citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare
citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare
În Comunicatul Comisiei Centrale de Recensământ se face mențiunea că "Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 milion de persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate - întreaga familie - pentru care nu a avut cine să îi declare în ţară; populaţia necontactată). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa (2,9%) etc." Dacă știm că a existat o anumită neînregistrare a populației și, în plus, avem și estimarea procentajului de locuințe nerecenzate și a numărului populației din aceste locuințe, demersul firesc al specialistului este investigarea influenței potențiale a numărului estimat al populației neînregistrate asupra populației stabile la recensământ și asupra numărului persoanelor plecate pentru o perioadă îndelungată. În contextul informațiilor sumare din rezultatele provizorii, investigația reprezintă doar un exercițiu menit a explora o arie în care s-ar putea înscrie numărul populației și al migranților pe o perioadă îndelungată.
Pornind de la numărul populației și al locuințelor înregistrate și de la proporția locuințelor nerecenzate – 2,8%, se poate estima numărul total de locuințe și numărul corespunzător al populației, rezultatul fiind o estimare a populației nerecenzate de 575 mii persoane*. Această populație nerecenzată poate avea trei componente: 1. persoane din familii/gospodării în care toți membrii erau plecați și recenzorul a fost în imposibilitatea contactării și înregistrării persoanelor respective; 2. persoane din familii/gospodării în care toți membrii sau o parte dintre ei erau plecați în străinătate și care nu au fost vizitate de recenzori; 3. persoane din familii/gospodării prezente la data recensământului dar nevizitate de recenzor. *(8,45-8.69>243 mii-2.36=575)
- Page 1 and 2: Institutul de Proiecte pentru Inova
- Page 3 and 4: Opiniile exprimate în această pre
- Page 5 and 6: Interesul pentru cunoașterea numă
- Page 7 and 8: Introducere I. Numărul populației
- Page 9 and 10: I. Numărul populației și compone
- Page 11 and 12: Plasând cele 19 milioane de locuit
- Page 13 and 14: -40 -30 -20 -10 0 10 20 Iași Sucea
- Page 15 and 16: Ilfov Covasna Harghita Sălaj Giurg
- Page 17 and 18: II. A fost migrația externă mai m
- Page 19 and 20: Populația urbană era de 52,7% la
- Page 21 and 22: Piatra Neamț Bacău Galați Braila
- Page 23 and 24: 0 Figura 4. Scăderea numărului po
- Page 25 and 26: Recensământul din octombrie 2011
- Page 27 and 28: Germani Ruși-lipoveni Ucraineana T
- Page 29 and 30: Recensământul a fost și a rămas
- Page 31: Estimarea numărului celor plecați
- Page 35 and 36: Dacă însă cele 575 de mii persoa
- Page 37 and 38: Recensământul din octombrie 2011.
- Page 39 and 40: Gradul de înregistrare/neînregist
- Page 41 and 42: Gradul de înregistrare a populați
- Page 43 and 44: Menționam la începutul acestei se
- Page 45 and 46: Recensământul de probă efectuat
- Page 47 and 48: Impact negativ asupra desfășurăr
- Page 49 and 50: La recensămintele efectuate în Eu
- Page 51 and 52: Gradul de acoperire a recensământ
- Page 53 and 54: Rezultatele preliminare ale recens
- Page 55 and 56: Noua populație stabilă și câtev
- Page 57 and 58: Publicarea rezultatelor recensămâ
- Page 59 and 60: Populația României pe sexe și v
- Page 61 and 62: 250 250 200 200 150 150 100 100 50
- Page 63 and 64: Tabelul 8. Indicatori demografici s
- Page 65 and 66: 250 200 150 100 50 0 100 100 97 95
- Page 67 and 68: Numărul de ani în care populația
- Page 69 and 70: VI. Remarci finale
- Page 71 and 72: Am arătat câteva schimbări pe ca
- Page 73 and 74: Un ultim aspect, care nu poate fi s
- Page 75 and 76: Addendum. Inerția și dinamica int
- Page 77 and 78: Este varianta cunoscută sub apelat
- Page 79 and 80: Populația în vârstă de 65 ani
- Page 81 and 82: Nu trebuie să omitem însă faptul
Pornind <strong>de</strong> la numărul populației și al locuințelor înregistrate și<br />
<strong>de</strong> la proporția locuințelor nerecenzate – 2,8%, se poate estima<br />
numărul total <strong>de</strong> locuințe și numărul corespunzător al populației,<br />
rezultatul fiind o estimare a populației nerecenzate <strong>de</strong> 575 mii<br />
persoane*. Această populație nerecenzată poate avea trei<br />
componente:<br />
1. persoane din familii/gospodării în care toți membrii erau<br />
plecați și recenzorul a fost în impo<strong>si</strong>bilitatea contactării și<br />
înregistrării persoanelor respective;<br />
2. persoane din familii/gospodării în care toți membrii sau o<br />
parte dintre ei erau plecați în străinătate și care nu au fost vizitate<br />
<strong>de</strong> recenzori;<br />
3. persoane din familii/gospodării prezente la data<br />
recensământului dar nevizitate <strong>de</strong> recenzor.<br />
*(8,45-8.69>243 mii-2.36=575)