citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare
citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare
Știind că populația nerecenzată se compune din populație stabilă nerecenzată și – preponderent – din migranți neînregistrați, și constatând incoerențe interne în exercițiile noastre de distribuire a trei cifre de populație nerecenzată, o întrebare firească poate fi pusă: provine cifra de 19 milioane locuitori din tot atâtea formulare P-Persoana, completate la recensământ?
Gradul de înregistrare/neînregistrare a populației la recensământul din octombrie 2011 are dimensiuni și implicații neobișnuite în cazul municipiului București și al altor orașe unde s-au constatat proporții mai mari de locuințe/populație nerecenzate. Pentru București neînregistrarea este estimată la 6%, ceea ce înseamnă 107 mii persoane, număr estimat prin luarea în considerare a numărului locuințelor neînregistrate și a numărului mediu de persoane la o locuință (51,3 mii locuințe x 2,0876 pers./loc.=107 mii persoane). Cele 107 mii persoane cuprind atât migranți neînregistrați, cât și persoane prezente (temporar absente) la/de la reședință dar neînregistrate. Pe de alta parte, luând drept reper populația stabilă a Capitalei la 1 ianuarie 2011 – 1937,4 mii locuitori (scăderea naturală din anul 2011, până la recensământ, a fost de doar două mii locuitori), populația rezultată la recensământ este cu 13,4% mai mică (259 mii persoane). Nu avem un număr înregistrat la recensământ al migranților pe o perioadă îndelungată, ceea ce înseamnă că întreaga diferență de mai sus este compusă din persoane prezente la reședință și nerecenzate și din persoane plecate pentru o perioadă îndelungată (în alte localități și în străinătate) și nerecenzate. Menționăm că scăderea naturală a populației Capitalei după recensământul din anul 2002 (de 29 de mii persoane) este inclusă în populația de la începutul anului 2011.
- Page 1 and 2: Institutul de Proiecte pentru Inova
- Page 3 and 4: Opiniile exprimate în această pre
- Page 5 and 6: Interesul pentru cunoașterea numă
- Page 7 and 8: Introducere I. Numărul populației
- Page 9 and 10: I. Numărul populației și compone
- Page 11 and 12: Plasând cele 19 milioane de locuit
- Page 13 and 14: -40 -30 -20 -10 0 10 20 Iași Sucea
- Page 15 and 16: Ilfov Covasna Harghita Sălaj Giurg
- Page 17 and 18: II. A fost migrația externă mai m
- Page 19 and 20: Populația urbană era de 52,7% la
- Page 21 and 22: Piatra Neamț Bacău Galați Braila
- Page 23 and 24: 0 Figura 4. Scăderea numărului po
- Page 25 and 26: Recensământul din octombrie 2011
- Page 27 and 28: Germani Ruși-lipoveni Ucraineana T
- Page 29 and 30: Recensământul a fost și a rămas
- Page 31 and 32: Estimarea numărului celor plecați
- Page 33 and 34: Pornind de la numărul populației
- Page 35 and 36: Dacă însă cele 575 de mii persoa
- Page 37: Recensământul din octombrie 2011.
- Page 41 and 42: Gradul de înregistrare a populați
- Page 43 and 44: Menționam la începutul acestei se
- Page 45 and 46: Recensământul de probă efectuat
- Page 47 and 48: Impact negativ asupra desfășurăr
- Page 49 and 50: La recensămintele efectuate în Eu
- Page 51 and 52: Gradul de acoperire a recensământ
- Page 53 and 54: Rezultatele preliminare ale recens
- Page 55 and 56: Noua populație stabilă și câtev
- Page 57 and 58: Publicarea rezultatelor recensămâ
- Page 59 and 60: Populația României pe sexe și v
- Page 61 and 62: 250 250 200 200 150 150 100 100 50
- Page 63 and 64: Tabelul 8. Indicatori demografici s
- Page 65 and 66: 250 200 150 100 50 0 100 100 97 95
- Page 67 and 68: Numărul de ani în care populația
- Page 69 and 70: VI. Remarci finale
- Page 71 and 72: Am arătat câteva schimbări pe ca
- Page 73 and 74: Un ultim aspect, care nu poate fi s
- Page 75 and 76: Addendum. Inerția și dinamica int
- Page 77 and 78: Este varianta cunoscută sub apelat
- Page 79 and 80: Populația în vârstă de 65 ani
- Page 81 and 82: Nu trebuie să omitem însă faptul
- Page 83 and 84: 2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040
- Page 85: Alegerea unei fertilități aflată
Știind că populația nerecenzată se compune din<br />
populație stabilă nerecenzată și – prepon<strong>de</strong>rent<br />
– din migranți neînregistrați, și constatând<br />
incoerențe interne în exercițiile noastre <strong>de</strong><br />
distribuire a trei cifre <strong>de</strong> populație nerecenzată,<br />
o întrebare firească poate fi pusă: provine cifra<br />
<strong>de</strong> 19 milioane locuitori din tot atâtea<br />
formulare P-Persoana, completate la<br />
recensământ?
Change language