citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare
citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare
Eroarea înregistrare/neînregistrare/înregistrare a CNP-ului și consecințele sale negative asupra desfășurării ulterioare a recenzării au evidențiat, brutal, o realitate dură și care este o fațetă a menționatei stări a societății românești: recensământul nu a fost apărat în cele mai dificile momente ale sale de cei care trebuiau să o facă. Nu au intervenit prompt și convingător nici președintele Comisiei Centrale de Recensământ, nici primul ministru și nici miniștrii pentru care datele recensământului ar trebui să fie indispensabile fundamentării programelor și strategiilor de dezvoltare sectorială: sănătate, educație, muncă și protecție socială, administrație, infrastructură, dezvoltare regională, transporturi. Nu poate fi subestimat ca importanță și implicații faptul că toate guvernele pe care le va avea România în următorii zece ani, până la următorul recensământ, vor fi obligate să folosească rezultatele acestui recensământ pentru acei indicatori care nu au o altă sursă decât recensământul. Iată o parte dintre aceștia: populația după limbă maternă, etnie și religie, toți indicatorii asupra condițiilor de locuit ale populației în corelație cu structurile demografice, socio-economice și culturale ale populației, structura întregii populații după nivelul de educație, număr de gospodării și familii după dimensiune, structură și caracteristici socio-economice și culturale, structura populației pe categorii socio-profesionale, distribuția femeilor după numărul de copii aduși pe lume, vârstă, situație economică și nivel de educație, persoanele cu anumite forme de dizabilități după caracteristici demografice și socioeconomice. Pe de altă parte, există un număr important de alți indicatori care pot fi estimați anual, după recensământ, dar vor fi determinați plecând de la ceea ce ne-a oferit recensământul ca informație statistică: numărul populației pe localități, distribuția populației pe sexe și vârste, după starea civilă, populația activă economic după ramura de activitate, statut profesional, nivel și tip de educație.
Gradul de acoperire a recensământului și implicațiile sale pentru stabilirea numărului final al populației și, în unele cazuri, a structurii acesteia pe sexe și vârste, se află în centrul activităților de după recensământ în toate țările. Reamintim că la recensămintele din seria 2000 în țările din aria de activitate a Comisiei Economice pentru Europa a Națiunilor Unite procentajul de neînregistrare a variat între 0 la sută și 3,95 la sută (doar ca informație proaspătă vom aminti rapid că la recensământul din anul 2010 în S.U.A. rata de ne-recenzare deja estimată este de 2,5% la afro-americani și, posibil, de 1,7% la copiii sub 18 ani; ancheta post-censitară va stabili însă rata exactă (Mathier et al., 2011)). În 19 țări metoda principală de evaluare a gradului de acoperire a recensământului a fost Ancheta post-censitară (Post Enumeration Survey). Dintre țările care au evaluat gradul de acoperire a recensământului și au constatat sub-înregistrare, opt au aplicat ajustări ale datelor de recensământ în funcție de rata de neacoperire, patru au corectat numărul populației pe subdiviziuni geografice și populația pe sexe și vârste, două au corectat numărul total al populației și cel pe subdiviziuni geografice și o țară a ajustat numărul total al populației pe sexe și vârste. În plus, alte două țări au folosit cifrele ajustate (corectate) doar pentru fundamentarea prognozelor demografice (United Nations Economic Commission for Europe. 2008).
- Page 1 and 2: Institutul de Proiecte pentru Inova
- Page 3 and 4: Opiniile exprimate în această pre
- Page 5 and 6: Interesul pentru cunoașterea numă
- Page 7 and 8: Introducere I. Numărul populației
- Page 9 and 10: I. Numărul populației și compone
- Page 11 and 12: Plasând cele 19 milioane de locuit
- Page 13 and 14: -40 -30 -20 -10 0 10 20 Iași Sucea
- Page 15 and 16: Ilfov Covasna Harghita Sălaj Giurg
- Page 17 and 18: II. A fost migrația externă mai m
- Page 19 and 20: Populația urbană era de 52,7% la
- Page 21 and 22: Piatra Neamț Bacău Galați Braila
- Page 23 and 24: 0 Figura 4. Scăderea numărului po
- Page 25 and 26: Recensământul din octombrie 2011
- Page 27 and 28: Germani Ruși-lipoveni Ucraineana T
- Page 29 and 30: Recensământul a fost și a rămas
- Page 31 and 32: Estimarea numărului celor plecați
- Page 33 and 34: Pornind de la numărul populației
- Page 35 and 36: Dacă însă cele 575 de mii persoa
- Page 37 and 38: Recensământul din octombrie 2011.
- Page 39 and 40: Gradul de înregistrare/neînregist
- Page 41 and 42: Gradul de înregistrare a populați
- Page 43 and 44: Menționam la începutul acestei se
- Page 45 and 46: Recensământul de probă efectuat
- Page 47 and 48: Impact negativ asupra desfășurăr
- Page 49: La recensămintele efectuate în Eu
- Page 53 and 54: Rezultatele preliminare ale recens
- Page 55 and 56: Noua populație stabilă și câtev
- Page 57 and 58: Publicarea rezultatelor recensămâ
- Page 59 and 60: Populația României pe sexe și v
- Page 61 and 62: 250 250 200 200 150 150 100 100 50
- Page 63 and 64: Tabelul 8. Indicatori demografici s
- Page 65 and 66: 250 200 150 100 50 0 100 100 97 95
- Page 67 and 68: Numărul de ani în care populația
- Page 69 and 70: VI. Remarci finale
- Page 71 and 72: Am arătat câteva schimbări pe ca
- Page 73 and 74: Un ultim aspect, care nu poate fi s
- Page 75 and 76: Addendum. Inerția și dinamica int
- Page 77 and 78: Este varianta cunoscută sub apelat
- Page 79 and 80: Populația în vârstă de 65 ani
- Page 81 and 82: Nu trebuie să omitem însă faptul
- Page 83 and 84: 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040
- Page 85: Alegerea unei fertilități aflată
Gradul <strong>de</strong> acoperire a recensământului și implicațiile sale <strong>pentru</strong> stabilirea<br />
numărului final al populației și, în unele cazuri, a structurii acesteia pe sexe și<br />
vârste, se află în centrul activităților <strong>de</strong> după recensământ în toate țările.<br />
Reamintim că la recensămintele din seria 2000 în țările din aria <strong>de</strong> activitate a<br />
Comi<strong>si</strong>ei Economice <strong>pentru</strong> Europa a Națiunilor Unite procentajul <strong>de</strong><br />
neînregistrare a variat între 0 la sută și 3,95 la sută (doar ca informație proaspătă<br />
vom aminti rapid că la recensământul din anul 2010 în S.U.A. rata <strong>de</strong> ne-recenzare<br />
<strong>de</strong>ja estimată este <strong>de</strong> 2,5% la afro-americani și, po<strong>si</strong>bil, <strong>de</strong> 1,7% la copiii sub 18<br />
ani; ancheta post-cen<strong>si</strong>tară va stabili însă rata exactă (Mathier et al., 2011)). În 19<br />
țări metoda principală <strong>de</strong> evaluare a gradului <strong>de</strong> acoperire a recensământului a<br />
fost Ancheta post-cen<strong>si</strong>tară (Post Enumeration Survey). Dintre țările care au<br />
evaluat gradul <strong>de</strong> acoperire a recensământului și au constatat sub-înregistrare,<br />
opt au aplicat ajustări ale datelor <strong>de</strong> recensământ în funcție <strong>de</strong> rata <strong>de</strong><br />
neacoperire, patru au corectat numărul populației pe subdiviziuni geografice și<br />
populația pe sexe și vârste, două au corectat numărul total al populației și cel pe<br />
subdiviziuni geografice și o țară a ajustat numărul total al populației pe sexe și<br />
vârste. În plus, alte două țări au folo<strong>si</strong>t cifrele ajustate (corectate) doar <strong>pentru</strong><br />
fundamentarea prognozelor <strong>de</strong>mografice (United Nations Economic Commis<strong>si</strong>on<br />
for Europe. 2008).
Change language