citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare

Nu trebuie să omitem însă faptul că populația adultă are o sarcină
economică importantă și față de populația tânără, preponderent inactivă
economic și ea. În condițiile unui nivel scăzut și relativ stabil al fertilității
în cele mai multe dintre populațiile europene, raportul de dependență a
tinerilor nu are cum să crească și manifestă o relativă stabilitate. Este și
cazul țării noastre, unde raportul de dependență a tinerilor ar urma să
oscileze moderat în jurul valorii de 30 persoane de 0-19 ani la 100 de
adulți pe întinderea celei mai mari părți a acestui secol. Nu la fel stau
însă lucrurile în ipoteza unei redresări masive a fertilității. Cu o fertilitate
de 2,1 copii la o femeie raportul de dependență a vârstnicilor s-ar majora
până la mijlocul secolului dar valorile sale ar urma să oscileze în jurul a 40
de vârstnici la 100 de adulți în a doua jumătate a secolului, departe de
nivelul de 60-65 vârstnici la 100 de adulți în cealaltă variantă. Mecanismul
acestui recul al raportului este relativ simplu: aceeași populație vârstnică
este raportată la o populație adultă mai mare, provenită din redresarea
natalității și schimbarea structurii pe vârste a populației.