIANĂ
15 4 5 2 4 0 0 6
16
LIMBA
PORTUGHEZĂ 13 3 4 3 3 0 0 5
17
LIMBA
SPANIOLĂ
20 3 5 3 9 0 0 6
18
LIMBA
ROMANI
MATERNĂ
19 4 4 5 6 0 0 1
19
LIMBĂ,
COMUNICARE
ȘI
LITERATURĂ
ROMÂNĂ
205 12 13 15 165 0 0 12
20 MATEMATICĂ 94 8 9 9 68 0 0 19
21
PEDAGOGIE-
PSIHOLOGIE
25 4 5 3 13 0 0 4
22
PREGĂTIRE
SPORTIVĂ
TEORETICĂ
9 3 3 3 0 0 0 3
23
24
25
26
27
RELIGIE
ORTODOXĂ
RELIGIE
GRECO-
CATOLICĂ
RELIGIE
REFORMATĂ
RELIGIE
ALINAȚA
EVANGHELICĂ
ȘTIINȚE
SOCIO-
UMANE
32 6 7 6 13 0 0 6
3 2 1 0 0 0 0 3
0 0 0 0 0 0 0 0
21 6 6 4 5 0 0 6
59 7 7 7 38 0 0 9

28
ȘTIINȚE
PENTRU 9 1 1 1 6 0 0 7
JUNIORI
29
ȘTIINȚELE
PĂMÂNTULUI 6 1 1 1 3 0 0 0
30 MUZICĂ 49 14 11 10 14 0 0 12
31 COREGRAFIE ------ ------ ------ ------ ------ ------ ------ ------
ARTE
VIZUALE,
32
33
34
35
ARHITECTURĂ
și ISTORIA
ARTELOR
ARTA
ACTORULUI
DISCIPLINE
TEHNOLOGIC
E
EDUCAȚIE
FIZICĂ ȘI
SPORT
------ ------ ------ ------ ------ ------ ------ ------
------ ------ ------ ------ ------ ------ ------ ------
125 27 29 13 56 0 0 27
83 32 27 24 0 0 0 18
TOTAL 1323 199 196 179 747 0 2 278
b. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la olimpiadele şcolare NAȚIONALE
NR.
CRT. DISCIPLINA
1
ASTRONOMIE
ȘI
ASTROFIZICĂ
NR. Pr. Pr.
TOTAL
ELEVI I II
Pr.
III
Mențiune Mențiune
Specială
4 0 0 0 0 0 0 0 0
2 BIOLOGIE 8 8 2 1 0 1 0 4 4
3 CHIMIE 7 5 0 0 0 0 5 0 1
4 FIZICĂ 11 11 0 0 0 2 0 9 0
5 GEOGRAFIE 5 1 0 0 0 1 0 0 0
6 INFORMATICĂ 14 11 0 0 1 1 0 9 1
7 ISTORIE 5 2 0 0 1 0 0 1 0
8
9
10
LIMBA
ENGLEZĂ
LIMBA
FRANCEZĂ
LIMBA
GERMANĂ
46 1 1 0 0 0 0 0 0
6 4 0 0 0 1 3 0 0
6 4 0 0 2 0 0 2 0
CALIFICAȚI
Premiu ÎN LOT
OBSERVAȚII
Special NAȚ.
LĂRGIT
2 lot biologie
+ 2 lot EUSO
; 2 lot
restrâns
Premii
Speciale:
2-MEDALII
AUR
1-MEDALIE
DE ARGINT
5-MEDALII
DE BRONZ
1-MEDALIE
DE ONOARE
Premii
Speciale:
1-MEDALIE
AUR
3-MEDALII
DE ARGINT
5-MEDALII
DE BRONZ

MATERNĂ
11
12
13
LIMBA
GERMANĂ
MODERNĂ
LIMBA
MAGHIARĂ
MATERNĂ
LIMBA
GREACA
VECHE
4 7 2 1 2 2 0 0 2
12 3 0 2 0 1 0 0 0
0 0 0 0 0 0 0 0 0
14 LIMBA LATINĂ 6 5 0 0 0 3 0 2 0
15
16
17
18
19
LIMBA
ITALIANĂ
6 7 1 4 0 0 1 1 0
LIMBA
PORTUGHEZĂ 5 11 5 3 2 0 0 1 0
LIMBA
SPANIOLĂ
LIMBA
RROMANI
MATERNĂ
LIMBĂ,
COMUNICARE
ȘI LITERATURĂ
ROMÂNĂ
6 6 0 0 1 1 3 1 0
1 1 1 0 0 0 0 0 0
12 5 1 1 0 1 0 2 0
20 MATEMATICĂ 19 16 1 1 0 2 0 12 3
21
22
23
24
25
26
27
28
29
PEDAGOGIE-
PSIHOLOGIE
4 3 0 0 0 3 0 0 0
PREGĂTIRE
SPORTIVĂ
TEORETICĂ
3 3 1 1 0 1 0 0 0
RELIGIE
ORTODOXĂ
6 3 0 0 0 2 0 1 0
RELIGIE
GRECO- 2 2 1 1 0 0 0 0 0
CATOLICĂ
RELIGIE
REFORMATĂ
2 0 0 2 0 0 0 0
RELIGIE
ALIANȚA 6 2 0 0 0 2 0 0 0
EVANGHELICĂ
ȘTIINȚE
SOCIO-UMANE 9 1 0 0 0 1 0 0 0
ȘTIINȚE
PENTRU
1 0 0 0 1 0 0 1
JUNIORI
ȘTIINȚELE
PĂMÂNTULUI
1 1 0 0 0 1 0 0 1
Premii
Speciale:
3-MEDALII
DE AUR
3-MEDALII
DE ARGINT
5-MEDALII
DE BRONZ
1-Premiu
Special
30 MUZICĂ 36 15 7 4 8 0 2 0

31 COREGRAFIE 10 2 1 3 4 0 0 0
32
33
ARTE VIZUALE,
ARHITECTURĂ
și ISTORIA
ARTELOR
ARTA
ACTORULUI
3 0 0 0 2 0 1 0
3 0 0 3 0 0 0 0
34
35
DISCIPLINE
27 11 2 2 2 4 0 1 0
TEHNOLOGICE
EDUCAȚIE
FIZICĂ ȘI
SPORT
TOTAL
18 6 1 1 4 3 0 0 0
198 36 26 27 48 12 49 13
+ 2 lot
restrâns
TOTAL PREMII + elevi în LOT = 213
Centrul de Excelență Cluj monitorizează rezultatele obținute la concursurile școlare înscrise
în calendarul M.E.C.T.S.
a. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la concursurile şcolare JUDEȚENE (înscrise
in calendarul M.E.C.T.S.)
NR.
TOTAL
CONCURSUL JUDEȚEAN
CRT.
Pr. Pr. Pr.
PREMII I II III
CALIFICAȚI
Mențiuni Premii
Mențiuni LA ET.
Speciale Speciale
NAȚIONALĂ
1
2
CONCURSUL DE ORTOGRAFIE
"IMPLOM JÓZSEF"(clasele IX-XII)
6 1 1 1 3 0 0 4
CONCURS DE ORTOGRAFIE
"SIMONYI ZSIGMOND"(clasele V-VIII) 20 4 4 4 8 0 0 8
3 CONCURSUL „MADE FOR EUROPE” 11 4 2 3 2 0 0 5
4
5
6
7
8
CONCURSUL INTERDISCIPLINAR
"VRÂNCEANU - PROCOPIU"
CONCURS INTERDISCIPLINAR “+/-
POEZIE” (MATEMATICĂ,
LB.ROMÂNĂ ȘI LB.MODERNE)
CONCURSUL INTERDISCIPLINAR
”CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE
ROMÂNEASCA” (LB.ROMÂNĂ ȘI
RELIGIE”)
CONCURSUL DE INFORMATICĂ
APLICATĂ
CONCURSUL DE CHIMIE "RALUCA
RIPAN" PENTRU CLASA A VII-A
16 5 5 4 2 0 0 16
16 4 2 2 8 0 0 4
16 4 5 7 0 0 0 4
20 4 4 4 8 0 0 4
9 1 1 1 6 0 0 8
9
CONCURS DE RECITĂRI "KÁNYÁDI
SÁNDOR"
11 2 2 3 4 0 0 2
TOTAL 125 29 26 29 41 0 0 55
b. Situaţia statistică a premiilor obţinute de elevii clujeni la concursurile şcolare NAȚIONALE (înscrise
in calendarul M.E.C.T.S.)

NR.
CRT.
CONCURSUL NAȚIONAL
TOTAL
Pr.
I
Pr.
II
Pr.
III
Mențiuni
Mențiuni
Speciale
Premii
Speciale
CALIFICAȚI LA
ET.
INTERNAȚIONALĂ
1
2
3
4
5
6
7
8
9
CONCURSUL
NAŢIONAL DE
ORTOEPIE ȘI DE
CULTIVAREA LIMBII
MAGHIARE "ARANKA
GYÖRGY"
CONCURSUL „MADE
FOR EUROPE”
CONCURSUL
NAȚIONAL DE
LECTURĂ ȘI
INTERPRETARE
TRANSCURRICULARĂ
”IONEL
TEODOREANU” (cls.
V-VIII)
CONCURS NAŢIONAL
DE RECITARE
"ATLANTISZ
HARANGOZ"
CONCURSUL
NAŢIONAL DE FIZICĂ
"EVRIKA"
CONCURSUL
NATIONAL DE
MATEMATICĂ
”BRENYÓ MIHÁLY”
(clasele III-IV)
CONCURSUL
NAŢIONAL DE
INFORMATICĂ
APLICATĂ
CONCURSUL
NAŢIONAL DE FIZICĂ
"ŞTEFAN PROCOPIU"
CONCURSUL DE
CHIMIE "RALUCA
RIPAN" PENTRU
CLASA A VII-A
6 1 1 1 3 0 0 2
3 1 0 0 2 0 0 0
1 0 0 1 0 0 0 0
4 0 1 1 2 0 0 0
2 0 0 0 2 0 0 0
4 0 0 0 4 0 0 0
2 1 0 0 1 0 0 0
4 1 3 0 0 0 0 0
2 0 0 0 0 2 0 0
TOTAL 28 4 5 3 14 2 0 2
Alte activițăți de susținere, promovare și premiere a elevilor și a profesorilor care au obținut
rezultate deosebite.
− Festivitatea de premiere a elevilor olimpici internaţionali şi naţionali clujeni şi a profesorilor cu
rezultate deosebite în pregătirea elevilor premianţi la olimpiadele naţionale, an şcolar:
2011/2012 – eveniment organizat în data de 5 iunie 2012 în colaborare cu Consiliul Judeţean
Cluj, fondul total de premii fiind in valoare de 100000lei.
− Premierea a 9 elevi olimpici internaționali si naționali cu rezultate deosebite, în baza
parteneriatului dintre Centrul de Excelenta Cluj și Clubul Rotary Cluj – în cadrul evenimentului
”Serbările iernii” (decembrie 2011).
− Promovarea a 24 elevi clujeni olimpici internaționali și naționali, în cadrul evenimentului ”Balul
Operei - 20 de Ani”.
În data de 18 februarie 2012 a avut loc la Opera Naţională Română din Cluj-Napoca, ediția
aniversară a Balului Operei - 20 de Ani, cuprinzand o gală dedicată valorii, Gala Laureaţilor,
la care au participat 24 elevi clujeni olimpici internaționali și naționali, promovați de către
Centrul de Excelență Cluj cu sprijinul Clubului Rotary.

−
−
Centrul de Excelență Cluj a găzduit, pentru al 8-lea an consecutiv, lotul naţional lărgit de
biologie, aflat în pregătiri la Cluj în vederea selectării lotului naţional.
Centrul de Excelență Cluj a sprijinit organizarea Concursului Național de Chimie ”Raluca
Ripan”, a VIII-a ediție, desfășurat la Cluj în perioada 8-10 iunie 2012.
II.2.7. Monitorizarea inserţiei socio-profesionale
Începând din anul 2010 ISJ Cluj este beneficiarul unui proiect POSDRU/90/2.1/S/57677 cu
titlul „Creşterea capacităţii de absorbţie a absolvenţilor IPT pe piaţa muncii, prin monitorizarea inserţiei
socio-profesionale”proiect realizat în parteneriat cu:
Obiectivul general al proiectului: Cunoasterea dimensiunii cantitative şi calitative a inserţiei
profesionale a absolvenţilor învăţământului profesional şi tehnic, a ratei de continuare a studiilor,
precum şi a duratei procesului de tranziţie spre un loc de muncă în calificarea profesională dobândită.
Activitatile proiectului destinate atingerii obiectivului general constau în realizarea unor
anchete de teren pe bază de chestionar la 6 luni şi 12 luni de la absolvire a promoţiilor de absolvenţi
ÎPT 2009-2010 şi 2010-2011, anchete în urma cărora prin prelucrarea statistică a datelor se vor
realiza rapoartele de monitorizare a insertiei absolvenţilor pe piaţa muncii pentru jud.Cluj.
Grupul ţintă este reprezentat de absolvenţii de învăţământ profesional şi tehnic :
−
şcoală de arte şi meserii (SAM), an de completare (AC) - care nu şi-au mai continuat studiile
la învăţământul de zi;
− liceu tehnologic rută progresivă din promoţiile 2009-2010, 2010- 2011, toţi absolvenţii ,
potrivit statisticilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.
II.2.7.1. Rata de inserţie a absolvenţilor pe piaţa muncii
Procentul absolvenţilor de SAM/AC Cluj care erau salariaţi la 12 luni de la absolvire este de
42,29% comparativ cu momentul 6 luni de la absolvire: 28,23%. Absolvenţii care au declarat că sunt
şomeri (indemnizaţi sau ne-indemnizaţi) au înregistrat scăderi semnificative la 12 luni de la absolvire,
comparativ cu momentul 6 luni: 20,57% la 6 luni faţă de 15,92% la 12 luni de la absolvire. Aşa cum
era de aşteptat, structura pe tipuri de şomeri s-a schimbat în cele două momente de intervievare:
procentul cel mai ridicat de şomeri ne-indemnizaţi îl regăsim la absolvenţii chestionaţi la 12 luni de la
absolvire: 15,92%. Procentul absolvenţilor care s-au declarat persoane casnice nu variază
semnificativ de la un val de anchetă la altul: 25,37% în ancheta la 12 luni şi 27,27% în ancheta la 6
luni.
Procentul absolvenţilor de liceu tehnologic rută progresivă (jud.Cluj) care erau salariaţi la 12
luni de la absolvire este de 48,3% comparativ cu momentul 6 luni de la absolvire: 32,1%. Absolvenţii
care au declarat că sunt şomeri (indemnizaţi sau ne-indemnizaţi) au înregistrat scăderi semnificative
la 12 luni de la absolvire, comparativ cu momentul 6 luni: 30,79% la 6 luni faţă de 14,91% la 12 luni
de la absolvire. Aşa cum era de aşteptat, structura pe tipuri de şomeri s-a schimbat în cele două
momente de intervievare: procentul cel mai ridicat de şomeri ne-indemnizaţi îl regăsim la absolvenţii
chestionaţi la 12 luni de la absolvire: 14,33%.
Procentul absolvenţilor care s-au declarat persoane casnice nu variază semnificativ de la un
val de anchetă la altul: 15,48% în ancheta la 12 luni şi 14,66% în ancheta la 6 luni.

II.2.7.2. Rata de inserţie în meseria pentru care s-au pregătit
Definim rata inserţiei de succes ca fiind raportul dintre numărul absolvenţilor care se află în
poziţie de salariat, patron sau lucrător pe cont propriu, practicând o ocupaţie în acord cu specificul
calificării deţinute, ca % în numărul total de absolvenţi investigaţi.
La 12 luni de la absolvire, per total, rata inserţiei de succes a absolvenţilor de SAM/AC a fost
mai mare decât cea înregistrată la 6 luni (13,93% comparativ cu 10,04%). Pe toate cele două
variabile de dezagregare (sex şi mediu de rezidenţă) valorile înregistrate de rata inserţiei de succes
la 12 luni de la absolvire au fost superioare celor înregistrate la 6 luni de la absolvire, aşa după cum
se poate constata în tabelul comparativ de mai jos. După tipul de învăţământ absolvit, se observă
diferenţe la momentul 12 luni faţă de momentul 6 luni: rata inserţiei de succes este mai mare pentru
absolvenţii de an de completare dar mai mică pentru cei de şcoală de arte şi meserii.
FEMININ MASCULIN URBAN RURAL SAM AC TOTAL
Rata inserţiei de
succes la 6 luni
de la absolvire
Rata inserţiei de
succes la 12 luni
de la absolvire
9,45 10,37 7,52 12,06 10,66 9,7 10,04
10,67 15,87 11,9 15,38 8,11 17,32 13,93
La 12 luni de la absolvire (jud.Cluj), rata inserţiei de succes a absolvenţilor de liceu tehnologic
rută progresivă a fost mai mare decât cea înregistrată la 6 luni (18,41% comparativ cu 14,64%). Pe
toate variabilele de dezagregare (sex, mediu de rezidenţă) valorile înregistrate de rata inserţiei de
succes la 12 luni de la absolvire au fost superioare celor înregistrate la 6 luni de la absolvire, aşa
după cum se poate constata în tabelul comparativ de mai jos. După profilul absolvit, se observă că
cea mai mare creştere a ratei inserţiei de succes, se înregistrează în rândul absolvenţilor de profil
resurse naturale şi protecţia mediului, pentru care diferenţa dintre cele două valuri de investigare este
de 5,74%. Cea mai mică creştere se înregistrează pentru absolvenţii profilului servicii (3%).
Rata inserţiei de
succes la 6 luni de la
absolvire
Rata inserţiei de
succes la 12 luni de
la absolvire
FEMININ MASCULIN URBAN RURAL TOTAL
14,42 14,76 13,41 16,52 14,64
17,56 18,91 16,99 20,7 18,41
Rata inserţiei
de succes la 6
luni de la
TEHNIC
RESURSE NATURALE
ŞI PROTECŢIA
MEDIULUI
SERVICII
Total
13,08 16,67 17,81 14,64

absolvire
Rata inserţiei
de succes la 12
luni de la
absolvire
16,88 22,41 20,81 18,41
II.3. Reducerea absenteismului şcolar şi al riscului de abandon şcolar
II.3. 1. Analiza absenteismului elevilor din şcolile din judeţul Cluj (* material în colaborare cu
CJRAE)
CENTRALIZATOR – ABSENTEISM – ŞCOLI JUDEȚUL CLUJ
AN ŞCOLAR 2011-2012
Număr total elevi - 69985
Număr total elevi mediul urban – 55232
Număr total elevi mediul rural - 14753
Număr total de absenţe – 1018318
Număr total de absenţe mediul urban – 853783
Număr total de absenţe mediul rural - 164535
Nr.absenţe/elev – 14,55
Nr.absenţe/elev mediul urban – 15.45
Nr.absenţe/elev mediul rural – 11.15
Număr elevi grupuri şcolare şi colegii tehnice – 14354
Număr absenţe grupuri şcolare şi colegii tehnice – 505126
Nr.absenţe/elev grupuri şcolare şi colegii tehnice – 35.19
Număr elevi colegii naţionale şi licee teoretice - 20942
Număr absenţe colegii naţionale şi licee teoretice – 200537
Nr.absenţe/elev colegii naţionale şi licee teoretice – 9.57
Număr elevi şcoli speciale – 1032
Număr absenţe şcoli speciale – 15541
Nr.absenţe/elev şcoli speciale – 15.05
Număr elevi unităţi de învăţământ vocaţionale - 5090
Număr absenţe unităţi de învăţământ vocaţionale – 79040
Nr.absenţe/elev unităţi de învăţământ vocaţionale – 15.52
Număr elevi şcoli generale – 28567
Număr elevi şcoli generale mediul urban – 15588
Număr elevi şcoli generale mediul rural - 12979
Număr absenţe şcoli generale – 218074
Număr absenţe şcoli generale mediul urban – 74413
Număr absenţe şcoli generale mediul rural - 143661
Nr.absenţe/elev şcoli generale – 7.63
Nr.absenţe/elev şcoli generale mediul urban – 4.77
Nr.absenţe/elev şcoli generale mediul rural - 11.06

Număr total elevi (69985), din care:
21%
Urban
79%
Rural
Număr absenţe/elev
20
15
10
15.45
11.15
Urban
Rural
5
0
Rata absenteism

Număr elevi
41%
21%
Grupuri şcolare şi Colegii
tehnice
Colegii naţionale şi Licee
teoretice
Şcoli speciale
7%
1%
30%
Vocaţionale
Şcoli generale
Număr absenţe/elev - analiză comparativă pe profile
40
35
30
25
20
15
10
5
0
35.19
15.05 15.52
9.57
Număr absenţe/elev
7.63
Grupuri şcolare şi Colegii
tehnice
Colegii naţionale şi Licee
teoretice
Şcoli speciale
Vocaţionale
Şcoli generale
II.3.2. Analiză comparativă absenteism
GRUPURI ȘCOLARE ȘI COLEGII TEHNICE
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT
NUMĂR
ABSENȚE/ELEV
1. GRUP ȘCOLAR IND."TEHNOFRIG" CLUJ-NAPOCA 80.16
2. GRUP ȘCOLAR"SAMUS" CLUJ-NAPOCA 61.99
3. COLEGIUL TEHNIC"E.NICOLAU" CLUJ-NAPOCA 61.20
4. COL. TEH. "TRANSILVANIA" CLUJ-NAPOCA 59.13
5. COLEGIUL TEHNIC"R.RIPAN" CLUJ-NAPOCA 45.97
6. GRUP ȘCOLAR "AL.BORZA" CLUJ-NAPOCA 44.64
7. COLEGIUL TEHNIC"V.UNGUREANU" CÂMPIA TURZII 38.80
8. COLEGIUL TEHNIC"NAPOCA" CLUJ-NAPOCA 38.43
9. COLEGIUL"E.NEGRUȚIU" TURDA 36.69
10. COLEGIUL TEHNIC"DR. I.RAȚIU" TURDA 36.29
11. GRUP ȘCOLAR"SOMEȘ" DEJ 32.85
12. COLEGIUL ECONOMIC "IULIAN POP" CLUJ-NAPOCA 32.43
13. GRUP ȘCOLAR DE PROTECȚIA MEDIULUI CLUJ-NAPOCA 31.60
14. GRUP ȘCOLAR AGRICOL CUZDRIOARA 31.13
15. COLEGIUL TEHNIC ENERGETIC CLUJ-NAPOCA 31.03
16. GRUP ȘCOLAR"A.VLAICU" CLUJ-NAPOCA 27.58
17. COLEGIUL TEHNIC"A. SALIGNY" CLUJ-NAPOCA 27.57
18. GRUP ȘCOLAR"CONSTANTIN BRÂNCUȘI" DEJ 24.70

19. GRUP ȘCOLAR GHERLA 24.59
20. COLEGIUL TEHNIC"AUGUSTIN MAIOR" CLUJ-NAPOCA 23.51
21. COLEGIUL TEHNIC"ANA ASLAN" CLUJ-NAPOCA 21.87
22. COLEGIUL TEHNIC TURDA 21.20
23. GRUP ȘCOLAR HUEDIN 20.25
24. GRUP ȘCOLAR"ȘTEFAN PASCU" APAHIDA 14.75
După cum se observă în datele prezentate în tabel, Grup Școlar Tehnofrig are cel mai mare
număr de absențe raportat la numărul de elevi, în cadrul grupurilor școlare și a colegiilor tehnice
(80,16), urmat de Grup Școlar ”Samus” (61,99), Colegiul Tehnic ”E. Nicolau” (61,20), Colegiul Tehnic
de Transporturi ”Transilvania”(59,13) și Colegiul Tehnic de Industrie Alimentară ”R. Ripan”(45,91).
COLEGII NAȚIONALE ȘI LICEE TEORETICE
UNITATEA DE ÎNVĂȚĂMÂNT
NUMĂR
ABSENȚE/ELEV
1. COLEGIUL NAT. "GEORGE BARITIU" CLUJ-NAPOCA 25.15
2. LICEUL TEORETIC "LIVIU REBREANU" TURDA 24.12
3. LICEUL TEORETIC "MIHAI EMINESCU" CLUJ-NAPOCA 19.21
4. LICEUL DE INFORMATICA "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ- 16.48
NAPOCA
5. LICEUL WALDORF CLUJ-NAPOCA 13.26
6. LICEUL TEORETIC "BRASSAI SAMUEL" CLUJ-NAPOCA 13.24
7. LICEUL TEOR. "EUGEN PORA" CLUJ-NAPOCA 12.21
8. LICEUL TEORETIC "OCTAVIAN GOGA" HUEDIN 9.22
9. LICEUL TEORETIC "ANA IPATESCU" GHERLA 8.86

10. COLEGIUL NATIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA 8.60
11. LICEUL TEORETIC "PETRU MAIOR" GHERLA 8.31
12. LICEUL TEORETIC "GHEORGHE SINCAI" CLUJ-NAPOCA 7.91
13. LICEUL TEORETIC "NICOLAE BALCESCU" CLUJ-NAPOCA 7.88
14. LICEUL "VICTOR BABES" CLUJ-NAPOCA 7.76
15. LICEUL TEORETIC "PAVEL DAN" CAMPIA TURZII 7.22
16. LICEUL TEORETIC "JOSIKA MIKLOS" TURDA 7.21
17. COLEGIUL NATIONAL "GEORGE COSBUC" CLUJ-NAPOCA 7.11
18. COLEGIUL NATIONAL "ANDREI MURESANU" DEJ 6.87
19. LICEUL TEORETIC "APACZAI CSERE JANOS" CLUJ-NAPOCA 6.24
20. LICEUL TEORETIC "LUCIAN BLAGA" CLUJ-NAPOCA 6.14
21. COLEGIUL NATIONAL "EMIL RACOVITA" CLUJ-NAPOCA 5.86
22. LICEUL TEORETIC "ONISIFOR GHIBU" CLUJ-NAPOCA 5.82
23. LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA 4.83
24. LICEUL TEORETIC "GELU VOIEVOD" GILAU 4.54
25. LICEUL TEORETIC "AVRAM IANCU" CLUJ-NAPOCA 4.46
26. LICEUL TEORETIC "ALEXANDRU PAPIU ILARIAN" DEJ 4.18
Din datele prezentate în tabel, se poate observa că numărul cel mai mare de absențe raportat
la numărul de elevi, îl înregistrează Col. Naț. ”G. Barițiu” (25,15), urmat de Lic. T. ”L.Rebreanu” Turda
(24,12) Lic. T. ”M. Eminescu” (19,21), și Lic. de Informatică ”T. Popoviciu” (16,48).
ȘCOLI GENERALE – mediul urban
UNITATEA ȘCOLARĂ
NUMĂR
ABSENȚE/ELEV
27. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "NICOLAE IORGA" CLUJ-NAPOCA 49.89

28. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "TRAIAN DÂRJAN" CLUJ-NAPOCA 15.53
29. ȘCOALA DE ARTE SI MESERII POIANA TURDA 13.69
30. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "MIHAI VITEAZUL" C. TURZII 13.07
31. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AVRAM IANCU" CÂMPIA TURZII 12.72
32. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ANDREI ȘAGUNA" TURDA 11.45
33. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AVRAM IANCU" TURDA 5.98
34. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "HOREA CLOȘCA ȘI CRIȘAN" 5.79
TURDA
35. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "TEODOR MURĂȘANU" TURDA 5.13
36. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ALEXANDRU VAIDA VOEVOD" 3.97
CLUJ-NAPOCA
37. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "OCTAVIAN GOGA" CLUJ-NAPOCA 3.83
38. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "EMIL ISAC" CLUJ-NAPOCA 3.04
39. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "HOREA" CLUJ-NAPOCA 2.87
40. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "LIVIU REBREANU' CLUJ-NAPOCA 2.87
41. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "CONSTANTIN BRÂNCUȘI" CLUJ- 2.79
NAPOCA
42. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ION CREANGĂ" CLUJ-NAPOCA 2.66
43. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 DEJ 1.94
44. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IULIU HAȚIEGANU" CLUJ-NAPOCA 1.86
45. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "RADU STANCA" CLUJ-NAPOCA 1.50
46. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN OPRIȘ" TURDA 1.49
47. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ION AGÂRBICEANU" CLUJ-NAPOCA 1.34
48. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "AVRAM IANCU" DEJ 1.16
49. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "MIHAI EMINESCU" DEJ 1.12
50. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NR. 1 GHERLA 1.11
51. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA 1.04
52. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "NICOLAE TITULESCU" CLUJ- 0.92
NAPOCA

Din datele prezentate, se observă că școala generală din mediul urban cu cel mai mare
număr de absențe raportat la numărul de elevi, este Școala ”N. Iorga” (49,89), urmată de Școala ”T.
Dârjan” (15,53), Școala de Arte și Meserii ”Poiana” Turda (13,69), Școala ”Mihai Viteazu” Câmpia
Turzii (13,07) și Școala ”Avram Iancu” Câmpia Turzii (12,72)
ȘCOLI GENERALE – mediul rural
UNITATEA ȘCOLARĂ
NUMĂR
ABSENȚE/ELEV
1. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII AȘCHILEUL MARE COM.
90.50
AȘCHILEU
2. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII COJOCNA 42.74
3. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "GHEORGHE ȘINCAI" FLOREȘTI 38.88
4. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PANTICEU 35.13
5. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BACIU 27.82
6. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII AGHIREȘ FABRICI COM.
23.77
AGHIREȘU
7. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN ALEXANDRU" SÂNPAUL 21.82
8. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII GEACA 21.06
9. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂPUȘU MARE 19.87
10. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BOBÂLNA 18.07
11. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII GÂRBĂU 17.68
12. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MERA COM. BACIU 17.59
13. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂIANU 16.90
14. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII TURENI 15.68
15. ȘCOALA CU CLASELE I-IV FIZEȘU GHERLII 15.53
16. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂMĂRAȘU 14.96
17. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SĂCUIEU 13.06
18. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂȘEIU 12.94
19. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII POIENI 12.84
20. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ALEXANDRU BOHĂȚIEL"
12.43
VULTURENI
21. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CIURILA 11.32
22. ȘCOALA CU CLASELE I-IV AITON 11.00
23. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII LUNA 10.45
24. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MOCIU 10.43
25. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CEANU MARE 9.96
26. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "GEORGE BARIȚIU" JUCU 9.68
27. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BĂIȘOARA 9.53
28. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VAD 8.84
29. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂLĂȚELE 8.73
30. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CUTCA COM. SÂNMARTIN 8.33
31. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "GELU ROMANU" DĂBÂCA 8.09
32. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MINTIU-GHERLII 8.04
33. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MĂGURI RĂCĂTĂU 7.91
34. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII IARA 7.41
35. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BONȚIDA 7.06
36. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "KOS KAROLY" IZVORU CRIȘULUI 6.98
37. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂTINA 6.80
38. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ICLOD 6.43
39. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII FRATA 6.41
40. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "SIMION BALINT" COPĂCENI 6.29
41. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII HĂȘDATE COM. SĂVĂDISLA 6.07
42. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BORȘA 5.35
43. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PALATCA 4.83
44. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ȘTEFAN MICLE" FELEACU 4.71
45. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII RĂSCRUCI 4.71

46. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MOLDOVENEȘTI 4.64
47. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VIIȘOARA 4.50
48. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NIREȘ COM. MICA 4.33
49. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SIC 4.30
50. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII RAȘCA 3.77
51. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PETREȘTII DE JOS 3.76
52. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "PAVEL DAN" TRITENII DE JOS 3.44
53. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII LUNA DE SUS COM. FLOREȘTI 3.24
54. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ALUNIȘ 3.01
55. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BELIȘ 2.72
56. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII MĂNĂSTIRENI 2.72
57. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PLOSCOȘ 2.63
58. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII BUZA 2.57
59. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII RACHIȚELE COM. MĂRGĂU 2.33
60. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CHINTENI 2.00
61. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CĂLĂRAȘI 1.99
62. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII ȚAGA 1.90
63. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "PELAGHIA ROȘU" MĂRISEL 1.80
64. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CÂȚCĂU 1.75
65. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VALEA-IERII 1.67
66. ȘCOALACU CLASELE I-VIII "MIHAI VODĂ" COM. MIHAI
1.66
VITEAZU
67. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "LIA MANOLIU" CORNEȘTI 1.43
68. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CHIUIEȘTI 0.86
69. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "OCTAVIAN GOGA" CIUCEA 0.68
70. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII SUATU 0.61
71. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII NEGRENI 0.61
72. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ADY ENDRE" SÂNCRAIU 0.58
73. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII UNGURAȘ 0.27
74. ȘCOALA CU CLASELE I-IV RECEA CRISTUR 0.08
75. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "BORBELY JOZSEF" SĂVĂDISLA 0.00
76. ȘCOALA CU CLASELE I-IV JICHIȘU DE JOS 0.00
Analizând datele din tabelul de mai sus, se observă că școala generală din mediul rural cu cel
mai mare număr de absențe raportat la numărul de elevi, este Școala cu clasele I-VIII Așchileul Mare
(90,50), urmată de Școala cu clasele I-VIII Cojocna (42,74), Școala cu clasele I-VIII ”Gheorghe
Șincai” Florești (38,88), Școala cu clasele I-VIII Panticeu (35,13) și Școala cu clasele I-VIII Baciu
(27,82).
ȘCOLI VOCAȚIONALE
UNITATEA ȘCOLARĂ
NUMĂR
ABSENȚE/ELEV
1. LICEUL DE ARTE PLASTICE "ROMULUS LADEA" CLUJ-NAPOCA 39.44
2. LICEUL TEOLOGIC ADVENTIST "MARANATHA" CLUJ-NAPOCA 22.64
3. LICEUL GRECO-CATOLIC "INOCHENȚIE MICU" CLUJ-NAPOCA 21.67
4. LICEUL CU PROGRAM SPORTIV CLUJ-NAPOCA 20.65
5. LIC. DE COREGRAFIE ȘI ARTA DRAMATICA "OCTAVIAN STROIA"
CLUJ-NAPOCA
18.38
6. LICEUL DE MUZICA "SIGISMUND TODUȚĂ" CLUJ-NAPOCA 16.12
7. SEMINARUL TEOLOGIC LICEAL ORTODOX CLUJ-NAPOCA 15.54
8. LICEUL TEOLOGIC BAPTIST "EMANUEL" CLUJ-NAPOCA 14.82
9. COLEGIUL NAȚIONAL PEDAGOGIC "GHEORGHE LAZĂR" CLUJ-
NAPOCA
5.47
10. LICEUL TEOLOGIC UNITARIAN "JANOS ZSIGMOND" CLUJ-
NAPOCA
3.45
11. LICEUL TEOLOGIC REFORMAT CLUJ-NAPOCA 2.13

Din datele prezentate, se observă că cel mai mare număr de absențe raportat la numărul de
elevi se înregistrează la Liceul de Arte Plastice ”R. Ladea” (39,44), urmat de Liceul Teologic Adventist
”Maranatha” (22,64), Liceul Greco-Catolic ”I. Micu” (21,67), Liceul cu Program Sportiv (20,65) și Liceul
de Coregrafie și Artă Dramatică ”O. Stroia” (18,38).
ȘCOLI SPECIALE
UNITATEA ȘCOLARĂ
NUMĂR
ABSENȚE/ELEV
1. ȘCOALA SPECIALĂ DEJ 59.29
2. ȘCOALA SPECIALĂ CENTRU DE RESURSE ȘI DOCUMENTARE
CLUJ-NAPOCA
26.20
3. CENTRUL ȘCOLAR PENTRU EDUCAȚIE INCLUZIVĂ CLUJ-
NAPOCA
6.39
4. ȘCOALA SPECIALĂ "TRANSILVANIA" BACIU 3.41
5. ȘCOALA SPECIALĂ HUEDIN 1.73
6. LICEUL PENTRU DEFICIENȚI DE VEDERE CLUJ-NAPOCA 0.90
7. ȘCOALA SPECIALĂ PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ NR. 2 CLUJ-
NAPOCA
0.71
8. LICEUL PENTRU DEFICIENȚI DE AUZ CLUJ-NAPOCA 0.48
Din datele prezentate, se observă că școala specială cu numărul cel mai mare de absențe
raportat la numărul de elevi, este Școala Specială Dej (59,29) urmată de Școala Specială Centrul de
Resurse și Documentare pentru Educație Inclusivă (26,20), Centrul Școlar pentru Educație Inclusivă
(6,39), Școala Specială ”Transilvania” Baciu (3,41) și Școala Specială Huedin (1,73).

CENTRALIZATOR – ABSENTEISM – ȘCOLI MUNICIPIUL CLUJ-NAPOCA
AN ȘCOLAR 2011-2012
Număr total elevi - 34585
Număr total de absențe – 567749
Nr.absențe/elev – 16,41
Număr elevi grupuri școlare și colegii tehnice – 7075
Număr absențe grupuri școlare și colegii tehnice – 303436
Nr.absențe/elev – 42,66
Număr elevi colegii naționale și licee teoretice - 13599
Număr absențe colegii naționale și licee teoretice – 141461
Nr.absențe/elev – 11,41
Număr elevi școli speciale – 779
Număr absențe școli speciale – 7190
Nr.absențe/elev – 9,22
Număr elevi unități de învățământ vocaționale - 5090
Număr absențe unități de învățământ vocaționale – 79050
Nr.absențe/elev – 15,52
Număr elevi școli generale - 8042
Număr absențe școli generale – 36622
Nr.absențe/elev – 4,55

NUMĂR TOTAL ELEVI
Din analiza acestui grafic se poate observa că cea mai mare rată a absenteimul se
înregistrază la elevii grupurilor școlare și a colegiilor tehnice (42,66), urmând la o diferență majoră
unitățile de învățămât vocaționale (15,52), colegiile naționale și liceele teoretice (11,41), școlile
speciale (9,22), școlile generale înregistrând numărul cel mai mic de absențe raportat la numărul de
elevi (4,55).
II.3.3. Cauzele absenteismului
Din prelucrarea şi analiza datelor obţinute se observă o menţinere a evoluţiei nr. de absenţe
(prima și ultima lună, cu rată mai mică a absenteismului).

În semestrul al II-lea se observă o creștere a numărului de absenţe comparativ cu primul
semestru.
Numărul cel mai mare de absenţe se înregistrează la ciclul liceal, la colegiile tehnice și
grupurile școlare.
Principala cauză a absenţelor este cea de natură medicală ceea ce denotă o educaţie pentru
sănătate precară atât a elevilor cât și a părinţilor.
Principalele cauze ale absenţelor nemotivate sunt dezinteresul familiei faţă de școală,
dezinteresul elevilor, întârzierile la oră, provenienţa elevilor din medii socio-economice cu statut
scăzut. Se observă, din analiza măsurilor propuse, o intervenţie superficială și formală în remedierea
aspectelor problematice și lipsa oricări iniţiative în a preveni acest fenomen (măsuri orientate pe
cauzele identificate).
În prelucarea datelor raportate s-au identificat următoarele probleme:
o Anumite şcoli au folosit în raportare macheta veche, fapt ce a influeţat negativ
prelucrarea datelor pe cicluri şcolare
o Unele şcoli nu au raportat situaţia absenţelor pe anumite luni, nefiind nici o luna cu
acelaşi număr de şcoli
o Capitolul ”cauze” nu a fost completat în multe din raportări
o În unele cazuri, numărul total de elevi diferă semnificativ de la o lună la alta pentru
aceeași școală
II.3.4. Analiză comparativă rată absenteism/rezultate la evaluările naționale.
IPOTEZA DE LUCRU: o rată mare a absenteismului determină obținerea unor rezultate
școlare scăzute.
În continuare vom analiza relația dintre rezultatele obținute la evaluările naționale și numărul
de absențe raportat numărul de elevi în instituțiile de învățământ cu cele mai mici medii respectiv cu
cele mai bune rezultate.
UNITATE ȘCOLARĂ MEDIE EN RA
ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN ALEXANDRU" SÂNPAUL (1) 3.82 21.82
ȘCOALA CU CLASELE I-VIII VALEA-IERII (2) 3.79 1.67
ȘCOALA CU CLASELE I-VIII HĂȘDATE COM. SĂVĂDISLA (3) 3.72 6.07
ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ALEXANDRU BOHĂȚIEL" VULTURENI (4) 3.52 12.43
ȘCOALA CU CLASELE I-VIII AȘCHILEUL MARE COM. AȘCHILEU (5) 3.38 90.5
ȘCOALA CU CLASELE I-VIII CARA COM. COJOCNA (6) 3.17 42.74
ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "ȘTEFAN MICLE" FELEACU (7) 2.74 4.71
COLEGIUL TEHNIC "DR. IOAN RAȚIU" TURDA (8) 2.6 36.29
ȘCOALA CU CLASELE I-VIII PLOSCOȘ (9) 2.34 2.63
100
90
80
90.5
70
60
50
40
30
20
10
0
42.74
36.29
21.82
12.43
6.07
1.67
4.71
3.82 3.79 3.72 3.52 3.38 3.17 2.63
2.74 2.6 2.34
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
MEDIE EN
RA

Analizând graficul și datele de mai sus se observă că, la nivel general absenteismul crește
probabilitatea obținerii unor rezultate negative la evaluările naționale; astfel că școlile cu o rată
crescută a absenteismului au medii mici și foarte mici la evaluările naționale (la nivel sistemic).
Pornind de la această idee, ar trebui ca școala cu cea mai mare medie la evaluările naționale să
înregistreze cel mai mic număr de absențe per elev. Această relație nu se respectă dacă realizăm o
analiză mai detaliată. Astfel, Colegiul Național ”E. Racoviță”, având cea mai mare medie obținută la
evaluările naționale, ar trebui să înregistreze cel mai mic număr de absențe raportat la numărul de
elevi; totuși, la nivel județean sunt 68 de unități școlare cu un număr de absențe mai mic raportat la
numărul de elevi; de asemenea ar trebui ca școlile cu număr mic de absențe să înregistreze medii
mari și foarte mari la nivel de județ. Totuși se observă că școli cu rată mică a absenteismului, ca de
exemplu Școala cu clasele I-VIII Valea Ierii (1,67) au rezultate foarte mici la evaluări naționale (media
3,79). De asemenea, analizând graficul de mai sus observăm o situație paradoxală: Școala cu clasele
I-VIII Așchileul Mare are o rată a absenteismului alarmant de mare (90,5) comparativ cu Școala cu
clasele I-VIII Valea Ierii (1,67) dar la nivel de rezultate obținute la evaluările naționale, diferențele sunt
nesimnificative (3,79 respectiv 3,38).
Explicațiile pentru această situație pot fi:
− neînregistrarea tuturor absențelor în catalog sau raportarea eronată a acestora,
− calitatea îndoielnică a procesului instructiv-educativ și,
− într-o anumită măsură lipsa mediului favorizant învățării respectiv,
− influența negativă a factorilor de natură socială și economică (la o astfel de analiză factorii de
natură individuală au o influență nesemnificativă).
Această discrepanță nu este singura, putem observa acest fenomen și în alte situații similare.
Concluzionând cele prezentate, putem spune că într-o situație ideală, rezultatele obținute la
evaluările naționale (ca instrument de cuantinficare a performanței școlare) sunt influențate de
numărul de absențe/elev (relație invers proporțională); această situație presupunând: înregistrarea
corectă și riguroasă a absențelor în catalog, raportarea reală a acestora, desfășurarea în condiții
bune și foarte bune a procesului de învățământ, asigurarea calității actului didactic, asigurarea
suportului social din partea familiei și a comunității locale, asigurarea serviciilor de asistență
psihopedagogică și de sprijin pentru elevii aflați în dificultate.
În unitățile de învățământ din mediul urban, mare parte din aceste condiții sunt într-o mai
mare sau mai mică măsură îndeplinite (această realitate reflectându-se în relația RA/Medie EN),
problemele apar însă în mediul rural unde se necesită măsuri remediale.
RA 4
UNITĂȚILE DE ÎNVĂȚĂMÂNT
MEDIA
EN 3
1. COLEGIUL NAȚIONAL "EMIL RACOVIȚĂ" CLUJ-NAPOCA (1) 9.18 5.86
2. ȘCOALA CU CLASELE I-VIII "IOAN BOB" CLUJ-NAPOCA (2) 9.13 1.04
3. COLEGIUL NAȚIONAL "MIHAI VITEAZUL" TURDA (3) 8.43 8.6
4. LICEUL DE INFORMATICĂ "TIBERIU POPOVICIU" CLUJ-NAPOCA (4) 8.38 16.48
5. COLEGIUL NAȚIONAL "ANDREI MUREȘANU" DEJ (5) 8.22 6.87
6. LICEUL TEORETIC "NICOLAE BĂLCESCU" CLUJ-NAPOCA (7) 8.21 7.88
7. LICEUL TEORETIC "BATHORY ISTVAN" CLUJ-NAPOCA (8) 7.97 4.83
3 Media la evaluarea națională
4
Rata absenteismului

18
16
14
12
10
8
6
4
2
0
16.48
Media EN
RA
9.18 9.13
8.43 8.38 8.22 8.21 7.97
6.87
5.86
8.6
7.88 4.83
1.04
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Propuneri:
− Respectarea Regulamentelor de Ordine interioară, monitorizarea respectării cu strictețe a
acestora și aplicarea sancțiunilor prevăzute. Această măsură poate fi implementată prin
desemnarea unor profesori responsabili pentru această activitate.
− Înregistrarea cu regularitate a numărului de absențe în catalog.
− Realizarea unor activități de asistență psihopedagogică centrate pe cauzele absenteismului
școlar. (dificultăți de învățare, influența negativă a grupului, abilități de comunicare deficitare
etc.)
II.4. ”Şcoala altfel”
II.4.A. LICEE TEORETICE, COLEGII NAȚIONALE
II.4.A.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi
În conformitate cu Anexa la O.M.E.C.T.S., 4292/ 24 mai 2011, privind Structura anului şcolar
2011- 2012, săptămâna Şcoala altfel, dedicată activităţilor educative extracurriculare şi extraşcolare,
s-a desfăşurat în toate unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, în conformitate cu un orar special,
specific, împlicându-i pe elevi şi preşcolari în activităţi complexe şi variate, în scopul de a răspunde
nevoilor, intereselor şi preocupărilor acestora.
Programul săptămânii, tipologia activităţilor, formele de organizare au fost rezultatul colectării
propunerilor tuturor factorilor implicaţi, dar şi al dezbaterilor la nivelul colectivelor de elevi, în consiliul
elevilor, în consiliul profesoral şi în comitetul reprezentativ al părinţilor, în scopul adoptării programului
agreat de majoritatea beneficiarilor.
Activităţile derulate acoperă domenii variate de interes, de la sfera cultural-artistică şi sportivă,
până la domeniul tehnico-ştiinţific şi de cercetare. Au fost prevăzute acţiuni de voluntariat şi de
responsabilitate socială, activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos, activităţi de
educaţie ecologică şi de protecţie a mediului, nu în ultimul rând, activităţi premergătoare Sfintei
Săbători a Paştelui. Foarte multe şcoli din judeţul Cluj au agreat varianta organizării unor activităţi în
parteneriat, dar şi în consorţii şcolare, cu alte instituţii de învăţământ, cu instituţii culturale şi ştiinţifice,
cu organizaţii neguvernamentale, dar şi cu instituţii publice locale, din nevoia de a oferi elevilor
oportunitatea schimburilor de experienţă, atât în spaţiul şcolii, cât şi în afara acestuia.
Managementul proiectului Şcoala altfel, la nivelul judeţului Cluj/ etape premergătoare
implementării
În conformitate cu specificul contextului metodologic, instituţiile de învăţământ din judeţul Cluj
au elaborat designul programului de activităţi pentru săptămâna ,,Şcoala altfel”, ţinând cont de
misiunea, viziunea şi valorile organizaţiei şcolare, contextualizate în raport cu specificul unităţii de
învăţământ : analiza de nevoi, proiectare, elaborare, organizare şi implementare, coordonare,
monitorizare şi evaluare.
Etapa de consultare a cadrelor didactice, a părinţilor, a elevilor şi reprezentanţilor comunităţii
locale, privind activităţile cuprinse în programul ,,Şcolii altfel”, cu dovezi în acest sens (ex. proceseverbale,
parteneriate încheiate, lista activităţilor propuse etc.), a fost centralizată de către
coordonatorul de proiecte şi programe educative din unitatea de învăţământ, concretizându-se într-un
Plan cadru de activităţi/ de implementare, înaintat spre avizare şi evaluare Inspectoratului Şcolar
Judeţean Cluj, în perioada 17- 20 decembrie 2011.

Ulterior, inspectorul pentru activitatea educativă a elaborat o analiză SWOT, ca urmare a
centralizării planurilor de activităţi, propuse spre implementare de către unităţile de învăţământ, având
scop reglator, în ceea ce priveşte operaţionalizarea şi optimizarea calitativă şi cantitativă a Planului
cadru de activităţi, în perioada 17-20 ianuarie 2012.
În perioada februarie-martie 2012, s-a avut în vedere elaborarea variantei finale a Planului de
activităţi pentru săptămâna ,,Şcoala altfel”, la nivelul tuturor unităţilor de învăţământ, indicatorii aflaţi
în monitorizarea Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj fiind: operaţionalizarea proiectării programului
(pe clase şi forme de organizare/ intervale orare); diversitatea şi tipologia activităţilor; respectarea
programului de şcoală; finalitatea demersurilor proiectate; corelarea specificului activităţilor cu ethosul
şcolii; excursiile tematice, trasee didactice (în ţară şi în străinătate); respectarea prevederilor adresei
MECTS 295/B.O/7.02.2012, referitoare la organizarea şi desfăşurarea în bune condiţii a programului,
prin asumarea responsabilităţilor şi a atribuţiilor la nivelul unităţii de învăţământ. Varianta finală a
programului de activităţi a fost adusă la cunoştinţa inspectorului pentru activitatea educativă, până în
2 martie 2012, dată ulterior căreia, în unităţile de învăţământ din judeţul Cluj, s-au prioritizat aspecte
de management şi marketing educaţional şi s-au elaborat instrumente didactice de monitorizare (fişă
de activitate, fişă de prezenţă etc.), premergătoare implementării cu succes a activităţilor.
Monitorizarea implementării curriculumului decizional, nonformal, prin activităţi şcolare şi
extraşcolare, în unităţile de învăţământ, în perioada 2-6 aprilie 2012.
La nivelul judeţului Cluj, Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj a decis monitorizarea activităţilor
programate pentru săptămâna Şcoala altfel, în instituţiile de învăţământ, prin valorificarea
următoarelor instrumente:
A. Raportul de inspecţie tematică, având ca obiective:
1. Verificarea aplicării la nivelul unităţilor de învăţământ a prevederii legislative,
existenţa planului de activităţi aprobat în CA;
2. Monitorizarea modului de punere în practică a activităţilor din ziua respectivă.
Indicatorii monitorizaţi prin inspecţia tematică au fost:
− existenţa programului de activităţi, elaborat în raport cu specificul unităţii de învăţământ;
− dovezi referitoare la analiza şi dezbaterea propunerilor de activităţi din partea tuturor factorilor
implicaţi (părinţi, elevi, cadre didactice) în CP, CŞE şi CA;
− respectarea prevederilor metodologice, cu privire la orarul specific, tipologia activităţilor,
formele de organizare, monitorizare şi evaluare a acestora;
− verificarea modului de consemnare a activităţilor proiectate în condica de prezenţă a cadrelor
didactice, conform orarului special întocmit, la nivelul instituţiei de învăţământ; consemnarea
absenţei de la activităţi a elevilor în catalog, la rubrica Purtare;
− verificarea documentelor referitoare la organizarea unor excursii în cadrul săptămânii Şcoala
altfel (documente din care să reiasă că excursiile sunt tematice şi că respectă procedura de
organizare a unor astfel de activităţi);
− verificarea gradului de participare la activităţile din ziua respectivă a elevilor, a cadrelor
didactice, conform orarului prestabilit;
− verificarea aplicării măsurilor de siguranţă a elevilor (existenţa şi respectarea procedurilor);
elaborarea unor proceduri specifice pentru derularea activităţilor din săptămâna Şcoala altfel.
B. Chestionare aplicate părinţilor, elevilor şi cadrelor didactice pentru a sonda impactul
activităţilor asupra beneficiarilor, vizând abilităţile, valorile şi atitudinile dezvoltate, rezultatele
atinse în raport cu competenţele vizate, schimbarea sesizată de beneficiari la finalul activităţilor.
C. Întocmirea de către directorii unităţilor de învăţământ a Rapoartelor finale, conţinând
evaluarea calitativă a activităţilor derulate în instituţia de învăţământ, pe indicatorii prevăzuţi.
Analiza SWOT, pe componenta monitorizare, în baza instrumentelor de monitorizare utilizate la
nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj
Puncte tari
Diversitatea şi complexitatea activităţilor propuse
şi realizate de instituţiile de învăţământ, prin
concretizarea unui program interactiv, flexibil şi
atractiv pentru beneficiari;
Implicarea, prin activităţi de parteneriat, a
comunităţii locale: Jandarmerie, Poliţie, Pompieri,
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Agenţia
Naţională Antidrog, ONG-uri, clinici medicale,
instituţii cu profil cultural, sportiv, ştiinţific şi
religios, hipermarkecuri etc.;
Dezvoltarea abilităţilor de socializare, de
comunicare şi de lucru în echipă la preşcolari şi
şcolari, atât în spaţiul şcolii, cât şi în afara
Puncte slabe
Au existat instituţii de învăţâmânt, puţine la
număr, care nu şi-au elaborat un orar special,
specific, ţinând cont de tipologia activităţilor
programate;
Dificultatea organizării unor activităţi, cauzate de
vremea nefavorabilă, pentru acele situaţii în care
nu a fost prevăzut un plan B;
Imposibilitatea cuprinderii în graficul planificării
activităţilor a acelor propuneri de activităţi, venite
ulterior de la diverse organizaţii sau instituţii,
după întocmirea şi aprobarea variantei finale a
programului ;
Perioada unică de desfăşurare a activităţilor a

acestuia;
Posibilitatea de a opta pentru activităţi cu
caracter preponderent aplicativ: ateliere,
concursuri creativ- artistice, diverse activităţi care
îmbină cunoştinţele teoretice cu cele practice;
Realizarea de excursii şi vizite tematice atât în
ţară, cât şi în străinătate;
Relaţionarea amplă dintre elevi, profesori şi
părinţi, în facilitatea unor activităţi, în cadrul
programului prestabilit, în special la nivel
preprimar, primar şi gimnazial; în cadrul echipelor
de lucru ;
Mediatizarea activităţilor realizate în cadrul
programului atât în presa scrisă, cât şi în cea
audio-vizuală.
Oportunităţi
Crearea unei deschideri majore a instituţiei de
învăţământ înspre comunitate, prin realizarea
sistematică a unor activităţi cu caracter educativ,
într-un context nonformal;
Încheierea de parteneriate şi colaborări cu
fundaţii şi organizaţii din comunitatea locală, cu
diverse asociaţii profesionale;
Încurajarea şi formarea, prin specificul
activităţilor, a unor abilităţi, comportamente şi
atitudini necesare adaptării cu succes a elevului
la mediul şcolar şi profesional;
Crearea premisei pentru o mai strânsă
colaborare între şcoală şi familie, prin
promovarea valorilor organizaţiei şcolare;
Realizarea de proiecte educative, vizite tematice
sau diverse activităţi creativ-artistice, care sunt
dificil de concretizat în orarul obişnuit de şcoală.
generat blocaje, atât în organizarea excursiilor,
cât şi în contextul vizitării unor obiective turistice;
Anumite instituţii partenere nu au putut oferi
tuturor instituţiilor de învăţământ asistenţă
directă, în facilitarea activităţilor propuse, din
cadrul programului;
Reticenţa unor cadre didactice, fixate în
exigenţele educaţiei formale centrate exclusiv pe
competenţele prevăzute în programa şcolară a
disciplinei, care nu acordă credit educaţiei
nonformale şi informale;
Caracterul fragmentar, de suprafaţă al unor
activităţi proiectate, semnalat şi consemnat, ca
urmare a efectuării inspecţiei tematice, pentru un
număr relativ redus de unităţi de învăţământ.
Ameninţări
Relevanţa scăzută a unor activităţi în raport cu
profilul, specializările, misiunea şi viziunea
instituţiei de învăţământ;
Tratarea cu superficialitate a prevederilor
O.M.E.C.T.S. 4292/ 2011, pentru a putea elabora
şi gestiona optim programul activităţilor;
Resurse financiare şi materiale limitate, în raport
cu specificul unor activităţi propuse;
Perceperea programului „Şcoala altfel” drept o
săptămână de vacanţă de către unii elevi şi
părinţi, fapt ce ar putea determina creşterea
absenteismului sau implicare scăzută a elevilor
la activităţile programate;
Scăderea motivaţiei elevilor pentru tipologia unor
activităţi cuprinse în program, în special pentru
elevii din ciclul superior al liceului.
Concluzii
Demersurile didactice complexe, variate, eficiente şi de calitate:
− devin un reper de atractivitate şi prestigiu, accentuând identitatea instituţiei educaţionale, a
culturii organizaţionale în spaţiul comunitar;
− reflectă în foarte mare măsură modul în care şcoala ştie să răspundă transformărilor societăţii
contemporane, expectanţelor elevilor, profesorilor, părinţilor şi comunităţii, în acord cu care
şcoala îşi realizează misiunea şi îşi proiectează viziunea;
− modelează un habitus specific domeniului educaţional, în măsură să abiliteze atitudinal şi
valoric comportamentul elevului, prin forme de educaţie nonformală.
Obiective strategice ale programului
− Prevenţia comportamentelor inadecvate, dar şi a atitudinilor dăunătoare faţă de mediul
înconjurător;
− Cultivarea competenţelor prosociale şi interculturale;
− Cultivarea competenţelor antreprenoriale, luarea deciziei, spirit de iniţiativă;
− Cultivarea laturii artistice şi a creativităţii elevilor;
− Cultivarea spiritului ecologist şi a atitudinii ecologice;
− Orientarea şcolară şi / sau profesională prin activităţi derulate în parteneriat cu instituţii cheie
de la nivel comunitar (universităţi, diverse firme, ONG-uri, muzee etc.);
− Însuşirea de noi cunoştinţe şi aplicarea acestora în context;
− Dezvoltarea abilităţilor de muncă în grup;
− Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de comunicare, dialog critic şi constructiv, spirit de
toleranţă;
− Conştientizarea unei atitudini pozitive faţă de competiţii şi concursuri;
− Dezvoltarea capacităţii creative prin jocuri, asumarea jocului de rol; dezvoltarea culturii
generale;
− Lărgirea orizontului cultural prin vizionare de filme;
− Formarea şi consolidarea deprinderilor de igienă a muncii, de odihnă şi recreere;

−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
Cultivarea interesului pentru cultura altor popoare;
Formarea capacităţii de observare a fenomenelor din jur;
Cunoaşterea piramidei alimentelor, a valorii nutritive, a modalităţii de preparare, a compuşilor
chimici utilizaţi;
Cunoaşterea obiceiurilor şi a tradiţiilor pascale;
Întărirea încrederii în resursele proprii;
Educarea voinţei ca premisă a succesului;
Cunoaşterea obiectivelor culturale, religioase şi de agrement din municipiul Cluj-Napoca;
Stimularea gândirii logice, a judecăţii matematice;
Dezvoltarea simţului estetic;
Implicarea în acte de caritate şi voluntariat;
Dezvoltarea armonioasă a elevilor prin exerciţii fizice în natură;
Dezvoltarea abilităţilor de orientare în zone necunoscute cu ajutorul hărţii, a busolei, şi a
indiciilor naturale.
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
II.4.A.2. Tipologia activităţilor desfăşurate
Activităţi culturale şi artistice;
Activităţi tehnico-ştiinţifice;
Activităţi sportive;
Activităţi turistice;
Activităţi de educaţie prin cunoaştere;
Activităţi pentru promovarea valorilor umanitare - voluntariat, caritate, implicare activă în
societate;
Activităţi pentru dezvoltarea abilităţilor de comunicare;
Activităţi de educaţie pentru sănătate şi un stil de viaţă sănătos;
Activităţi de educaţie ecologică şi protecţia mediului;
Activităţi de educaţie rutieră;
Activităţi de informare şi documentare;
Excursii, vizite tematice;
Activităţi de orientare şcolară şi profesională.
II.4.A.3. Număr de activităţi derulate
1. Liceul Teoretic „ Nicolae Bălcescu”, Cluj- Napoca - 357
2. Colegiul Naţional ,, Andrei Mureşanu ”, Dej - 300
3. Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”, Cluj-Napoca – 297
4. Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga” , Cluj-Napoca – 250
5. Liceul Teoretic „Pavel Dan” , Câmpia Turzii – 186
6. Liceul Teoretic ,,Eugen Pora”, Cluj-Napoca – 180
7. Colegiul Naţional ,,G. Bariţiu”, Cluj-Napoca – 171
8. Liceul Teoretic ,,Avram Iancu”, Cluj-Napoca – 162
9. Colegiul Naţional „ Mihai Viteazul” , Turda – 150
10. Liceul Teoretic „ Ana Ipătescu” , Gherla – 130
11. Liceul de Muzică ,,Sigismund Toduţă”, Cluj-Napoca – 128
12. Liceul Teoretic ,,Octavian Goga”, Huedin – 126
13. Liceul De Arte Plastice „Romulus Ladea”, Cluj-Napoca – 116
14. Liceul Teoretic ,, Apaczai Csere Janos’’ , Cluj-Napoca -108
15. Liceul Teoretic „ Gelu Voievod”, Gilău - 85
16. Liceul Teoretic " Petru Maior ", Gherla – 76
17. Liceul Teoretic „ Gh. Şincai” , Cluj- Napoca - 69
18. Liceul Teoretic „ Liviu Rebreanu” , Turda – 63
19. Liceul Teologic Reformat, Cluj- Napoca – 57
20. Liceul Teoretic ,,Brassai Samuel”, Cluj-Napoca – 57
21. Seminarul Teologic Liceal Ortodox, Cluj- Napoca – 53
22. Colegiul Naţional ,,Emil Racoviţă” , Cluj- Napoca – 51
23. Liceul Teoretic „Jósika Miklós”, Turda – 50
24. Liceul Pentru Deficienţi De Auz , Cluj- Napoca - 50
25. Liceul Pentru Deficienţi De Vedere, Cluj- Napoca – 45
26. Liceul Teoretic „ Alexandru Papiu Ilarian”, Dej – 37
27. Liceul De Coregrafie Şi Artă Dramatică „ Octavian Stroia”, Cluj- Napoca – 32
28. Liceul Teoretic „ Victor Babeş”, Cluj - Napoca - 28
29. Liceul Creştin PRO DEUS, Cluj- Napoca - 25
30. Liceul Teologic Adventist ,,Maranatha”, Cluj- Napoca – 25
31. Liceul Greco-Catolic „ Inochentie Micu”, Cluj- Napoca - 21

−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
II.4.A.4. Parteneri, colaboratori
Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj
Biblioteca Judeţeană ,,O.Goga”
Biblioteca Centrală Universitară
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Mitropolia Ortodoxă a Vadului, Feleacului şi Clujului
Consiliul Judeţean Cluj
Aeroportul Internaţional –Cluj-Napoca
Grădina Botanică
Cinema City România
Universitatea Tehnică Cluj-Napoca
Universitatea ,,Babeş-Bolyai” Cluj- Napoca
Muzee din UK- Londra
Teatrul Naţional
Librăria Cărtureşti
British Council
Teatrul Naţional Cluj-Napoca
Muzeul de Farmacie Cluj-Napoca
Muzeul de Iconografie al Mitropoliei Clujului
Muzeul Zoologic, Cluj-Napoca
Arhivele Naţionale, Cluj-Napoca
Observatorul Astronomic, Cluj-Napoca
Asociaţia Preventis
Asociaţia Creştină de Caritate Samariteanul, Cluj
Fundaţia Calea Adevărului, Cluj
Liceul Jean Monet-Yzeure, Franţa
Asociaţia Gherle – Yzeure
Clubul Rotary
Uniunea Cercetaşilor Români, Dej
Fundaţia Noi Orizonturi pentru Tineri şi Comunitate, Lupeni
Penitenciarul Gherla
Mănăstirea Nicula
Staţiunea Didactică Experimentală a USAMV, Cojocna
Galeria de artă „ Frezia”
Salina Ocna- Dej
Baza de agrement „Torok”
Orfelinatul Beclean
Căminul de Bătrâni Câţcău
Mănăstirea Căşei
Grădina Botanică Jibou
Clubul IMPACT
Organizaţia „Cercetaşii României” Cluj
Centrul Judeţean de Resurse şi Asistenţă Educaţională, Cluj
Procter and Gamble
S.C. Autocadet S.R.L.
Centrul Cultural Italian
Academia de Muzică „Gheorghe Dima”
Centrul Cultural Francez
Fundaţia Raţiu pentru Democraţie
Salina Turda
Pro Vobis - Centrul Naţional de Resurse pentru Voluntariat
Muzeul de Mineralogie al Universităţii Babeş-Bolyai
Universitatea de Medicină şi Farmacie ,,Iuliu Haţeganu’’ Cluj –Napoca
Inspectoratul Judeţean de Poliţie Cluj
Universitatea de Ştiinte Agricole şi Medicină Veterinară din Cluj-Napoca
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Avram Iancu”
Muzeul Etnografic al Transilvaniei
Muzeul Memorial “Octavian Goga”, Ciucea
Uniunea Scriitorilor din România, filiala Cluj-Napoca
Compania Farmec
TVR şi Radio Cluj

−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
Centrul regional pentru tineri capabili de performanţă Cluj
Redacţia ziarului Făclia
Institutul de cercetare IRES, Cluj-Napoca
Echipa Salvamont Huedin
Colegiul Academic de Negocieri SEUS
Asociaţia Culturală Noua Acropolă
Ocolul Silvic Cluj
Junior Achievement
Academia de Muzică ,,Gh. Dima”
Institutul Confucius
Asociaţia VIRTUS ANTIQUA
Facultatea de Ştiinte Economice şi Gestiunea Afacerilor
Teatrul Puck
Muzeul de Artă
Asociaţia pentru Tineret Adeona
Centrul Cultural Arab
Biserica Sf.Dumitru cel Nou
Imaginaria Art
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
II.4.A.5. Modalităţi de evaluare şi monitorizare
observarea sistematică a comportamentului elevilor, expoziții cu lucrări ale elevilor,
chestionare administrate elevilor şi părinţilor, interviuri, realizarea de către elevi a unor jurnale
personale, portofolii tematice, analiza produselor activităţii elevilor, fotografii, fişe de
monitorizare a prezenţei elevilor la fiecare activitate, acordarea de diplome şi premii, jurnalul
de călătorie, portofoliul elevului, autoevaluare, prezentare de carte, activitate pe echipe;
fişe de observaţii;
chestionare;
lucrări literare, compuneri, poezii;
prezentări de caz;
evaluarea activităţilor practice;
discuţii frontale;
postere;
prezentări;
fişe de feedback, de evaluare, chestionare (chestionarul lui Orwell, chestionarul lui Proust,
chestionar de satisfacţie etc.).
II.4.A.6. Rezultate înregistrate
Un procent covârşitor de elevi, 90% , toţi părinţii chestionaţi, precum şi majoritatea
profesorilor au apreciat activităţile din cadrul acestei săptămâni. Le-au găsit necesare, atrăgătoare şi
cu o certă valoarea formativă. S-a observat, de asemenea, îmbunătăţirea relaţiilor dintre elevi şi dintre
elevi şi profesori. Elevii au descoperit lucruri noi , făcute într-o manieră diferită de cea tradiţională,
formală, cu care erau obişnuiţi. Alte beneficii remarcate:
− Cunoaşterea mediului economic, social şi cultural local (TVR, Radio, Farmec, IRES, UBB,
muzee, biblioteci etc.);
− Sporirea coeziunii colectivului de elevi și consolidarea spiritului de echipă, a relațiilor de
prietenie etc.;
− Stabilirea unui climat de încredere și căldură sufletească favorabil comunicării deschise și
unei bune socializări;
− Stimularea interesului elevilor pentru cunoașterea și protejarea naturii, dezvoltarea
comportamentului și a conduitei ecologice;
− Descoperirea unor alternative de petrecere a timpului liber;
− Descoperirea propriilor afinităţi, aspiraţii şi valori în scopul unei imagini de sine pozitive;
− Identificarea activităţilor preferate, a unor noi pasiuni şi practicarea lor, descoperirea unor
aptitudini/talente nevalorificate până acum;
− Motivarea elevilor de a lucra în echipă;
− Afirmarea dorinţei şi a mândriei elevilor de a deveni buni cetăţeni ai lumii;
− Însuşirea/dezvoltarea unor deprinderi durabile de informare şi documentare utile în fiecare
etapă a educaţiei;
− Dezvoltarea abilităţilor de comunicare şi de lucru în echipă;
− Îmbogăţirea cunoştintelor în diferite domenii;
− Reciprocitatea învăţării în relaţia învăţător-elev;
− Dezvoltarea unor parteneriate autentice elev-învăţător-părinte;

−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
Petrecerea timpului într-un mod plăcut;
Dezvoltarea competenţelor estetice;
Dezvoltarea competenţelor de comunicare;
Conştientizarea importanţei unei alimentaţii sănătoase;
Dezvoltarea spiritului de colaborare şi de colegialitate;
Apropierea şcolii de comunitate;
Dezvoltarea spiritului de empatie pentru copiii defavorizaţi;
Dezvoltarea sentimentului de solidaritate şi compasiune pentru persoanele vârstnice cu
diverse nevoi;
Conştientizarea unor aspecte legate de educaţia pentru sănătate;
Dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de mediul înconjurător, de obiectivele istorice;
Creşterea numărului de opţiuni în vederea alegerii unei cariere;
Valorizarea obiectivelor care evidenţiază istoricul cultural şi ştiinţific al Clujului;
Utilizarea cinematografiei ca mijloc de învăţare;
Identificarea unor vestigii arheologice şi corelarea acestora cu cunoştinţele elevilor;
Dobândirea de cunoştinţe despre mediu, natură, satul românesc, istoria poporului romîn,
protejarea mediului;
Dobândirea unor informaţii corecte despre cultul musulman şi despre tradiţiile musulmane;
Familiarizarea cu strategii de învăţare specifice stilului de învăţare dominant.
II.4.A.7. Impactul activităţilor asupra beneficiarilor
a) asupra elevilor
- dezvoltarea tuturor tipurilor de inteligenţe;
- consilierea în vederea viitoarei cariere;
- sensibilizarea elevilor cu privire la patrimoniul cultural local şi naţional;
- dezvoltarea creativităţii elevilor şi a capacităţii acestora de a comunica;
- consolidarea dimensiunii cetăţeneşti prin cunoaşterea judeţului Cluj ca spaţiu cultural
distinct;
- exprimarea dorinţei elevilor de a se implica şi mai mult în diverse proiecte;
- oportunitate de exersare a competenţelor în contexte noi şi mult diversificate;
- conştientizarea calităţilor personale;
- socializare, relaxare, stimularea potenţialului creator;
- sporirea încrederii şi a stimei de sine;
- îmbunătăţirea abilităţilor lingvistice şi sociale;
- creşterea interesului pentru investigaţia ştiinţifică;
- stabilirea unor relaţii deschise între elevi.
b) asupra cadrelor didactice
- dobândirea de experienţe privind organizarea unor activităţi educative extraşcolare, inter şi
transdisciplinare;
- stabilirea unor relaţii deschise între profesori şi elevi.
c) asupra părinţilor
- conştientizarea importanţei activităţilor extraşcolare pentru dezvoltarea armonioasă a
personalităţii elevilor;
- consolidarea relaţiilor părinte-şcoală;
- oferirea unor modalităţi alternative de petrecere a timpului liber.
d) asupra instituţiei (şcolii)
- creşterea prestigiului şcolii la nivel local şi regional;
- consolidarea relaţiilor cu părinţii şi comunitatea locală;
- asigurarea vizibilităţii actului educaţional la nivelul comunităţii.
e) asupra comunităţii
- consolidarea relaţiilor comunităţii cu şcoala;
- pregătirea elevilor pentru a deveni cetăţeni responsabili şi activi la nivelul comunităţii locale.
II.4.A.8. Analiza SWOT
Puncte tari
Petrecerea unui timp de calitate alături de colegi,
profesori, părinţi, bunici;
Implicarea familiei şi a comunităţii locale;
Puncte slabe
Fiind primul program de acest tip s-a putut sesiza
o uşoară dezorientare atât a profesorilor, cât şi a
elevilor datorată lipsei de experienţă în

Creşterea coeziunii grupului;
Libertatea elevilor de a propune activităţi şi de a
se implica în organizarea şi diseminarea lor;
Dezvoltarea personalitaţii;
Creşterea stimei de sine;
Producerea de atitudini pozitive faţă de şcoală;
Ofertă diversificată de activitaţi;
Efectuarea de activităţi didactice cu grupuri de
elevi cu caracter deschis, exprimare liberă fără
evaluare cu notă sau calificative;
Realizarea activităţilor de caritate şi voluntariat;
Colaborare şi munca în echipă;
Abordarea interdisciplinară a activităţilor;
Colaborare eficientă si promptă cu instituţiile din
comunitate;
Gestionare eficientă a resurselor existente şi
achiziţionarea altora;
Ocazie de consolidare a relaţiilor dintre elevi şi
elev-profesor;
Descoperirea frumuseţilor şi a culturii oraşului şi
a împrejurimilor;
Dobândirea de abilităţii practice;
Orar flexibil;
Învăţare prin descoperire;
Frecvenţa foarte bună a elevilor la activităţi;
Relaxarea programului şcolar înspre sfârşitul
semestrului şi diminuarea oboselii fireşti datorată
efortului intelectual susţinut;
Ieşirea din rutină;
Crearea unei atmosfere competiţionale;
Dorinţa elevilor de a participa la activităţi care se
pot realiza în aer liber;
Depăşirea barierelor de comunicare;
Valorificarea spiritului de iniţiativă;
Preocuparea constantă pentru promovarea
imaginii şcolii în comunitatea locală şi massmedia;
Abordarea disciplinelor sub forma unor
concursuri atractive şi distractive;
Valorificarea experienţelor de viaţă ale elevilor
într-un cadru mai flexibil şi mai deschis;
Disponibilitatea părinţilor şi intervenţia benefică a
acestora în desfăşurarea unor activităţi;
Disponibilitatea financiară a părinţilor;
Dobândirea de respect pentru natură şi oameni;
Socializarea elevilor în alt context decât cel
şcolar;
Realizarea unor activităţi de tip “peer counseling”;
Realizarea unor activităţi transdisciplinare;
Prezenţa voluntarilor cercetaşi în şcoală.
Oportunităţi
Ideea de parteneriat/colaborare;
Deschiderea universităţilor către activităţi de
orientare şcolară;
Posibilitatea descoperirii talentelor;
Prin activităţile efectuate se dezvoltă la elevi
spiritul de echipă;
Se descoperă elevii cu calităţi de lider, de buni
organizatori;
Implementarea de proiecte şi programe de
dezvoltare în carieră;
Colaborarea cu părinţii;
Lărgirea orizontului cultural şi intelectual al
elevilor;
organizarea acestui tip de activităţi;
Supraaglomerarea cauzată de numărul mare de
participanţi la acelaşi tip de activitate;
Nefinanţarea deplasărilor;
Timpul scurt alocat unor activităţi;
Lipsa spaţiilor adecvate desfăşurării activităţilor în
care este implicat un număr mare de elevi;
Inerţia unor profesori;
Dificultatea de a alcătui orarul săptămânii pentru
profesorii care au catedrele în mai multe şcoli;
Aglomeraţia ce se produce la diverse instituţii de
interes comun;
Preţul ridicat al biletelor de intrare la diverse
instituţii, considerat de părinţii cu posibilităţi
financiare precare;
Insuficienta implicare a părinţilor;
Supraîncărcarea diriginţilor;
Lacune de comportament în spaţiu public;
Aşteptarea îndelungată pentru intrarea la muzee
datorată numeroaselor grupuri de elevi;
Număr insuficient de ghizi şi de puncte de
informare în anumite instituţii;
Dependenţa de mijloacele de transport;
Dezinteresul din partea unor elevi (şi absenţa
acestora) şi neimplicarea activă a tuturor
membrilor echipei în rezolvarea sarcinilor de
lucru comune;
Unii elevi au considerat activităţile drept
superficiale, fiindcă nu au fost notaţi ;
Programarea deficitară a unor activităţi şi, în
consecinţă, anularea / decalarea lor;
Existenţa unor timpi morţi între diferite activităţi;
Suprapuneri de activităţi programate în aceeaşi
locaţie şi necesitatea modificării orarului acestei
perioade;
Gestionarea dificilă a pauzelor;
Atitudinea refractară, lipsa de experienţă a unor
cadre didactice în organizarea şi implementarea
unor activităţi nonformale, derulate pe parcursul
unei săptămâni;
Unele instituţii au contramandat colaborarea din
motive obiective;
Informaţii puţine despre profilul fabricilor de pe
raza oraşului;
Elevii nu au o rezistenţă fizică corespunzătoare
unor drumeţii.
Ameninţări
Aglomeraţia la diferite obiective turistice sau
culturale;
Riscul accidentării în timpul activităţilor;
Lipsa finanţării activităţilor face imposibilă
realizarea unora;
Cheltuieli neprevăzute;
Dependenţa de condiţiile meteo;
Riscul substituirii lecturii cu vizionare sau
ecranizare;
Conservatorismul unor cadre didactice;
Suprasolicitarea cadrelor didactice :
excursiile implică susţinere financiară din partea
părinţilor şi un efort deosebit din partea

Învaţarea prin descoperire;
Crearea unei stări de bine şi de acceptare a
ofertei instructive a unei zile de şcoală;
Stabilirea unor orare speciale de vizitare de către
muzee, teatre, universităţi, ONG-uri pentru a
facilita accesul elevilor;
Posibilitatea elevilor de a dezvolta teme de
cercetare în viitor;
Apropierea comunităţii de şcoală prin
promovarea unei palete largi de colaborări şi
parteneriate;
Situarea şcolii într-un oraş universitar, cu o
bogată viaţă culturală şi cu un trecut istoric
impresionant;
Şansa ca unii elevi şi/sau profesori să îşi
descopere calităţi, îndemânare, aptitudini
artistice;
Oferirea unor alternative de petrecere a timpului
liber (ex. activităţi spotive, drumeţii);
Valorificarea conţinutului, abilităţilor şi
competenţelor dobândite în sistemul de
învăţământ formal în contexte practice, bine
ancorate în realitatea cotidiană;
Ieşirea din ,,tiparul curricular” ;
Orientarea în viitoarea carieră profesională;
Iniţierea unor parteneriate noi.
profesorilor;
aspecte legate de siguranţa elevilor în cadrul
deplasării;
minimalizarea importanţei activităţii educative
extraşcolare de către părinţi, elevi, cadre
didactice, organe de conducere, de îndrumare şi
control;
prejudecăţile unor familii care nu consideră
importante aceste activităţi extraşcolare;
fluxul solicitărilor cu răspuns urgent primite din
partea ISJ în săptămâna ,,Şcoala altfel’’
îngreunează desfăşurarea activităţilor conform
unei planificări prestabilite;
programul încărcat al unor ONG-uri care nu au
făcut faţă solicitărilor din această perioadă;
Obişnuinţa elevilor cu un program relaxant;
Motivaţia redusă a unor elevi;
Dezinteresul comunităţii;
Ruperea ,,ritmului de învăţare”;
Perceperea ,,Săptămânii altfel” ca săptămână de
vacanţă.
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
II.4.A.9. Recomandări
Desfăşurarea de activităţi pe arii curriculare;
Exersarea unor tehnici de stimulare a creativităţii şi gândirii laterale la elevi;
Defalcarea săptămânii ,,Şcoala altfel” în timpul anului;
Reducerea birocraţiei în legătură cu acest program;
Distribuirea acestor activităţi pe o perioadă mai lungă pentru a evita aglomeraţia la obiectivele
istorice şi turistice;
Diversitatea activităţilor propuse, astfel încât repartizarea elevilor să fie echilibrată;
Gratuitate pe mijloacele de transport urban şi acces gratuit la obictivele culturale;
Pentru clasa a XII-a ar putea fi prevăzute în acest interval activităţi de antrenamente pentru
examenele de bacalaureat;
Este necesară alocarea unui fond pentru susţinerea materială a acestor activităţi;
Planificarea unor activităţii de implicare efectivă a elevilor în actiuni de voluntariat;
mai mare implicare din partea părinţilor în activităţi;
Desfăşurarea acestui program în fiecare lună, timp de câte o zi, urmând ca şcoala să
stabilească, pe rând, ariile curriculare implicate. De exemplu, în luna octombrie, ultima zi de
luni din lună să fie alocată pentru astfel de activităţi, în luna noiembrie, ultima zi de marţi din
lună, în luna februarie, ultima zi de miercuri, în luna martie, ultima zi de joi, iar în luna mai,
ultima zi de vineri;
Activităţile ar putea fi mai strict monitorizate, afluenţa către instituţiile de cultură ar fi mai
echilibrată, activităţile interdisciplinare ar fi mai uşor de organizat;
Acordarea posibilităţii şcolilor de a-şi alege perioada de desfăşurare a programului Şcoala
altfel; implicarea unui număr mai mare de agenţi economici privaţi, ONG-uri;
Implicare activă a Inspectoratului Şcolar, în vederea popularizării evenimentului în rândul
posibililor parteneri cultural-educativi, astfel încât aceştia, la rândul lor, să-şi facă un plan de
acţiune pentru evitarea supraaglomerării (necesitatea existenţei programărilor);
Programarea activităţilor de acest fel în perioade diferite ale anului şcolar, pentru diferite
cicluri;
Mai buna organizare a activităţilor , astfel încât să nu rupă ritmul învăţării şi să nu-i
obosească atât pe elevi, cât şi pe profesori;
mai bună coordonare a programelor propuse de cadrele didactice;
Realizarea unor proiecte interdisciplinare;
Eficientizarea comunicării între membrii catedrelor; exersarea predării în echipă a unor teme
transdisciplinare.

II.4.B. COLEGII TEHNICE, GRUPURI ŞCOLARE
II.4.B.1.Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de
învăţământ
În realizarea planului activităţilor din cadrul programului „Şcoala altfel” s-a ţinut cont de
specificul şcolii. Astfel, au fost realizate atât activităţi de identificare şi aprofundare a abilităţilor de
natură tehnică, cât şi activităţi de educaţie culturală, sportivă, ecologică, civică, stabilite conform
specificului de vârstă pe cicluri şcolare (primar, gimnazial şi liceal). Acest program de activităţi a fost
întocmit conform procedurilor cerute şi a corespuns nevoilor elevilor, cadrelor didactice şi şcolii, fiind
rezultatul propunerilor beneficiarilor direcţi. Mai mult, activităţile s-au suprapus peste propunerile
cadrelor didactice, ale părinţilor şi peste dorinţele elevilor.
Complexitatea finalităţilor educaţionale impune realizarea de activităţi care pun accent pe:
− Intensificarea aplicării metodelor şi strategiilor didactice centrate pe elev, a metodelor şi
tehnicilor interactive de grup, precum şi eficientizarea demersului educaţional în sistem formal
şi nonformal;
− Dezvoltarea unui parteneriat educativ eficient prin atragerea părinţilor, consultarea elevilor şi
colaborarea cu factori educativi locali şi regionali;
− Deschiderea sistemului de educaţie oferit de şcoală către comunitate şi societate ;
− Reactualizarea şi eficientizarea parteneriatelor comunitare (colaborări cu universităţi din
oraş);
− Asigurarea unui climat care să favorizeze comunicarea şi dezvoltarea personală;
− Creşterea şansei de inserţie socio-profesională a absolvenţilor.
Ideea de la care s-a pornit în organizarea programului „Şcoala altfel" este aceea că activităţile
extracurriculare formează comportamente sănătoase, constituie sursă de interacţiune între elevi,
contribuie la dezvoltarea capacităţii de dialog şi cooperare, presupun cultivarea respectului faţă de
sine şi faţă de ceilalţi.
II.4.B.2.Tipologia activităţilor desfăşurate şi numărul de activităţi derulate
− activităţi cultural artistice (tradiţii şi sărbători naţionale, tradiţii europene, valori europene,
programe artistice, ateliere de creaţie, vizite la muzee, ateliere de poezie şi teatru în limbile
franceză şi engleză, vizionare de filme, vizionări de spectacole);
− activităţi de educaţie rutieră şi PSI (concurs de mopede, concurs de cunoştinţe din domeniul
siguranţei rutiere, altele);
− activităţi tehnico-ştiinţifice (experimente, ateliere de lucru, lecţii distractive, participare la
Sesiunea ştiinţifică pentru studenţi şi elevi, ,,O carieră în inginerie”, workshop de electronică,
de electrotehnică, Fii o săptămână profesor de ştiinţe!, concursuri tehnice, vizite de studiu);
− educaţie pentru cetăţenie democratică şi antreprenoriat (concursuri, dezbateri, ,,Educaţie
economică/ şi consultanţă financiară” );
− activităţi de educaţie pentru protecţie civilă;
− activităţi de voluntariat (educaţie pentru promovarea valorilor umanitare, schimburi de
experienţă cu case de tip familial, peer-education);
− stil de viaţă sănătos în spiritul cercetăşiei ;
− activităţi pentru dezvoltarea capacităţilor de explorare, investigare şi rezolvare de probleme;
−
−
−
−
−
educaţie sportivă (concursuri între clase: fotbal, baschet, volei, tenis de masă, şah);
orientare şcolară şi profesională (vizite de studiu la Universitatea Tehnică, project meeting
Leonardo da Vinci, proiect ,,Caravana Carierei’’ proiect pentru dezvoltarea profesională a
elevilor din clasele terminale şi pregătirea celor din celelalte clase, vizite la instituţii pentru
orientare profesională în alegerea carierei : prezentarea unui film cu Universităţile clujene,
vizite la Administraţia Financiară, Casa de Pensii, târgul firmelor de exerciţiu „Pregătim
cariera”, la nivel interjudeţean etc.);
activităţi cu caracter practic (maestrul în artă culinară Urogdi Csaba Attila le-a predat elevilor
o lecţie de gătit ca pentru un restaurant de cinci stele, realizând un preparat exotic,
prezentare de activităţi practice, jocuri în cadrul proiectului Şcoala MaST – Top);
activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos (acordarea primului ajutor în caz
de arsuri, hemoragii, leziuni ale oaselor, muşchilor şi articulaţiilor, demonstraţii);
activităţi ecologice (activităţi de ecologizare în Cheile Turzii, Cheile Turului, Lacurile Sărate,
proiect EcoTrans, Luna pădurii, plantare de pomi în curtea şcolii, amenajarea şi curăţirea
curţii, vizită la Hidrocentrala de la Mărişel, colectare de deşeuri, „Punţi spre eco-creativitate”
proiect CAER, cu 4 secţiuni);
II.4.B.3. Numărul de activităţi derulate : 1984, repartizate pe toate tipurile de activităţi.
II.4.B.4.Parteneri, colaboratori (instituţii, ONG-uri, etc.)

− Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca;
− Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga”;
− Organizaţia Cercetaşii României, filiala Cluj- Napoca;
− Fundaţia Noi Orizonturi;
− Muzeul de Artă, Muzeul Farmaciei, Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei, Muzeul
Zoologic, Muzeul Etnografic, Bastionul Croitorilor, Grădina Botanică, muzeele Universităţii
Babeş-Bolyai şi al Farmaciei;
− Comitetul Reprezentativ al Părinţilor, Asociaţii ale părinţilor;
− Primăria municipiului Cluj-Napoca;
− Salina Turda;
− Biserica Ortodoxă, Biserica Reformată, Biserica Catolică, Catedrala Mitropolitană, Muzeul
Mitropoliei;
− ARDOR TRANSILVANIA CLUJ-NAPOCA;
− “ASOCIAŢIA PREVENTIS” CLUJ-NAPOCA;
− BRITISH COUNCIL;
− Centrul Cultural Francez;
− Staţia Meteorologică şi Serviciul de Prognoză a Vremii Cluj;
− Centrul Antidrog Cluj;
− Crucea Roşie -Filiala Cluj;
− Centrul Raţiu pentru Democraţie Turda;
− S.C. Ekerleke Cluj-Napoca;
− Facultatea de Arhitectură, Cluj-Napoca;
− FACULTATE A DE BUSINESS CLUJ-NAPOCA;
− Facultatea de Chimie şi Inginerie Chimică;
− Facultatea de Fizică;
− Institutul de Psihologie şi Psihoterapie a Sexualităţii;
− Facultatea de Geografie;
− Facultatea de Matematică;
− Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj;
− Asociaţia Little People;
− Biblioteca Centrală Universitară „Lucian Blaga”;
− Junior Achievement Romania;
− Fundaţia Română a Inimii AstraZeneca;
− Banca Transilvania;
− Fundaţia Poseidon ;
− Fundaţia Burcash ;
− Clubul Energetic Old Boys;
− Primăria municipiului Dej;
− Clubul Copiilor Dej;
− Primăria comunei Apahida ;
− Clubul Sportiv ,,Viitorul” ;
− Poliţia municipiului Gherla;
− Unitatea de pompieri dej;
− Teatrul Municipal Turda;
− Universitatea Româno-Germană din Sibiu;
− Organizatia „Salvaţi Roşia Montană”;
− Clubul Copiilor Huedin;
− Fundaţia Cultural Filantropică „Aurel Munteanu” Huedin;
− Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj;
− Banca Comercială Română;
− Garda Naţională de Mediu-Comisariatul judetului Cluj;
− Cinematograful „Florin Piersic”;
− Asociaţia Filantropică Medical-Creştină ,,Christiana'’ Cluj;
− Administraţia Bazinală de Apă „Someş - Tisa” Cluj-Napoca;
− Imprimeria Ardealul Cluj-Napoca; Tipografia UMF; Tipografia Ideea Design;
− Primăria Cuzdrioara;
− Fundaţia World Vision;
− Observatorul Astronomic, Cluj-Napoca;
− Primăria Turda, Centru de Informare Turistică.

II.4.B.5. Modalităţi de evaluare şi monitorizare
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
fişe de activitate la finalul fiecărei zile;
chestionare aplicate elevilor, părinţilor şi profesorilor;
jurnal de reflexie, inspirat de activităţile realizate;
discuţii în plen, fişe cu ,,plusuri şi minusuri” ale activităţilor parcurse, întrebări de procesare/
debriefing;
chestionare de evaluare şi feed-back cu propuneri remediale;
fişe de monitorizare a activităţilor şi de prezenţă;
aprecierile în scris şi verbale ale celor implicaţi, feed-back-uri;
cadrele didactice, părinţii, elevii, unii parteneri, consiliul elevilor au completat chestionare de
impact;
fişă de raport final de activitate;
fişe de lucru pentru dezvoltarea vocabularului;
fişe de autocunoaştere elevi-părinţi;
clasamentul în urma competiţiilor sportive;
realizarea fişelor de activitate de către fiecare responsabil de activitate;
realizarea unei galerii foto cu poze din cadrul activităţilor desfăşurate;
existenţa planului cadru al activităţilor şi un orar special al şcolii.
II.4.B.6. Rezultate înregistrate; impactul acestora asupra beneficiarilor
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
elaborarea broşurii CONTeaza pe educaţie;
elevii şi-au dezvoltat abilităţile de interacţiune socială şi au adoptat o atitudine pozitivă în
dezvoltarea relaţiilor cu cei din jur;
prezentări PPT pe diverse teme propuse de fiecare şcoală;
cartea „Jurnal de Şcoală Altfel” publicată la CCD Cluj;
pliante cu integrame;
dezvoltarea simţului estetic;
exersarea unor comportamente adecvate în situaţii de urgenţă;
dezvoltarea parteneriatelor în educaţie;
rezultatele practice ale activităţilor (postere, fotografii, ouă încondeiate, creaţii literare etc.);
mapa ,,Şcoala altfel” cu materiale legislative şi informative;
târgul firmelor de exerciţiu „Pregătim cariera”;
dezvoltarea abilităţilor tehnico-ştiinţifice;
activităţile realizate au contribuit la dezvoltarea stimei de sine şi a spiritului civic;
târgul de produse ale elevilor;
jurnalul de activitate.
II.4.B.7. Analiza SWOT (prezentarea se face ierarhic în funcţie de frecventabilitatea datelor)
Puncte tari
− colaborarea cu partenerii externi;
− posibilitatea oferită elevilor de a lucra şi
de a fi o echipă;
− abordarea interdisciplinară a unor teme
de interes, specifice vârstei;
− numărul mare al elevilor participanţi;
− interesul elevilor pentru activităţi
nonformale;
− organizare eficientă în derularea
programului „Şcoala altfel”;
− colaborarea eficientă şi promptă cu
instituţiile;
− gestionarea eficientă a resurselor
existente şi achiziţionarea altora noi;
− responsabilizarea elevilor;
− îmbunătăţirea bazei materiale;
− dobândirea de competenţe de
comunicare;
− empatia faţă de problemele altora;
− cadrul plăcut, destins al activităţilor;
Puncte slabe
− slaba motivare a unor elevi de a se
implica activ în realizarea unor sarcini;
− lipsa fondurilor materiale;
− dezinteres din partea unor elevi şi părinţi
faţă de activităţile adoptate chiar de ei;
− numărul mare de elevi din şcoală a făcut
dificilă programarea elevilor pe activitaţi,
precum şi monitorizarea prezenţei
acestora, nemaifiind grupaţi pe clase de
elevi;
− absenţi, lipsa de răbdare afişată la unele
activităţi ;
− anticiparea incorectă a timpului necesar
desfăşurării unor activităţi;
− dificultăţi în realizarea unor sarcini de
lucru din cauza cunoştinţelor reduse sau
a dezinteresului;
− elevii nu reuşesc să se concentreze mult
timp pe o sarcină de lucru;
− absenţa unui număr important de elevi

− activităţile derulate au ţinut cont de
dorinţele elevilor ;
− ocazie de consolidare a relaţiilor dintre
elevi şi profesori, dar şi cu alţi
parteneri/colaboratori în educaţie;
− descoperirea unor aptitudini ale elevilor
neafirmate în spaţiul clasei;
− implicare activă a personalului şcolii;
− implicarea conducerii şcolii şi a
profesorilor în organizarea şi derularea
programului;
− elevii s-au familiarizat cu istoria locală;
− elevii s-au implicat în activităţi ludice,
sportive, artistice;
− cultivarea toleranţei faţă de tradiţiile
altor culturi;
− obiectivele turistice vizitate au fost în
concordanţă cu scopul activităţii;
− toate activităţile derulate au implicat
dezvoltarea simţului civic, a
responsabilităţii, a capacităţilor de
comunicare, precum şi crearea unui
climat de muncă benevol, nefiind
impusă de o programă şcolară;
− la atelierele de lucru s-a constatat că
elevilor le place munca manuală şi
meşteşugurile diverse;
− seriozitatea şi dăruirea elevilor în
realizarea spectacolului şcolii;
− activităţi extracurriculare îmbunătăţite şi
de mai lungă durată;
− absenteismul redus în rândul claselor
implicate în acest proiect;
− a oferit profesorilor care nu au
posibilitatea de a preda un opţional
ocazia de a aborda teme deosebite,
propunând astfel elevilor o altă
perspectivă asupra lumii şi asupra
propriei existenţe;
− diversitatea şi atractivitatea activităţilor
desfăşurate.
Oportunităţi
− colaborarea cu agenţi economici,
părinţi, şcoli, universităţi;
− cunoaşterea atitudinii elevului în alte
situaţii şi contexte de viaţă, decât în
relaţia strictă profesor-elev;
− creşterea gradului de competitivitate
prin realizarea de concursuri
interactive şi interdisciplinare;
− implementarea de proiecte şi programe
de dezvoltare în carieră;
− posibilitatea de a comunica on-line cu
elevi din ţară şi străinătate, pe
parcursul activităţilor;
− obţinerea unor sponsorizări pentru
premii;
− stimularea interesului elevilor pentru
studiul naturii şi al mediului
înconjurător;
− creşterea implicării părinţilor în viaţa
şcolii;
− promovarea imaginii şcolii în
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
de la clasele de seral;
distanţele mari de parcurs între diferitele
locaţii;
indiferenţa opiniei publice;
fonduri insuficiente;
modificarea programului în funcţie de
partenerii externi;
resursele financiare au împiedicat
participarea unor elevi la activităţi;
lipsa de motivaţie/ inspiraţie/ imaginaţie
pentru unii elevi şi unele cadre didactice;
activităţi pregătite insuficient şi la timp;
nerealizarea unor activităţi propuse din
motive subiective/ obiective;
lipsa de comunicare dintre diriginţi şi
cadrele didactice din consiliul profesoral
al clasei;
imposibilitatea respectării în totalitate a
opţiunilor elevilor în planificarea
activităţilor;
implicarea redusă a părinţilor în
programul „Şcoala altfel”.
realizarea de parteneriate cu alte şcoli,
instituţii şi ONG-uri;
reticenţa faţă de nou;
apariţia tardivă a ofertelor de activităţi
specifice, din partea diverselor instituţii,
după ce planul de activităţi al şcolii a
fost conceput;
absenţa exerciţiului de a organiza
activităţi extraşcolare de anvergură, la
nivelul instituţiei de învăţământ.
Ameninţări
− aglomerarea unor obiective turistice
importante din zonă;
− slaba implicare a ONG-urilor şi a
agenţilor economici din zonă, în vederea
realizării activităţilor;
− nerespectarea duratei unei activităţi din
cauze obiective;
− atitudinea negativă a unor părinţi care
asociază ,,Şcoala altfel” cu ,,pierderea
de vreme”;
− impresiile bune dispar repede, când
elevii se confruntă din nou cu materia de
asimilat la clasa ;
− minimalizarea importanţei actului
educaţional formal şi nonformal din
cauza deteriorării mediului socioeconomic
şi familial;
− suprapunerea unor activităţi, ivirea unor
momente neprevăzute de care profită
elevii chiulangii;
− slaba implicare a părinţilor în program;

comunitate. − orientarea elevilor spre jocurile pe
calculator în detrimentul jocurilor
sportive;
− suprasolicitarea cadrelor didactice
datorată varietăţii activităţilor;
− cantitatea mare de documente care
trebuie întocmite de către cadrele
didactice într-un timp scurt;
− oferta negativă a străzii, a altor medii cu
influenţă în rândul elevilor;
− rezistenţa la schimbare şi lipsa de
motivaţie a cadrelor didactice în
realizarea activităţilor extracurriculare;
− indiferenţa faţă de activitatea celuilalt;
−
−
lipsa de flexibilitate în relaţiile cu elevii;
imposibilitatea de a desfăşura activităţi
de tipul ,,vizite de studiu”- prin lipsa
mijloacelor de transport şi a spaţiilor de
cazare accesibile; faptul că programul s-
a desfăşurat la nivel naţional, a limitat
varietatea activităţilor, prin limitarea
accesului la mijloacele de transport, la
obiective turistice şi la alte mijloace
logistice.
II.4.C. ŞCOLI GENERALE, MEDIUL URBAN
II.4.C.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/
instituţie de învăţământ
În conformitate cu Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/ 2011 şi Calendarul stabilit de către
ministerul de resort pentru anul şcolar 2011-2012, în săptămâna 2-6 aprilie 2012 s-a derulat
programul Şcoala altfel. La nivelul şcolilor gimnaziale din mediul urban s-au realizat toate etapele
preliminare necesare întocmirii şi aplicării programului, acesta fiind rezultatul consultării cu agenţii
implicaţi în program şi partenerii care ne-au sprijinit în implementarea programului. Astfel, propuneri
de activităţi au venit dinspre elevi prin intermediul consiliului elevilor (a se vedea procesele verbale
întocmite în acest sens), din partea părinţilor (a se vedea procesele verbale întocmite în acest sens),
a şcolilor partenere (a se vedea parteneriatele încheiate la nivelul şcolilor), din partea ONG-urilor şi a
altor insituţii colaboratoare şi, evident, din partea cadrelor didactice (a se vedea yahoo.grupul şcolii şi
procesele verbale de CP şi CA).
După colectarea propunerilor, au avut loc dezbateri în colectivele de elevi, în consiliul elevilor,
în consiliul profesoral şi în comitetul reprezentativ al părinţilor, în vederea adoptării programului agreat
de majoritatea elevilor şi a cadrelor didactice. În urma acestor dezbateri, s-a întocmit programul de
activităţi pentru săptămâna ,,Şcoala altfel” care a fost înaintat spre aprobare consiliilor de
administraţie şi consiliilor profesorale ale şcolilor generale din mediul urban.
II.4.C.2. Tipologia activităţilor desfăşurate şi numărul de activităţi derulate
− ateliere de lucru, de creaţie (pictură, teatru, cerc de lectură);
− prezentări powerpoint;
− vizionare film şi desene animate pe diverse teme educative;
− vizionări de spectacole;
− dansuri;
− confecţionarea podoabelor de Paşte;
− jocuri didactice pentru dezvoltarea comunicării în limbi moderne;
− jocuri sportive;
− proiect pentru educaţie financiară şi antreprenorială „Contează pe educaţie”;
− proiect „Reconstruieşte Castrul Roman”;
− vizite didactice;
− drumeţii, excursii şi concursuri de orientare turistică;
− activităţi de educaţie pentru sănătate şi stil de viaţă sănătos (inclusiv referitoare la
dependenţă de calculator, siguranţă pe internet etc.);
− activităţi de educaţie ecologică şi de protecţie a mediului (inclusiv colectare selectivă,
economisirea energiei, energie alternativă etc.);
− activităţi de consiliere şi orientare şcolară şi profesională;
− prezentarea unor obiective turistice din ţară şi din lume (imagini, fotografii etc.);
− concurs naţional de matematică ,,Fii inteligent la matematică!’’;

−
−
−
Schimbăm rolurile!- activităţile de predare- învăţare- evaluare, susţinute de elevi;
concursuri pe teme de igiena alimentaţiei şi educaţie pentru sănătate;
pregătirea şi prepararea unor mâncăruri în bucătăria didactică a şcolii şi în bucătăria fără foc.
II.4.C.4. Parteneri, colaboratori
− Organizaţia Naţională ,,Cercetaşii României” (22 şcoli);
− Salina Turda (12 şcoli);
− Grădina Botanică – Cluj-Napoca (14 şcoli);
− Biblioteca Judeţeană ,,Octavian Goga” (7 şcoli);
− Muzeul Etnografic Cluj-Napoca (9 şcoli);
− Stadionul Arena Cluj (8 şcoli);
− Primăria Cluj-Napoca (7 şcoli);
− Muzeul de Istorie, Turda (5 şcoli);
− Galeria de Artă Turda (3 şcoli);
− Staţia Meteorologică Turda (3 şcoli);
− Biblioteca Municipală „Teodor Murăşanu” Dej (3 şcoli);
− Casa de Cultură Dej (3 şcoli);
− Casa de Cultură Turda (3 şcoli);
− Muzeul de Istorie Dej (3 şcoli);
− Centrul de Prevenire şi Consiliere Antidrog (3 şcoli);
− Banca Transilvania (2 şcoli);
− Biserica Adormirea Maicii Domnului, Turda (2 şcoli);
− Fundaţia de Ecologie şi Turism Potaissa, Turda (2 şcoli);
− Centrul Raţiu pentru Democraţie Turda (2 şcoli);
− Şcoala Internaţională Cluj (2 şcoli);
− Primăria Câmpia Turzii (2 şcoli);
− Mănăstirea Nicula (2 şcoli);
− Let’s Do It Romania (2 şcoli);
− British Council (1 şcoală);
− Fundaţia Poseidon (1 şcoală);
− Slow Food Turda (1 şcoală);
− TVR 2 (1 şcoală);
− PROTV Cluj (1 şcoală);
− Ziarul 21 (1 şcoală);
− Pizzeria Milenium (1 şcoală);
− Cabinet Stomatologic Dr. Ceclan Andrei (1 şcoală);
− Asociaţia InteligenT, în parteneriat cu Ministerul Educaţiei Cercetării Tineretului şi Sportului (1
şcoală);
− S.C Daghemana – Câmpia Turzii (1 şcoală);
− Azilul de Bătrâni- Nuşeni, Bistriţa (1 şcoală);
− Mănăstirea Nuşeni-Bistriţa (1 şcoală);
− Mănăstirea Dumbrava (1 şcoală);
− Muzeul Aurului-Deva (1 şcoală);
− Fundaţia Noi Orizonturi (1 şcoală);
− zibo.ro (1 şcoală);
− Asociaţia Green &Wild (1 şcoală);
− Arhivele Naţionale, Cluj-Napoca;
− Asociaţia ADEONA;
− Asociaţia Câinii de salvare;
− Asociaţia Ecourile verzi;
− Asociaţia Caritas Eparhial Greco-Catolic Cluj, Departamentul Socio-Educativ;
− Asociaţia Culturală ASTRA Dej;
− Carrefour Hipermarket;
− Centrul ,,Virtus Antiqua”;
− Centrul Cultural Francez;
− Centrul Cultural German;
− Centrul de copii Arlechino;
− Centrul de zi Familia şi copilul;
− Cercul Militar Dej;
− Cinematograful Odeon, Polus Center, Cluj-Napoca;
− Classic Dream S.R.L;

− Clubul Copiilor Dej;
− Clubul Ecologic „Transilvania”;
− Detaşamentul de Pompieri Dej;
− Direcția Silvică Huedin;
− Direcţia de Apă Someş-Tisa;
− Facultatea de Teologie, Cluj- Napoca;
− Ferma Zootehnică, Făget;
− Fundaţia Diakonia;
− Fundaţia pentru Integrare Europeană Sigma;
− Fundaţia pentru Îngrijirea Vârstnicului Cluj;
− Fundaţia Umanitară Rescue;
− Grădina Zoologică, Tg. Mureş;
− Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Cluj, Serviciul Rutier Cluj;
− Loteria Română S.A.;
− Muzeul de Istorie al Frmaciei ;
− Muzeul de Istorie, Sighişoara;
− Muzeul de Istorie, Turda;
− Muzeul de Istorie, Cluj-Napoca;
− Observatorul Astronomic, Cluj-Napoca;
− Ocolul Silvic Turda;
− Organizaţia JA ROMANIA – Programul Junior Achievement, Job Shadow Day;
− Radio CLUJ;
− Romtelecom SA.
II.4.C.5. Modalităţi de evaluare şi monitorizare
P evaluare:
− realizarea unui CD cu fotografii de la activităţi;
− diseminarea activităţilor în mass – media;
− feed-back verbal şi scris;
− fişă de monitorizare a activităţii;
− completarea ,,cărţii de impresii” de către elevi;
− discuţii pe baza activităţilor desfăşurate;
− expoziţii cu lucrările elevilor;
− chestionare aplicate elevilor, părinţilor, cadrelor didactice;
− produsele realizate de elevi (revistă, postere, produse culinare, expoziţii, magazin,
spectacole);
− DVD cu filmuleţe ale activităţilor;
− diplome, premii.
− http://stirileprotv.ro/stiri/ardeal/scoala-altfel-scoate-la-suprafata-talentul-elevilor.html
Pmonitorizare:
Activităţile desfăşurate au fost monitorizate de către direcţiunea şcolii, coordonatorul de proiecte şi
programe, responsabilul comisiei pentru evaluarea şi asigurarea calităţii, prin:
− fişa de prezenţă
− fişa de monitorizare director/ director adjunct/ coordonator educativ
− participarea, prin sondaj, la activităţi
II.4.C.6. Rezultate înregistrate, impactul acestora asupra beneficiarilor ( elemente de calitate)
Produse finale:
− postere, planşe;
− portofolii;
− pliante ;
− panouri cu colaje, desene;
− DVD-uri de prezentare;
− CD-uri cu poze şi materiale;
− machete pentru sistemul solar;
− prezentări powerpoint, postere virtuale.
II.4.C.7. Impactul asupra beneficiarilor:
a) asupra elevilor
− exersarea şi îmbunătăţirea abilităţilor sociale;

−
−
−
−
−
creşterea încrederii şi a stimei de sine;
creşterea motivaţiei pentru învăţare;
îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor în legătură cu istoria locală;
adoptarea de către elevi a unei conduite ecologice;
dezvoltarea spiritului de competiţie.
b) asupra cadrelor didactice
− îmbunătăţirea abilităţilor de comunicare;
− îmbunătăţirea competenţelor pedagogice şi a abordărilor psihologice ;
− îmbunătăţirea competenţelor privind managementul clasei;
− creşterea motivaţiei si a implicarii în activităţi formale şi nonformale.
c) asupra părinţilor
− îmbunătăţirea comunicării, toleranţă şi acceptare în relaţia cu ceilalţi;
− creşterea implicării acestora în acţiunile promovate de şcoală, pentru crearea unui mediu
familial şi social pozitiv şi sănătos.
d) asupra comunităţii
− cooperarea instituţiilor locale;
− colaborarea şi participarea şcolilor în proiecte ale comunităţii locale;
− întărirea cooperării cu autorităţile locale.
e) asupra instituţiei
− îmbunătăţirea politicilor educaţionale;
− îmbunătăţirea cooperării şi a comunicării între profesori, părinţi şi elevi;
− îmbunătăţirea managementului şcolii şi creşterea prestigiului şcolii în comunitate.
II.4.C.8. Analiza SWOT
Puncte tari
− libertatea de exprimare a opţiunilor pentru
activităţile derulate (22 şcoli);
− folosirea TIC pentru realizarea activităţilor
(15şcoli);
− îmbogăţirea cunoştinţelor elevilor în diferite
domenii de interes (10 şcoli);
− activităţi atractive care stârnesc interesul
elevilor, promovează valori morale, estetice
şi etice (7 şcoli);
− stimularea creativităţii şi a spiritului de
echipă al elevilor (26 şcoli);
− descoperirea şi dezvoltarea aptitudinilor
elevilor, a competenţelor artistico-plastice
(7 şcoli);
− adoptarea unui stil de viaţă sănătos (14
şcoli);
− implicarea activă în activităţi practico –
gospodăreşti (13 şcoli);
− dezvoltarea unui comportament civilizat în
societate (9 şcoli);
− promovarea imaginii şcolii în comunitate (4
şcoli);
− dezvolarea şi consolidarea relaţiei şcoalăfamilie-comunitate
(12 şcoli);
− formarea deprinderilor antreprenoriale, de a
utiliza, de a controla şi de a economisi bani
(8 şcoli).
Puncte slabe
− sunt prea multe activităţi condensate
într-o singură săptămână (7 şcoli);
− perioada aleasă pentru desfăşurarea
acestor activităţi nu este cea mai
potrivită (17 şcoli);
− insuficienţa fondurilor necesare
procurării celor necesare bunei
desfăşurări a activităţilor / premii (20
şcoli);
− supraaglomerarea instituţiilor vizitate
(24 şcoli);
− nu toţi elevii pot suporta costul biletelor
de intrare sau a transportului (13 şcoli);
− volum mare de consumabile (7 şcoli).

Oportunităţi
− dezvoltarea creativităţii ca urmare a
acţiunilor interactive (18 şcoli);
− dezvoltarea personalităţii complexe a
copiilor prin implicarea acestora în proiecte
educaţionale diferite, concursuri, festivaluri
(17 şcoli);
− elevii au socializat, au explicat şi au
comunicat, au pus întrebări, au învăţat
potrivit intereselor şi aptitudinilor fiecăruia
(17 şcoli);
− cadrele didactice au avut posibilitatea de a-
şi cunoaşte mai bine elevii, de a discuta cu
ei, de a fi mai aproape de dorinţele şi
aspiraţiile lor (15 şcoli);
− capital de imagine adus şcolii (14 şcoli);
− valorificarea resurselor comunităţii (13
şcoli);
− dezvoltarea unor parteneriate
interinstituţionale, în beneficiul şcolarilor
şi al preşcolarilor (2 şcoli);
− interacţiunea elevilor cu mediul social,
cultural, economic ( 12 şcoli).
Ameninţări
− supraîncărcarea cadrelor didactice cu
diverse rapoarte, prin urmare timpul
alocat pregătirii activităţilor propriu-zise
devine insuficient (18 şcoli);
− nu există motivaţie financiară (16
şcoli);
− propuneri de ultim moment pentru
activităţi educative, care au afectat
programul iniţial stabilit (13 şcoli);
− lipsa unor instrumente de lucru,
necesare proiectării, monitorizării şi
evaluării programului „Şcoala altfel”
(12 şcoli);
− modificări ale orarului determinate de
numirea unor cadre didactice în
comisiile naţionale ale olimpiadelor
şcolare ( 1 şcoală);
− elevii din clasele mai mari au fost mai
puţin interesaţi;
− 3 şcoli menţionează reticenţa faţă de
nou şi schimbare a unor cadre
didactice pentru programul acestei
săptămâni.
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
II.4.C.9. Recomandări
evitarea raportărilor excesive a activităţilor derulate;
documentele de proiectare şi raportare să fie realizate la nivelul fiecărei instituţii, nu
centralizat;
alocarea unor fonduri, în bugetul instituţiei, pentru derularea în bune condiţii a programului;
în organizarea viitoare a programului ar fi indicat să se propună mai puţine activităţi;
organizarea acestui program într-o altă perioadă a anului; stabilirea săptămânii ,,Şcoala altfel”
de către fiecare unitate şcolară pentru a se evita aglomeraţia la obiectivele turistice;
la nivelul oraşului să fie organizate în această perioadă spectacole gratuite de teatru şi
muzică pentru copii;
activităţile să fie cu preponderenţă distractive, dinamice, încercându-se a se elimina
activităţile care presupun desfăşurarea acestora în sala de clasă;
centrarea activităţilor din cadrul săptămânii ,,Şcoala altfel” pe clasă şi diriginte; dirigintele
împreună cu clasa stabilesc de comun acord activităţile pe care doresc să le deruleze;
mai bună implicare a părinţilor în derularea activităţilor;
organizaţiile, fundaţiile ce oferă activităţi specifice să anunţe cu cel puţin o lună înainte
intenţia colaborării pentru a o putea lua în considerare (sau chiar la început de an şcolar);
gratuitate pentru elevi pe mijloacele de transport în comun în aceasta săptămână şi la
obiectivele turistice;
posibilitatea realizării activităţilor într-un alt interval orar decât cel obişnuit, de şcoală;
obligativitatea anumitor activităţi atrage după sine motivaţia scăzută de implicare şi
participare;
profesorii implicaţi în olimpiadele naţionale să fie anunţaţi în timp util pentru a putea
reorganiza proiectele în care sunt implicaţi la nivelul şcolii;
altă modalitate de notare a absenţelor; rubrica de purtare este nu numai insuficientă pentru
un elev care lipseşte mai multe zile, ci are şi alt rol în catalogul clasei.
II.4.D. ŞCOLI GENERALE, MEDIUL RURAL
II.4.D.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/
instituţie de învăţământ
Programul săptămânii ,,Şcoala altfel’’ a fost proiectat astfel încât să răspundă cerințelor și
nevoilor de educație ale tinerilor și să fie realizabil prin ceea ce școala și comunitatea rurală poate să
ofere elevilor. Factorii care au stat la baza structurării programelor pentru săptămâna ,,Școala altfel”
sunt:
− relația cu instituțiile din localitate, nevoia de a întări comunicarea în plan local;
− dorința elevilor de a participa la excursiile didactice oferite de școală;
− colaborarea cu familia, implicarea părinților în diferite activităţi organizate de şcoală;

−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
particularitățile de vârstă şi unele nevoi speciale ale elevilor;
particularitățile geografice și de mediu local;
promovarea valorilor culturale ale zonei;
valorificarea și promovarea tradițiilor zonei;
resursele materiale și umane de care dispune școala;
respectarea planului-cadru al activităților trimis către Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj.
II.4.D.2. Tipologia activităţilor desfăşurate şi numărul de activităţi desfăşurate
Drumeții şi cercetășie;
Concursuri de cultură generală;
Obiceiuri de Paște;
Întreceri sportive;
Acțiuni de voluntariat;
Excursii tematice (Alba- Iulia, Beliș, Mănastirea Nicula, Deva, Huedin);
Activități de ecologizare: plantare de pomi, flori, curățenie în curtea școlii;
Jocuri în aer liber, concursuri de șah, tenis, fotbal;
Activități cu tematică religioasă (Sărbători pascale);
Carnaval, serate dansante;
Vizionarea unor filme tematice, piese de teatru;
Expoziții cu lucrări ale elevilor;
Concursuri de educație rutieră și PSI;
Dezbateri pe teme de cetățenie activă, educație pentru promovarea valorilor europene;
Organizarea unor spectacole.
II.4.D.3. Numărul activităților pentru fiecare unitate școlară este variabil, între 20 și peste 100,
în funcție de modul de organizare a programului din săptămâna ,,Şcoala altfel”.
II.4.D.4. Parteneri implicaţi
Primăriile și consiliile locale;
Parohiile ortodoxe/reformate din localitate;
Comitetele de părinți din unitățile școlare rurale;
Cabinetele medicale din localitate;
Bibliotecile comunale, bibliotecile municipale și județene;
Poliția Locală și Școala de Agenți de Poliție;
Muzeele din județul Cluj;
Organizația Cercetașii României, filiala Cluj- Napoca;
Fundaţia World Vision România;
Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Huedin şi Cluj;
Ocolul Silvic Cluj;
Grădina Botanică, Cluj-Napoca;
Radio 21 Turda;
Fundații culturale cu proiecte specifice aplicate în mediul rural.
II.4.D.5. Modalităţi de evaluare a activităţii
Fişe de lucru, fişe de monitorizare a activităţii;
Produsele elevilor: filme documentare, planşe, prezentări powerpoint ale elevilor, machete,
felicitări, eseuri, portofolii personale ale elevilor, mape de angajare etc. ;
Observarea directă a activităţii elevilor;
Chestionarea elevilor, a părinţilor, a partenerilor implicaţi în derularea activităţilor;
Materiale foto şi video realizate pe parcursul desfăşurării activităţilor.
II.2.D.6. Rezultate înregistrate, impactul acestora asupra beneficiarilor
− Prezenţa foarte mare a factorilor implicați la activităţile propuse;
− Sprijinul și implicarea părinților pentru buna desfășurare a activităților;
− Responsabilizarea elevilor într-o mai mare măsură pentru alegerea carierei;
− Dezvoltarea deprinderilor de lucru în echipă;
− Creşterea coeziunii de grup;
− Formarea şi dezvoltarea capacităţii de a lua decizii ;
− Dezvoltarea capacităţii de valorizare maximă a potenţialului propriu;

− Facilitarea comunicării în plan social;
− Comunicarea eficientă în echipă şi implicarea emoţională a elevilor ;
− Dobândirea unor abilităţi de acordare a primului ajutor;
− Dobandirea de noi cunoştinţe în diferite domenii de interes;
− Dezvoltarea motivaţiei pentru cunoaşterea istoriei locale;
− Motivarea pentru participarea la activităţi de voluntariat;
− Valorizarea creativităţii elevilor în realizarea diferitelor proiecte educative.
−
−
−
−
−
−
−
−
II.4.D.7. Rezultate concrete:
înregistrări ale activităților;
albume foto;
portofolii;
obiecte de artizanat;
produse ale elevilor care au fost expuse,;
amenajarea unor spații verzi;
jurnale;
articole de presă.
II.4.D.8. Analiza SWOT
Puncte tari
Receptivitatea elevilor;
Participarea activă a elevilor la activităţile derulate;
Interesul sporit al elevilor faţă de temele
prezentate, discutate;
Implicarea elevilor în activitatea şcolii şi a
instituţiilor partenere;
Caracterul interdisciplinar al temelor dezbătute;
Dorinţa elevilor de a participa la activităţi care se
pot realiza în aer liber;
Respectarea regulilor la nivelul grupului;
Afirmarea talentelor individuale ale elevilor în
cadrul unor activităţi;
Posibilitatea de a pune în scenă unele tradiţii şi
obiceiuri din Transilvania;
Valorizarea cunoştinţelor dobândite de elevi în
timpul orelor de curs;
Crearea unei atmosfere competiţionale;
Cadru nou de desfăşurare a activităţilor educative,
consolidarea relaţiei profesor-elev;
Clasificarea aspiraţiilor, identificarea punctelor tari
ale elevilor, care pot fi valorizate în promovarea
personală;
Posibilitatea realizării activităţilor practice,
interesante;
Posibilitatea elevilor de a interacţiona, de a face
schimb de experienţă;
Formarea deprinderilor şi a comportamentelor eco;
Manifestarea solidarităţii şi a apartenenţei la un
spaţiu fizico-cultural specific;
Diseminarea informaţiilor în cadrul comunităţii
locale.
Oportunităţi
Disponibilitatea reprezentanţilor instituţiilor
partenere de a oferi informaţii elevilor;
Stabilirea unor orare speciale de vizitare de către
muzee, teatre, universităţi, ONG-uri, pentru a
facilita accesul elevilor la activităţile propuse de
aceste unităţi;
Numeroase propuneri oferite de instutuţii de
cultură, asociaţii, ONG-uri, pentru realizarea unor
activităţi educative în parteneriat;
Existenţa unor instituţii culturale în localitate şi a
Puncte slabe
Inexistenţa unei programe după care să se
ghideze cadrele didactice a provocat în unele
cazuri stres, agitaţie, fiind necesare foarte multe
ore de muncă pentru pregătirea acestora;
Lipsa unui buget special pentru organizarea
activităţilor;
Lipsa de încredere a unor elevi în potenţialul
propriu;
Lipsa unor materiale didactice pentru reuşita
activităţii;
Timp relativ scurt pentru realizarea unor proiecte
educative;
Materiale didactice insuficiente;
Neconcordanţe tehnice pentru proiectarea
materialelor;
Grupul mare de elevi nu a permis repartizarea
egală a sarcinilor de muncă;
Limitarea în timp a activităţilor;
Starea de oboseală a elevilor;
Implicarea redusă a unor elevi în dezbateri.
Ameninţări
Lipsa finanţării activităţilor face imposibilă
realizarea acestora;
Condiţii meteo nefavorabile;
Cheltuieli neprevăzute;
Riscul substituirii lecturii cu vizionarea şi
ecranizarea.

spaţiilor de expunere a lucrărilor elevilor;
Posibilitatea elevilor de a dezvolta teme de
cercetare şi pe viitor.
II.4.E. GRĂDINIŢE, MEDIUL URBAN ŞI RURAL
II.4.E.1. Contextualizarea programului săptămânii, în raport cu analiza de nevoi/ instituţie de
învâţământ
Activităţile derulate în cadrul Programului ,,Şcoala altfel” 2012 au fost raportate la
particularităţile preşcolarilor şi la nivelul de vârstă al acestora, iar acţiunile s-au desfăşurat cu acordul
părinţilor.
S-a urmărit implicarea tuturor preşcolarilor şi a cadrelor didactice în activităţi:
− care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor;
− prin care să se creeze oportunităţi de valorizare a capacităţilor copiilor de dezvoltare
aptitudinală şi valorizare a unor predispoziţii de dezvoltare fizică şi intelectuală ;
− care să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii;
− care să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale;
− care să promoveze imaginea grădiniţelor;
− care să satisfacă expectanţele copiilor şi ale comunităţii;
− care să ofere părinţilor posibilitatea să se implice în desfăşurarea activităţilor propuse.
S-a ţinut cont de:
− Nevoia preşcolarilor de a cunoaşte principalele reguli de circulaţie şi de a conştientiza faptul
că poliţistul este în slujba cetăţeanului şi nu este acolo doar pentru a pedepsi, ci şi pentru a-i
ajuta pe cetăţeni;
− Nevoia de a analiza starea emoţională a preşcolarilor, a relaţiilor în interiorul grupului şi de a
contribui la dezvoltarea socio-emoţională a acestora;
− Nevoia de a ieşi din spaţiul grădiniţei pentru a desfăşura activităţi şi în alte contexte;
− Nevoia de a cunoaşte şi de a vizita locul de muncă al părinţilor;
− Nevoia de a cunoaşte necesitatea unei igiene corecte şi a unui stil de viaţă sănătos;
− Implicarea părinţilor, a bunicilor în transmiterea datinilor şi obiceiurilor din generaţie în
generaţie.
Obiectivele strategice ale programului
În ansamblu, s-a urmărit:
− implicarea tuturor copiilor preşcolari şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă
intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor;
− valorificarea talentelor şi capacităţilor preşcolarilor în diferite domenii, altele decât cele
prezente în curriculumul pentru învăţământ preşcolar;
− stimularea participării preşcolarilor la acţiuni variate, în contexte nonformale.
− implicarea părinţilor în realizarea şi implementarea unei activităţi extracurriculare
− dezvoltarea socială a copilului preşcolar prin crearea unor contexte reale
− dezvoltarea educaţiei pentru valori morale şi culturale
− dezvoltarea unei atitudini ecologice la copii;
− dezvoltarea spirituală armonioasă a copiilor;
− dezvoltarea capacităţilor de comunicare;
− dezvoltarea creativităţii şi a imaginaţiei;
− cultivarea sentimentului de dragoste pentru oraşul natal , pentru frumuseţile acestuia;
− dobândirea de noi cunoştinţe, prin descoperire;
− formarea deprinderii de a oferi ajutor;
− confecţionarea de obiecte prin metodele învăţate până acum în grădiniţă;
− cunoaşterea normelor de securitate;
− cultivarea unei atitudini de responsabilizare .
Alte obiective:
− familiarizarea părinţilor cu activităţile din grădiniţă;
− implicarea părinţilor în sprijinirea activităţilor grădiniţei;
− formarea deprinderilor practice şi gospodăreşti;
− educarea abilităţii de a colabora şi de a interacţiona cu şcolarii;
− educarea capacităţii de a ocroti, de a proteja şi de a iubi natura;
− formarea unei atitudini ecologice, responsabile faţă de mediul înconjurător, prin îngrijirea şi
ocrotirea mediului, prin însuşirea unor cunoştinţe noi despre natură;
− prevenirea poluării în natură pentru a trăi într-un mediu sănătos;
− conştientizarea importanţei activităţilor ecologice în viaţa omului;

−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
încurajarea practicării sportului şi a mişcării în aer liber, prin iniţierea de jocuri de mişcare;
familiarizarea copiilor cu vestigii şi locuri în care au trăit strămoşii noştri: ,,Castrul Roman
Potaissa”;
familiarizarea copiilor cu fapte şi evenimente din istoria străbunilor;
cultivarea sentimentelor de dragoste şi respect pentru înaintaşi;
familiarizarea copiilor cu lumea fascinantă a animalelor;
însuşirea noţiunilor despre circulaţia rutieră corectă, despre rolul agentului de circulaţie;
cunoaşterea şi respectarea regulilor de circulaţie pentru a preveni accidentele;
familiarizarea cu biblioteca şi cu fondul de carte, dezvoltarea imaginaţiei şi a abilităţilor de
comunicare;
dezvoltarea interesului pentru carte;
însuşirea deprinderii de a răsfoi o carte;
familiarizarea cu un locaş de cult, însuşirea regulilor de comportament într-un asemenea loc;
respectarea tradiţiilor religioase;
dezvoltarea abilităţilor artistico-plastice, cultivarea gustului pentru frumos;
familiarizarea cu mediul şcolar, cu elevii, exersarea muncii în echipă;
conştientizarea importanţei unei arene multiculturale la nivel judeţean;
respectarea regulilor de comportament şi de securitate existente în Aeroportul Internaţional
Cluj-Napoca;
familiarizarea copiilor cu activităţile şi cu utilajele folosite de pompieri;
observarea mediului de viaţă şi a caracteristicilor animalelor dintr-o fermă;
dezvoltarea interesului pentru grija faţă de vieţuitoare;
observarea plantelor din Grădina Botanică;
conştientizarea importanţei consumului de fructe şi legume pentru sănătatea organismului;
manifestarea respectului şi toleranţei fată de copiii cu nevoi speciale;
sensibilizarea copiilor cu privire la semenii lor;
promovarea voluntariatului între copii;
formarea deprinderilor specifice unui comportament adecvat în calitate de gazdă sau musafir;
exersarea exprimării orale, în structuri gramaticale corecte;
utilizarea cunoştinţelor dobândite anterior în situaţii concrete, diferite de cele uzuale din cadrul
activităţilor zilnice;
valorificarea elementelor educative din cadrul activităţilor extracurriculare: vizite, drumeţii,
excursii;
dezvoltarea motivaţiei la preşcolari de a face sport şi cultivarea unor atitudini
precum mândrie, bucurie, prietenie, prin întâlnirea cu sportivii de la Lotul Naţional de Judo al
României ;
informarea şi conştientizarea încă de la vârste fragede, despre problemele de mediu cu care
omenirea se confruntă şi educarea copiilor în vederea protejării, păstrării şi continuării vieţii
pe Terra;
oferirea posibilităţii copiilor să devină actori/personaje în poveştile cunoscute şi îndrăgite de
aceştia;
cunoaşterea principalelor reguli de igienă dentară şi învăţarea unui periaj corect al dinţilor,
precum şi exersarea lui pe un mulaj, împreună cu medicul stomatolog;
cunoaşterea modalităţii de realizare a unei lumânări (tehnici, procedee);
conştientizarea importanţei majore a activităţilor sportive;
formarea convingerilor că mişcarea în aer liber, practicarea sportului ameliorează condiţia
umană, implicit calitatea vieţii;
dezvoltarea simţului estetic;
dezvoltarea capacităţii de interacţiune cu copii din alte medii educaţionale;
dezvoltarea abilităţilor de colaborare în grup;
formarea deprinderii de a dansa într-un mod natural, exprimarea trăirilor prin muzică;
conştientizarea de către copii a importanţei valorificării calitative a timpului liber pentru
lărgirea orizontului cunoaşterii;
promovarea interdisciplinarităţii ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi totodată
stimularea creativităţii preşcolarilor;
dezvoltarea competenţelor de comunicare, a gustului pentru teatru;
dezvoltarea capacităţilor intelectuale (imaginaţie, gândire creatoare, memorie);
dezvoltarea interesului şi a dragostei faţă de unele creaţii aparţinând tezaurului folcloric
românesc;
dezvoltarea deprinderilor motrice în vederea confecţionării unor măşti ce reprezintă personaje
din poveşti, utilizând tehnicile practice însuşite anterior;

− cunoaşterea normelor de comportament ecologic specific asigurării echilibrului natural al
societăţii;
− formarea unor priceperi şi deprinderi de observare, experimentare şi cercetare;
− colaborarea cu instituţii de cultură, cu alţi parteneri educaţionali;
− dezvoltarea unui comportament civilizat în mijloacele de transport în comun şi pe stradă,
respectând regulile de circulaţie;
− educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter, încurajând relaţiile de prietenie legate între
preşcolarii din cele două unităţi (mediul urban si rural);
− familiarizarea preşcolarilor cu şcoala, în vederea adaptării acestora în anul şcolar următor
atât în clasa pregătitoare, cât şi în clasa I;
− exersarea abilităţilor practice şi evidenţierea talentului artistic în realizarea unor lucrări
practice şi artistico-plastice;
− cunoaşterea unor elemente de religie care definesc portretul spiritual al poporului român;
− valorificarea potenţialului artistic al copiilor, capacitatea lor de a exprima senzaţii, sentimente,
prin arta mişcării în context cu muzica;
− cunoaşterea unor obiceiuri creştineşti specifice sărbătorilor de Paşte;
− familiarizarea copiilor cu normele de prevenire a incendiilor;
− cunoaşterea de către copii a mijloacelor de intervenţie pentru stingerea incendiilor;
− cunoaşterea unor momente importante din istoria neamului românesc;
− formarea unei atitudini de grijă şi respect faţă de valorile culturale ale judeţului fiecăruia dintre
participanţi;
− apropierea şi implicarea copiilor în activităţi de recreere specifice vârstei;
− stimularea interesului copiilor pentru petrecerea timpului liber in natură;
− cunoaşterea unor meserii prin organizarea unor vizite la diferite ateliere şi magazine;
− cunoaşterea tradiţiilor şi a costumului popular din zonă;
− determinarea unui comportament de compasiune, de înţelegere pentru copiii defavorizaţi;
− dezvoltarea armonioasă a copilului prin activităţi sportive;
− formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător, în
vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta;
− folosirea acţiunilor motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente,
pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii), la diferite ritmuri;
− antrenarea copiilor în activităţi de îngrijire a spaţiilor verzi, de reciclare a deşeurilor;
− identificarea propriilor valori si a grupului din care fac parte;
− dezvoltarea spiritului de solidaritate, de întrajutorare;
− consolidarea relaţiilor părinte-copil prin angrenarea lor în diferite activităţi;
− derularea unor activităţi diverse în care copiii să înveţe în mod semnificativ;
− crearea unor situaţii de învăţare şi relaxare ce presupun colaborare, implicare activă şi
coeziunea grupurilor de interes;
− dezvoltarea de abilităţi cognitive, dezvoltarea de abilităţi anteprenoriale, dezvoltarea de
abilităţi emoţionale şi sociale, dezvoltarea de abilităţi sportive, dezvoltarea de abilităţi din
sfera estetic şi creativ;
− realizarea experimentelor folosind materiale speciale (cutia Discovery Box);
− participarea alături de adulţi la acţiuni practice de îngrijire, ocrotire şi protejare a mediului
(plantare de pomi şi flori, colectare de deşeuri);
− manifestarea unei atitudini de responsabilitate faţă de mediul înconjurător;
− manifestarea spiritului de echipă şi colaborarea la realizarea unei activităţi în comun;
− respectarea regulilor de convieţuire socială, manifestând un comportament civilizat în relaţiile
cu cei din jur ;
− adaptarea comportamentului la diferite situaţii (într-o sală de spectacol);
− familiarizarea copiilor cu Comandamentul de pompieri şi cu instituţii de cultură ale oraşului .
II.4.E.2.Tipologia activităţilor desfăşurate
−
−
−
−
−
−
−
−
−
activităţi culturale;
activităţi tehnico- ştiinţifice;
activităţi sportive;
activităţi de educaţie pentru sănătate şi un stil de viaţă sănătos;
activităţi de educaţie ecologică şi protecţia mediului;
activităţi pentru cetăţenie democratică şi pentru promovarea valorilor umanitare;
activităţi antreprenoriale;
vizite;
excursii;

− întâlniri tematice cu medici stomatologi sau de specialitate, cu poliţişti, pompieri, preoţi etc.;
− voluntariat;
− ateliere ;
− expoziţii;
− vizite şi excursii tematice;
− spectacole;
− activităţi din parteneriatele cu părinţii.
II.4.E.3. Numărul de activităţi derulate:
Aproximativ 900 de activităţi.
II.4.E.4. Elemente de management al resurselor implicate
Resurse umane:
− cadrele didactice din grădiniţă
− preşcolarii grădiniţei
− părinţii copiilor, bunicii
− medici
− poliţişti
− pompieri
− consilieri locali şi judeţeni
− voluntari
− îngrijitoare
− asistente medicale
− personalul angajat al unor instituţii (aeroport, muzeu, Grădina Botanică, biserică)
Resurse materiale:
− calculatoare, imprimante, CD-playere, video-proiectoare, sistem audio, aparate foto;
− decoruri pentru piesele de teatru, marionete, costume;
− mijloace de transport (microbuze, autocar, autobuz), autospeciala pompierilor, maşina poliţiei
rutiere;
− răsaduri de flori, ghivece cu plante, flori, unelte de grădinărit, vase din ceramică, saci
menajeri, flori cu rădăcină, pământ pentru flori, beţe frigărui, pahare ermetice, lopăţele,
mături;
− periuţa şi pasta de dinţi, stetoscop;
− materiale pentru atelierele de pictură şi aplicaţii practice;
− Biblia ilustrată pentru copii, planşe cu obiceiuri pascale, hârtie colorată, vopsea de ouă, lipici,
şabloane, cretă colorată, ouă, hârtie creponată, cartoane colorate, bandă dublu adezivă,
markere, creioane colorate, ouă din plastic, mănuşi, aracet, foarfece, acuarele, perforator,
şerveţele, hârtie, lac, carioci, lupe, materiale reciclabile, mese, scaune;
− mingi, cercuri, saltele, trotinete, biciclete, role, skateboard, instrumente muzicale;
− brutăria, biscuiţi, Nutella, frişcă, fructe;
− jucării şi haine care au putut fi donate.
−
−
−
−
−
−
II.4.E.4.Parteneri şi colaboratori
Teatrul de păpuşi „Ţup” Cluj- Napoca, Teatrul de păpuşi ,,Puck”, Toto Space, Teatrul de
păpuşi din Alba Iulia, Boom Boom Party, magicianul Belloni;
Grădiniţa nr.12 Zalău, Grădiniţa Scrind, Grădiniţa Floreşti, Grădiniţa Mihăieşti, Grădiniţa
Căpâlna, grupele de copii de la Grădiniţa Degeţica P.J. şi Grădiniţa Degeţica Structura I,
Grădiniţa Socială ,,Acopărământul Maicii Domnului”, Grădiniţa Valea Groşilor, Grădiniţa
Arlechino Dej, Grădinița „Prichindelul Isteț” Turda, Grădiniţa ,,Malteză” Cluj-Napoca, Grădinița
,,Primii Pași” Aiud, jud. Alba, Grădiniţa Nicula, Grădiniţa Baciu;
Şcoala „Traian Dârjan” Cluj- Napoca, Şcoala „Nicolae Titulescu”, Scoala Internaţională Cluj-
Napoca, Şcoala „Liviu Rebreanu”, Şcoala ,,Iuliu Haţieganu”, Şcoala ,,Ioan Opriş”, Şcoala
specială Dej, Şcoala Unguraş, Școala ,,Ioan Opriș” Turda, Şcoala ,,Avram Iancu”, Şcoala nr.
1 Gherla, Scoala Cuzaplac;
Liceul Teoretic ,,Nicolae Balcescu”, Liceul ,, Bathory Istvan”, Janos Zsigmond Unitarus
Kollegium, Liceul Teoretic ,,Lucian Blaga”, Școala de Arte și Meserii, Liceul Teoretic ,,Ana
Ipătescu”, Grupul Şcolar Huedin;
Catedra de zoologie a Facultăţii de Geografie Cluj-Napoca, Catedra de zoologie a USAMV,
Facultatea de chimie;
Biblioteca Judeţeană „Octavian Goga” , Biblioteca Municipală Dej, Biblioteca Municipiului
Gherla, Biblioteca Municipală „Teodor Murăşanu”, Librăria Gutemberg Gherla;

−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic, Muzeul Municipal de Istorie, Muzeul Municipal, Muzeul de
Istorie Dej, Muzeul Armatei din cadrul Cercului militar Dej, Muzeul de istorie Gherla, Muzeul
Militar Dej;
Grădina Botanică Cluj- Napoca, Grădina Zoologică de la Târgu Mureş;
Cinematograful Mărăşti, Teatrul Naţional ,,Lucian Blaga”, Conservatorul ,,G. Dima”,
Cinematograful Odeon, Teatrul Arabela Bucureşti, Casa de cultură Dej;
Biserica Ortodoxă „BunaVestire”, Biserica ,,Sfântul Petru şi Pavel”, Biserica Armenească,
Biserica Ortodoxă ,,Adormirea Maicii Domnului”, Biserica Reformată, Mănăstirea Nicula,
Biserica Baptistă din Mănăştur, Preotul din parohia Mănăştur, Preotul din parohia Floreşti,
Biserica Sf.Ilie Cluj-Napoca, Biserica lui Ştefan cel Mare din Vad, Biserica ortodoxă Dej,
Biserica catolică Dej, Biserica ortodoxă ,,Dealul florilor” Dej, Biserica Greco-Catolică Căpâlna,
Catedrala Romano-Catolică ,,Acoperământul Maicii Domnului”, Mănăstirea Căşiel, Biserica
Ortodoxă 1, Mănăstirea Sfîntul Anton de Padova Gherla, Biserica Sfânta Paraschieva
Gherla;
Cluj Arena, antrenorii şi sportivele din Lotul Naţional de Judo al României, prof. de educaţie
fizică Cristian Hârţa şi prof. Oana Mărginean;
Primăria Dej, Consiliul Local Turda, Primăria Municipiului Gherla, RADP Gherla;
Fundaţia Autism Transilvania, Fundația Culturală TEKA;
Firma ,,Beau Jardin”, Depozitul Pepsi.Co, SC Romaniuc, Asociaţia ELETFA;
Părinţii copiilor, Asociaţia părinţilor de la Grădiniţa ,,Dumbrăvioara”;
Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca, Gara Cluj-Napoca, Firma de transport ,,Prodan Tour”,
SC ALIS SRL Turda, Flotila Aeriene 71-Luna, Auto Trust Corporation SRL Cluj-Napoca;
Ferma de animale „Moara de Vânt”, Ferma de păsări, Vivarium;
Secţia de Pompieri Colina, Poliţia rutieră, Serviciul de urgenţă Turda (pompierii), Poliţia
Rutieră Turda, Poliţia Municipilului Cluj-Napoca, Detaşamentul de Pompieri, Inspectoratul
pentru Situaţii de Urgenţă Avram Iancu, Detașamentul Municipal de Pompieri, Serviciul de
urgenţă Câmpia Turzii (pompierii), Poliţia Dej, , ISU Huedin, Unitatea de pompieri Dej;
Brutăria, Brutăria Auchan, Brutăria Vad;
Castrul Roman, Grota Salina, Expoziţie de fluturi;
Cabinet Stomatologic ,,Avicena”, ,,Centrul de zi pentru vârstnici”, Cabinetul de Asistenţă
Psihopedagogică, Dr. Moga Adrian, Centrul de îngrijire și asistență pentru vârstnici ,,AMD”
Turda, Farmacia nr. 19 Gherla, Cabinet medic de familie, Centrul de zi ,,Micul Prinţ”, Casa de
bătrâni Gherla, Centrul de zi ,,Familia şi copilul”, Capela Spitalului Oncologic;
Gospodărie ţărănească din Căpâlna.
II.4.E.5. Modalităţi de evaluare şi monitorizare
album foto;
înregistrări video;
fişe de concurs;
diplome de participare;
medalii;
verificarea oralã prin adresarea de întrebări copiilor referitoare la activitatea desfăşurată;
rezolvarea unei fişe de lucru despre regulile de circulaţie;
realizarea unui afiş prin care copiii îşi susţin sportivii;
expoziţii cu lucrările copiilor;
târg de felicitări;
fişe;
CD-uri;
Chestionare părinţi;
machetă tridimensională din legume şi fructe;
observarea comportamentului copiilor;
portofoliul activităţii;
chestionare pentru cadre didactice;
expoziție cu vânzare;
presa locală;
afișe şi postere;
site-ul grupei Jopajtasok www.jopajtasok.szamosujvar.ro;
recompense pentru copiii preşcolari;
chestionare orale aplicate prşcolarilor sub forma unor jocuri : ,,Unde ţi-a placut cel mai mult?”;
chestionare orale aplicate părinţilor şi cadrelor didactice.

II.4.E.6.Rezultatele înregistrate şi impactul asupra beneficiarilor
,,Şcoala Altfel” a adus copiilor un plus de bună dispoziţie, le-a lărgit orizontul cu cunoştinţe din
diferite domenii neabordate în mod normal în activităţile derulate în grădiniţă, i-a apropiat pe părinţi de
activitatea din grădiniţă şi a dus la îmbunătăţirea imaginii instituţiilor de învăţământ, a crescut dorinţa
de implicare a copiilor în acţiuni de ocrotire a naturii, a consolidat deprinderile de orientare în mediul
din preajma grădiniţei, i-a familiarizat pe copii cu semnele de circulaţie, i-a îndemnat să socializeze
corespunzător cu reprezentanţii instituţiilor vizitate.
Activităţile derulate în cadrul Proiectului ,,Şcoala altfel” a permis învăţarea nonformală care a
avut avantajul de a fi lipsită de factorul stres şi care le-a oferit copiilor şansa de a lucra în echipă, de a
lua iniţiative pe baza procesului de comunicare. Acest lucru a determinat o participare activă a
preşcolarilor la toate activităţile iniţiate de cadrele didactice, ceea ce a determinat atingerea
scopurilor propuse.
Activitățile desfășurate au avut un impact pozitiv asupra tuturor părților implicate, valorizând
deopotrivă capacitățile creative și intelectuale ale copiilor, dar și ale cadrelor didactice. Atmosfera
relaxată în care s-au desfășurat activitățile a îmbunătățit colaborarea dintre grădiniță, familie şi
partenerii sociali și a condus la ridicarea prestigiului unității de învățământ
Astfel, s-a observat:
− însuşirea şi respectarea cu stricteţe a regulilor de circulaţie ori de câte ori este nevoie;
− încrederea acordată de către copii agenţilor de circulaţie, precum şi stimularea/motivarea
preşcolarilor de a participa activ şi manifestarea unor atitudini şi emoţii pozitive pe parcursul
desfăşurării activităţii.
− dorinţa copiilor de a practica sportul de apărare-Judo;
− exprimarea emoţiilor pozitive: bucurie, plăcere, încântare, la întâlnirea cu sportivele din lotul
de judo;
− participarea copiilor la plantarea puieţilor în curtea grădiniţei;
− satisfacţie pentru rezultatul muncii;
− propunerea de către copii a altui final pentru poveştile învăţate şi interpretarea personajelor
din poveşti;
− părinţii au fost foarte receptivi la apelul educatoarelor, participând la activitate în număr foarte
mare;
− realizarea de produse artistico-plastice şi practice, valorificând potenţialul artistic al copiilor;
− organizarea unor expoziţii cu vânzare din lucrările copiilor;
− confecţionarea felicitărilor de Paşte;
− confecţionarea icoanelor pe sticlă;
− exersarea deprinderilor practic-gospodăreşti, a abilităţii de lucru în echipă, a atitudinii de grijă
şi respect faţă de valorile culturale;
− dezvoltarea personalităţii creative a copiilor;
− îmbogăţirea cunoştinţelor despre tradiţiile zonei şi ale oraşului;
− exersarea comportamentelor moral-civice si de protecţie personală pe stradă;
− exersarea abilităţilor de comunicare socială.
II.4.E.8.Analiza SWOT
Puncte tari
− flexibilitatea şi dinamica programului;
− diversitatea activităţilor;
− posibilitatea muncii în echipă;
− caracterul non-formal al activităţilor;
− implicarea activă a familiilor în viaţa
grădiniţei;
− posibilitatea de a realiza activităţi
atractive, ieşite din tipar;
− posibilitatea de a vizita cât mai multe
edificii culturale la care unii copii nu au
acces;
− cadrul relaxant în care s-au desfăşurat
toate acţiunile propuse;
− popularizarea preocupărilor profesionale
ale cadrelor didactice;
− explorarea mediului înconjurător citadin
de către copii;
− familiarizarea preşcolarilor cu instituţii şi
reprezentanţi ai acestora;
Puncte slabe
− numărul mare de copii în grupă nu
permite derularea optimă a activităţilor;
− suprasolicitarea cadrelor didactice;
− fonduri insuficiente în instituţie sau la
grupă;
− lipsa unei informări coerente a cadrelor
didactice privind metodologia de derulare
a programului şi apariţia mai multor
modificări pe parcursul anului şcolar;
− ,,Şcoala altfel” trebuia să se desfăşoare
pe nivele de vârstă, totul a fost foarte
aglomerat;
− transportul a fost dificil, trebuia să se
asigure mijloace de transport gratuit;
− impunerea perioadei de desfăşurare, care
nu ia în calcul eventualele schimbări ale
vremii;
− neimplicarea unor părinţi dezinteresaţi;
− derularea de activităţi comune, ce nu

− asigurarea unui climat de colaborare
între copii – educatoare şi părinţi;
− buna organizare şi desfăşurare a
activităţilor;
− implicarea părinţilor şi a partenerilor;
− pregătirea educatoarelor în cadrul
cursului ,,Şcoala altfel” la CCD Cluj;
− existenţa resurselor materiale necesare;
− disponibilitatea educatoarelor la program
prelungit;
− participarea copiilor cu plăcere la acest
gen de activităţi;
− creşterea prestigiului unităţii;
− desfăşurarea unor activităţi extraşcolare
interesante şi captivante;
− creativitate maximă în rândul copiilor şi a
cadrelor didactice, valorificarea
talentelor, preocupărilor, competenţelor
preşcolarilor în diferite domenii;
− valorizarea abilităţilor sociale şi a
comportamentelor moral-civice şi
religioase;
− exersarea comportamentelor ecologice,
moral-civice şi de protecţie personală în
situaţii de urgenţă;
− existența programului general (pe
unitate) elaborat împreună cu cadrele
didactice;
− particularizarea programului pe fiecare
grupă de preșcolari în parte;
− derularea unei palete diverse de
activităţi;
− implicarea activă a copiilor în program;
− trăirea unor emoţii pozitive de către
preşcolari, a unei stări de bine;
− intrarea gratuită a copiilor în diferite
instituţii reprezentative pentru oraş;
− desfăşurarea activităţilor interactive şi
împreună cu alte grupe dezvoltă
abilitatea de socializare a copiilor;
− activităţile extracurriculare, ca activităţi
ale educaţiei nonformale completează şi
întregesc educaţia formală;
− activităţile extracurriculare contribuie la
cunoaşterea punctelor de atracţie din
oraş şi facilitează o bună colaborare cu
părinţii şi comunitatea;
− programul a urmărit lărgirea şi adâncirea
informaţiei şi orientează copiii către
activităţi atractive care să întregească
educaţia şcolară, contribuind la formarea
personalităţii;
− activităţile urmăresc exersarea şi
valorificarea diferitelor înclinaţii şi
aptitudini individuale.
Oportunităţi
− îmbunătăţirea relaţiei dintre instituţie şi
familiile copiilor;
− relaţii eficiente cu partenerii educaţionali
din comunitatea locală;
− oferta bogată a activităţilor destinate
copiilor de către instituţiile socioculturale
din comunitatea locală;
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
valorizează fiecare copil;
lipsa de fonduri materiale care să nu
necesite implicarea financiară a parintilor;
perioadă nepotrivită;
număr prea mare de colaboratori pentru o
parte din instituţii (bibliotecă, muzeu);
lipsa resurselor materiale şi financiare din
partea consiliului local;
implicarea redusă sau chiar inexistentă a
autorităţilor;
implicare redusă a părinţilor, deoarece
aceştia sunt la locul de muncă în timpul
desfăşurării acestor activităţi, nu toţi
părinţii au imbrăţişat ideea de a participa
şi ei la activităţile unde au fost solicitaţi;
desfăşurarea acestui proiect în aceeaşi
periodă de către toate unităţile şcolare, la
toate nivelele de vârstă, intervenind astfel
aglomeraţia şi agitaţia;
implicarea unui număr redus de ONG-uri;
fonduri insuficiente pentru desfășurarea
unor activități (excursii educative);
organizarea activităţilor cu mijloace
modeste, unii copii lipsesc de la acţiunile
întreprinse din cauza unor condiţii
materiale precare, imposibilitatea
organizării unor activităţi deosebite din
lipsa mijloacelor materiale;
spaţiile propuse spre vizitare au fost
uneori aglomerate;
identificarea dificilă a mijloacelor de
transport utile în desfăşurarea excursiilor;
vreme capricioasa;
timpul scurt în care trebuie realizate
aceste activităţi, perioada de desfăşurare
a acestui proiect la grădiniţă este aceeaşi
cu cea de la şcoală;
lipsa unui suport financiar din partea
Ministerului pentru achitarea transportului
copiilor;
personal auxiliar insuficient;
lipsa programelor similare derulate
anterior;
suprapunerea mai multor grupuri în
acelaşi interval orar în anumite puncte de
atracţie turistică;
data calendaristică inadecvată din cauza
condiţiilor meteorologice;
costurile ridicate pentru organizarea
vizitelor;
programul mult prea încărcat pentru copii
şi cadre didactice;
asumarea unei responsabilităţi şi a unui
risc crescut a cadrelor didactice.
Ameninţări
− condiţii meteo nefavorabile;
− capacitatea redusă a părinţilor de a
susţine financiar derularea activităţilor
non-formale;
− impunerea unei perioade fixe de derulare
a programului produce aglomerarea
instituţiilor socio-culturale atractive din

−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
promovarea imaginii instituţiei în
comunitatea locală;
toate edificiile culturale au fost deschise
pentru toata lumea;
exersarea de către copii a deprinderilor
sociale, îmbunătăţirea relaţiei grădiniţăpărinţi;
familiarizarea copiilor cu mediul şcolar;
multitudine de obiective culturale,
istorice, economice, disponibilitatea
partenerilor de a colabora;
participarea educatoarelor la cursurile
,,Şcoala altfel”;
posibilitatea copiilor de a socializa cu
copiii din celelalte grupe, inclusiv cu cei
din grupele maghiare şi grupa specială;
implicarea copiilor, a cadrelor didactice,
a părinţilor şi a comunităţii locale în
activităţi care să răspundă intereselor şi
preocupărilor diverse ale copiilor;
sprijin financiar din partea sponsorilor;
popularizarea programului la nivel local;
colaborarea eficientă între cadrele
didactice din grădiniță, grădiniță și
părinți, grădiniță și comunitatea locală;
desfășurarea unor activități
corespunzătoare tuturor părților
implicate în program;
posibilitatea de a lărgi sfera acţiunilor
educative;
deschiderea preşcolarilor spre acest tip
de activităţi, posibilitatea copiilor de a
părăsi grădiniţa în scopul realizării unor
vizite, excursii, posibilitatea de a vedea
lucruri deosebite pe care copiii nu le pot
observa zilnic;
diversificarea tipurilor de învăţare şi a
experienţelor copiilor;
încheierea unor parteneriate cu diferite
instituţii;
realizarea unor schimburi de experienţă;
derularea unor activităţi pentru atragerea
de fonduri;
oferă idei pentru desfăşurarea unor
activităţi similare în viitor şi a trăirii unor
experienţe noi de către copii.
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
localitate;
aglomeraţia exagerată a pus în pericol
securitatea copiilor şi a îngreunat acţiunile
întreprinse;
tendinţa cadrelor didactice de a derula
activităţi extracurriculare doar pe perioada
programului;
creşterea cererii părinţilor de a organiza
cât mai multe evenimente de genul
acesta, care să defavorizeze implicarea
familiei în acest sens;
supraaglomerarea programului copiilor
preşcolari;
starea de sănătate a copiilor (riscul
îmbolnăvirilor);
lipsa resurselor materiale şi financiare;
riscul de a scăpa din vedere unele
particularităţi inividuale de vârstă şi
compotamentale;
disponibilitatea instituţiilor , muzeelor,
locurilor de joacă şi a mijloacelor de
transport în condiţiile în care toate
unităţile de învăţământ din România
deşfăşoară ,,Săptămâna altfel” în aceeaşi
perioadă;
desfășurarea unor activități în funcție de
bugetul existent;
oboseală;
pentru unii colaboratori, acest program
devine o afacere (costul deplasărilor);
lipsa de experienţă a participanţilor în
organizarea activităţilor;
lipsa unei organizări riguroase a
activităţilor extracurriculare poate genera
dezordine, haos;
insuficienţa unui număr corespunzător de
însoţitori poate favoriza producerea unor
accidente pe parcursul deplasărilor;
riscul rătăcirii copiilor în alte grupuri de
copii, riscul accidentarii copiilor, din cauza
desfăşurării unor activităţi în aer liber sau
în spaţii necunoscute de preşcolari;
imposibilitatea satisfacerii imediate a
nevoilor fiziologice ale copiilor;
riscul de accidente în cadrul deplasărilor
cu mijloacele de transport în comun a
unui număr mare de copii;
lipsa unui număr optim de persoane
necesar supravegherii copiilor în timpul
deplasărilor cu mijloacele de transport în
comun;
rutina instalată la unele cadre didactice;
scăderea motivaţiei personalului
nedidactic pentru o muncă de calitate
datorită salarizării mici, raportată la
volumul de muncă ce depăşeşte o normă;
criza economică determină găsirea cu
dificultate a resurselor financiare
necesare;
timpul limitat al părinţilor poate duce la
slaba lor implicare în viaţa unităţii.

II.4.E.9.Recomandări şi sugestii de ameliorare a programului
− stimularea financiară a cadrelor didactice implicate în derularea programului (plata cu ora);
− posibilitatea cadrelor didactice de a-şi alege individual perioada pentru desfăşurarea
proiectului ,,Şcoala altfel”, în funcţie de cerinţele şi nevoile grupei, astfel încât să fie evitată
aglomerarea vizitării anumitor obiective, programul ,,Şcoala altfel” să fie desfăşurat într-un
interval de timp stabilit de către fiecare instituţie;
− colectivul de cadre didactice şi părinţii recomandă ca săptămâna ,,Şcoala altfel” să fie
programată în luna iunie, înainte de vacanţa de vară, deoarece pentru copiii preşcolari timpul
este mai favorabil pentru drumeţii şi vizite;
− accesarea unor resurse materiale şi financiare extrabugetare, altele decât contribuţia
părinţilor, care să susţină derularea activităţilor propuse;
− flexibilizarea structurii anului şcolar, astfel încât ,,Şcoala altfel” să poată fi desfăşurată în
acord cu nevoile de dezvoltare a fiecărei instituţii de învăţământ în parte şi în funcţie de
nivelul de şcolarizare a acestora; pentru nivelul preşcolar ar fi recomandate perioade
calendaristice mai calde – început de an şcolar sau sfârşit de an şcolar;
− asigurarea unei baze materiale echitabile pentru toţi participanţii în funcţie de acţiunile
planificate;
− alocarea unor fonduri de către minister tuturor instituţiilor de învăţământ pentru desfăşurarea
activităţilor propuse în această săptămână;
− realizarea unor spectacole special pentru copii din partea cinematografelor, a teatrelor şi a
altor instituţii publice;
− realizarea de către instituţiile partenere a unei mai bune planificări a vizitelor pentru evitarea
supraaglomerării;
− găsirea unor mijloace prin care instituţiile partenere să ofere gratuitate copiilor în perioada
derulării programului;
− suplimentarea mijloacelor de transport de către R.A.T.U.C ;
− intrările gratuite în anumite instituţii să existe pe toată durata programului şi nu doar în
anumite zile;
− oferirea de sugestii de activităţi pentru realizarea programului;
− gama mai variată de parteneri/colaboratori care să permită fiecărei instituţii de învăţământ să
îţi planifice o activitate pe zi fără a suprasolicita o anumită atracţie turistică;
− alocarea fondurilor bugetare pentru susţinerea programului.
II.4.10 Evaluarea programului Școala Altfel, An şcolar 2011-2012
Chestionare – ELEVI
Nr. elevi chestionaţi: 4045
1. Marchează în căsuţa corespunzătoare părerea ta în legătură cu:
− programul / orarul de desfăşurare al activităţilor
− a fost un număr potrivit de activităţi
− au fost prea multe activităţi
− au fost prea puţine activităţi
− activităţile desfăşurate
− majoritatea au fost interesante
− multe au fost interesante
− unele au fost interesante
− puţine au fost interesante
Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent
a) Programul / orarul activităţilor
Nr. potrivit de activităţi 3320 82%
Prea multe activităţi 324 8%
Prea puţine activităţi 401 9,91%
b) Activităţile desfăşurate
Majoritatea interesante 1956 48,35%
Multe interesante 1318 32,58%
Unele interesante 599 14,8%
Puţine interesante 172 4,25%

Programul / orarul activităţilor
100
82
80
60
40
20
0
Procentaj
8 9.91
Nr. potrivit de activităţi
Prea multe activităţi
Prea puţine activităţi
Activităţile desfăşurate
50
48.35
40
30
32.58
Majoritatea interesante
Multe interesante
20
10
14.8
4.25
Unele interesante
Puţine interesante
0
Procentaj
2. Dintre activităţile la care ai participat în timpul săptămânii „Şcoala Altfel” enumeră, în ordinea
preferinţei, 3 activităţi care ţi-au plăcut cel mai mult:
Activităţi
plăcute
Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent
Activităţi de cercetaşi / orientare în natură 431 10,65%
Activităţi sportive, concursuri şi jocuri în aer liber 1220 30,16%
Excursii
Activităţi în aer liber (Grădina Botanică etc.)
711 17,57%
Vizite în instituţii de educaţie (şcoli, facultăţi, alte
instituţii), activităţi de OŞP
634 15,67%
Vizită obiective cultural – artistice (film, muzică,
teatru, muzee)
373 9,22%
Vizite la alte obiective (Pompieri, Jandarmerie,
staţii meteo etc.)
948 23,43%
Cunoaşterea localităţilor 191 4,72%
Concursuri tematice,
Activităţi tematice (care ţin de materiile şcolare)
1043 25,78%
Activităţi de cunoaştere a obiceiurilor şi tradiţiilor
(etnografice, folclor, religie etc.)
437 10,80%
Alte activităţi recreative
(gătit, târguri, Crucea Roşie etc.)
374 9,24%
Activităţi artistice 472 11,66%

Lipsa temelor şi notelor 45 1,11%
Autocunoaştere 41 1,01%
Ecologie 222 5,48%
Educaţie pentru sănătate 52 1,28%
35
Activităţi de cercetaşi
Activităţi sportive
30
30.16
Excursii
25
23.43
25.78
Vizite în instituţii de educaţie
Vizită obiective cultural – artistice
Vizite la alte obiective
20
15
10
10.65
17.57
15.67
9.22
11.66
10.8
9.24
Cunoaşterea localităţilor
Concursuri tematice
Activităţi de cunoaştere a obiceiurilor şi tradiţiilor
Alte activităţi recreative
5
4.72
5.48
Activităţi artistice
Lipsa temelor şi notelor
0
Procentaj
1.11.01
1.28
Autocunoaştere
Ecologie
Educaţie pentru sănătate
3. Care sunt lucrurile care nu ţi-au plăcut / ai dori să se schimbe în cadrul acestui program?
Lucruri de
schimbat
Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent
Să nu se schimbe nimic, mi-a plăcut tot 668 16,51%
Program în altă perioadă a anului: 102 2,96%
a zilei: 159 3,93%
Program încărcat 124 3,06%
Alte tipuri de activitate decât cele realizate de 919 22,71%
şcoală
(mai multe excursii etc.)
Finanţare, buget pentru bilete, excursii, transport 180 4,44%
gratuit
Absenteism, lipsă de implicare 85 2,10%
Organizare mai bună în general 323 7,98%
Posibilitatea de a alege, selecta activităţi 74 1,82%
Să se desfiinţeze 57 1,40%
Conţinutul activităţilor (să fie mai diversificat) 93 2,29%
non-răspuns 100 2,47%

4. Lucruri de schimbat
25
22.71
Să nu se schimbe nimic, mi-a plăcut tot
Program în altă perioadă a anului
20
15
10
5
0
16.51
7.98
2.96 3.93 4.44
3.06
2.1 1.821.4 2.29 2.47
Procentaj
Program în altă perioadă a zilei
Program încărcat
Alte tipuri de activitate
Finanţare,
Absenteism,
Organizare mai bună
Posibilitatea de a alege
Să se desfiinţeze
Conţinutul activităţilor
non-răspuns
5. Menţionează 3 lucruri pe care le-ai învăţat în timpul săptămânii „Şcoala Altfel” şi care crezi că
îţi sunt / îţi vor fi de folos în activitatea şcolară sau în viaţă:
Lucruri CUNOŞTINŢE ŞI / SAU ABILITĂŢI ÎN
Nr. răspunsuri Procent
învăţate URMĂTOARELE DOMENII:
Interpersonal şi intrapersonal
(comunicare, lucru în echipă, relaţionare,
1673 41,35%
autocunoaştere etc.)
Orientare şcolară şi profesională 534 13,20%
Ecologic 622 15,37%
Sportiv, dans 353 8,72%
Cultural, artistic, istoric 1089 26,92%
Educaţie pentru sănătate 502 12,41%
Altele (antreprenoriat, gătit, voluntariat etc.): 827 20,44%
nimic 54 1,33%
non-răspuns 82 2,02%
NOTĂ: La întrebările 2, 3, 4 s-au cerut răspunsuri multiple

45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
41.35
26.92
20.44
13.2 15.37 12.41
8.72
1.332.02
Procentaj
Interpersonal şi intrapersonal
OŞP
Ecologic
Sportiv, dans
Cultural, artistic, istoric
Educaţie pentru sănătate
Altele
Nimic
Non-răspuns
Chestionare – Cadre didactice
Număr respondenţi - cadre didactice chestionate: 1844
1. Pe o scală de la 1 la 5, unde 1 înseamnă „foarte slab” şi 5 „foarte bun”, cum apreciaţi
desfăşurarea programului „Şcoala Altfel” în şcoala dumneavoastră din punctul de vedere al:
organizării / proiectării calendarului acestei săptămâni
1 ------ 2 ------ 3 ------ 4 ------ 5
programului / orarului de desfăşurare al activităţilor
1 ------ 2 ------ 3 ------ 4 ------ 5
activităţilor desfăşurate
1 ------ 2 ------ 3 ------ 4 ------ 5
Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent
a) Organizare
1 4 0.2%
2 34 1.85%
3 140 7.60%
4 554 30%
5 1112 60.3%
b) Program
1 3 0.16%
2 28 1.52%
3 173 9.38%
4 611 33.13%
5 1029 55.8%
c) Activităţi
1 5 0.27%
2 17 0.92%
3 129 7%
4 545 29.55%
5 1148 62.25%

Organizare
70
60.3
60
50
40
30
20
10
0.2 1.85
7.6
30
1
2
3
4
5
0
Procentaj
Program
60
55.8
50
40
33.13
1
2
30
20
10
0.16 1.52
9.38
3
4
5
0
Procentaj
Activităţi
70
62.25
60
50
40
30
20
10
0.27 0.92
7
29.55
1
2
3
4
5
0
Procentaj
2. Enumeraţi 3 aspecte pozitive şi 3 aspecte care aţi dori să se schimbe legate de desfăşurarea
programului „Şcoala Altfel” în şcoala dumneavoastră:
Aspecte
pozitive
Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent
Organizare (în general) 487 26.4%
Conţinutul activităţilor (în general) 421 22.83%

Implicare din partea părinţilor, comunităţii 124 6.72%
Impact asupra elevilor:
Atractivitate 494 26.78%
Diversitate 576 31.23%
Caracter practic 205 11.11%
Relaxare 240 13%
Socializare (lucrul în echipă, alt tip de 808 43.81%
relaţionare, mai bună cunoaştere,
activitate în echipă, comunicarea profesorelev)
Abilităţi şi / sau cunoştinţe dobândite 457 24.78%
Non-răspuns 20 1.1%
Aspecte pozitive
30
25
26.4
22.83
Organizare
20
15
10
5
6.72
Conţinutul activităţilor
Implicare din partea
părinţilor, comunităţii
0
Procentaj
Aspecte pozitive - Impact asupra elevilor
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
31.23
26.78
11.11 13 43.81
Procentaj
24.78
1.1
Atractivitate
Diversitate
Caracter practic
Relaxare
Socializare
Abilităţi şi / sau
cunoştinţe dobândite
Non-răspuns
Aspecte
de
schimbat
Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent
Organizare (în general) 392 21.25%
Conţinutul unor activităţi (în general) 192 10.41%
Altă perioadă
629 34.11%
(perioadă la alegerea şcolii)
Să fie mai des 13 0.70%
Buget – pentru deplasare, taxe muzee etc.
40.94%
Gratuităţi
Transport asigurat, rampe de acces
755
Program prea încărcat 231 12.52%

Prea multe documente, birocraţie 305 16.54%
Participarea, implicarea elevilor, părinţilor, a 275 14.91%
tuturor cadrelor didactice
Să nu se mai desfăşoare un astfel de 5 0.27%
program
Nimic 54 2.93%
Non-răspuns 24 1.30%
NOTĂ: La întrebările 2, 3 s-au cerut răspunsuri multiple
Aspecte de schimbat
45
40
35
30
34.11
40.94
Organizare
Conţinutul unor activităţi
Altă perioadă
Să fie mai des
25
20
15
10
21.25
10.41
16.54 14.91
12.52
0.27 2.93 1.3
Buget alocat
Program prea încărcat
Birocraţie
Participare, implicare
5
0
0.7
Procentaj
Să nu se mai desfăşoare un astfel de
program
Nimic
Non-răspuns

Chestionare – Părinţi
Număr respondenţi - părinţi: 3829
1. Cunoaşteţi/aveţi informaţii despre programul Săptămâna „Şcoala Altfel”, desfăşurat în şcoala
în care studiază fiul/fiica Dvs.?
a) da
b) nu
Întrebare Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent
1.
a 3678 96%
b 149 4%
4%
a
b
96%
2. De unde aveţi aceste informaţii:
a) de la fiul/fiica Dvs
b) de la şcoală, cadrele didactice
c) din presă
2. Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent
a 2862 74,8%
b 2054 53,7%
c 556 14,5%
10%
38%
52%
a
b
c
3. Enumeraţi 3 aspecte pozitive şi 3 aspecte care aţi dori să se schimbe legate de ceea ce ştiţi
despre desfăşurarea programului „Şcoala Altfel” în şcoala în care se studiază fiul/fiica
dumneavoastră:
Aspecte
pozitive
Variante de răspuns Nr. răspunsuri Procent
Organizare (în general) 554 14,5%
Conţinutul activităţilor (în general) 1550 40,5%
Impact asupra elevilor:
Atractivitate 748 19,5%

Diversitate 470 12,3%
Caracter practic 289 7,5%
Relaxare 868 22,7%
Socializare (lucrul în echipă, alt tip de 1060 27,7%
relaţionare, mai bună cunoaştere,
activitate în echipă, comunicarea profesorelev)
Abilităţi, deprinderi şi / sau cunoştinţe 767 20%
dobândite
Lipsa temelor 92 2,4%
Creativitate 49 1,3%
Non-răspuns 64 1,6%
Aspecte pozitive:
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
40.5
27.7
22.7
19.5
20
14.5
12.3
7.5
2.4 1.3 1.6
Proncentaj
Organizare (în general)
Conţinutul activităţilor
Atractivitate
Diversitate
Caracter practic
Relaxare
Socializare
Abilităţi, deprinderi şi / sau cunoştinţe
dobândite
Lipsa temelor
Creativitate
Non-răspuns
Aspecte
de
schimbat
Organizare (în general) 212 5,5%
Conţinutul unor activităţi (în general) 828 21,6%
Altă perioadă
594 15,5%
(perioadă la alegerea şcolii)
Finanţare, buget pentru deplasare, taxe 683 17,8%
muzee etc.
Gratuităţi
Transport asigurat
Program prea încărcat 330 8,6%
Participarea, implicarea elevilor, părinţilor, a 266 7%
tuturor cadrelor didactice
Mai multe săptămâni 26 0,6%
Nimic 496 13%
Să nu se mai desfăşoare un astfel de 21 0,5%
program
Non-răspuns 93 2,4%
NOTĂ: La întrebările 2, 3 s-au cerut răspunsuri multiple
Aspecte de schimbat:

25
Organizare
21.6
Conţinut activităţi
20
17.8
Altă perioadă
Perioadă la alegerea şcolii
15
15.5
13
13
Finanţare,
Gratuităţi
Transport asigurat
10
5
0
5.5
8.6
7
0.6
Procentaj
0.5
0.5
2.4
Program prea încărcat
Participarea tuturor cadrelor didactice
Mai multe săptămâni
Nimic
Să nu se mai desfăşoare
Non-răspuns

Obiectiv strategic III.: Profesionalizarea meseriei de cadru didactic prin activităţi de
formare continuă
III.1. Asigurarea condiţiilor pentru evoluţia în carieră şi dezvoltarea profesională a cadrelor
didactice
III.1.1. Perfecţionarea prin grade didactice
Formarea continuă a cadrelor didactice şi managerilor a fost punctuală şi eficientă, s-a
realizat pornind de la nevoile identificate în sistem cu ocazia inspecţiilor, dezbaterilor metodice dar şi
de la cele pe care subiecţii şi le-au autoidentificat în practica didactică cotidiană.
Parteneriatul IŞJ-CCD-Universităţi a fost evident, atât în identificarea nevoilor, cât şi în
realizarea programelor şi urmărirea impactului activităţilor de formare în activitatea didactică şi /sau
managerială.
Programele furnizate, cele de management educaţional, de didactică, de utilizare a softului,
au avut în vedere pregătirea formabililor pentru asumarea descentralizării şi creşterea calităţii şi
eficienţei activităţilor. Mai mult, programele au fost oferite, în urma semnalelor primite şi a nevoilor
concrete ale cadrelor didactice, identificate în şcoli de către echipele de inspecţie.
În perioada 1-31 octombrie 2011 s-au înregistrat 609 înscrieri la examenele pentru
acordarea definitivării în învăţământ şi a gradelor didactice II şi I. De asemenea, pe parcursul anului
şcolar 2011-2012 au fost înregistrate 19 solicitări pentru echivalarea doctoratului cu gradul didactic I.
Total inscrisi % (100%) Funcţia didactică
( =628)
definitivat –sesiunea 2012 242 38,53 % 135 - profesori I;
1- profesor II;
20-
învăţători/institutori/
profesori învăţământ
primar;
84-educatoare/
institutori/profesori
învăţământ preşcolar;
2- maistri instructori.
gradul didactic II–
sesiunea 2013
174 27,71% 109 - profesori I;
1- profesor II;
20-
învăţători/institutori/
profesori învăţământ
primar;
42-
educatoare/institutori/
profesori învăţământ
preşcolar;
2- maistri instructori.
gradul didactic I :
seria 2012-2014
193 30,73% 121 - profesori I;
1- profesor II;
31-
învăţători/institutori/
profesori învăţământ
primar;
39-
educatoare/institutori/
profesori învăţământ
preşcolar;
1- maistru instructor.
Echivalare doctorat-gradul I 19 3,03% 19 profesori I
Situaţia comparativă a înscrierilor pentru perioadele:
1-31 octombrie 2010, respectiv
1-31 octombrie 2011:

Anul şcolar 2011/2012
(înscrieri în perioada
1-31 octombrie 2011)
definitivat –sesiunea
2012
gradul didactic II–
sesiunea 2013
gradul didactic I :
seria 2012-2014
Echivalare doctoratgradul
I/ anul şcolar
2011/2012
Total
înscrişi
( =628)
%
(100%)
Anul şcolar 2010/2011
(înscrieri în perioada
1-31 octombrie 2010)
definitivat –sesiunea
2011
242 38,53
%
174 27,71% gradul didactic II–
sesiunea 2012
193 30,73% gradul didactic I :
seria 2011-2013
19 3,03% Echivalare doctoratgradul
I/ anul şcolar
2010/2011
Total înscrişi
( =886)
%
(100%
)
381 43,00
%
250 28,22
%
241 27,20
%
14 1,58%
Evoluţia înscrierilor pentru perfecţionarea prin grade didactice, în exprimare numerică
- ultimii doi ani şcolari:
Numărul cadrelor
didactice înscrise
Situaţia comparativă a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice
400
350
300
250
200
150
100
50
0
definitivat
gradul
didactic II
Gradul didactic
gradul echivalare
didactic I doctorat
- gradul
didactic I
Anul şcolar 2010/2011- înscrieri (1-31 octombrie 2010)
Anul şcolar 2011/2012 - înscrieri (1-31 octombrie 2011)
Evoluţia înscrierilor pentru ultimii doi ani şcolari, în exprimare procentuală:
Evoluţia procentuală a înscrierilor la perfecţionarea prin grade didactice
Procent din totalul
cadrelor didactice
înscrise [%]
50
40
30
20
10
0
definitivat gradul gradul echivalare
didactic II didactic I doctoratgradul
didactic I
Gradul didactic
Anul şcolar 2010/2011 - înscrieri (1-31 octombrie 2010)
Anul şcolar 2011/2012 - înscrieri (1-31 octombrie 2011)
În calendarul activităţilor de perfecţionare pentru anul şcolar 2011-2012, au fost cuprinse şi
cadrele didactice înscrise anterior (în perioadele 1-31 octombrie 2009, respectiv 1-31 octombrie 2010)
pentru acordarea gradelor didactice II şi I, după cum urmează:
Tipul perfecţionării Funcţia didactică Înscrişi
Gradul didactic II
Profesori 151
sesiunea 2012
Învăţători 41
(257-înscrişi)
Educatoare 63
(8 -aprobări speciale)
Maistri instructori 2
Gradul didactic I Profesori 174

seria 2010-2012
(258 - înscrisi)
(18-aprobări speciale)
Gradul didactic I
seria 2011-2013
(247- înscrisi)
(12-aprobări speciale)
Învăţători 53
Educatoare 31
Maistri instructori -
Profesori 157
Învăţători 49
Educatoare 41
Maistri instructori -
Din analiza comparativă a datelor înregistrate se observă:
− Scăderea numărului de cadre didactice înscrise la definitivat (mai puţine intrări în sistem);
− Scăderea numărului de cadre didactice înscrise la gradul didactic II, respectiv la gradul
didactic I;
− Păstrarea constantă a numărului de echivalări ale doctoratului cu gradul didactic I, în
contextul modificării metodologiei;
− Număr mare de cadre didactice având gradul didactic I.
Examenul naţional pentru acordarea definitivării în învăţământ- sesiunea 2012
Centrul de examen pentru examenul naţional de acordare a definitivării în învăţământ -
sesiunea 2012, a fost stabilit la Colegiul Tehnic Energetic Cluj-Napoca.
În judeţul Cluj, situaţia statistică privind cadrele didactice participante la examenul naţional de
definitivare în învăţământ-sesiunea 2012 este:
-înscrişi: 242
-validaţi în aplicaţia Definitivat 2012: 229
-neprezentaţi la proba scrisă: 4
-retraşi:2
-lucrări scrise predate la cele 6 centre zonale de evaluare: 223
Lucrările candidaţilor au fost corectate în cele 6 centre zonale de evaluare (Bucureşti, Braşov,
Cluj, Iaşi, Prahova, Sibiu).
Rezultatele după corectarea lucrărilor în centrele zonale de evaluare au fost:
149- au obtinut nota peste 7; 32- între 6-7 ; 24 -între 5-6; 18- sub 5.
După contestaţii, 159 de candidaţi au fost declaraţi admişi:
Funcţia didactică
Număr candidaţi
admişi
Educatoare/institutori/ profesori pentru
învăţământ preşcolar
64
Învăţători/institutori/ profesori pentru
învăţământ primar
11
Învăţători/institutori/ educatori învăţământ
special
1
Profesori II 1
Profesori I 81
Maiştri instructori 1
90
Examenul naţional pentru acordarea definitivării în învăţământ- sesiunea 2012
Situaţia numerică a candidaţilor admişi
80
70
60
50
Numărul candidaţilor
admişi
40
30
20
10
0
Educatoare/institutori/
Prof esori pentru
învăţământ preşcolar
Învăţători/institutori/
educatori învăţământ
special
Prof esori I
Funcţia didactică
Sesiunea 2012

Celor 159 de candidaţi admişi, le-a fost acordată Definitivarea în învățământ prin Ordinul
ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 4.995/06.08.2012, începând cu data de 1
septembrie 2012.
Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctor în anul şcolar 2011-
2012:
Specializarea
Număr cadre didactice care au solicitat
echivalarea doctoratului cu gradul didactic I
Chimie 1
Filosofie 1
Horticultură 1
Istorie 2
Limba latină 1
Limba şi literatura română 4
Limba şi literatura engleză 2
Limba şi literatura franceză 2
Matematică 1
Psihopedagogie specială 1
Profesor documentarist 1
Teologie greco-catolică 1
Teologie ortodoxă 1
Total echivalări: 19
Numărul
gradelor
echivalate
Cadre didactice cu gradul I echivalat pe baza titlului ştiinţific de doctor
4
3,5
3
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Anul şcolar 2011/2012
Chimie Horticultură Limba latină Limba şi
literatura
engleză
Matematică
Specializarea cadrelor
didactice
Profesor
documentarist
Teologie
ortodoxă
II.1.2. Analiza de nevoi şi prezentarea gradului de realizare a obiectivelor stabilite de Casa
Corpului Didactic Cluj, principalul furnizor de programe de formare continuă din judeţul Cluj
S-au prelucrat 151 de rapoarte ale responsabililor cu formarea continuă şi 24 fişe de nevoi
pentru bibliotecari/responsabili CDI
S-a realizat Oferta de formare continuă, avizată de Inspector şcolar general şi aprobată de
aprobată prin Adresa MECTS nr. 56296/14.11.2011, şi a fost publicată pe website
http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm
S-au selectat 8 unităţi de învăţământ ca filiale ale CCD Cluj în care au fost transmise seturi
de materiale informative pe suport de hârtie cu oferta de formare continuă
S-a realizat Ghidul de înscriere şi a fişei de înscriere la programele de formare -
http://www.ccdcluj.ro/programedeformare_ro.htm
S-a pilotat Sistemul Expert de Management al Calităţii formării continue (http://82.79.96.24/
SEMCFC) prin elaborarea şi aplicarea de chestionare de analiză de nevoi şi de impact al formării
continue
6 vizite de monitorizare a managementului formării continue efectuate de profesorii metodişti
în 6 unităţi de învăţământ din judeţul Cluj.

III.2. Creşterea calităţii sistemului de formare continuă
III.2.1. Analiza de impact a programelor de formare continuă, sub coordonarea MECTS
− S-au derulat 20 de programe de formare cu 3257 participanţi.
−
−
−
La activităţile metodice, ştiinţifice şi culturale au participat 1937 persoane.
Acreditarea programului de formare continuă Predarea ştiinţelor prin investigaţie conform
OMECT 4736/12.07.2012 şi pregătirea documentaţiei pentru acreditarea programului:
Manager pentru şcoala viitorului
S-au publicat 2 numere din revista Preuniversitaria online la adresa
http://www.ccdcluj.ro/Preuniversitaria/index.html, cu 5 secţiuni în care sunt valorificate
exemple de bună practică prezentate de către participanţii la simpozionul Preuniversitaria
ediţia XXIV şi la programele de formare continuă.
− 14 lucrări tematice prezentate la simpozionul Preuniversitaria de către absolvenţii
programelor de formare derulate.
− S-au elaborat şi publicat două numere din Buletinului Informativ (Nr. V.şi Nr. VI.)
− S- creat meniul Resurse educaţionale pe pagina a CCD Cluj cu informaţii referitoare la 6
resurse educaţionale (ghiduri, manuale, portaluri).
− S-au editat 10 publicaţii la Editura Casei Corpului Didactic
− S-au elaborat două ghiduri cu scenarii didactice în domeniul fizicii în cadrul proiectelor
„Science Center To Go”şi , “Kicking Life into Classroom”
− S-au derulat activităţile prevăzute în proiectele:
− Pathway—The Pathway to Inquiry Based Science Teaching. FP7-Science-in-Society-2010-1
SiS-2010-2.2.1-1, project nr. 266624
− POSDRU/87/1.3/S/55336 Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii
− POSDRU/87/1.3/S/56116 Consiliere şi dezvoltare profesională continuă – sistem transparent
de pregătire pentru reuşita în cariera didactică
− POSDRU/87/1.3/S/58422 Abordări inovative în didactica disciplinelor din aria curriculară
Tehnologii
− POSDRU/87/1.3/S/63576 - Formarea continuă a profesorilor de Limba Română în societatea
cunoaşterii
Situaţii statistice privind beneficiarii programelor de formare şi mediul lor de provenienţă
Categoria de personal
Nr. posturi-cf.
machetei
transmise de ISJ
Cluj
Nr. personal existent
în judeţ
Nr. personal
participant la acţiuni
de formare
Personal didactic: 7480,69 7599 2464 (771 din alte
judete)
-educatoare 1358 1358 283
-învăţători/institutori 1271 1304 431
-profesori 4405,69 4375 2416
-maiştri instructori 107 221 64
-personal didactic cu funcţii 339 341 41
de conducere, de îndrumare
şi de control
Personal didactic auxiliar 915,56 1136 22
Personal didactic şi didactic 8396,25 8735 3257
auxiliar
Personal nedidactic 2090,25 2239 0
Total 10486,5 10974 3257*
* 2486 reprezintă personal didactic şi didactic auxiliar din judeţul Cluj, iar 771 reprezintă personal
didactic format în judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Mureş, Sibiu şi Satu-Mare

1% 1%
0%
2%
9%
13%
educatoare
învăţțători/insLtutori
profesori
74%
maiştri instructori
personal didacLc cu funcţții de
conducere, de îndrumare şi de
control
Astfel, 2486 persoane din judeţul Cluj au beneficiat de formare continuă, ceea ce reprezintă
28, 46% din cele 8735 cadre didactice şi didactice auxiliar.
Mediul Nr. programe derulate Nr. participan!i
urban 20 2767
rural 0 490
Total 20 3257
rural
15%
urban
85%
50.63% 49.37%
Total personal
didactic si
didactic auxiliar
din judetul Cluj
Total personal
participant la
activitati de
formare in anul
scolar 2011-

În total, 5229 persoane au participat la activităţi derulate prin CCD Cluj, dintre care 4458 sunt din
judeţul Cluj. In consecinţă, 4423 persoane din judeţul Cluj au participat la activităţi de formare
continuă, ceea ce reprezintă 50, 63% din totalul de personal didactic şi didactic auxiliar din judeţul
Cluj.
Asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic prin monitorizarea
impactului programelor de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar.
În contextul european, obiectivul esenţial al învăţământului şi formării profesionale este perceput ca
asigurare a dezvoltării personale şi integrării cetăţenilor europeni în societate prin împărtăşirea de
valori comune, valorificarea moştenirii culturale şi promovarea auto-încrederii
Sistemele de învăţământ şi formare profesională sunt un efect al creşterii speranţei de viaţă a dus la
necesitatea învăţării pe tot parcursul vieţii. Extinderea inovaţiilor tehnice în toate domeniile a generat
noi cerinţe privind cunoaşterea. Noile modele de consum, stiluri de viaţă, probleme de mediu, precum
şi utilizarea resurselor naturale şi a resursele umane au afectat atât sistemele de învăţământ şi de
formare profesională cât şi activităţile industriale.
Trei factori majori au fost identificaţi ca jucând un rol decisiv în transformarea societăţii noastre într-o
societate a învăţării. Aceştia aduc cu ei noi riscuri dar şi noi oportunităţi, care trebuie sesizate. Cei trei
factori identificaţi sunt:
- impactul societăţii informaţionale,
- impactul cunoaşterii ştiinţifice şi tehnice şi
- impactul internaţionalizării.
Inspectorii şcolari de specialitate în raportul anual al disciplinei au prezentat pe larg activităţile
metodice derulate în cadrul Cercurilor metodice, în cadrul CCD, prin programele de formare etc., la
care au participat cadrele didactice din judeţul Cluj
III.2.3. Activităţi metodice, de formare, proiecte, programe, conferinţe ( în cadrul IŞJ)
ACTIVITĂŢI METODICE
În anul şcolar 2011-2012, activităţile metodice desfăşurate la nivelul disciplinelor au fost
organizate şi coordonate de către inspectorii de specialitate, conform cerinţelor MECTS, ISJ, şcoală -
comunitate locală etc. Ca o sinteză menţionăm câteva:
− Consfătuirea naţională a inspectorilor şcolari de specialitate;
−
−
−
−
−
−
−
−
−
Consfătuirea la nivel judeţean a cadrelor didactice;
Stabilirea activităţii cercurilor metodice în concordanţă cu obiectivele strategice ale ISJ Cluj şi
ale sistemului de învăţământ din judeţul Cluj, iar activităţile propuse au fost în concordanţă cu
acestea:
dezbaterea documentelor normative, pentru fiecare formă de învăţământ, profil şi specialitate
în care se realizează formarea iniţială şi instruirea elevilor;
organizarea activităţii de testare iniţială a elevilor; proiectarea activităţii didactice în
concordanţă cu cerinţele curriculumului naţional în scopul creşterii calităţii educaţiei, a
formării iniţiale şi profesionalizării tinerilor, promovarea unor strategii de învăţare activformative,
cu caracter participativ.;
promovarea unor strategii privind asimilarea şi aplicarea unor noi metodologii de evaluare a
rezultatelor şcolare şi a progresului în învăţare; dezvoltarea resurselor materiale şi umane ale
şcolilor conform profilului de pregătire profesională a elevilor;
dezvoltarea de relaţii de colaborare interinstituţională în sprijinul integrării sociale a
absolvenţilor, a promovării, în comunitate, a unei imagini pozitive privind formarea
profesională iniţială şi continuă realizată prin unităţile de învăţământ profesional şi tehnic.;
implementarea unor politici educaţionale privind egalitatea şanselor în educaţia permanentă
a elevilor şi absolvenţilor;
prelucrarea Metodologiei privind formarea continua si a noilor modele de rapoarte de
inspectie pentru acordarea gradelor didactice;
pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de inspecţie şcolară a fost propusă şi
aprobată lista metodiştilor pe fiecare domeniu de specialitate.
Consilile Consultative al disciplinelor au :
- organizat grupuri de lucru pentru stabilirea structurii subiectelor olimpiadelor şi ale altor
concursuri;
- organizat grupuri de lucru pentru stabilirea structurii testelor de evaluare iniţială;
- discutat Foaia de parcurs şi au stabilit strategiile de punere în aplicare a acesteia;
- dezbătut modelele de planificări ale MECTS;
- analizat rezultatele la examenele naţionale.

Grupurile de lucru create sub conducerea ISJ Cluj la propunerea MECTS au contribuit la
elaborarea subiectelor de la diferite olimpiade naţionale, la elaborarea subiectelor olimpiadei
internaţionale, la elaborarea/validarea subiectelor de bacalaureat, subiectelor pentru
suplinire/titularizare; Organizarea de grupuri de lucru pentru Arte, propuneri de programe şcolare, şi
conform adresei M.E.C.T.S. nr.45253/11.06.2012.
Consiliul Consultativ al disciplinelor limba şi literatura română, respectiv matematică, au
discutat cu ocazia întâlnirilor probleme legate de Evaluarea Naţională de la clasa a VIII-a, calitatea
manualelor şcolare, auxiliarele folosite la clasă, gradul de dificultate al problemelor de la Olimpiade şi
concursuri şcolare, modelele de subiecte pentru Bacalaureat şi Evaluare Naţională, mentorarea
tinerilor de către cadrele didactice cu experienţă, gradaţiile de merit, activităţile metodice în cadrul
cercurilor pedagogice, etc;
În cadrul cercurilor metodice de specialitate aria curriculară ,,Om şi societate” au fost
organizate activităţi cu conţinut ştiinţific, metodic şi cultural, câteva dintre ele fiind cuprinse în oferta
CCD. De ex. Cultură estetică, educaţie civică şi conştiinţă istorică, Cunoaşterea istoriei medievale şi
a monumentelor medievale din judeţul Cluj, Didactica istoriei - metode moderne în lecţia de istorie -
toate organizate pe mai multe module şi cu participarea, în calitate de formatori, a unor cadre
didactice universitare ca de exemplu academicianul Ioan Aurel Pop, prof. univ. Călin Felezeu, sau
conf. Sorina Bolovan) .
Alte activităţi metodice: implementarea competenţelor TIC în discipline; activitate
demonstrativă pentru îmbunătăţirea/dezvoltarea inteligentei emoţionale; pregătirea examenelor de
competente digitale; Lecţii deschise pe teme ,,Tabla inteligentă”, ,,Interdisciplinaritatea în lumea
Ştiinţei”etc.; activităţi de prevenţie pe tema etnobotanicelor; a 4-a editie a Festivalului franco-român
de tradiţii de iarnă: ,,Scânteiuţe de iarnă''; activităţi metodice în parteneriat, cu Asociaţia Naţională a
profesorilor de limba şi literatura română, ANPRO „Ioana Em. Petrescu” – Follow up - Literaţia; lecţii
deschise la activităţile de cerc de către unităţile de învăţământ particulare şi de către alternativele
educaţionale.
Ediţia a 7-a a Concursului Judeţean ”Primăvara Copiilor”;
Organizarea primei ediții a concursului zonal ”7 luni de excelenţă”, concurs aflat pe calendarul
MECTS
ACTIVITĂŢI DE FORMARE
Învăţătorii şi profesorii debutanţi de la toate disciplinele, au beneficiat, de cursuri de formare
pentru susţinerea examenului de definitivat 2012 cu implicarea CCD şi a tuturor inspectorilor de
specialitate din judeţul Cluj.
De asemenea, învăţătorii au participat la un program de formare, susţinut în colaborare cu
MECTS, pe tema gestionării situaţiilor în cazul copiilor cu ADHD şi pe o formre cu tema
Îmbunătăţirea competenţelor de lectură la ciclul primar.
În urma analizei de nevoi, s-au adus oferte de formare, care s-au inclus în programul CCD:
un program de formare propriu şi două programe în cadrul activitătilor metodice ale profesorilor de
limba şi literatura maghiară şi ale educatoarelor linia maghiară. În urma inspecţiilor s-a constatat
necesitatea de a forma competenţe noi pentru aplicarea corectă şi eficientă a Curriculumului nou
pentru învăţământul preşcolar, şi competenţe noi de predare cu metode activ-participative la
profesorii de limba maghiară. Dezvoltarea gândirii critice prin intermediul metodelor activ-participative.
Profesorii de informatică/TIC au parcurs programe de formare specifice disciplinei: Microsoft
.NET, Oracle SQL, PL/SQL, Reţele de calculatoare, Cisco, Think, e-formare, inspecţie şcolară (pentru
profesorii metodişti).
Învăţământul special a vizat cursuri de formare, ca: Intervenţii terapeutice pentru persoanele
cu tulburare de spectru autist (TSA), organizat la Bucureşti de Fundaţia Romanian Angel Appeal, în

parteneriat cu Asociaţia de Psihoterapii Cognitive si Comportamentale din România şi Ministerul
Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale – Direcţia Generală Protecţia Copilului, ianuarie 2012; Curs
„Şcoala românească mediu incluziv”, în colaborarea cu CCD Cluj – Napoca; Curs “Analiza
comportamentală aplicată în tulburările din spectrul autist” organizat de Asociaţia Autism Transilvania
Cambridge Dayactivitate organizată cu sprijinul centrului SITKA şi a editurii Cambridge,
British Council Bucureşti şi 3 profesori formatori din Marea Britanie la hotel City Plazza; seminariile au
fost oferite profesorilor de limba engleză din judeţul Cluj în scopul promovării noutăţilor în ceea ce
priveşte obţinerea certificatelor internaţionale, cursuri de formare Cambridge, alte examene
intenaţionale; participanţi 67 de profesori de limba engleză din preuniversitar şi universitar;
E-formare: Competenţe integrate pentru societatea cunoaşterii (CCD Cluj, ISJ Cluj) a
mobilizat o masă mare de cadre didactice care au apreciat contribuţia formării ca una pozitivă,
contribuind la asigurarea calităţii activităţilor de formare continuă a personalului didactic, considerând
impactului programului de formare la nivelul clasei şi al unităţii de învăţământ preuniversitar una utilă
în dezvolarea cariei didactice.
ReForm Transilvania finanţat prin Fondul Social European, Programul Operaţional Sectorial
Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013, vizează dezvoltarea unei rețele de formatori certificaţi
pe baza standardului ocupațional din COR 241205, în sectoarele prioritare ale economiei, valorificând
competențele dobândite de către cadrele didactice din învăţămăntul tehnic și vocațional, prin
sectoarele respective, și întărind capacitatea cadrelor didactice de a utiliza metode interactive de
predare-învăţare și Tehnologia Informației și Comunicării.
PROIECTE, PROGRAME, CONFERINŢE
PROIECTE
În pofida unui context dificil pentru ocuparea forţei de muncă ca urmare a crizei economice,
învăţământul reprezintă o alegere corectă. Obiectivul principal al strategiei Europa 2020 prevede că,
până în 2020, 40% dintre tineri trebui să absolve o instituție de învăţământ superior sau studii
echivalente. Mobilitatea în scop educaţional ajută persoanele să-şi dezvolte competenţele
profesionale, sociale şi interculturale şi capacitatea de inserţie profesională.
ISJ Cluj şi partenerii săi educaţional au derulat în anul şcolar 2011/2012 o serie de proiecte,
dintre carea amintim câteva:
− Proiectul ,, Tineri rromi competitivi cu şanse egale pe piaţa muncii’’ , proiect derulat de
fundaţia Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Rromi în colaborare cu ISJ Cluj. Şcolile
partenere din cadrul proiectului sunt: Colegiul Tehnic de Transporturi „Transilvania”, Cluj
Napoca, Colegiul Tehnic „ Dr. Ion Raţiu”,Turda, Colegiul Tehnic „Victor Ungureanu”Câmpia
Turzii, Şcoala de Arte şi Meserii Poiana Turda;
− Proiectul ,, Clouser to school ‘’ , proiect implementat de Asociaţia pentru promovarea
incluziunii sociale , prin Roma Educaţion Faund Budapesta în colaborare cu ISJ Cluj şi are ca
scop intervenţia de suport educaţional prin recuperarea carenţelor în învăţare a 205 de elevi
rromi din clasele I- VIII. Proiectul presupune activităţi de educaţie remedială, precum şi
implicarea elevilor în diferite activităţi cu caracter extracurricular, activităţi de socializare între
elevi şi părinţii elevilor şi cadrele didactice din şcolile: Liceul Teoretic Teoretic ,,Pavel Dan”,
Câmpia Turzii, Şcoala Gimnazială ,,Mihai Viteazu”, Câmpia Turzii;
− Proiectul ,,Fiecare copil în grădiniţă ’’, proiect implementat de Asociaţia Ovidiu Rom şi
Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în luna mai 2011 şi organizat în lunile
septembrie, octombrie şi noiembrie 2011. Proiectul are ca scop înscrierea la grădiniţă a

−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
−
copiilor cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6 ani, care provin din comunităţile cele mai sărace . Din
judeţul Cluj a aplicat pentru implementarea proiectului comuna Cojocna;
proiectul POSDRU - „Integrarea competenţelor TIC în curriculum şcolar”;
proiectul „Cunoaşterea gradului de inserţie profesională a absolvenţilor IPT – o nouă
abordare a ofertei educaţional;
Proiectul „Literatură şi cultură maghiară în şcolile din România”. Scopul proiectului de a
organiza şi desfăşura etapa naţională a Olimpiadei de Limba şi Literatura Maghiară „Mikes
Kelemen”, ediţia a 42-a, în cele mai bune condiţii;
Proiectul ,,Practică să înveţi, învaţă să practici"- întâlnirea organizată la USAMV- sala Aula;
Proiectul INSAM - Instrumente digitale de ameliorare a calităţii evaluării în învăţământul
preuniversitar;
Pathway - The Pathway to Inquiry Based Science Teaching (FP 7) - Program de formare
continuă pentru profesorii de științe din învăţământul preuniversitar;
MaST Networking – Calitatea în dezvoltarea competenţelor cheie de matematică, Ştiinţe şi
Tehnologii;
E-Formare- Competenţe Integrate pentru Socieatea Cunoaşterii;
Iniţiativa Globală Susan G. Komen for the Cure pentru conştientizarea cancerul de sân;
„Susţinerea tinerilor cu aptitudini deosebite” – Primăria municipiului Cluj-Napoca şi ISJ Cluj
pentru s-a susţinerea Concursul Naţional de Chimie ,,Raluca – Ripan”;
Proiectul ,,Cursuri de limba română şi orientare socio-culturală pentru RTT”, parteneriat între
Institutul Intercultural Timişoara şi Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului,
profesori formaţi: Ramona Sim (Liceul Teoretic „Nicolae Bălcescu”) şi Alina Şufană (Şcoala
„Liviu Rebreanu”);
,,Memoria Holocaustului”, Cadrul didactic, un profesionist în sistemul de învăţământ; Scoalamembru
activ al societăţii informaţionale, Prezenţe ale regalităţii în comunităţile locale;
Dreptul umanitar internaţional; Creşterea şanselor de angajare în mediul rural; Proiectul Rural
antreprenor; Şcoala de vară de la Sighet.
PROGRAME
Festivalului de Teatru în limba engleză pentru elevi, ediţia a 12-a, 2012, spre aprobare şi
finanţare din partea MECTS, proiect de colaborarea între ISJ şi Asociaţia CETA( Asociaţia locală a
profesorilor de engleză);
Programul de formare la nivel naţional pentru profesori de limba şi literatura maghiară în
cadrul Academiei de vară „Bolyai”, secţiunea organizată la Cluj;
Programul de formare la nivel judeţean în colaborare cu CCD pentru cadre didactice din
învăţământul în limba de predare maghiară din jud. Cluj;
,,Paşi spre Eco – creativitate” - simpozion organizat În cadrul programului „Săptămâna
altfel”la care au participat elevi şi cadre didactice din judeţele Cluj şi Bihor;
Programul ,,Descoperă o lume sănătoasă”, ISJ Cluj, DSP Cluj şi Centrul Judeţean de Nutriţie
Cluj;
,,Prevenirea şi ameliorarea violenţei în şcoli – combaterea absenteismului. Comunicarea cu
elevii problemă”;
CONFERINŢE/SESIUNI DE COMUNICĂRI

Sesiunea Naţională „Didactica geografiei” împreună cu Facultatea de geografie din cadrul
UBB Cluj;
Simpozioane şi comunicări ştiinţifice cu ocazia „Zilei Internaţionale a Pământului”
Organizarea celei de a doua ediții a Conferinței Naționale cu participare internațională
Urmele dascălului în universul copilului – formare pentru dezvoltare, în parteneriat cu Universitatea
Babeş-Bolyai, Catedra de Psihologie, Cluj-Napoca. Invitaţi speciali au fost: ELIZABETH M. NELSON,
Ed.D./ Ph.D.-University of Washington, SUA, KATHRYN A. HIRSH-PASEK, Ph.D.-Temple University,
Philadelphia, SUA;
Conferinţa internaţională de închidere a Proiectului POSDRU „Formarea profesorilor-mentori
din învăţământul gimnazial”- Sibiu februarie 2012;
Conferinţă pe învăţământul particular şi alternative educaţionale – la Şcoala Internaţională şi
Liceul Waldorf, Cluj-Napoca;
Conferinţa Naţională de Psihologia a Sexualităţii organizată de COPSI şi IPPS
Conferinţa Naţională “Psihopedagogia specială între practică şi cercetare. Disfuncţii ale
limbajului la copii şi adulţi. Evaluare şi intervenţie organizat de Univ. Babeş-Bolyai Cluj Napoca;
Simpozionul Aniversar "Educaţia specială - o şansă pentru integrarea copiilor cu CES" -
Şcoala Specială Transilvania Baciu;
Simpozionul Naţional " Optimizarea procesului instructiv-educativ şi recuperator vizând
integrarea şcolară a copiilor cu CES" - Şcoala Specială-CRDEII Cluj-Napoca;
Conferinţa Naţională RATE (Asociaţia Naţională a profesorilor de limba engleză), de la
Timişoara; participarea unui grup de profesori de limba franceză şi limba germană la Conferiţele
naţionale ale profesorilor de limba franceză şi limba germană, în toamna anului şcolar 2011-2012, cu
sprijinul financiar al MECTS;
Competiţia Bussiness Plan - faza judeţeană organizată la Colegiul Economic ,,Iulian Pop”
Cluj-Napoca;
Simpozion naţional "Dimensiunea europeana a educaţiei" organizat la Colegiul Tehnic
Energetic Cluj-Napoca;
Literatura Română – Baia Mare, Concursul Naţional de Cultură şi Spiritualitate Românească
– Câmpulung Moldovenesc (Horia Corcheş), Olimpiada Naţională de Limba şi Literatura Română
(Lenuţa Sfârlea, Monica Columban, Iulia Pop), Concursul Naţional „Ionel Teodoreanu” (Romonţi
Adrian);
Simpozionul Naţional de Didactica Limbii şi literaturii române, Asociaţia Naţională a
profesorilor de limba şi literatura română, ANPRO „Ioana Em. Petrescu” – Literaţia;
III.2.4. Promovarea şi implementarea sistemului de formare continuă prin credite
profesionale transferabile
1. PROGRAME DE FORMARE CONTINUĂ ACREDITATE, AVÂND CA FURNIZOR DE
FORMARE CASA CORPULUI DIDACTIC CLUJ
Denumirea programului
Furnizor
Decizia
de
acreditar
e
Nr. ore
formare
Nr. de
credite/
cursant
acordate la
absolvire
Număr de
participanţi
urban
rural
Şcoala - şansa fiecăruia
Casa
Corpului
Didactic Cluj
56/
21.05.20
09
89 25 15 11
Competente integrate Casa 3001/05. 89 25 1307 172

pentru societatea
cunoasterii
Abordari inovative in
didactica disciplinerlor
din aria curriculara
tehnologii
Consiliere si dezvoltare
profesionala
Corpului
Didactic Cluj
Casa
Corpului
Didactic Cluj
Casa
Corpului
Didactic Cluj
01.2011
4486/22.
06.2011
pozitia
25
4486/22.
06.2011
pozitia
26
89 25 152 12
89 25 227 100
2. ConcursUL specific de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia profesională a
profesorilor/cadrelor didactice stagiari/stagiare (conform OMECTS nr. 5485 /29.09.2011/ Publicat în
MONITORUL OFICIAL nr. 739 din 20 octombrie 2011)
Concursul de selecţie a profesorilor mentori pentru inserţia profesională s-a desfăşurat în
perioada februarie-mai 2012. Probele de concurs au fost: evaluarea cantitativă şi calitativă a
portofiliului, proba practică.
Corpul profesorilor mentori constituit la nivelul Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj, cuprinde
31 de cadre didactice având următoarele specializări:
Număr cadre didactice-mentori pentru inserţia
Specializarea
profesională a profesorilor stagiari
Biologie 3
Chimie 4
Economia industriei, construcţiilor şi
1
transporturilor
Educaţie tehnologică 1
Filosofie 1
Finanţe- Contabilitate 1
Fizică 5
Geografie 3
Istorie 2
Limba şi literatura engleză 1
Limba şi literatura română 3
Matematică 1
Psihopedagogie specială 1
Teologie ortodoxă 3
Vioară 1
Total: 31

CONCURS SPECIFIC DE SELECŢIE A PROFESORILOR MENTORI PENTRU INSERŢIA PROFESIONALĂ A
PROFESORILOR/CADRELOR DIDACTICE STAGIARI/STAGIARE
5
4,5
4
3,5
3
Numărul cadrelor didacticementori
pentru inserţia
profesională a profesorilor
stagiari
2,5
2
1,5
1
0,5
0
Biologie
Educaţie
tehnologică
Fizică
Limba şi
literatura
engleză
Psihopedagogie
specială
Specializarea
Număr cadre didactice-mentori pentru inserţia
profesională a profesorilor stagiari
3. Concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în
management educaţional, sesiunea 2012
(conform OMECTS nr. 5549/06.10.2011 CU MODIFICĂRILE ŞI COMPLETĂRILE ULTERIOARE)
Concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional de experţi în
management educaţional, sesiunea 2012, s-a desfăşurat în trei etape:
-etapa I- perioada: februarie-aprilie 2012;
-etapa a II-a – perioada: iunie-iulie 2012;
-etapa a III-a – perioada: august-septembrie 2012;
Situaţia numerică a candidaţilor admişi, la nivelul judeţului Cluj, în cele 3 etape ale
Concursului de selecţie a cadrelor didactice în vederea constituirii Corpului Naţional de Experţi in
Management Educaţional, este următoarea:
Etapa concursului de selecţie a cadrelor
didactice în vederea constituirii Corpului
Naţional de Experţi in Management
Educaţional
Numărul cadrelor
didactice
promovate
etapa I- perioada: februarie-aprilie 2012 327 70,78%
etapa a II-a – perioada: iunie-iulie 2012 93 20,13%
etapa a III-a – perioada: augustseptembrie
2012
42 9,09%
Total: 462 100%
%

Concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional
de experţi în management educaţional, sesiunea 2012
350
300
250
Numărul cadrelor didactice
promovate, la nivelul judeţului
Cluj
200
150
100
50
0
etapa I- perioada:
februarie-aprilie 2012
etapa a II-a – perioada:
iunie-iulie 2012
etapa a III-a – perioada:
august-septembrie 2012
Etapa concurs ului de s e le cţie a cadre lor didactice în ve de re a
constituirii Corpului Naţional de Experţi in Management Educaţional
Anul şcolar 2011/2012
În exprimare procentuală, situaţia candidaţilor admişi, la nivelul judeţului Cluj, în cele 3 etape
ale Concursului de selecţie a cadrelor didactice în vederea constituirii Corpului Naţional de Experţi in
Management Educaţional, este următoarea:
Concursul de selecţie a cadrelor didactice pentru constituirea corpului naţional
de experţi în management educaţional, sesiunea 2012
80,00%
70,00%
60,00%
50,00%
Procent din totalul cadrelor
didactice promovate [%] , la
nivelul judeţului Cluj
40,00%
30,00%
20,00%
10,00%
0,00%
etapa I- perioada:
februarie-aprilie 2012
etapa a II-a – perioada:
iunie-iulie 2012
etapa a III-a – perioada:
august-septembrie 2012
Etapa concurs ului de s e le cţie a cadre lor didactice în ve de re a
constituirii Corpului Naţional de Experţi in Management Educaţional
Anul şcolar 2011/2012
4. Echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţământului universitar de scurtă durată, realizat prin
colegiul cu durata de 3 ani sau institutul pedagogic cu durată de 3 ani, cu ciclul I de studii universitare
de licenţă , pentru cadrele didactice din învăţământul preuniversitar (conform OMECTS nr.
5.553/07.10.2011, cu modificările şi completările ulterioare)
Echivalarea pe baza ECTS/SECT a învăţămâtului superior de scurtă durată, cu ciclul I de
studii universitare de licenţă, pentru sesiunea 2012, s-a desfăşurat în două etape:
-etapa I (perioada: ianuarie-mai 2012): 21 de cadre didactice au solicitat echivalarea;
-etapa a II-a ( perioada: iunie-iulie 2012): 29 de cadre didactice au solicitat echivalarea.
5. recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale dobândite formal, nonformal sau informal
în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru învăţământul preşcolar, profesor pentru
învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv profesor-antrenor în cluburile sportive
şcolare (conform OMECTS nr. 5484 /29.09.2011/Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 735 din 19
octombrie 2011)
Etapele din calendarul privind recunoaşterea şi echivalarea competenţelor profesionale
dobândite formal, nonformal sau informal în vederea ocupării funcţiei didactice de profesor pentru
învăţământul preşcolar, profesor pentru învăţământul primar, profesor de instruire practică, respectiv
profesor-antrenor în cluburile sportive şcolar, au fost parcurse în perioada ianuarie-august 2012.
În urma evaluarii dosarelor candidaţilor conform grilei de echivalare, un număr de 654 de
cadre didactice au fost declarate admise, dintre care:
-308 –au solicitat pentru echivalare funcţia didactică de profesor pentru învăţământul
preşcolar;

-331 –au solicitat pentru echivalare funcţia didactică de profesor pentru învăţământul
primar;
-15 –au solicitat pentru echivalare funcţia didactică de profesor de instruire practică;
II.2.5. Facilitarea accesului la programe de formare acreditate prin aducerea ofertei de
formare cât mai aproape de beneficiari
Sistemul Expert de Managementul Calității Formării Continue (SEMCFC) este soluția IT care
permite ca trei instituții cheie implicate în managementul calității formării continue, adică unitatea de
învățământ, inspectoratul școlar județean, casa corpului didactic, reprezentând consorțiul educațional
să acționeze împreună pentru un impact corespunzător al formării continue relectat de calitatea
instruirii. Inovație de tipul e-Management, facilitat de proiectul e-Formare: Competențe integrate
pentru societatea cunoașterii, finanțat prin POSDRU cu sprijinul Guvernului României care suportă
cofinanțarea de 21% a bugetului alocata acestui proiect, Sistemul Expert de Managementul Calității
Formării Continue a fost realizat în parteneriatul ISJ Cluj-ISJ Mureș - CCD Mureș - CCD Cluj, și poate
fi accesat la adresa: http://82.79.96.24/ până la finalizarea procesului de dezvoltare a întregii
arhitecturi a aplicației.
Studiul a evidențiat care sunt slăbiciunile consorțiului educațional în absența SEMCFC.
Rezumăm aici câteva puncte care râmân în afara oricărei posibilități de remediere, fără un instrument
de e-Management, cum este cel oferite de Sistemul Expert de Managementul Calității Formării
Continue, inovație
- chestionarul aplicat directorilor unităților de învățământ a evidențiat că:
o eșecul accesului la formare apare atunci când cadrul didactic nu are inițiativa de a se
înscrie la formare și nu are informația adecvată pentru a o face în momentul cel mai
potrivit al dezvoltării sale profesionale continue;
o eșecul impactului formării apare atunci când cadrul didactic nu este capabil să-și
proiecteze dezvoltarea profesională prin intermediul competențelor dobândite la
stagiul de formare;
o portofoliul didactic individual este esențial nu doar în planificarea aplicării dar și în
evidențierea progresului elevilor, după aplicare; mai mult este un mijloc de exploatare
a rezultatelor participării la stagiul de formare;
o într-o măsură importantă directorii recunosc că inspectorul de specialitate este în
măsură să recomande cadrului didactic participarea la un anumit stagiu de formare,
fără a exclude rolul directorului în calitate de angajator de se ,,autosesiza,, privitor la
nevoia de formare a cadrului didactic, atunci când situația o impune;
o este importantă măsura de a participa la activități demonstrative pregătite de către
cadrul didactic, activități analizate/ discutate; este recunoscut aici rolul inspecției de
specialitate ca instrument de audit extern al calității, activitate complet reglementată;
o se apreciază ca fiind esențial rolul directorului în a asigura sprijin pentru aplicarea la
clasă a celor învățate la curs, rol care nu trebuie să revină în mod exclusiv
directorului ci mai degrabă mentorului de inserție profesională, responsabilului de arie
curriculară, formatorului, și nu în ultimul rând inspectorului de specialitate; această
substituire de roluri poate exprima o supra-asumare sau o lipsă de viziune în
evaluarea personalului în funcție de performanță, ca domeniu de intervenție specific
managerului;
o este unanimă aprecierea directorilor că părinții trebuie să contribuie la susținerea
activității profesorilor, printr-un parteneriat real școală-familie;
o o mai bună mobilizare a resurselor în consorțiul educațional este posibilă din
perspectiva a 89% dintre directorii participanți la studiu prin: motivare financiară a
cadrelor didactice (17%), cursuri de formare de calitate (20%), formare centrată pe
școală, pe nevoile de formare ale acesteia (35%), flexibilitate (19%), proiectarea
lecțiilor pe competențe să fie acceptată de ISJ (1%), proceduri specifice de
funcționare a CE (10%), managementul (40%), comunicarea (45%);
o dintre cei 87% dintre directori chestionați, doar 3% au apreciat că altcuiva revine
responsabilitatea de a monitoriza calitatea și eficiența valorificării competențelor,
aceștia fiind de părere că singura responsabilitate revine cadrului didactic, iar
prestația acestuia este evaluată pe de o parte pe baza progresului școlar al elevilor,
iar pe de altă parte de către elevi, în chestionarul anual de satisfacție. 84% dintre
directori își asumă responsabilitatea de agenți ai creșterii calității instruirii prin
formare continuă și monitorizarea impactului formării;
o pornind de la premisa acestei asumări, analiza a evidențiat că în general există o
dificultate majoră de a numi indicatori de eficiență adecvați relativ la managementul
calității formării continue;

o
o
o
o
o
o
o
în general cadrul didactic oferă feedback directorului după participarea la cursurile de
formare, iar acest feedback provine în 75% din cazuri prin intermediul materialelor
puse la dispoziție, în 89% din cazuri prin participarea directorului la lecțiile
demonstrative pregătite înaintea evaluării finale, 67% prin intermediul activitățile
metodice și de diseminare planificate anterior evaluării finale;
analiza registrului schimbărilor evidențiate la cadrele didactice participante sunt
relevante nu doar din punctul de vedere al metodelor, cât și al materialului didactic
folosit, interdisciplinaritate, comunicare, activitatea extracurriculară, semnificativ
reprezentate în ponderile răspunsurilor (>50%);
privitor la analiza impactului la nivelul instituției de învățământ toate registrele sunt
semnificativ reprezentate (răspunsuri cu ponderi >50%), dar nu major reprezentate
(>80%), iar asta denotă încă o relativ mare rezistență la schimbare tradusă în
eficacitate educațională;
referitor la asigurarea sprijinului cadrelor didactice beneficiare în implementarea
planului de dezvoltare personală în specialitate Ponderea cea mai mare a
răspunsurilor apare ca un vot clar de asumare a responsabilității care revine
directorului unității de învățământ nu doar de a asigura o justă recrutare/evaluare
a cadrelor didactice, pe criterii de performanță, dar evidențiază și alte paliere la care
se apreciază că este nevoie de suport, în ordinea descrescătoare a ponderii
răspunsurilor: 2. ISJ, 3. Responsabilii de comisie metodică, 4. CCD și responsabilii cu
dezvoltarea profesională, 5. Consiliul de administrație, 6. celelalte cadre didactice;
Deși în 75% dintre răspunsuri directorii recunosc că DIRECTORUL este autoritatea
care evaluează calitatea impactului formării continue, însă această calitate nu este
susținută de capacitatea de a aprecia eficiența educațională a rezultatelor formării
traduse în identificarea aspectelor vizate de practicarea unui management eficient al
formării continue. Acesta este motivul pentru care cele două instrumente puse la
dispoziția directorului unității de învățământ: a. Consorțiul educațional, b. Sistemul
Expert de Managementul Formării Continue, pot să susțină efortul de a orienta cadrul
didactic la programe de formare relevante, dar și de a evalua coerent rezultatul
participării.
Faptul că, 94% dintre directori apreciază că, dacă ar dispune de instrumente de
evaluare a feedback-ului de la elevi, sunt dispuși să le utilizeze, evidențiază două
aspecte: 1. Recunoașterea lipsei unui astfel de instrument din portofoliul directorului,
2. Disponibilitatea directorilor de a obține un feedback de la elevi în legătură cu
schimbările produse în stilul de predare al profesorului, poststagiu de formare
continuă;
nu există în general o strategie instituțională de valorificare a experienței dobândite
de beneficiarii formării continue, iar în acest sens sistemul expert de managementul
formării continue vine în sprijinul directorilor în acest sens.
Propunerea unui instrument de realizare a unei strategii de valorificare a experienței
dobândite de cadrele didactice în cadrul programelor de formare la care acestea participă, printr-un
set de întrebări menite să ofere reperele logice ale dezvoltării unei astfel de strategii.
- chestionarul aplicat responsabilului cu dezvoltarea profesională a evidențiat că:
o majoritatea RDP 5 au un potențial mic de recrutare la nivelul unităților de învățământ
participante la studiu, 18% practic nu au recrutat nici un cadru didactic pentru
programul de formare Competențe integrate pentru societatea cunoașterii, iar 8% au
un potențial de recrutare corespunzător, raportat la nr. de cadre didactice din unitatea
de învățământ;
o responsabilul cu dezvoltarea profesională primește informația cu privire la conținutul
activității de formare preponderent prin feedback oferit de cadrul didactic și
preponderent la inițiativa cadrului didactic. Indiferent de contextul în care este
obținută această informație se poate constata că predomină inițiativa cadrului didactic
și nu cea a RDP. Sistemul Expert de Managementul Formării Continue își propune să
ofere instrumente obiective de colectare anuală a acestei informații pentru analiza
instituțională asupra nevoii de formare continuă;
o poziția RDP la nivelul echipei trebuie să fie unul important, rămâne ca recomandare
sugestia ca acesta să facă parte din CEAC și/sau consiliul de administrație, iar acest
rol important să fie susținut de o formare adecvată în domediul dezvoltării
profesionale (program ce se dorește acreditat adresat RDP de gestionare eficientă a
5
Responsabil cu dezvoltarea profesională – cadrul didactic desemnat de fiecare unitate de învățământ cu această
responsabilitate.

dezvoltării profesionale a personalului din educație, în contextul descentralizării, de
utilizare a Sistemului Expert de Managementului Formării și de implicare adecvată în
cadrul rețelei județene a RDP coordonată de către Casa Corpului Didactic).
- chestionarul aplicat beneficiarilor formării a evidențiat că:
o s-a pus la dispoziția beneficiarilor un ghid de realizare a unui plan de dezvoltare
personală la disciplina predată prin intermediul CISC 6 , au fost îndrumați să-l
folosească ca răspuns la această întrebare (pag. 63). Analiza răspunsurilor a
evidențiat faptul că 50% dintre beneficiari au fost capabili să realizeze un plan clar de
dezvoltare personală la disciplină prin intermediul programului de formare test
(CISC), iar 5% nu au prezentat un plan de dezvoltare personală. Cu toate acestea
majoritatea directorilor unităților de învățământ apreciază că existența unui astfel de
plan este importantă pentru a asigura un impact corespunzător al formării continue
o
asupra practicilor educaționale.
În proporție de 85% dintre beneficiarii programului de formare apreciază că se
remarcă o schimbare de atitudine în abordarea activității didactice curente, 4%
apreciază că nu există o schimbare de atitudine, iar 1% nu răspund. Cele 5 procente
reflectă faptul că, fie programul de formare nu a adus noutăți din punctul de vedere al
practicilor, fie o lipsă de viziune în formularea unei noi atitudini prin abordări noi.
Toate concluziile evidențiate de chestionarele aplicate beneficiarilor practicării unui management
eficient al calității formării continue, în primul rând cadrul didactic beneficiar, apoi, responsabilul cu
dezvoltarea profesională, dar mai ales directorul, susțin necesitatea unor abordări noi de tip e-
Management, care să susțină activarea celor mai intime mecanisme ale dezvoltării eficacității
educaționale.
Administrarea împreună a Sistemului Expert de Managementul Formării Continue consolidează
parteneriatul durabil dintre unitatea de învățământ, inspectoratul școlar județean și casa corpului
didactic, fără a neglija însă parteneriatul preexistent al școlii cu familia.
Sistemul expert de Managementul Formării Continue, care grație celor care au furnizat ideea, odată
cu proiectul, pe de o parte, companiei care l-a dezvoltat, dar cu sprijinul financiar al Uniunii Europene
prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, a fost declarat cel mai bun
proiect EUROPEAN IT care a participat la European IT Excellence Awards, Londra, 2012. Având
principalele atribute: calitatea, accesibilitatea, transparenșa, durabilitatea, proiectul SEMCFC
răspunde cerințelor specifice formulate de partenerii proiectului e-Formare – Competențe integrate
pentru societatea cunoașterii, dar și priorităților Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și
Sportului de a reforma sistemul de management al formării continue.
II.2.6. Echivalarea numărului de credite obţinut prin parcurgerea stagiilor din cadrul
unor programe internaţionale
Stagii generale Comenius și stagii Comenius de formare continuă în domeniul limbilor străine
Evoluții instituționale prin participarea la stagii de formare continuă prin Programul Sectorial
Comenius:
evidențiat că:
o
Monitorizarea post-stagiu a cedrelor didactice participante la stagiile de formare continuă a
100% din cadrele didactice beneficiare chestionate apreciază că activitatea de
formare transnațională a adus ceva nou în formarea lor profesională – criteriul utilitate
6 CISC – Programul de formare Competențe integrate pentru societatea cunoașterii

o
o
o
o
100% din directorii chestionați au sprijinit punerea în practică a inițiativelor cadrelor
didactice după stagiile de formare – criteriul relevanță
100% din dintre directorii chestionați au evidențiat cel puțin două beneficii pe care
stagiul de formare, la care au participat cadrele didactice beneficiare, l-au avut
asupra instituției, iar în 82% dintre cazuri beneficiul menționat a fost calitatea
prestației didactice – criteriul calitate
100% dintre cadrele didactice chestionate, colegi ai cadrelor didactice beneficiare, au
apreciat ca folositoare o astfel de experiență căreia și intenționează să-i de-a curs –
criteriul atractivitate
100% din elevii chestionați, beneficiari indirecți ai participării cadrelor didactice la
stagiile de formare continuă, au apreciat că profesorul îi solicită să lucreze în orele de
clasă:
criteriul participare niciodată uneori moderat des
foarte
des
individual 10% 40% 15% 0% 35%
în grupuri mici 5% 5% 15% 55% 20%
cu toată clasa 5% 60% 5% 25% 5%
nu lucrăm, numai ascultăm ce predă
profesorul
92% 2% 2% 2% 2%
Observații:
−
−
−
−
−
−
−
Există în general un interes scăzut privind accesarea fondurilor pentru formare continuă
prin Programul Sectorial Comenius, mai ales în rândul profesorilor de limbi străine, cu
atât mai mult cu cât în ultimii ani oferta de cursuri din Catalogul Comenius-Grundtvig, în
ce-i privește este deosebit de interesantă;
Nu este valorificat potenţialul stagiului de formare în identificarea unor viitori parteneri
pentru parteneriatele şcolare Comenius dintre profesorii participanţi la stagiu;
Nu sunt diseminate suficient conţinuturile formării, în urma derulării stagiilor, în general
optându-se pentu diseminarea online; mai multe inițiative aparținând școlilor de a găzdui
sesiuni județene de diseminare, sub coordonarea Inspectoratului Școlar Județean, cu atât
mai mult cu cât criteriul de organizre de evenimente tip diseminare nu este doar obligație
contractuală ci și contează în evaluarea performanței profesionale a cadrelor didactice în
vederea facilitării mobilității și obținerii gradației de merit.
Nu sunt valorificate suficient conţinuturile la nivelul disciplinei prin intermediul consiliilor
metodice pe discipline/arii curriculare la nivelul şcolii/zonei/judeţului;
Se foloseşte prea puţin exploatarea rezultatelor prin lecţii demonstrative/ cursuri de
formare / portofolii didactice.
Colegiul Național ,,Emil Racoviță,, a găzduit în 14 decembrie 2011, sesiunea de
diseminare/formare cu tema: Scrierea candidaturilor și bune practici prin burse de
formare continuă Comenius – Programul de Învățare pe Tot Parcursul Vieții, iar
evenimentul s-a dovedit deosebit de profitabil, întrucât dat fiind numarul mare de
participanți (peste 120 de cadre didactice), dar și exemplele de bune practici prezentate,
impactul a fost dosebit de important asupra nr. de candidaturi depuse în anul școlar
2011-2012;
Toţi beneficiarii de burse finanțate prin Programul Comenius primesc DOCUMENTUL DE
MOBILITATE EUROPASS printr-un demers ce aparţine inspectorului proiecte
educaționale și programe europene în colaborare cu Centrul Național Europass și
instituțiile organizatoare ale stagiilor de formare continuă din Uniunea Europeană.

Conform O.M.Ed.C. nr. 4611/ 2005, cadrul didactic beneficiar în baza unui demers personal
care începe cu solicitarea unei adeverinte de credite la ANPCDEFP, implementarea planului de
diseminare apoi realizarea și depunerea dosarului individual la CNFP-MECTS, demers continuat de
CNFP, poate obține alături de certificatul de participare, documentul de mobilitate Europass, de
această dată de la MECTS un atestat de formare continuă cu CPT (credite profesionale
transferabile) pentru stagiul de formare continuă desfășurat în străinătate cu susținerea
financiară a Programului Sectorial Comenius – componentă a Programului de Învățare pe Tot
Parcursul Vieții al Uniunii Europene.
Procedura de acreditare MECTS a oricărui stagiu de formare continuă finanțat prin Programul
Sectorial Comenius și acordarea de CPT (credite profesionale transferabile) este accesibila la adresa:
http://groups.yahoo.com/group/ISJ_Cluj_Programe_comunitare/files/Echivalare%20credite/
II.2.7. Asigurarea accesului cadrelor didactice la proiectele strategice ale ISJ Cluj în scopul
implementării unui sistem flexibil al managementului calităţii formării continue, prin sprijinirea
activităţilor din cadrul consorţiilor educaţionale
Obiectivul general al proiectului E-Formare: Competenţe integrate pentru societatea
cunoaşterii, finanțat prin POSDRU, îl constituie gestionarea în consorţiu a unui sistem fezabil şi
sustenabil de management al calităţii formării continue, centrat pe asigurarea de competenţe cheie.
Proiectul propune gestionarea în consorţiu a unui sistem fezabil şi sustenabil de management
al calităţii formării continue, centrat pe asigurarea de competenţe cheie, testat pentru cel puţin 6000
de cadre didactice din învăţământul preuniversitar din judeţele Cluj şi Mureş, până în 2013.
Studiul MANAGEMENT EFICIENT AL FORMĂRII CONTINUE PRIN CONSORȚII
EDUCAȚIONALE (CE) a permis evidențierea acelor aspecte care pot face posibilă această schemă
de management inter-instituțional. CE sunt înfiinţate conform Metodologiei de constituire a consorţiilor
educaţionale judeţene şi se află în relaţie de colaborare.
− CE funcţionează pe baza unei colaborări între mai mulţi actori ai sistemului de învăţământ
−
preuniversitar, în vederea realizării obiectivelor proiectului.
CE va avea ca membri principalii beneficiari ai proiectului, aceştia fiind pe de o parte,
directori, responsabili cu formarea continuă, cadre didactice participante la programe de
formare continuă din unităţile de învăţământ preuniversitar, iar, pe de altă parte, inspectoratul
şcolar şi casa corpului didactic.
Autoritatea centrală, MECTS, împreună cu cele locale, inspectoratele școlare se constituie în
actori principali ai unei bune guvernante în educație și formare profesională, inițială și continuă.
Actori ai structurilor formale si informale eficace, înfiintate pentru a se lua decizii si a le
implementa, MECTS și inspectoratele școlare județene alaturi de alti actori, partenerii sociali,
grupurile consultative sunt reuniti în structurile manageriale cu rol de consultare, organizate la nivel
national, sectorial, regional, judetean si local.
Consorțiile educaționale nu se substituie nici uneia dintre aceste entități, reprezentând un
parteneriat total în care sunt invitați să acționeze împreună, pentru a furniza ceea ce singure nu pot
furniza: un management mai eficient al calității formării continue.
Principiile după care această stuctură își desfășoară activitatea presupun:
−
−
−
−
−
−
−
implicarea și transparența,
consensul,
responsabilitatea,
eficiența și eficacitatea,
echitatea și legitimitatea,
relații benefice între diverșii actori implicați în procesul de decizie,
atitudini pozitive pentru a susține dezvoltarea regională și locală.
Consorțiile educaționale reprezintă entități de management partenerial prin care minim 3
organizaţii cu obiective complementare în politica calității formării continue: inspectoratul școlar, casa
corpului didactic, școala, actorii sociali (asociații de părinți/ sindicate/ asociații profesionale), acționând
sinergic, aduc un avantaj, acela al calității impactului formării continue în asigurarea mentenanţei unor
servicii pe plan local, regional.
Consorțiul educațional propune nouă manieră de organizare a procesului de atingere a
obiectivelor şi dobândire a competenţelor cadrelor didactice prin asumarea responsabilității comune
asupra rezultatelor formării: programe de formare relevante pentru curriculum național, cadre
didactice care valorifică continuu competențele nou dobândite în activitatea didactică curentă, lecții
relevante dpdv al abilităților specifice dobândite în contexte care transcent disciplinelor.

Diagnoză:
Studiul MECFC,
SEMFC
Colectarea
datelor
Diseminarea
SEMFC
Managementul calităţții
formării continue
Testarea/
corectarea
instrumentelor
de monitorizare
Utilizarea
SEMCFC
Gestiunea
SEMFC
Rolul CE în managementul calităţii formării continue
Avantajele constituirii Consorţiilor Educaţionale Judeţene
Design-ul funcțional al consorțiilor educaționale județene este conturat de avantajele sale:
Practica gestionării în consorţiu educaţional a rezultatelor formării (Registrul unic al
beneficiarilor de formare continuă);
Gestionarea eficientă a calităţii formării continue prin e-tutorat și monitorizarea progresului;
Asigurarea unui sistem de management al calităţii programelor de formare continuă validate
în CE;
Valorificarea capacitații locale de a livra programe de formare relevante din punctul de vedere
al competenţelor necesare pentru dezvoltarea de competenţe cheie – realizarea Registrului unic al
formatorilor;
Reglementarea mentoratului didactic (prin profesorii recomandaţi ca şi mentori, ca rezultat al
performanţei demonstrate în perioada de evaluare – realizarea Registrului unic al mentorilor de
inserție profesională;
Asigurarea managementului calităţii instruirii – încheierea de contracte de colaborare între
mentori și autoritatea judeţeană în domeniul educaţiei şi formării și aplicarea de facilități (reducerea
timpului de predare în cadrul normei)