citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare
citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare citeste - Institutul de Proiecte pentru Inovatie si Dezvoltare
Institutul de Proiecte pentru Inovație și Dezvoltare – IPID Seria de proiecte / publicații REPROFESIONALIZAREA ROMÂNIEI vol. IV
- Page 2 and 3: Institutul de Proiecte pentru Inova
- Page 4 and 5: Asupra recensământului din octomb
- Page 6 and 7: Odată cu publicarea rezultatelor p
- Page 8 and 9: Plecăm de la ipoteza că o popula
- Page 10 and 11: Recensământul din octombrie 2011
- Page 12 and 13: Ilfov Covasna Harghita Timiș Săla
- Page 14 and 15: Ilfov Timiș Cluj Arad Constanța M
- Page 16 and 17: Ilfov Timiș Cluj Arad Constanța M
- Page 18 and 19: Tabelul 3. Componentele scăderii p
- Page 20 and 21: Reculul populației urbane a fost m
- Page 22 and 23: Scăderea populației Capitalei apa
- Page 24 and 25: III. Structura etnică a populație
- Page 26 and 27: Ascensiunea numărului de romi cont
- Page 28 and 29: IV. Semne de întrebare
- Page 30 and 31: Între numărul provizoriu al popul
- Page 32 and 33: În Comunicatul Comisiei Centrale d
- Page 34 and 35: Nu există posibilitatea determină
- Page 36 and 37: Recensământul din octombrie 2011.
- Page 38 and 39: Știind că populația nerecenzată
- Page 40 and 41: Cazul Mun. București este unul ext
- Page 42 and 43: Numărul născuților de etnie turc
- Page 44 and 45: Toate aceste caracteristici pot fi
- Page 46 and 47: Doar o parte dintre aceste probleme
- Page 48 and 49: Înregistrarea, neînregistrarea ș
- Page 50 and 51: Eroarea înregistrare/neînregistra
<strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> <strong>Proiecte</strong><br />
<strong>pentru</strong> Inovație și <strong>Dezvoltare</strong><br />
– IPID<br />
Seria <strong>de</strong> proiecte / publicații<br />
REPROFESIONALIZAREA ROMÂNIEI<br />
vol. IV
<strong>Institutul</strong> <strong>de</strong> <strong>Proiecte</strong> <strong>pentru</strong> Inovație și <strong>Dezvoltare</strong> – IPID<br />
DRAMA NOASTRĂ DEMOGRAFICĂ<br />
Populația României la recensământul<br />
din octombrie 201<br />
Prof. Va<strong>si</strong>le GHEȚĂU<br />
Centrul <strong>de</strong> Cercetări Demografice Vladimir Trebici<br />
4 iulie 2012,<br />
Aca<strong>de</strong>mia Română
Opiniile exprimate în această prezentare sunt<br />
personale și nu reprezintă, în mod necesar, un<br />
punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re instituțional
Asupra recensământului din octombrie 2011<br />
cunoaștem, până acum, rezultatele provizorii și <strong>de</strong>stule<br />
aspecte referitoare la organizare și <strong>de</strong>sfășurare.<br />
Cel mai așteptat rezultat era numărul populației țării,<br />
știindu-se că potrivit normelor Comi<strong>si</strong>ei Europene<br />
<strong>pentru</strong> seria <strong>de</strong> recensăminte 2010-2011 în populația<br />
unei localități se includ persoanele care au în respectiva<br />
localitate reședința obișnuită (usual re<strong>si</strong><strong>de</strong>nce), <strong>de</strong> cel<br />
puțin 12 luni (sau mai puțin dar cu intenția <strong>de</strong> a locui<br />
cel puțin 12 luni). Nu se includ <strong>de</strong>ci în populația<br />
rezi<strong>de</strong>ntă a unei localități persoanele plecate <strong>pentru</strong> o<br />
perioadă în<strong>de</strong>lungată, <strong>de</strong> cel puțin 12 luni. Termenul<br />
folo<strong>si</strong>t la recensământul din octombrie <strong>pentru</strong> usual<br />
re<strong>si</strong><strong>de</strong>nt population este cel <strong>de</strong> populație stabilă.
Interesul <strong>pentru</strong> cunoașterea numărului<br />
populației la recensământul din octombrie<br />
2011 provenea tocmai din informațiile care<br />
existau asupra numărului celor plecați pe o<br />
perioadă în<strong>de</strong>lungată, număr <strong>si</strong>tuat un<strong>de</strong>va<br />
între 2 și 3 milioane persoane (surse<br />
naționale și internaționale).
Odată cu publicarea rezultatelor provizorii ale<br />
recensământului și a unor estimații asupra numărului<br />
<strong>de</strong> locuințe și a populației nerecenzate, a apărut<br />
suficientă substanță <strong>pentru</strong> a putea aprecia aceste<br />
rezultate, a le plasa în evoluția istorică a numărului<br />
populației țării și a avansa ipoteze asupra gradului <strong>de</strong><br />
acoperire a operațiunii, luând în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare și<br />
informații asupra organizării și <strong>de</strong>sfășurării<br />
recensământului. În plus, având o nouă populație a<br />
țării, viziunea prospectivă <strong>de</strong>vine o nece<strong>si</strong>tate. Este și<br />
ceea ce cuprin<strong>de</strong> lucrarea pe care o prezint.
Introducere<br />
I. Numărul populației și componentele schimbărilor în profil<br />
teritorial<br />
II. A fost migrația externă mai mare în urban sau în rural?<br />
III. Structura etnică a populației<br />
IV. Semne <strong>de</strong> întrebare<br />
V. O populație <strong>de</strong> 19 milioane <strong>de</strong> români în anul 2011:<br />
ce perspective <strong>pentru</strong> mijlocul secolului?<br />
VI. Remarci finale<br />
Ad<strong>de</strong>ndum. Inerția și dinamica internă a construcției <strong>de</strong>mografice<br />
(un alt fel <strong>de</strong> prognoză <strong>de</strong>mografică)
Plecăm <strong>de</strong> la ipoteza că o populație stabilă <strong>de</strong> 19 043 000 locuitori în<br />
octombrie 2011 este plauzibilă, fiind coerentă cu numărul populației la<br />
recensământul din martie 2002, cu datele oficiale asupra mișcării naturale a<br />
populației (nașteri și <strong>de</strong>cese) și asupra migrației externe cu schimbare <strong>de</strong><br />
domiciliu din perioada martie 2002-octombrie 2011 și cu o migrație <strong>pentru</strong><br />
muncă estimată un<strong>de</strong>va între două și trei milioane persoane.<br />
Admitem și ipoteza - fundamentală - că <strong>pentru</strong> toți cei<br />
19 043 000 locuitori au existat și există tot atâtea formulare individuale <strong>de</strong><br />
recensământ P (Persoana) în care la caracteristica 10-Situația persoanei la<br />
recensământ, apare fie răspunsul 1-Prezentă, fie răspunsul 2-Temporar<br />
absentă.<br />
Între numărul provizoriu al populației României la recensământ și cel pe<br />
care ni-l vor oferi rezultatele finale ale recensământului nu pot apărea<br />
diferențe sen<strong>si</strong>bile, dacă exclu<strong>de</strong>m erori, <strong>de</strong>fecțiuni ori nereguli importante.<br />
Recensămintele anterioare (1992 și 2002) au evi<strong>de</strong>nțiat un astfel <strong>de</strong> raport.
I. Numărul populației și<br />
componentele schimbărilor în<br />
profil teritorial
Recensământul din octombrie 2011 ne-au arătat o populație<br />
stabilă <strong>de</strong> 19 043 000 locuitori și, dacă vom compara această<br />
cifră cu cea <strong>de</strong> la recensământul din anul 2002 – 21 681 000,<br />
ve<strong>de</strong>m că reculul este <strong>de</strong> 2638 mii locuitori. Numai că acest recul<br />
provine atât din migrație cât și din scă<strong>de</strong>re naturală a populației<br />
iar <strong>de</strong>scompunerea în cele două componente duce la<br />
următoarele contribuții: 424 <strong>de</strong> mii este scă<strong>de</strong>re naturală și 2214<br />
mii reprezintă migrație externă negativă, această din urmă<br />
valoare înscriindu-se în plaja <strong>de</strong>ja amintită, luând în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare<br />
și o mișcare <strong>de</strong> retur în ultimii ani, provocată <strong>de</strong> criza economică<br />
și financiară din țările în care se află cei mai mulți migranți.
Plasând cele 19 milioane <strong>de</strong> locuitori în octombrie 2011 intr-o<br />
viziune temporală retroactivă, câteva aprecieri nu sunt lip<strong>si</strong>te<br />
<strong>de</strong> interes. O populație <strong>de</strong> 19 milioane locuitori a fost atinsă<br />
în România, <strong>pentru</strong> prima dată, în anul 1965. Deși natalitatea<br />
era în scă<strong>de</strong>re în prima jumătate a anilor 1960, creșterea<br />
naturală înregistrată în anul 1965 a fost <strong>de</strong> 115 mii persoane<br />
iar <strong>pentru</strong> anul 2011 se estimează o scă<strong>de</strong>re naturală <strong>de</strong> 55<br />
<strong>de</strong> mii. Schimbarea este dramatică.<br />
Comparativ cu 1 ianuarie 1990, populația actuală a României<br />
este mai mică cu 4,2 milioane (18 la sută!) iar față <strong>de</strong><br />
recensământul anterior, cel din anul 2002, reculul este cel<br />
menționat anterior - <strong>de</strong> 2,6 milioane.<br />
Dacă vom plasa acest recul la nivel teritorial, ju<strong>de</strong>țean, îi vom<br />
putea se<strong>si</strong>za mai bine diferențierea și con<strong>si</strong>stența,<br />
introducând cele trei componente ale schimbării numărului<br />
populației: creșterea naturală, migrația internă, migrația<br />
externă.
Ilfov<br />
Covasna<br />
Harghita<br />
Timiș<br />
Sălaj<br />
Giurgiu<br />
Bistrița-N.<br />
Ialomița<br />
Satu Mare<br />
Călărași<br />
Dâmbovița<br />
Cluj<br />
Sibiu<br />
Maramureș<br />
Mureș<br />
Bihor<br />
Mehedinți<br />
Arad<br />
Gorj<br />
Botoșani<br />
Tulcea<br />
Alba<br />
Vâlcea<br />
Caraș-S.<br />
Argeș<br />
Buzău<br />
Vrancea<br />
Brăila<br />
Olt<br />
Suceava<br />
Teleorman<br />
Vaslui<br />
Brașov<br />
Constanța<br />
Hunedoara<br />
Iași<br />
Prahova<br />
Neamț<br />
Galați<br />
Dolj<br />
Bacău<br />
Mun. București<br />
100<br />
50<br />
0<br />
Figura 1. Scă<strong>de</strong>rea* numărului populației pe ju<strong>de</strong>țe între recensămintele din anii<br />
2002 și 2011 și componentele scă<strong>de</strong>rii - în mii locuitori<br />
*creștere doar în ju<strong>de</strong>țul Ilfov<br />
Scă<strong>de</strong>rile cele mai micisub<br />
50 mii loc.<br />
Fig. 1a. Scă<strong>de</strong>re totală<br />
Scă<strong>de</strong>rile cele mai maripeste<br />
100 mii loc.<br />
-50<br />
-100<br />
-150<br />
-200<br />
-250<br />
-300
-40<br />
-30<br />
-20<br />
-10<br />
0<br />
10<br />
20<br />
Iași<br />
Suceava<br />
Constanța<br />
Bistrița-N.<br />
Brașov<br />
Covasna<br />
Sibiu<br />
Vaslui<br />
Harghita<br />
Ilfov<br />
Maramureș<br />
Bacău<br />
Ialomița<br />
Tulcea<br />
Vrancea<br />
Botoșani<br />
Sălaj<br />
Gorj<br />
Satu Mare<br />
Neamț<br />
Galați<br />
Mureș<br />
Călărași<br />
Alba<br />
Dâmbovița<br />
Timiș<br />
Vâlcea<br />
Caraș-S.<br />
Bihor<br />
Brăila<br />
Mehedinți<br />
Argeș<br />
Cluj<br />
Hunedoara<br />
Giurgiu<br />
Buzău<br />
Arad<br />
Prahova<br />
Olt<br />
Mun. București<br />
Dolj<br />
Teleorman<br />
Fig. 1b. Creștere/scă<strong>de</strong>re naturală
Ilfov<br />
Timiș<br />
Cluj<br />
Arad<br />
Constanța<br />
Mun. București<br />
Sibiu<br />
Giurgiu<br />
Bihor<br />
Brașov<br />
Mureș<br />
Dolj<br />
Vrancea<br />
Dâmbovița<br />
Călărași<br />
Argeș<br />
Satu Mare<br />
Caraș-S.<br />
Vâlcea<br />
Covasna<br />
Sălaj<br />
Bistrița-N.<br />
Gorj<br />
Buzău<br />
Iași<br />
Prahova<br />
Ialomița<br />
Harghita<br />
Suceava<br />
Alba<br />
Neamț<br />
Mehedinți<br />
Tulcea<br />
Brăila<br />
Bacău<br />
Maramureș<br />
Teleorman<br />
Galați<br />
Botoșani<br />
Olt<br />
Hunedoara<br />
Vaslui<br />
70<br />
Fig. 1c. Migrație internă netă<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
-10<br />
-20<br />
-30
Ilfov<br />
Covasna<br />
Harghita<br />
Sălaj<br />
Giurgiu<br />
Dâmbovița<br />
Ialomița<br />
Satu Mare<br />
Călărași<br />
Teleorman<br />
Bistrița-N.<br />
Mehedinți<br />
Botoșani<br />
Maramureș<br />
Olt<br />
Alba<br />
Bihor<br />
Gorj<br />
Buzău<br />
Mureș<br />
Vâlcea<br />
Tulcea<br />
Cluj<br />
Caraș-S.<br />
Argeș<br />
Arad<br />
Brăila<br />
Timiș<br />
Sibiu<br />
Hunedoara<br />
Vrancea<br />
Vaslui<br />
Prahova<br />
Suceava<br />
Dolj<br />
Brașov<br />
Neamț<br />
Galați<br />
Constanța<br />
Iași<br />
Bacău<br />
Mun. București<br />
50<br />
Fig. 1d. Migrație externă netă<br />
0<br />
-50<br />
-100<br />
-150<br />
-200<br />
-250
Ilfov<br />
Timiș<br />
Cluj<br />
Arad<br />
Constanța<br />
Mun. București<br />
Sibiu<br />
Giurgiu<br />
Bihor<br />
Brașov<br />
Mureș<br />
Dolj<br />
Vrancea<br />
Dâmbovița<br />
Călărași<br />
Argeș<br />
Satu Mare<br />
Caraș-S.<br />
Vâlcea<br />
Covasna<br />
Sălaj<br />
Bistrița-N.<br />
Gorj<br />
Buzău<br />
Iași<br />
Prahova<br />
Ialomița<br />
Harghita<br />
Suceava<br />
Alba<br />
Neamț<br />
Mehedinți<br />
Tulcea<br />
Brăila<br />
Bacău<br />
Maramureș<br />
Teleorman<br />
Galați<br />
Botoșani<br />
Olt<br />
Hunedoara<br />
Vaslui<br />
Ilfov<br />
Covasna<br />
Harghita<br />
Sălaj<br />
Giurgiu<br />
Dâmbovița<br />
Ialomița<br />
Satu Mare<br />
Călărași<br />
Teleorman<br />
Bistrița-N.<br />
Mehedinți<br />
Botoșani<br />
Maramureș<br />
Olt<br />
Alba<br />
Bihor<br />
Gorj<br />
Buzău<br />
Mureș<br />
Vâlcea<br />
Tulcea<br />
Cluj<br />
Caraș-S.<br />
Argeș<br />
Arad<br />
Brăila<br />
Timiș<br />
Sibiu<br />
Hunedoara<br />
Vrancea<br />
Vaslui<br />
Prahova<br />
Suceava<br />
Dolj<br />
Brașov<br />
Neamț<br />
Galați<br />
Constanța<br />
Iași<br />
Bacău<br />
Mun. București<br />
Ilfov<br />
Covasna<br />
Harghita<br />
Timiș<br />
Sălaj<br />
Giurgiu<br />
Bistrița-N.<br />
Ialomița<br />
Satu Mare<br />
Călărași<br />
Dâmbovița<br />
Cluj<br />
Sibiu<br />
Maramureș<br />
Mureș<br />
Bihor<br />
Mehedinți<br />
Arad<br />
Gorj<br />
Botoșani<br />
Tulcea<br />
Alba<br />
Vâlcea<br />
Caraș-S.<br />
Argeș<br />
Buzău<br />
Vrancea<br />
Brăila<br />
Olt<br />
Suceava<br />
Teleorman<br />
Vaslui<br />
Brașov<br />
Constanța<br />
Hunedoara<br />
Iași<br />
Prahova<br />
Neamț<br />
Galați<br />
Dolj<br />
Bacău<br />
Mun. București<br />
Iași<br />
Suceava<br />
Constanța<br />
Bistrița-N.<br />
Brașov<br />
Covasna<br />
Sibiu<br />
Vaslui<br />
Harghita<br />
Ilfov<br />
Maramureș<br />
Bacău<br />
Ialomița<br />
Tulcea<br />
Vrancea<br />
Botoșani<br />
Sălaj<br />
Gorj<br />
Satu Mare<br />
Neamț<br />
Galați<br />
Mureș<br />
Călărași<br />
Alba<br />
Dâmbovița<br />
Timiș<br />
Vâlcea<br />
Caraș-S.<br />
Bihor<br />
Brăila<br />
Mehedinți<br />
Argeș<br />
Cluj<br />
Hunedoara<br />
Giurgiu<br />
Buzău<br />
Arad<br />
Prahova<br />
Olt<br />
Mun. București<br />
Dolj<br />
Teleorman<br />
100<br />
50<br />
0<br />
-50<br />
Fig. 1a. Scă<strong>de</strong>re totală<br />
20<br />
10<br />
0<br />
Fig. 1b. Creștere/scă<strong>de</strong>re naturală<br />
-100<br />
-10<br />
-150<br />
-200<br />
-250<br />
-20<br />
-30<br />
Contribuția scă<strong>de</strong>rii naturale, a migrației interne și a migrației<br />
externe la scă<strong>de</strong>rea numărului populației în Mun. București,<br />
jud. Bacău și ju<strong>de</strong>țele Covasna și Harghita<br />
-300<br />
-40<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
-10<br />
-20<br />
-30<br />
Fig. 1c. Migrație internă netă<br />
50<br />
0<br />
-50<br />
-100<br />
-150<br />
-200<br />
-250<br />
Fig. 1d. Migrație externă netă<br />
Ceea ce apare drept<br />
schimbare surprinzătoare –<br />
este dimen<strong>si</strong>unea scă<strong>de</strong>rii<br />
populației Mun. Buc., și<br />
în<strong>de</strong>osebi contribuția<br />
migrației externe.
II. A fost migrația externă mai<br />
mare în urban sau în rural?
Tabelul 3. Componentele scă<strong>de</strong>rii populației urbane și rurale<br />
între recensămintele din anii 2002 și 2011<br />
Componente Urban Rural Urban +Rural<br />
Scă<strong>de</strong>re naturală – in mii -7 -404 -411<br />
Migrație internă netă– in mii -298 +298 0<br />
Migrație externă netă:<br />
- în mii<br />
- în %<br />
-1077<br />
48<br />
-1150<br />
52<br />
-2227<br />
100<br />
Toate componentele<br />
schimbării :<br />
- în mii<br />
- în %<br />
-1382<br />
52<br />
-1256<br />
48<br />
-2638<br />
100
Populația urbană era <strong>de</strong> 52,7% la recensământul din anul 2002 și pon<strong>de</strong>rea ei<br />
a crescut, mo<strong>de</strong>rat, la 55% în anul 2011, înainte <strong>de</strong> recensământ, pe fondul<br />
importantei scă<strong>de</strong>ri naturale din rural dar și al majorării mecanice a populației<br />
urbane prin trecerea unui important număr <strong>de</strong> localități rurale în categoria orașelor.<br />
Datele recensământului din octombrie 2011 reașează populația urbană la pon<strong>de</strong>rea<br />
din anul 2002, printr-un recul general mai mare al acestei populații (<strong>de</strong>terminat <strong>de</strong><br />
migrația internă), comparativ cu reculul din rural, chiar dacă scă<strong>de</strong>rea relativă este<br />
i<strong>de</strong>ntică în cele două medii – 12%. Dacă migrația externă intercen<strong>si</strong>tară este<br />
apropiată în urban și rural, celelalte două componente sunt net diferite. Migrația<br />
din urban în rural a <strong>de</strong>venit superioară fluxului tradițional rural-urban încă din anul<br />
1997 și această caracteristică s-a menținut în toți anii ulteriori, ceea ce – cumulat –<br />
înseamnă un aport <strong>de</strong> populație din urban în rural <strong>de</strong> 300 mii persoane între<br />
recensăminte. Numai că scă<strong>de</strong>rea naturală din rural a <strong>de</strong>pășit această migrație<br />
favorabilă ruralului. Nu surprin<strong>de</strong> scă<strong>de</strong>rea naturală mică din urban, dacă analizăm<br />
evoluția numărului <strong>de</strong> născuți la femeile salariate din acest mediu după<br />
introducerea, în anul 2003, a concediului și in<strong>de</strong>mnizației <strong>de</strong> creștere a copilului<br />
(Ghețău, 2008).
Reculul populației urbane a fost mai important, ca proporție, în<br />
orașele mari. Populația orașelor care aveau peste 100 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong><br />
locuitori la recensământul din anul 2002 s-a redus cu aproape un milion,<br />
ceea ce reprezintă un recul <strong>de</strong> 15%. Față <strong>de</strong> această valoare medie,<br />
pier<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> populație este însă con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil mai mare în câteva orașe:<br />
Piatra Neamț-26%, Bacău-24%, Galați-23%, Brăila-22%, Brașov-20% .<br />
În<strong>de</strong>părtarea Capitalei <strong>de</strong> o populație <strong>de</strong> două milioane nu este<br />
<strong>si</strong>ngura <strong>de</strong>clasare a orașelor după dimen<strong>si</strong>unea populației. Am rămas,<br />
după recensământ, cu doar două orașe având o populație mai mare <strong>de</strong><br />
300 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> locuitori, Cluj și Timișoara, ieșind din această categorie<br />
orașele Iași, Constanța și Craiova.
Piatra Neamț<br />
Bacău<br />
Galați<br />
Braila<br />
Brasov<br />
Craiova<br />
Buzau<br />
Suceava<br />
Constanța<br />
Iași<br />
Satu Mare<br />
Drobeta -Turnu Sev.<br />
Baia Mare<br />
Ploiești<br />
Târgu Mureș<br />
Arad<br />
Rimnicu Valcea<br />
Mun. București<br />
Botoșani<br />
Pitești<br />
Sibiu<br />
Ora<strong>de</strong>a<br />
Timișoara<br />
Cluj<br />
0<br />
Figura 2. Scă<strong>de</strong>rea numărului populației între recensămintele din anii 2002 și 2011 în orașele<br />
care aveau peste 100 <strong>de</strong> mii locuitori la recensământul din anul 2002<br />
-5<br />
-4<br />
-3<br />
-10<br />
-15<br />
-20<br />
-25<br />
-30<br />
-26<br />
-24<br />
-23 -22 -20 -19 -19 -18 -18 -18 -18 -17 -17 -15 -15 -14 -14 -13 -12 -12 -12 -11
Scă<strong>de</strong>rea populației Capitalei apare surprinzătoare ca<br />
dimen<strong>si</strong>une: un sfert <strong>de</strong> milion <strong>de</strong> locuitori ! Se cunoșteau nivelul<br />
mai mic al natalității <strong>de</strong>cât cel al mortalității generale și <strong>de</strong>ci<br />
creșterea naturală negativă, ca și aportul minor al migrației<br />
interne. Scă<strong>de</strong>rea naturală a fost <strong>de</strong> 29 mii locuitori iar prin<br />
migrație internă cu schimbare <strong>de</strong> domiciliu în Capitală creșterea<br />
fost <strong>de</strong> numai 9 mii locuitori. Rezultă că între recensămintele din<br />
anii 2002 și 2011 populația a scăzut prin migrație externă cu nu<br />
mai puțin <strong>de</strong> 229 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> locuitori, un recul greu <strong>de</strong> înțeles. O<br />
privire asupra dinamicii populației pe sectoare, în aceeași<br />
perioadă, relevă diferențe apreciabile, între 31 <strong>de</strong> mii în sectorul<br />
5 și 56 <strong>de</strong> mii în sectorul 2.
0<br />
Figura 4. Scă<strong>de</strong>rea numărului populației pe sectoare în Mun. București între recensămintele din anii<br />
2002 și 2011 - în %<br />
-2<br />
-4<br />
-6<br />
-8<br />
-10<br />
-12<br />
-14<br />
-12<br />
-11 -11 -11<br />
-16<br />
-16<br />
-16<br />
-18<br />
Sector 1 Sector 2 Sector 3 Sector 6 Sector 5 Sector 4
III. Structura etnică a populației
Recensământul din octombrie 2011 nu evi<strong>de</strong>nțiază schimbări<br />
importante în structura etnică a populației iar cele care au avut loc erau – cu o<br />
excepție - previzibile, dacă urmărim și schimbările care s-au petrecut între cele<br />
două recensăminte anterioare – cele din anii 1992 și 2002. Scă<strong>de</strong>rea naturală<br />
(alimentată și <strong>de</strong> nivelul natalității dar și <strong>de</strong> accentuarea îmbătrânirii<br />
<strong>de</strong>mografice) a afectat aproape toate etniile tradiționale iar migrația a accentuat<br />
<strong>de</strong>clinul la unele dintre ele. Am văzut că reculul ma<strong>si</strong>v al populației în perioada<br />
2002-2011 este în proporție <strong>de</strong> 84% prin migrație și studiul <strong>de</strong>ja menționat al<br />
Fundației <strong>pentru</strong> o Societate Deschisă relevă că 92% din migranții <strong>pentru</strong><br />
muncă din perioada 1996-2006 erau <strong>de</strong> etnie română. Scă<strong>de</strong>rea relativă<br />
mo<strong>de</strong>rat superioară la etnicii maghiari nu are drept origine o diferențiere la nivel<br />
<strong>de</strong> scă<strong>de</strong>re naturală (natalitatea și mortalitatea generală nu diferă semnificativ<br />
față <strong>de</strong> valorile medii naționale în ju<strong>de</strong>țele cu proporții importante ale etnicilor<br />
maghiari) și provine din migrație.<br />
Pe <strong>de</strong> altă parte, reculul populației <strong>de</strong> etnie maghiara nu provine - esențial – <strong>de</strong><br />
la populația din ju<strong>de</strong>țele Covasna și Harghita, cum s-ar putea cre<strong>de</strong>, ci din<br />
populația <strong>de</strong> această etnie din alte ju<strong>de</strong>țe, în<strong>de</strong>osebi din Mureș, Cluj, Bihor.
Ascen<strong>si</strong>unea numărului <strong>de</strong> romi continuă evoluția constatată și între recensămintele din anii<br />
1992 și 2002. Creșterile cele mai mari ale romilor se constată în ju<strong>de</strong>țele Mureș (+6212), Argeș<br />
(+6073), Buzău (+5773) și Vrancea (+5103). Ne putem întreba dacă în aprecierea creșterii <strong>de</strong> 84<br />
<strong>de</strong> mii nu ar fi mai corect să vorbim <strong>de</strong> o creștere a numărului celor care au <strong>de</strong>clarat etnia romă și<br />
nu <strong>de</strong> o creștere a numărului <strong>de</strong> romi.<br />
O evoluție care ridică multe semne <strong>de</strong> întrebare este scă<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> la etnicii turci, o populație a<br />
cărei fertilitate estimată la recensământul din anul 2002 era <strong>de</strong> 2,4 copii la o femeie, valoare nu<br />
foarte <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> cea a femeilor <strong>de</strong> etnie romă – 3,1 copii la o femeie dar mai mult <strong>de</strong>cât dublă față<br />
<strong>de</strong> media națională - 1,1 copii la o femeie (Ghețău, 2007).<br />
Numărul persoanelor din grupa Alte etnii nu diferă semnificativ față <strong>de</strong> cifra <strong>de</strong> la<br />
recensământul anterior și este po<strong>si</strong>bil ca în spatele acestei stabilități să se afle continuarea<br />
scă<strong>de</strong>rilor anterioare la unele etnii tradiționale, nemenționate în datele provizorii (sârbi, slovaci,<br />
bulgari, cehi, evrei, polonezi) și creșteri la etnii care au cunoscut un progres important după 1990<br />
prin migrație (italieni, greci, chinezi). Rezultatele <strong>de</strong>taliate vor permite evi<strong>de</strong>nțierea mecanismului<br />
stabilității numărului <strong>de</strong> persoane din grupa Alte etnii iar combinarea datelor asupra structurii etnice<br />
cu cele referitoare la structura după limba maternă și după religie ar trebui să ne ofere informații<br />
utile înțelegerii unor caracteristici ale ma<strong>si</strong>vei creșteri a numărului persoanelor care nu și-au<br />
<strong>de</strong>clarat etnia (<strong>de</strong> la 2 mii în anul 2002 la 57 mii în anul 2011). Este o schimbare importantă <strong>de</strong><br />
atitudine/opțiune și care ar trebui să aibă echivalent în dinamica numărului <strong>de</strong> persoane care nu<br />
și-au <strong>de</strong>clarat religia (rezultatele preliminare vor oferi această distribuție a populației). Nu este lip<strong>si</strong>t<br />
<strong>de</strong> semnificație faptul că aproape un sfert dintre cei care nu și-au <strong>de</strong>clarat etnia sunt locuitori ai<br />
Capitalei.
Germani<br />
Ruși-lipoveni<br />
Ucraineana<br />
Tătari<br />
Maghiari<br />
Români<br />
Turci<br />
Alte etnii<br />
Romi<br />
Figura 3. Scă<strong>de</strong>rea/creșterea numărului populației la principalele etnii, 2002-2011 - în %<br />
20<br />
16<br />
10<br />
0<br />
-4<br />
-10<br />
-20<br />
-15<br />
-15<br />
-14 -13<br />
-12<br />
-30<br />
-40<br />
-38<br />
-33<br />
Etnie ne<strong>de</strong>clarată:<br />
-2002= 2 mii;<br />
-2011= 57 mii<br />
-50
IV. Semne <strong>de</strong> întrebare
Recensământul a fost și a rămas cea mai complexă operațiune statistică care poate fi organizată într-o<br />
țară și problema apariției unor riscuri și conjuncturi care să afecteze <strong>de</strong>sfășurarea, acoperirea și<br />
calitatea informațiilor înregistrate a rămas la fel <strong>de</strong> importantă și actuală. Mai mult, mo<strong>de</strong>rnizarea<br />
societății, progresul economic, social și cultural nu au avut, peste tot, un corespon<strong>de</strong>nt <strong>si</strong>milar în<br />
calitatea recensămintelor, ca <strong>de</strong>sfășurare, grad <strong>de</strong> acoperire și, se pare, calitate a informației. Voi<br />
folo<strong>si</strong> în acest sens câteva informații semnificative asupra acestor aspecte, preluate din excelenta<br />
<strong>si</strong>nteză elaborată <strong>de</strong> Comi<strong>si</strong>a Economică <strong>pentru</strong> Europa a Națiunilor Unite asupra practicilor din țările<br />
membre la recensămintele naționale din seria 2000 (United Nations Economic Commis<strong>si</strong>on for<br />
Europe, 2008). Informațiile pot constitui un cadru elocvent <strong>de</strong> referință <strong>pentru</strong> unele aprecieri pe<br />
care le vom face asupra recensământului românesc din octombrie 2011. Iată unele dintre concluziile<br />
recensămintelor din seria 2000:<br />
la modul general, operațiunile au fost afectate <strong>de</strong> atmosfera publică și atitudinea față <strong>de</strong><br />
recensământ și preocuparea <strong>pentru</strong> caracterul personal al informațiilor;<br />
dificultățile cele mai mari au fost în faza <strong>de</strong> înregistrare: non-răspuns, în particular în cazul unor<br />
grupuri <strong>de</strong> populație și/sau refuz în cazul anumitor informații, con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate strict personale;<br />
dificultăți în gă<strong>si</strong>rea persoanelor la domiciliu/reședință.<br />
În același studiu, gă<strong>si</strong>m și problemele pe care țările le apreciau că ar trebui mai bine acoperite în<br />
recomandările pe care Comi<strong>si</strong>a Economică <strong>pentru</strong> Europa urma să le elaboreze <strong>pentru</strong> seria<br />
2010/2011 a recensămintelor: meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> evaluare a gradului <strong>de</strong> acoperire a recensământului și a<br />
calității informațiilor înregistrate, folo<strong>si</strong>rea po<strong>si</strong>bilităților remarcabile pe care le oferă tehnologiile și<br />
tehnicile GIS/hărți digitale, înregistrarea on-line, utilizarea registrelor <strong>pentru</strong> înlocuirea formei<br />
tradiționale a recensământului cu recenzori și formulare.
Între numărul provizoriu al populației României la recensământ și cel pe care ni-l vor oferi rezultatele finale<br />
ale recensământului nu pot apărea diferențe sen<strong>si</strong>bile, dacă exclu<strong>de</strong>m erori, <strong>de</strong>fecțiuni ori nereguli importante.<br />
O populație <strong>de</strong> 19043 mii locuitori în octombrie 2011 este plauzibilă, fiind coerentă cu numărul populației la<br />
recensământul din martie 2002, cu datele oficiale asupra mișcării naturale a populației (nașteri și <strong>de</strong>cese) și<br />
asupra migrației externe cu schimbare <strong>de</strong> domiciliu din perioada martie 2002-octombrie 2011 și cu o migrație<br />
<strong>pentru</strong> muncă estimată un<strong>de</strong>va între două și trei milioane.<br />
Pentru a putea evalua schimbările pe care recensământul din octombrie 2011 le-a adus în numărul<br />
populației țării și <strong>pentru</strong> a cuantifica originea acestor schimbări, vom pleca <strong>de</strong> la următoarele axiome:<br />
1. recensământul din martie 2002 a fost o operațiune statistică reușită și numărul populației rezultat<br />
din înregistrare a fost corect (cât mai apropiat <strong>de</strong> realitate); <strong>de</strong> altfel, <strong>si</strong>ngura alternativă la o astfel <strong>de</strong><br />
afirmație ar putea fi existența unui grad minor <strong>de</strong> sub-înregistrare (po<strong>si</strong>bil în orice recensământ european),<br />
ceea ce sporește gradul <strong>de</strong> realism al <strong>de</strong>mersului aplicat în acest studiu;<br />
2. înregistrarea născuților vii și a <strong>de</strong>ceselor între recensămintele din martie 2002 și octombrie 2011 a<br />
fost completă (sau cva<strong>si</strong>-completă);<br />
3. înregistrarea imigranților și a emigranților pe termen lung, cu schimbare <strong>de</strong> domiciliu în/din<br />
România (migrația externă înregistrată) între cele două recensăminte a fost corectă; această componentă<br />
a migrației externe este mo<strong>de</strong>stă ca dimen<strong>si</strong>une a soldului și nu se confundă cu ma<strong>si</strong>va migrație <strong>pentru</strong><br />
muncă.<br />
Admițând aceste ipoteze, rezultă că numărul populației țării la mijlocul anului 2011 estimat <strong>de</strong><br />
<strong>Institutul</strong> Național <strong>de</strong> Statistică - 21354 mii locuitori, poate fi luat ca reper <strong>pentru</strong> datele pe care urma să le<br />
furnizeze recensământul din 20 octombrie 2011 asupra populației stabile a țării și a numărului <strong>de</strong> persoane<br />
plecate pe o perioadă în<strong>de</strong>lungată (scă<strong>de</strong>rea naturală din perioada 1 iulie - 20 octombrie rezultată din<br />
datele provizorii asupra nașterilor și <strong>de</strong>ceselor (INS, 2011-2012) este <strong>de</strong> numai trei mii persoane).<br />
Numărul <strong>de</strong> la 1 iulie 2011 are la bază populația <strong>de</strong> la punctul 1 și intrările+ieșirile <strong>de</strong> la punctele 2 și<br />
3, ceea ce înseamnă că diferența dintre acest număr și cel rezultat la recensământul din octombrie 2011<br />
asupra populației înregistrate (19953 mii persoane) are o dublă componență: (i)-persoane neînregistrate<br />
din populația stabilă; (ii)-persoane plecate pe o perioadă în<strong>de</strong>lungată neînregistrate la recensământ.<br />
Această diferență este <strong>de</strong> 1,4 milioane persoane.<br />
Migrație totală 2002-2011= 0,9 milioane + 1,4 milioane = 2,3 milioane persoane.
Estimarea numărului celor plecați pe o perioadă în<strong>de</strong>lungată<br />
pornește <strong>de</strong>ci <strong>de</strong> la o dublă ipoteză: pe <strong>de</strong> o parte, a existat la<br />
recensământ o înregistrare aproape completă a populației<br />
prezente și temporar absente, constituind populația stabilă a<br />
țării (19043 mii locuitori) și, pe <strong>de</strong> altă parte, a existat o<br />
neînregistrare ma<strong>si</strong>vă a persoanelor plecate <strong>pentru</strong> o perioadă<br />
în<strong>de</strong>lungată, la recensământ fiind înregistrate doar 910 mii<br />
persoane (din cele 2,3 milioane estimate). O astfel <strong>de</strong> ipoteză<br />
în<strong>de</strong>amnă la observații și reflecții.
În Comunicatul Comi<strong>si</strong>ei Centrale <strong>de</strong> Recensământ se face mențiunea<br />
că "Procentajul locuinţelor în care nu s-a putut realiza recenzarea<br />
reprezintă 2,8% din totalul locuinţelor, adică circa 1 milion <strong>de</strong><br />
persoane (cuprinzând populaţia plecată în străinătate - întreaga<br />
familie - <strong>pentru</strong> care nu a avut cine să îi <strong>de</strong>clare în ţară; populaţia<br />
necontactată). Pon<strong>de</strong>ri mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraşelor<br />
mari: Bucureşti (6,0%), Timişoara (5,8%), Iaşi (3,0%), Constanţa<br />
(2,9%) etc." Dacă știm că a existat o anumită neînregistrare a<br />
populației și, în plus, avem și estimarea procentajului <strong>de</strong> locuințe<br />
nerecenzate și a numărului populației din aceste locuințe, <strong>de</strong>mersul<br />
firesc al specialistului este investigarea influenței potențiale a<br />
numărului estimat al populației neînregistrate asupra populației stabile<br />
la recensământ și asupra numărului persoanelor plecate <strong>pentru</strong> o<br />
perioadă în<strong>de</strong>lungată. În contextul informațiilor sumare din rezultatele<br />
provizorii, investigația reprezintă doar un exercițiu menit a explora o<br />
arie în care s-ar putea înscrie numărul populației și al migranților pe o<br />
perioadă în<strong>de</strong>lungată.
Pornind <strong>de</strong> la numărul populației și al locuințelor înregistrate și<br />
<strong>de</strong> la proporția locuințelor nerecenzate – 2,8%, se poate estima<br />
numărul total <strong>de</strong> locuințe și numărul corespunzător al populației,<br />
rezultatul fiind o estimare a populației nerecenzate <strong>de</strong> 575 mii<br />
persoane*. Această populație nerecenzată poate avea trei<br />
componente:<br />
1. persoane din familii/gospodării în care toți membrii erau<br />
plecați și recenzorul a fost în impo<strong>si</strong>bilitatea contactării și<br />
înregistrării persoanelor respective;<br />
2. persoane din familii/gospodării în care toți membrii sau o<br />
parte dintre ei erau plecați în străinătate și care nu au fost vizitate<br />
<strong>de</strong> recenzori;<br />
3. persoane din familii/gospodării prezente la data<br />
recensământului dar nevizitate <strong>de</strong> recenzor.<br />
*(8,45-8.69>243 mii-2.36=575)
Nu există po<strong>si</strong>bilitatea <strong>de</strong>terminării celor trei proporții și a<br />
repartizării celor 575 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> persoane în populație stabilă<br />
neînregistrată și în migranți neînregistrați. Un exercițiu al<br />
<strong>si</strong>tuațiilor extreme are valoarea lui și intrăm astfel în domeniul<br />
scenariilor. Dacă toate cele 575 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> persoane<br />
neînregistrate ar reprezenta populație prezentă (sau temporar<br />
absentă) la data recensământului, populația stabilă a țării ar fi <strong>de</strong><br />
19043+575=19618 mii locuitori iar numărul persoanelor<br />
înregistrate ca plecate <strong>pentru</strong> o perioadă în<strong>de</strong>lungată ar rămâne<br />
la 910 mii. Împreună, cele două populații ar însemna 20528 mii<br />
locuitori, reprezentând populația înregistrată la recensământ. Cu<br />
alte cuvinte, cu ipoteza din acest scenariu populația stabilă ar fi<br />
mai mare cu 575 mii locuitori dar numărul <strong>de</strong> migranți ar avea o<br />
valoare <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> cea estimată (2,2-2,3 milioane) și, implicit, o<br />
pon<strong>de</strong>re redusă în întreaga populație înregistrată-doar 4,4%.
Dacă însă cele 575 <strong>de</strong> mii persoane neînregistrate la recensământ ar fi în totalitate migranți,<br />
Tabelul 6a. Recensământul din octombrie 2011. Un exercițiu. Estimații ale numărului<br />
populația stabilă ar rămâne la 19043 mii persoane, migrația înregistrată ar fi <strong>de</strong> 910+575=1485 mii<br />
populației stabile și ale numărului <strong>de</strong> migranți pe o perioadă în<strong>de</strong>lungată cu luarea în<br />
persoane și ar rezulta o migrație neînregistrată <strong>de</strong> numai 826 mii persoane. Evi<strong>de</strong>nt, în acest<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare a unui grad <strong>de</strong> neînregistrare a locuințelor/populației <strong>de</strong> 2,8%<br />
scenariu migrația totală rămâne la 2,3 milioane și ar însemna să nu avem persoane prezente la<br />
domiciliu (reședința obișnuită) și neînregistrate la recensământ, ceea ce este nerealist. De reținut în<br />
acest scenariu pon<strong>de</strong>rea migranților înregistrați în toată populația înregistrată-7,2%.<br />
Estimații cu o populație neînregistrată <strong>de</strong> 575<br />
mii persoane, rezultată din luarea în<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare a numărului locuințelor<br />
neînregistrate și a numărului mediu <strong>de</strong><br />
persoane / locuință: 243,4 mii locuințe x 2,361<br />
pers./loc.=575 mii persoane.<br />
I. Date <strong>de</strong> recensământ<br />
Numărul<br />
populației<br />
stabile<br />
(PS)<br />
- în mii-<br />
Numărul<br />
migranților<br />
perioadă<br />
în<strong>de</strong>lungată<br />
(MPI)<br />
- în mii-<br />
Numărul<br />
populație<br />
i<br />
înregistra<br />
te<br />
- în mii-<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
migranților<br />
în populația<br />
înregistrată<br />
- în %-<br />
Grad <strong>de</strong><br />
neînregistrare<br />
a populației<br />
(față <strong>de</strong> 21354<br />
mii loc.)<br />
- în %-<br />
19043 910 19953 4.6 6.6<br />
II. Estimații (Scenarii)<br />
S1. Toate cele 575 mii persoane<br />
fac parte din populația stabilă<br />
(PS) 19618 910 20528 4.4 3.9<br />
S2. Repartizare 75% la (PS) și 25%<br />
la migranți (MPI) 19474 1054 20528 5.1 3.9<br />
S3. Repartizare egală între cele<br />
două categorii: 288 <strong>de</strong> mii pers. 19331 1198 20528 5.8 3.9<br />
S4. Repartizare 25% la (PS) și 75%<br />
la (MPI) 19187 1341 20528 6.5 3.9<br />
S5. Toate cele 575 mii persoane<br />
sunt (MPI) 19043 1485 20528 7.2 3.9
Recensământul din octombrie 2011. Un exercițiu. Estimații ale numărului<br />
populației stabile și ale numărului <strong>de</strong> migranți pe o perioadă în<strong>de</strong>lungată cu luarea<br />
în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare a unui grad <strong>de</strong> neînregistrare a populației <strong>de</strong> 1 milion <strong>de</strong> persoane<br />
Estimații cu o populație neînregistrată <strong>de</strong> 1<br />
milion <strong>de</strong> persoane în cele 2.8% locuințe<br />
neînregistrate (CCRPL, 2012).<br />
I. Date <strong>de</strong> recensământ<br />
II. Estimații (Scenarii)<br />
Numărul<br />
populației<br />
stabile<br />
(PS)<br />
Numărul<br />
migranților<br />
perioadă<br />
în<strong>de</strong>lungată<br />
(MPI)<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
migranților<br />
în populația<br />
înregistrată<br />
Grad <strong>de</strong><br />
neînregistra<br />
re<br />
a populației<br />
(față <strong>de</strong><br />
21354<br />
mii loc.)<br />
Numărul<br />
populației<br />
înregistrate<br />
- în mii- - în mii- - în mii- - în %- - în %-<br />
19043 910 19953 4.6 6.6<br />
S1. Toate cele 1000 <strong>de</strong> persoane<br />
fac parte din populația stabilă (PS) 20043 910 20953 4.3 1.9<br />
S2. Repartizare 75% la (PS) și 25% la<br />
migranți (MPI) 19793 1160 20953 5.5 1.9<br />
S3. Repartizare egală între cele<br />
două categorii: 500 mii pers. 19543 1410 20953 6.7 1.9<br />
S4. Repartizare 25% la (PS) și 75% la<br />
(MPI) 19293 1660 20953 7.9 1.9<br />
S5. Toate cele 1000 <strong>de</strong> persoane sunt<br />
(MPI) 19043 1910 20953 9.1 1.9
Recensământul din octombrie 2011. Un exercițiu. Estimații ale numărului<br />
populației stabile și ale numărului <strong>de</strong> migranți pe o perioadă în<strong>de</strong>lungată cu luarea<br />
în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare a unei populații nerecenzate <strong>de</strong> 1401 mii <strong>de</strong> persoane<br />
Estimații cu o populație neînregistrată <strong>de</strong> 1401<br />
mii persoane, reprezentând diferența dintre<br />
populația la 1 iulie 2011 (21354 mii) și cea<br />
înregistrată la recensământ (19953 mii).<br />
I. Date <strong>de</strong> recensământ<br />
Numărul<br />
populației<br />
stabile<br />
(PS)<br />
Numărul<br />
migranților<br />
perioadă<br />
îb<strong>de</strong>lungat<br />
ă<br />
(MPI)<br />
Numărul<br />
populației<br />
înregistrate<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
migranților<br />
în populația<br />
înregistrată<br />
Grad <strong>de</strong><br />
neînregistrare<br />
a populației<br />
(față <strong>de</strong> 21354<br />
mii loc.)<br />
- în mii- - în mii- - în mii- - în %- - în %-<br />
19043 910 19953 4.6 6.6<br />
II. Estimații (Scenarii)<br />
S1. Toate cele 1401 mii persoane<br />
fac parte din populația stabilă<br />
(PS) 20444 910 21354 4.3 0.0<br />
S2. Repartizare 75% la (PS) și 25% la<br />
migranți (MPI) 20094 1260 21354 5.9 0.0<br />
S3. Repartizare egală între cele<br />
două categorii: 701 mii pers. 19744 1611 21354 7.5 0.0<br />
S4. Repartizare 25% la (PS) și 75%<br />
la (MPI) 19393 1961 21354 9.2 0.0<br />
S5. Toate cele 1401 mii persoane<br />
sunt (MPI) 19043 2311 21354 10.8 0.0
Știind că populația nerecenzată se compune din<br />
populație stabilă nerecenzată și – prepon<strong>de</strong>rent<br />
– din migranți neînregistrați, și constatând<br />
incoerențe interne în exercițiile noastre <strong>de</strong><br />
distribuire a trei cifre <strong>de</strong> populație nerecenzată,<br />
o întrebare firească poate fi pusă: provine cifra<br />
<strong>de</strong> 19 milioane locuitori din tot atâtea<br />
formulare P-Persoana, completate la<br />
recensământ?
Gradul <strong>de</strong> înregistrare/neînregistrare a populației la recensământul din octombrie<br />
2011 are dimen<strong>si</strong>uni și implicații neobișnuite în cazul municipiului București și al<br />
altor orașe un<strong>de</strong> s-au constatat proporții mai mari <strong>de</strong> locuințe/populație<br />
nerecenzate. Pentru București neînregistrarea este estimată la 6%, ceea ce înseamnă<br />
107 mii persoane, număr estimat prin luarea în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare a numărului locuințelor<br />
neînregistrate și a numărului mediu <strong>de</strong> persoane la o locuință (51,3 mii locuințe x<br />
2,0876 pers./loc.=107 mii persoane). Cele 107 mii persoane cuprind atât migranți<br />
neînregistrați, cât și persoane prezente (temporar absente) la/<strong>de</strong> la reședință dar<br />
neînregistrate. Pe <strong>de</strong> alta parte, luând drept reper populația stabilă a Capitalei la 1<br />
ianuarie 2011 – 1937,4 mii locuitori (scă<strong>de</strong>rea naturală din anul 2011, până la<br />
recensământ, a fost <strong>de</strong> doar două mii locuitori), populația rezultată la recensământ<br />
este cu 13,4% mai mică (259 mii persoane). Nu avem un număr înregistrat la<br />
recensământ al migranților pe o perioadă în<strong>de</strong>lungată, ceea ce înseamnă că întreaga<br />
diferență <strong>de</strong> mai sus este compusă din persoane prezente la reședință și nerecenzate<br />
și din persoane plecate <strong>pentru</strong> o perioadă în<strong>de</strong>lungată (în alte localități și în<br />
străinătate) și nerecenzate. Menționăm că scă<strong>de</strong>rea naturală a populației Capitalei<br />
după recensământul din anul 2002 (<strong>de</strong> 29 <strong>de</strong> mii persoane) este inclusă în populația<br />
<strong>de</strong> la începutul anului 2011.
Cazul Mun. București este unul extrem <strong>de</strong> complex și orice apreciere comparativă a rezultatelor<br />
recensământului nu poate omite un număr <strong>de</strong> caracteristici economice, sociale, <strong>de</strong>mografice și<br />
<strong>de</strong> locuire tipice Capitalei: un oraș care a avut un sold pozitiv al migrației externe (cu<br />
schimbare <strong>de</strong> domiciliu) înregistrate după recensământul din anul 2002; un oraș care, în aceeași<br />
perioadă, a avut o rată a șomajului (înregistrat) mai mică <strong>de</strong> 3% (DRS a Mun. București, 2010 și<br />
2011); o aglomerație urbană în care există o migrație a populației înspre zonele din jurul<br />
orașului, aflate în expan<strong>si</strong>une economică și imobiliară și în care, în același timp, migrația<br />
internă cu schimbare <strong>de</strong> domiciliu <strong>pentru</strong> întreaga perioadă 2002-2011 a fost pozitivă, soldul<br />
începând să fie negativ numai începând cu anul 2007. Ar putea exista omi<strong>si</strong>uni importante în<br />
înregistrarea statistică a migrației cu schimbare <strong>de</strong> domiciliu ?<br />
Semnele <strong>de</strong> întrebare în cazul Capitalei au și o altă origine: reduceri <strong>de</strong>zechilibrate ale<br />
numărului populației pe sectoare. Apariția și extin<strong>de</strong>rea a numeroase rețele <strong>de</strong> migrație <strong>pentru</strong><br />
muncă în străinătate sunt cunoscute (Sandu, 2006) dar se referă la fluxuri <strong>de</strong> câteva sute, poate<br />
mii <strong>de</strong> migranți din același loc <strong>de</strong> origine. În cazul Capitalei vorbim <strong>de</strong> multe zeci <strong>de</strong> mii <strong>de</strong><br />
migranți și logica rețelei nu pare a fi susținută. Față <strong>de</strong> recensământul anterior, sectorul 5 a<br />
pierdut 30 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> locuitori în timp ce reculul din sectorul 2 este aproape dublu.<br />
Dacă motorul schimbărilor se află în migrație, ar rezulta o propen<strong>si</strong>une diferită spre<br />
migrație după cartierul <strong>de</strong> locuire (po<strong>si</strong>bil, dar atipic).
Gradul <strong>de</strong> înregistrare a populației la recensământ poate fi examinat și dintr-o altă<br />
perspectivă. Construcția <strong>de</strong>mografică se distinge printr-o coerență <strong>de</strong> excepție și<br />
ridică semne <strong>de</strong> întrebare atunci când apar <strong>de</strong>zechilibre ori parametri <strong>de</strong>mografici<br />
care ies din normalitate. Cazul unora dintre valorile ratei natalității calculate pe<br />
etnii este semnificativ. În statisticile <strong>de</strong>mografice anuale este cunoscută distribuția<br />
născuților vii după etnie. Numărul populației pe etnii este cunoscut numai în anii<br />
<strong>de</strong> recensământ, ceea ce face ca estimarea natalității pe etnii să fie po<strong>si</strong>bilă doar în<br />
anii respectivi. Dacă apropiem numărul născuților în anul 2010 după etnia<br />
acestora, cea <strong>de</strong>clarată <strong>de</strong> părinți, <strong>de</strong> numărul populației pe etnii la recensământul<br />
din octombrie 2011, obținem o anumită estimație a ratei natalității pe etnii.<br />
Pru<strong>de</strong>nța se impune în evaluarea acestor rate <strong>pentru</strong> că fiabilitatea și realismul lor<br />
<strong>de</strong>pind <strong>de</strong> o dublă calitate a <strong>de</strong>clarării etniei, în circumstanțe diferite: cea a<br />
născuților, la oficiile <strong>de</strong> stare civilă, și cea a populației, la recensământ. Rata<br />
natalității la populația <strong>de</strong> etnie turcă a fost în anul 2002 <strong>de</strong> 22 născuți la 1000 <strong>de</strong><br />
locuitori, valoare <strong>de</strong>terminată prin tehnici <strong>de</strong> analiză pornind <strong>de</strong> la distribuția<br />
femeilor pe vârste după numărul <strong>de</strong> copii născuți vii la data recensământului din<br />
anul 2002 (la nivel național, rata a fost <strong>de</strong> 10 la mie).
Numărul născuților <strong>de</strong> etnie turcă a fost în anul 2011 <strong>de</strong> 979 iar populația <strong>de</strong> aceeași<br />
etnie la recensământul din anul 2011 a fost <strong>de</strong> 28226 persoane, ceea ce duce la o rată a<br />
natalității, gro<strong>si</strong>er estimată, <strong>de</strong> aproape 35 la mie. O astfel <strong>de</strong> valoare nu poate fi<br />
acceptată. Numărul <strong>de</strong> născuți la această etnie este mai mare în anul 2011 iar această<br />
creștere ar trebui să provină dintr-o creștere a numărului populației <strong>de</strong> etnie turcă. La<br />
recensământul din anul 2011 etnicii turci erau însă cu aproape patru mii mai puțini (12%).<br />
Se știe că populația <strong>de</strong> etnie turcă este ma<strong>si</strong>v concentrată în ju<strong>de</strong>țul Constanța și, în<br />
număr mult mai mic, în ju<strong>de</strong>țul Tulcea, în ambele ju<strong>de</strong>țe fiind o populație prepon<strong>de</strong>rent<br />
urbană. Față <strong>de</strong> recensământul din anul 2002 se constată o reducere a minoritarilor turci<br />
cu 13% în ju<strong>de</strong>țul Constanța și cu 43% în ju<strong>de</strong>țul Tulcea (și conservarea unui număr<br />
semnificativ la București). În ambele ju<strong>de</strong>țe reculul populației urbane a fost <strong>de</strong>osebit <strong>de</strong><br />
mare - 15% la Constanța și 26% la Tulcea, iar în cele două municipii capitale <strong>de</strong> ju<strong>de</strong>ț<br />
reducerea a fost și mai drastică - 18 și, respectiv, 27%. Mai edificator <strong>pentru</strong> dimen<strong>si</strong>unea<br />
reculului populației din cele două municipii este proporția acestui recul în întreaga<br />
scă<strong>de</strong>re a populației celor două ju<strong>de</strong>țe: două treimi la Constanța și aproape jumătate în<br />
cel <strong>de</strong>-al doilea ju<strong>de</strong>ț. Este această reducere ma<strong>si</strong>vă a populației urbane în cele două<br />
ju<strong>de</strong>țe și municipii - inclu<strong>si</strong>v a etnicilor turci, rezultatul doar al migrației sau și al unui<br />
grad important <strong>de</strong> neînregistrare? Să nu omitem faptul că la Constanța (ca și la București)<br />
au existat <strong>de</strong>fecțiuni în a<strong>si</strong>gurarea numărului <strong>de</strong> recenzori, prin abandon în primele zile, și<br />
că înregistrarea populației a continuat și după încheierea perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> înregistrare (31<br />
octombrie), motivarea fiind tocmai gradul <strong>de</strong> recenzare. Rata natalității la etnicii turci<br />
indică un <strong>de</strong>ficit con<strong>si</strong>stent <strong>de</strong> populație la această etnie.
Menționam la începutul acestei secțiuni a analizei<br />
dificultățile pe care le întâmpină recensămintele în țările din<br />
aria <strong>de</strong> acțiune a Comi<strong>si</strong>ei Economice <strong>pentru</strong> Europa a<br />
Națiunilor Unite. Le reluăm aici:<br />
• la modul general, operațiunile au fost afectate <strong>de</strong><br />
atmosfera publică și atitudinea față <strong>de</strong> recensământ și<br />
preocuparea <strong>pentru</strong> caracterul personal al informațiilor;<br />
• dificultățile cele mai mari au fost în faza <strong>de</strong> înregistrare:<br />
non-răspuns, în particular în cazul unor grupuri <strong>de</strong><br />
populație și/sau refuz în cazul anumitor informații,<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rate strict personale;<br />
• dificultăți în gă<strong>si</strong>rea persoanelor la domiciliu/reședință.
Toate aceste caracteristici pot fi regă<strong>si</strong>te la recensământul<br />
românesc din octombrie 2011. Ele erau și previzibile.<br />
Recensământul din octombrie 2011 se contura, <strong>de</strong> la bun<br />
început, ca fiind cel mai dificil recensământ efectuat până<br />
acum în România, cel puțin începând cu a doua jumătate a<br />
secolului trecut. Felul în care a fost organizat și s-a <strong>de</strong>sfășurat<br />
este expre<strong>si</strong>a fi<strong>de</strong>lă a stării societății românești în anul 2011: o<br />
societate profund marcată <strong>de</strong> criza economică, socială și<br />
politică, divizată, disoluție a autorității instituțiilor, indiferență a<br />
populației, frecvente cazuri <strong>de</strong> spirit civic îndoielnic, atitudine<br />
iresponsabilă a unor oameni politici față <strong>de</strong> recensământ, o<br />
presă superficială, în bună măsură, în problemele<br />
recensământului, cu vizibilă și violentă atitudine<br />
anti-recensământ. La modul general, eșecul unui recensământ<br />
nu este numai cel al guvernării, este eșecul întregii societăți,<br />
<strong>pentru</strong> că recensământul populației este <strong>si</strong>ngura operațiune<br />
statistică în care este implicată toată populația, prin cele trei<br />
caracteristici majore ale unui recensământ: universalitate,<br />
<strong>si</strong>multaneitate și înregistrare individuală (United Nations<br />
Economic for Europe, 2006).
Recensământul <strong>de</strong> probă efectuat în luna mai 2011 a relevat, în mare<br />
măsură, problemele pe care le va întâmpina operațiunea din octombrie<br />
2011. Iată-le pe cele mai importante:<br />
• în multe localități hărțile sectoarelor <strong>de</strong> recensământ au fost vechi iar<br />
marcarea clădirilor nu a fost lizibilă;<br />
• între informațiile asupra locuințelor și persoanelor din locuințe din<br />
documentul (bor<strong>de</strong>roul) pe care îl avea recenzorul și realitatea din teren<br />
erau neconcordanțe și diferențe con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabile;<br />
• refuz <strong>de</strong> a primi recenzorul;<br />
• <strong>de</strong>clarare <strong>de</strong> informații incorecte din partea populației, refuz <strong>de</strong><br />
comunicare a CNP-ului;<br />
• cunoaștere parțială a informațiilor asupra persoanelor plecate pe o<br />
perioadă în<strong>de</strong>lungată în străinătate;<br />
• in<strong>de</strong>mnizația recenzorului este prea mică în raport cu volumul <strong>de</strong><br />
muncă;<br />
• actele <strong>de</strong> i<strong>de</strong>ntitate nu sunt actualizate;<br />
• probleme la <strong>de</strong>clararea etniei la persoanele <strong>de</strong> etnie roma;<br />
• nevoia unei campanii eficiente <strong>de</strong> promovare a recensământului.
Doar o parte dintre aceste probleme putea fi corectată<br />
până la înregistrarea din octombrie. Problema hărților<br />
sectoarelor <strong>de</strong> recensământ, instrument esențial în munca<br />
recenzorului, s-a dovedit a fi una dintre cele mai dificile.<br />
Aceste hărți trebuiau să fie digitale și să combine informații<br />
asupra clădirilor/locuințelor cu cele asupra persoanelor din<br />
locuințe (ANC). Hărțile digitale nu au fost elaborate cu<br />
tehnologie GIS și s-a recurs la hărți tradiționale întocmite<br />
doar prin luarea în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare a numărului <strong>de</strong> locuințe.<br />
Sectoarele <strong>de</strong> recensământ <strong>de</strong>veneau, în felul acesta,<br />
imprevizibile ca dimen<strong>si</strong>une, <strong>de</strong>zechilibrate ca număr al<br />
populației și volum <strong>de</strong> muncă al recenzorului. Nu știu dacă<br />
eșecul cartografierii digitale a provenit din lipsă <strong>de</strong> timp<br />
(bugetul recensământului a fost aprobat cu nepermisă<br />
întârziere – în <strong>de</strong>cembrie 2010), din lipsă <strong>de</strong> mijloace<br />
financiare a<strong>de</strong>cvate operațiunii (în bugetul recensământului<br />
a fost prevăzută suma <strong>de</strong> 11 milioane lei <strong>pentru</strong><br />
cartografiere) ori din lipsă <strong>de</strong> know how.
Impact negativ asupra <strong>de</strong>sfășurării<br />
înregistrării au avut, cu <strong>si</strong>guranță, <strong>de</strong>fecțiunile<br />
constatate în recrutarea recenzorilor și a<strong>si</strong>gurarea<br />
numărului necesar în<strong>de</strong>osebi în prima parte a<br />
perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> înregistrare. Recurgerea la<br />
acoperirea golurilor prin recrutări precipitate <strong>de</strong><br />
stu<strong>de</strong>nți sau funcționari publici și instruirea<br />
superficială au diminuat într-o anumită măsură<br />
gradul <strong>de</strong> neînregistrare dar rămâne <strong>de</strong> văzut<br />
impactul asupra calității datelor înregistrate.
Înregistrarea, neînregistrarea și din nou înregistrarea CNPului<br />
a fost, cu certitudine, o eroare și o mare gafă și<br />
consecințele acesteia nu trebuie subestimate. Este un exemplu<br />
grăitor <strong>de</strong> lipsă <strong>de</strong> comunicare promptă și competentă. Eroarea<br />
a dăunat întregului recensământ, prin atmosfera creată,<br />
favorizarea atitudinilor <strong>de</strong>tractoare și încurajarea refuzului <strong>de</strong> a<br />
fi recenzat. S-a motivat nevoia înregistrării codului prin<br />
po<strong>si</strong>bilitatea pe care acesta o oferă <strong>de</strong> eliminare a dublei<br />
înregistrări a persoanei, ceea ce este corect. Există însă o<br />
rațiune mult mai importantă și cu implicații în viitor. Un<br />
recensământ cu un înalt grad <strong>de</strong> acoperire a populației și cu<br />
CNP <strong>pentru</strong> populația înregistrată ar fi permis construirea unui<br />
autentic registru al populației și ținerea lui la zi după<br />
recensământ ar fi putut constitui componenta majoră a<br />
efectuării viitorului recensământ abandonând formula <strong>de</strong> până<br />
acum – formulare și recenzori, și trecerea la un recensământ<br />
efectuat pe bază <strong>de</strong> registre, surse administrative elaborate între<br />
timp și cercetări selective.
La recensămintele efectuate în Europa în anul 2011 au trecut la astfel<br />
<strong>de</strong> practici un număr con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil <strong>de</strong> țări: Austria, Belgia, Elveția,<br />
Estonia, Germania, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Polonia, Rep.<br />
Cehă, Slovenia, Spania, fără a omite faptul că în Danemarca,<br />
Finlanda, Norvegia și Suedia, recensămintele se efectuează <strong>de</strong> mai<br />
multă vreme numai pe bază <strong>de</strong> registre. Țările care au efectuat<br />
recensământ în formula cla<strong>si</strong>că au <strong>de</strong>venit puține: Bulgaria, Grecia,<br />
Irlanda, Malta, Portugalia, Regatul Unit, Slovacia și Ungaria (a se ve<strong>de</strong>a<br />
și Av<strong>de</strong>ev et al., 2011). Cu mențiunea că în cele mai multe din aceste<br />
țări înregistrarea on-line și cea prin poștă au fost încurajate, pregătite<br />
metodologic și tehnic și con<strong>si</strong>stent utilizate. Trecerea la o altă metodă<br />
<strong>de</strong> recenzare are o dublă motivare: reducerea costului<br />
recensământului și gă<strong>si</strong>rea unei soluții <strong>de</strong> contracarare a tendinței <strong>de</strong><br />
refuz al populației <strong>de</strong> a fi recenzată ori <strong>de</strong> a furniza informații eronate.<br />
Actualul registru al populației, gestionat <strong>de</strong> Ministerul Administrației și<br />
Internelor, este <strong>de</strong> calitate îndoielnică (a se ve<strong>de</strong>a apariția unui număr<br />
mare <strong>de</strong> persoane <strong>de</strong>cedate pe listele electorale provenite din acest<br />
registru), el nu poate fi reconstruit pe baza datelor recensământului,<br />
lip<strong>si</strong>nd informațiile personale (cu CNP) asupra populației stabile<br />
înregistrate, asupra celei neînregistrate, cât și asupra persoanelor<br />
plecate <strong>pentru</strong> o perioadă în<strong>de</strong>lungată.
Eroarea înregistrare/neînregistrare/înregistrare a CNP-ului și consecințele sale<br />
negative asupra <strong>de</strong>sfășurării ulterioare a recenzării au evi<strong>de</strong>nțiat, brutal, o realitate<br />
dură și care este o fațetă a menționatei stări a societății românești: recensământul nu a<br />
fost apărat în cele mai dificile momente ale sale <strong>de</strong> cei care trebuiau să o facă. Nu au<br />
intervenit prompt și convingător nici președintele Comi<strong>si</strong>ei Centrale <strong>de</strong> Recensământ,<br />
nici primul ministru și nici miniștrii <strong>pentru</strong> care datele recensământului ar trebui să fie<br />
indispensabile fundamentării programelor și strategiilor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare sectorială:<br />
sănătate, educație, muncă și protecție socială, administrație, infrastructură, <strong>de</strong>zvoltare<br />
regională, transporturi. Nu poate fi subestimat ca importanță și implicații faptul că<br />
toate guvernele pe care le va avea România în următorii zece ani, până la următorul<br />
recensământ, vor fi obligate să folosească rezultatele acestui recensământ <strong>pentru</strong> acei<br />
indicatori care nu au o altă sursă <strong>de</strong>cât recensământul. Iată o parte dintre aceștia:<br />
populația după limbă maternă, etnie și religie, toți indicatorii asupra condițiilor <strong>de</strong><br />
locuit ale populației în corelație cu structurile <strong>de</strong>mografice, socio-economice și<br />
culturale ale populației, structura întregii populații după nivelul <strong>de</strong> educație, număr <strong>de</strong><br />
gospodării și familii după dimen<strong>si</strong>une, structură și caracteristici socio-economice și<br />
culturale, structura populației pe categorii socio-profe<strong>si</strong>onale, distribuția femeilor după<br />
numărul <strong>de</strong> copii aduși pe lume, vârstă, <strong>si</strong>tuație economică și nivel <strong>de</strong> educație,<br />
persoanele cu anumite forme <strong>de</strong> dizabilități după caracteristici <strong>de</strong>mografice și socioeconomice.<br />
Pe <strong>de</strong> altă parte, există un număr important <strong>de</strong> alți indicatori care pot fi<br />
estimați anual, după recensământ, dar vor fi <strong>de</strong>terminați plecând <strong>de</strong> la ceea ce ne-a<br />
oferit recensământul ca informație statistică: numărul populației pe localități,<br />
distribuția populației pe sexe și vârste, după starea civilă, populația activă economic<br />
după ramura <strong>de</strong> activitate, statut profe<strong>si</strong>onal, nivel și tip <strong>de</strong> educație.
Gradul <strong>de</strong> acoperire a recensământului și implicațiile sale <strong>pentru</strong> stabilirea<br />
numărului final al populației și, în unele cazuri, a structurii acesteia pe sexe și<br />
vârste, se află în centrul activităților <strong>de</strong> după recensământ în toate țările.<br />
Reamintim că la recensămintele din seria 2000 în țările din aria <strong>de</strong> activitate a<br />
Comi<strong>si</strong>ei Economice <strong>pentru</strong> Europa a Națiunilor Unite procentajul <strong>de</strong><br />
neînregistrare a variat între 0 la sută și 3,95 la sută (doar ca informație proaspătă<br />
vom aminti rapid că la recensământul din anul 2010 în S.U.A. rata <strong>de</strong> ne-recenzare<br />
<strong>de</strong>ja estimată este <strong>de</strong> 2,5% la afro-americani și, po<strong>si</strong>bil, <strong>de</strong> 1,7% la copiii sub 18<br />
ani; ancheta post-cen<strong>si</strong>tară va stabili însă rata exactă (Mathier et al., 2011)). În 19<br />
țări metoda principală <strong>de</strong> evaluare a gradului <strong>de</strong> acoperire a recensământului a<br />
fost Ancheta post-cen<strong>si</strong>tară (Post Enumeration Survey). Dintre țările care au<br />
evaluat gradul <strong>de</strong> acoperire a recensământului și au constatat sub-înregistrare,<br />
opt au aplicat ajustări ale datelor <strong>de</strong> recensământ în funcție <strong>de</strong> rata <strong>de</strong><br />
neacoperire, patru au corectat numărul populației pe subdiviziuni geografice și<br />
populația pe sexe și vârste, două au corectat numărul total al populației și cel pe<br />
subdiviziuni geografice și o țară a ajustat numărul total al populației pe sexe și<br />
vârste. În plus, alte două țări au folo<strong>si</strong>t cifrele ajustate (corectate) doar <strong>pentru</strong><br />
fundamentarea prognozelor <strong>de</strong>mografice (United Nations Economic Commis<strong>si</strong>on<br />
for Europe. 2008).
Singura po<strong>si</strong>bilitate <strong>de</strong> corectare/ajustare a datelor <strong>de</strong> la recensământul din<br />
octombrie 2011 în <strong>si</strong>tuația unei neacoperiri complete a locuințelor și populației era<br />
Ancheta post-cen<strong>si</strong>tară, cercetare selectivă efectuată la câteva zile <strong>de</strong> la<br />
încheierea înregistrărilor (în perioada 5-9 noiembrie 2011) pe un eșantion<br />
reprezentativ <strong>de</strong> sectoare <strong>de</strong> recensământ. Această anchetă avea menirea <strong>de</strong> a<br />
măsura gradul <strong>de</strong> înregistrare/neînregistrare dar și calitatea informațiilor<br />
înregistrate la recensământ. Este puțin probabil ca această anchetă, fie ea și<br />
foarte bine organizată, să ne fi furnizat informații fiabile și realiste asupra<br />
numărului persoanelor înregistrate, prin dificultățile în parte obiective <strong>de</strong>ja<br />
amintite. În condițiile cunoașterii - la sfârșitul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> înregistrare, a<br />
ne-recenzării unui număr important <strong>de</strong> locuințe și populație, Ancheta<br />
post-cen<strong>si</strong>tară (cu majorarea numărului <strong>de</strong> sectoare <strong>de</strong> investigare) <strong>de</strong>venea<br />
instrumentul indispensabil <strong>pentru</strong> cuantificarea proporției ne-recenzării și,<br />
eventual, <strong>pentru</strong> corectarea numărului populației și a structurii pe sexe și vârste<br />
până la un anumit nivel administrativ. Din păcate, Ancheta post-cen<strong>si</strong>tară,<br />
efectuată într-un anonimat total, se pare că a întâmpinat și ea, în unele locuri,<br />
rezerve și refuz din partea populației (cazul Capitalei) (INS, 2011b), ceea ce ridică<br />
un mare semn <strong>de</strong> întrebare asupra calității rezultatelor anchetei și, implicit, asupra<br />
măsurii în care aceste rezultate pot fi utilizate la măsurarea gradului <strong>de</strong> acoperire<br />
a înregistrării și la efectuarea <strong>de</strong> corecții/ajustări ale rezultatelor.
Rezultatele preliminare ale recensământului urmau a fi<br />
publicate în luna mai 2012. Excluzând erori și <strong>de</strong>fecțiuni în<br />
pregătirea și publicarea rezultatelor provizorii, cele preliminare ar<br />
trebui să confirme cifra <strong>de</strong> 19 milioane ca populație stabilă și să<br />
adauge doar structura populației pe sexe și după religie. Va trebui<br />
să așteptăm publicarea rezultatelor finale ale recensământului, la<br />
mijlocul anului 2013, <strong>pentru</strong> a avea structuri <strong>de</strong>taliate, în<strong>de</strong>osebi<br />
cele <strong>de</strong>mografice și socio-economice, și a putea ju<strong>de</strong>ca din<br />
multiple perspective o populație stabilă <strong>de</strong> 19 milioane locuitori la<br />
20 octombrie 2011, cu răspunsuri po<strong>si</strong>bile și la semnele <strong>de</strong><br />
întrebare din acest studiu. Rămâne <strong>de</strong> văzut dacă pe lângă<br />
problemele <strong>de</strong> acoperire a înregistrării ar putea exista și o alterare<br />
a calității informațiilor înregistrate.
Calitatea organizării și efectuării recensământului a <strong>de</strong>pins,<br />
direct, <strong>de</strong> activitatea comi<strong>si</strong>ilor <strong>de</strong> recensământ ale localităților și<br />
ju<strong>de</strong>țelor, <strong>de</strong> implicarea și competența primarilor, ale con<strong>si</strong>liilor<br />
locale, ju<strong>de</strong>țene și ale prefecturilor. Secretariatul tehnic al<br />
recensământului, a<strong>si</strong>gurat <strong>de</strong> <strong>Institutul</strong> Național <strong>de</strong> Statistică, a<br />
pregătit corespunzător partea <strong>de</strong> metodologie, aplicând practic<br />
numeroasele norme și recomandări venite din partea Comi<strong>si</strong>ei<br />
Europene (Parlament, Con<strong>si</strong>liu, Eurostat), norme care – la rândul<br />
lor – sunt aliniate la <strong>de</strong>taliatele recomandări ale Națiunilor Unite<br />
(United Nations Economic Commis<strong>si</strong>on for Europe, 2006; United<br />
Nations-DESA/Statistics Divi<strong>si</strong>on, 2008). Conceptele, <strong>de</strong>finițiile,<br />
formularele, manualele și instrucțiunile nu sunt <strong>de</strong>parte <strong>de</strong> cele pe<br />
care le putem gă<strong>si</strong> în nu multele țări care au efectuat<br />
recensămintele din seria 2010 în formulă cla<strong>si</strong>că, cu formulare și<br />
recenzori.
Noua populație stabilă și câteva implicații <strong>de</strong>mografice<br />
Noua populație a României la recensământul din octombrie 2011 aduce unele schimbări în<br />
nivelul indicatorilor <strong>de</strong>mografici. Datele provizorii pe anul 2011 asupra numărului <strong>de</strong><br />
născuți și <strong>de</strong> <strong>de</strong>cedați (INS, 2011-2012)<br />
permit două estimări ale natalității și mortalității generale: cu populația <strong>de</strong> la mijlocul anului<br />
și cu populația <strong>de</strong> la recensământ. Iată aceste valori (la 1000 locuitori):<br />
Cu populația <strong>de</strong> la<br />
1 iulie 2011 recensământ<br />
• Rata natalității 9,2 10,3<br />
• Rata mortalității generale 11,8 13,2.<br />
O populație pe vârste mai mică la recensământ modifică și rata fertilității totale și speranța<br />
<strong>de</strong> viață la naștere. Dacă cei 196 <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> născuți din anul 2011 ar avea distribuția relativă<br />
pe vârste ale femeilor din anul 2010, rata fertilității totale ar fi <strong>de</strong> 1,6 copii la o femeie și nu<br />
<strong>de</strong> 1,4. Această nouă valoare a fertilității este cea folo<strong>si</strong>tă în proiectarea populației<br />
prezentată în secțiunea a V-a a studiului. Efective mai mici ale populației la vârstele tinere și<br />
adulte au drept corespon<strong>de</strong>nt rate <strong>de</strong> mortalitate majorate la vârstele respective și, implicit,<br />
valori mai mici ale speranței <strong>de</strong> viață la naștere. Aceasta era <strong>de</strong> 70,1 ani la bărbați și <strong>de</strong> 77,5<br />
ani la femei în anul 2010 și ar ajunge la valori cu aproximativ un an mai mici cu distribuția<br />
pe vârste estimată la recensământ – 69,1 și 76,9 ani.
V. O populație <strong>de</strong> 19 milioane <strong>de</strong><br />
români în anul 2011:<br />
ce perspective <strong>pentru</strong> mijlocul<br />
secolului?
Publicarea rezultatelor recensământului din octombrie 2011 și consemnarea unei<br />
populații <strong>de</strong> numai 19 milioane locuitori în<strong>de</strong>amnă specialistul la plasarea acestui<br />
număr în timp, <strong>pentru</strong> a-i discerne mai bine semnificația în istoria <strong>de</strong>mografică a țării.<br />
Există o istorie <strong>de</strong>mografică trecută și se poate construi o istorie <strong>de</strong>mografică viitoare.<br />
Va trebui să ne întoarcem cu 46 <strong>de</strong> ani în urmă, în anul 1965, <strong>pentru</strong> a gă<strong>si</strong> o populație<br />
<strong>de</strong> 19 milioane locuitori în România. Diferența dintre caracteristicile <strong>si</strong>tuației<br />
<strong>de</strong>mografice în cei doi ani este majoră: populația României a avut în anul 1965 o<br />
creștere naturală <strong>de</strong> 115 mii persoane; datele provizorii pe anul 2011 (INS, 2011-2012)<br />
indică o scă<strong>de</strong>re naturală <strong>de</strong> 55 mii persoane.<br />
Pentru a putea plasa populația <strong>de</strong> la recensământ într-o viziune prospectivă, ca<br />
<strong>de</strong>zvoltări potențiale, este nevoie <strong>de</strong> elaborarea unei proiectări <strong>de</strong>mografice. Structura<br />
pe vârste a populației este indispensabilă unei astfel <strong>de</strong> abordări. Distribuția pe sexe și<br />
vârste a celor 19 milioane <strong>de</strong> locuitori din octombrie 2011 urmează a fi cunoscută abia<br />
la mijlocul anului 2013, ceea ce înseamnă că ne aflăm și ne vom afla într-o<br />
necunoaștere a acestei structuri <strong>de</strong>mografice fundamentală pe întin<strong>de</strong>rea a doi ani și<br />
jumătate – 2011, 2012, prima jumătate a anului 2013 (în Polonia, țară care a efectuat<br />
recensământul populației în aprilie-iunie 2011, numărul populației în vârstă <strong>de</strong> muncă<br />
(18-64 ani la bărbați și 18-59 ani la femei) și pon<strong>de</strong>rea acestei populații, ca și rata<br />
șomajului, au fost publicate în martie 2011 (Polish News Bulletin, 2012).<br />
În contextul unei populații cu 2,4 milioane mai mică și cu o structură pe vârste<br />
afectată semnificativ <strong>de</strong> ma<strong>si</strong>va migrație, mă întreb ce fel <strong>de</strong> programe s-au elaborat în<br />
anul 2011 și ce fel <strong>de</strong> programe se elaborează în acest an și <strong>pentru</strong> anul 2013 la<br />
ministerele și la celelalte instituții un<strong>de</strong> cunoașterea structurii pe vârste a populației, a<br />
unor subpopulații, este indispensabilă. Este vorba <strong>de</strong> sănătate, educație, pregătirea și<br />
utilizarea forței <strong>de</strong> muncă, <strong>de</strong>zvoltare regională.
Estimarea structurii pe vârste a populației stabile la recensământul din<br />
octombrie 2011 este o întreprin<strong>de</strong>re dificilă și <strong>de</strong>licată. Dar nu impo<strong>si</strong>bilă și<br />
cred că între a nu avea o estimație a acestei structuri fundamentale până la<br />
mijlocul anului 2013 și a avansa, pru<strong>de</strong>nt, o distribuție pe vârste a celor 19<br />
milioane <strong>de</strong> locuitori, investigând astfel contururi po<strong>si</strong>bile ale noii populații a<br />
României în <strong>de</strong>ceniile următoare, cea <strong>de</strong>-a doua opțiune se impune.<br />
Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re tehnic, problema care a impus soluție a fost<br />
"extragerea" din populația pe vârste la începutul anului 2011 a unei<br />
subpopulații <strong>de</strong> 2,4 milioane persoane reprezentând migranții pe o perioadă<br />
în<strong>de</strong>lungată. Am folo<strong>si</strong>t structura pe grupe <strong>de</strong> vârstă a celor aproape un<br />
milion <strong>de</strong> migrați dintre recensămintele anterioare, 1992 și 2002, apreciind că<br />
la dimen<strong>si</strong>uni atât <strong>de</strong> mari ale migrației nu ar trebui să existe diferențe<br />
radicale între structura pe vârste a migranților 2002-2011 față <strong>de</strong> migranții<br />
1992-2002. Odată astfel estimate efectivele migranților pe sexe și grupe <strong>de</strong><br />
vârstă, la <strong>de</strong>talierea distribuției pe ani <strong>de</strong> vârstă s-a recurs la structura<br />
populației <strong>de</strong> la începutul anului 2011 (în interiorul fiecărei grupe).<br />
S-ar putea să existe unele diferențe între cele două structuri, pe care le<br />
vom putea cunoaște doar la publicarea structurii pe vârste a celor 910 mii<br />
persoane plecate pe o perioadă în<strong>de</strong>lungată. Avem însă în față o construcție<br />
prospectivă doar exploratorie și pru<strong>de</strong>nța este implicită.
Populația României pe sexe și vârste la 1 ianuarie 2011<br />
(21,4 milioane locuitori)<br />
100 101<br />
Bărbați<br />
96 95<br />
91 90<br />
86 85<br />
Femei<br />
81 80<br />
76 75<br />
Gen. R M 2<br />
71 70<br />
66 65<br />
Gen.<br />
1957-19<br />
66<br />
61 60<br />
56 55<br />
51 50<br />
46 45<br />
Gen.<br />
1967-1<br />
989<br />
41 40<br />
36 35<br />
31 30<br />
26 25<br />
21 20<br />
16 15<br />
Gen. 1990-2010<br />
11 10<br />
6 5<br />
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
1 0<br />
0 50 100 150 200 250<br />
- Efective pe vârste – în mii -
50000<br />
40000<br />
30000<br />
20000<br />
10000<br />
100<br />
95 95<br />
90 90<br />
85 85<br />
80 80<br />
75 75<br />
70 70<br />
65 65<br />
60 60<br />
55 55<br />
50 50<br />
45 45<br />
40 40<br />
35 35<br />
30 30<br />
25 25<br />
20 20<br />
15 15<br />
10 10<br />
5 5<br />
0 0<br />
0<br />
100<br />
95 95<br />
90 90<br />
85 85<br />
80 80<br />
75 75<br />
70 70<br />
0 10000 20000 30000 40000 500006565<br />
60 60<br />
55 55<br />
50 50<br />
45 45<br />
40 40<br />
35 35<br />
30 30<br />
25 25<br />
20 20<br />
Structura pe sexe și vârste<br />
a celor 2,4 milioane <strong>de</strong><br />
migranți –ESTIMAȚIE<br />
la 40-44 ani=Gen. 1967-1974;<br />
la 45-50 ani=Gen. 1961-1966<br />
15 15<br />
10 10<br />
5<br />
5<br />
250000<br />
200000<br />
150000<br />
100000<br />
50000<br />
0<br />
0<br />
0<br />
0 50000 100000 150000 200000 250000
250<br />
250<br />
200<br />
200<br />
150<br />
150<br />
100<br />
100<br />
50<br />
50<br />
100<br />
95 97<br />
90 91<br />
85<br />
80<br />
79<br />
75<br />
70<br />
73<br />
65 67<br />
60 61<br />
55<br />
50<br />
49<br />
45<br />
40<br />
43<br />
35 37<br />
30 31<br />
25<br />
20<br />
19<br />
15<br />
10<br />
13<br />
75<br />
10<br />
0<br />
100 0 50 100 150 200 250<br />
97<br />
95<br />
91 90<br />
85<br />
79 80<br />
75<br />
73<br />
70<br />
67 65<br />
61 60<br />
55<br />
49<br />
50<br />
45<br />
43<br />
40<br />
37 35<br />
31 30<br />
25<br />
20<br />
19<br />
15<br />
13<br />
10<br />
7 5<br />
1 0<br />
0 0 50 100 150 200 250<br />
Structura pe<br />
sexe și vârste a<br />
populației <strong>de</strong><br />
21,4 mil. loc. –<br />
înainte <strong>de</strong><br />
recensământ, și<br />
a populației <strong>de</strong><br />
19 mil. loc. - la<br />
recensământ
Structura pe sexe și vârste a populației <strong>de</strong> 21,4 mil. loc. – înainte <strong>de</strong><br />
recensământ, și a populației <strong>de</strong> 19 mil. loc. - la recensământ<br />
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
100 100<br />
96<br />
95<br />
92<br />
90<br />
88<br />
84 85<br />
80 80<br />
76<br />
75<br />
72<br />
70<br />
68<br />
64 65<br />
60 60<br />
56<br />
55<br />
52<br />
50<br />
48<br />
44 45<br />
40 40<br />
36<br />
35<br />
32<br />
30<br />
28<br />
24 25<br />
20 20<br />
16<br />
15<br />
12<br />
10<br />
8<br />
4 5<br />
0 0<br />
Aceasta este<br />
noua<br />
populație a<br />
României.<br />
Din ea se va<br />
mo<strong>de</strong>la<br />
starea<br />
<strong>de</strong>mografică<br />
viitoare a țării<br />
(cu toate<br />
implicațiile<br />
economice,<br />
sociale și <strong>de</strong><br />
altă natură)<br />
0 50 100 150 200 250
Tabelul 8. Indicatori <strong>de</strong>mografici selectivi ai populației României, 2010-2050. Date INS <strong>pentru</strong> anul 2010, estimații<br />
<strong>pentru</strong> anul 2011 și proiectări <strong>pentru</strong> anii 2015-2050<br />
Sursa: anul 2010: INS, 2010; 2011c; 2012a și calcule ale autorului; anul 2011: populația totală <strong>de</strong> la recensământ<br />
(CCRPL, 2012) și estimații ale autorului (a se ve<strong>de</strong>a și Caseta 3); <strong>pentru</strong> ceilalți ani: proiectări ale autorului.<br />
Anul<br />
Numărul<br />
populați<br />
ei<br />
-în mii -<br />
Rata<br />
natalității<br />
-la 1000<br />
loc.-<br />
Rata<br />
mortalităț<br />
ii<br />
generale<br />
-la 1000<br />
loc.-<br />
Speranța <strong>de</strong> viață<br />
la naștere - ani<br />
B<br />
F<br />
Populația pe grupe <strong>de</strong><br />
vârstă – în mii<br />
0-19<br />
ani<br />
20-64<br />
ani<br />
65 ani<br />
și peste<br />
Pon<strong>de</strong>rea<br />
populației<br />
<strong>de</strong> 65 ani<br />
și peste –<br />
în %<br />
Raportul <strong>de</strong><br />
<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță<br />
a<br />
vârstnicilor<br />
2010 21431 9,9 12,1 70,1 77,5 4448 13788 3195 14,9 23,2<br />
2011 19043 10,3 13,2 69,1 76,9 4076 11918 3049 16 26<br />
2015 18777 9.6 13.6 70.3 77.7 3923 11708 3146 17 27<br />
2020 18337 8.5 13.9 71.1 78.3 3733 11228 3376 18 30<br />
2025 17827 8.2 14.1 71.9 78.9 3505 10722 3600 20 34<br />
2030 17290 7.9 14.3 72.7 79.6 3207 10497 3586 21 34<br />
2035 16718 7.8 15.0 73.6 80.2 2934 9891 3893 23 39<br />
2040 16109 7.8 15.5 74.5 81.0 2743 9388 3978 25 42<br />
2045 15483 7.6 15.8 75.4 81.7 2600 8803 4080 26 46<br />
2050 14849 7.2 15.9 76.4 82.5 2459 8280 4110 28 50
Până la recensământul din octombrie 2011 știam care sunt perspectivele<br />
populației României din mai multe surse: Seria 2010 a proiectărilor Diviziei <strong>de</strong><br />
Populație a Națiunilor Unite (United Nations Population Divi<strong>si</strong>on, 2011),<br />
proiectările Eurostat (Eurostat, 2010), din proiectările <strong>Institutul</strong>ui Național <strong>de</strong><br />
Statistică (INS, 2009) cât și din propriile proiectări (Ghețău, 2010) și cifra<br />
prognozată <strong>pentru</strong> mijlocul secolului era <strong>de</strong> 16,8-17 milioane locuitori în<br />
ipoteza menținerii fertilități totale la 1,3 copii la o femeie (nivel aproape<br />
constant în toată perioada 1995-2010), pornind <strong>de</strong> la 21,4 milioane locuitori,<br />
populația la mijlocul anului 2010. Proiectarea bazată pe noua populație stabilă<br />
a României duce, cum era <strong>de</strong> așteptat, la rezultate și mai sumbre: sub 15<br />
milioane <strong>de</strong> locuitori în anul 2050. Diferența dintre numărul populației în anul<br />
2050 în proiectările anterioare recensământului -16,8 milioane și numărul<br />
populației rezultat din această proiectare -14,8 milioane ar putea ridica o<br />
anumită problemă <strong>de</strong> con<strong>si</strong>stență a acestei diferențe cu cea, mai mare, dintre<br />
populațiile inițiale ale proiectărilor - 21,4 și 19 milioane. Explicația se află în<br />
efectul compensatoriu al unei fertilități mo<strong>de</strong>rat superioare în actuala proiectare<br />
-1,6 născuți la o femeie, comparativ cu o rată a fertilității totale <strong>de</strong> 1,4 în<br />
proiectările anterioare.
250<br />
200<br />
150<br />
100<br />
50<br />
0<br />
100<br />
100<br />
97 95<br />
94<br />
90<br />
91<br />
88 85<br />
85<br />
82 80<br />
79<br />
75<br />
76<br />
73 70<br />
70<br />
67 65<br />
64<br />
61 60<br />
58<br />
55<br />
55<br />
52 50<br />
49<br />
46 45<br />
43<br />
40<br />
40<br />
37 35<br />
34<br />
31 30<br />
28<br />
25<br />
25<br />
22 20<br />
19<br />
16 15<br />
13<br />
10<br />
10<br />
7 5<br />
4<br />
1 0<br />
Anul 2050<br />
(14,8 mil.)<br />
0 50 100 150 200 250
- în mii persopane-<br />
- în % -<br />
Vârstnici la 100 adulți<br />
4500<br />
4000<br />
3500<br />
Figura 7. Populația pe grupe mari <strong>de</strong> vărstă în anul 2011-<br />
estimație la recensământ și cea proiectată <strong>pentru</strong> anii<br />
2012-2050<br />
- in mii persoane -<br />
Fig. 7a. Populația <strong>de</strong> 0-19 ani<br />
14000<br />
12000<br />
10000<br />
Fig. 7b. Populația <strong>de</strong> 20-64 ani<br />
3000<br />
8000<br />
2500<br />
2000<br />
6000<br />
1500<br />
1000<br />
500<br />
Figura 9. Populația 4000 feminină <strong>de</strong> 15-49 ani la 1 ian. 2010,<br />
cea estimată la recensământ și cea proiectată <strong>pentru</strong> anii<br />
2012-2050<br />
-in 2000 mii persoane -<br />
0<br />
6000<br />
2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045<br />
5000<br />
4500<br />
4000<br />
3500<br />
3000<br />
2500<br />
2000<br />
1500<br />
Fig. 7c. Populația <strong>de</strong> 65 ani și peste<br />
4000<br />
- număr și pon<strong>de</strong>re în populația totală-<br />
3000<br />
30<br />
20<br />
18<br />
0<br />
2010 2015 2020 2025 2030 2035 2040 2045 2050<br />
80<br />
28<br />
2000<br />
70<br />
26<br />
1000<br />
60<br />
24<br />
0<br />
50<br />
2010 2015 222020 2025 2030 2035 2040 2045 2050<br />
40<br />
30<br />
20<br />
Figura 8. Raportul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a vârstnicilor,<br />
estimație <strong>pentru</strong> anul 2011 și proiectări <strong>pentru</strong> anii<br />
2012-2050<br />
Persoane <strong>de</strong> 65 ani și peste și <strong>de</strong> 60 ani și peste la 100<br />
<strong>de</strong> adulți<br />
80<br />
70<br />
60<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20
Numărul <strong>de</strong> ani în care populația ar urma să se reducă cu un nou<br />
milion <strong>de</strong> locuitori<br />
15<br />
2049<br />
8
Vom mai menționa că populația <strong>de</strong> vârstă școlară (6-23 ani)<br />
era la începutul anului 2011 <strong>de</strong> 3,92 milioane persoane,<br />
estimația <strong>pentru</strong> data recensământului este <strong>de</strong> 3,53 milioane<br />
iar valorile proiectate indică o scă<strong>de</strong>re drastică după anul<br />
2030, când la vârstele respective se vor afla generațiile care<br />
vor proveni <strong>de</strong> la noua populație feminină <strong>de</strong> vârstă<br />
fertilă: 2020-3,53 mil., 2030-3,16 mil., 2040-2,63 mil., 2050-<br />
2,34 mil.<br />
Populația <strong>de</strong> 18 ani și peste era <strong>de</strong> 17,5 milioane la 1<br />
ianuarie 2011 iar la data recensământului este estimată la<br />
15,4 milioane.
VI. Remarci finale
Conceptul recomandat <strong>de</strong> Comi<strong>si</strong>a Europeană <strong>pentru</strong> înregistrarea populației la<br />
recensămintele din țările Uniunii Europene – cel <strong>de</strong> populație cu reședința obișnuită într-o<br />
localitate/țară (usual re<strong>si</strong><strong>de</strong>nt population), <strong>de</strong>finind populația stabilă la recensământul<br />
românesc, a avut drept rațiune armonizarea statisticilor <strong>de</strong>mografice din țările Uniunii<br />
Europene. Se poate ușor observa că prin introducerea acestui concept în practica<br />
recensămintelor din spațiul comunitar migranții sunt incluși în populația stabilă a țărilor în<br />
care se află pe o perioadă <strong>de</strong> cel puțin 12 luni. Este și cazul românilor aflați la muncă în<br />
străinătate. Populația țărilor <strong>de</strong>zvoltate a primit astfel (aproape gratuit) un aport <strong>de</strong> persoane<br />
tinere și adulte, în <strong>de</strong>favoarea țărilor <strong>de</strong> origine a migranților. Implicațiile <strong>de</strong>mografice<br />
viitoare ale celor 2,3 milioane <strong>de</strong> români aflați în străinătate și incluși în populația stabilă a<br />
țărilor respective (potrivit menționatelor norme ale Comi<strong>si</strong>ei Europene) nu pot fi neglijate.<br />
Dacă nașterile și <strong>de</strong>cesele în rândul migranților sunt înregistrate și în România (ceea ce este<br />
cazul, dar nu știm în ce proporție), ne vom confrunta cu o problemă tehnică la calculul ratei<br />
natalității și al ratei mortalității generale: se inclu<strong>de</strong> numărul celor două tipuri <strong>de</strong><br />
evenimente la numărătorul formulei dar nu se inclu<strong>de</strong> și numărul populației respective la<br />
numitorul aceleiași formule, ceea ce majorează <strong>de</strong> fapt valorile celor două rate. Pe <strong>de</strong> altă<br />
parte, este <strong>de</strong> admis că o parte dintre cei plecați, neincluși în populația stabilă a României la<br />
recensământ, se vor întoarce dar nu există instrument statistic <strong>pentru</strong> a-i re-inclu<strong>de</strong> în<br />
populația stabilă a țării (<strong>de</strong>cât la următorul recensământ), după cum nu există instrument<br />
statistic <strong>de</strong> înregistrare a numărului celor care vor pleca <strong>pentru</strong> o perioadă în<strong>de</strong>lungată (și<br />
aici, doar la următorul recensământ).<br />
O populație la recensământ cu doar câteva sute <strong>de</strong> mii <strong>de</strong> locuitori inferioară celei<br />
dinainte <strong>de</strong> recensământ nu ar fi justificat analize comparative atât <strong>de</strong> <strong>de</strong>taliate, semne <strong>de</strong><br />
întrebare, estimații structurale pru<strong>de</strong>nte și abordare prospectivă exploratorie încă în stadiul<br />
disponibilității doar a rezultatelor provizorii. Avem însă în față un recul care <strong>de</strong>pășește 10%<br />
din populația țării, cu multiple implicații, și perspectiva publicării rezultatelor finale,<br />
<strong>de</strong>taliate, doar la mijlocul anului 2013.
Am arătat câteva schimbări pe care o populație <strong>de</strong> 19 milioane le aduce asupra unor<br />
indicatori <strong>de</strong>mografici majori – rata natalității și a mortalității generale, precum și felul în<br />
care po<strong>si</strong>bile schimbări în structura pe vârste a acestei populații își vor pune amprenta pe<br />
doi indicatori <strong>de</strong>mografici <strong>de</strong> <strong>si</strong>nteză – rata fertilității totale și speranța <strong>de</strong> viață la naștere.<br />
O populație în scă<strong>de</strong>re cu 2.4 milioane <strong>de</strong> locuitori va modifica însă toți indicatorii<br />
economici, sociali și <strong>de</strong> altă natură care iau în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare numărul populației. Iată câțiva<br />
dintre aceștia: produsul intern brut și datoria externă pe locuitor, consumul <strong>de</strong> bunuri și<br />
servicii pe locuitor/sau la 1000 <strong>de</strong> locuitori, rata infracționalității, rata analfabetismului,<br />
cheltuieli cu protecția socială, ș.a. Ne vom opri succint la doi indicatori importanțipopulația<br />
activă economic și șomajul. După datele Cercetării statistice asupra forței <strong>de</strong><br />
muncă în gospodării (AMIGO), populația activă economic era în trimestrul IV al anului<br />
2011 (<strong>de</strong>ci, în perioada recensământului) <strong>de</strong> 9793 mii persoane iar numărul șomerilor -<br />
potrivit <strong>de</strong>finiției internaționale a Biroului Internațional al Muncii - atingea cifra <strong>de</strong> 751<br />
mii persoane, ceea ce a însemnat o rată a șomajului <strong>de</strong> 7,7 la sută (INS, 2012b). Numărul<br />
populației active rezultat din cercetarea menționată nu putea diferi semnificativ în luna<br />
februarie 2012 și reculul numărului <strong>de</strong> șomeri (ajuns la 706 mii) reduce rata șomajului la<br />
7,1 la sută (INS, 2012c). Este <strong>de</strong> așteptat ca datele recensământului asupra populației pe<br />
vârste să modifice aceste cifre. De fapt, recensământul va modifica doar dimen<strong>si</strong>unea<br />
populației active, nu și numărul <strong>de</strong> șomeri (BIM). Populația activă economic era la mijlocul<br />
anului 2010 <strong>de</strong> 9965 mii persoane (INS, 2012a) ceea ce însemna – în raport cu populația în<br />
vârstă <strong>de</strong> muncă (15-64 ani) - 66,5%. Cu aceeași proporție, dacă luăm în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare<br />
populația <strong>de</strong> 15-64 ani estimată la recensământ, populația activă ar fi <strong>de</strong> 8655 mii<br />
persoane. O reducere a populației active are drept corespon<strong>de</strong>nt o majorare a ratei<br />
șomajului: la cei 751 mii <strong>de</strong> șomeri în trimestrul IV 2011 ar corespun<strong>de</strong> o rată <strong>de</strong> peste 8,5<br />
la sută (INS, 2 iulie 2012=744 mii=7,7% în luna mai)(VG=8.6). Rezultatele finale vor permite<br />
analize <strong>de</strong>taliate ale schimbărilor structurale survenite, fie că ne referim la cele<br />
<strong>de</strong>mografice sau la cele socio-economice.
Rezultatele recensământului din octombrie 2011 reașează România pe harta<br />
Europei intr-o altă poziție, cu o populație sub 20 <strong>de</strong> milioane locuitori și o ma<strong>si</strong>vă<br />
migrație <strong>pentru</strong> muncă. Va trebui să urmărim dacă și în ce fel o populație mai<br />
mică cu 11 la sută <strong>de</strong>cât cea pe care o știam înainte <strong>de</strong> recensământ va avea<br />
implicații asupra poziției României în Parlamentul European și în organisme ale<br />
Comi<strong>si</strong>ei Europene, ca și în alocarea <strong>de</strong> fonduri comunitare <strong>pentru</strong> acele domenii<br />
și programe care iau în con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare și numărul populației.<br />
Nu trebuie omis faptul că proiectarea este elaborată fără a inclu<strong>de</strong> migrația<br />
externă, componentă care va eroda numărul populației rezultat din proiectare, cel<br />
puțin <strong>pentru</strong> următorii 10-15 ani, dacă avem în ve<strong>de</strong>re <strong>de</strong>calajul economic și social<br />
dintre țara noastră și țările <strong>de</strong>zvoltate și intențiile <strong>de</strong> plecare confirmate <strong>de</strong><br />
cercetări selective recente (Stănculescu et al., 2011)<br />
O populație <strong>de</strong> 19 milioane locuitori în anul 2011 rezultată din scă<strong>de</strong>ri<br />
neomogene în profil teritorial și concretizată în potențial uman ma<strong>si</strong>v <strong>de</strong>zechilibrat<br />
la nivelul ju<strong>de</strong>țelor, ca și perspectiva continuării <strong>de</strong>clinului în ritm mai rapid în anii<br />
care vin, ar putea constitui unul dintre argumentele favorabile re<strong>de</strong>senării<br />
unităților administrativ-teritoriale ale țării.<br />
Abordarea prospectivă se dorește a constitui doar un reper <strong>pentru</strong> evoluții<br />
viitoare po<strong>si</strong>bile ale unei populații <strong>de</strong> 19 milioane locuitori, care își conservă un<br />
nivel scăzut al fertilității etalat pe două <strong>de</strong>cenii și care a cunoscut o migrație<br />
ma<strong>si</strong>vă <strong>pentru</strong> muncă. Publicarea structurii pe vârste a acestei populații, la<br />
mijlocul anului 2013, va permite refacerea prognozei, incluzând și valori noi ale<br />
fertilității și speranței <strong>de</strong> viață la naștere rezultate din noua structură pe vârste.
Un ultim aspect, care nu poate fi subestimat ca importanță, este cel al corectării<br />
numărului populației: există o astfel <strong>de</strong> nevoie? Potrivit rezultatelor provizorii, se<br />
estimează o populație nerecenzată <strong>de</strong> 1 milion <strong>de</strong> persoane (populație stabilă și<br />
migranți). Dacă la populația recenzată <strong>de</strong> 19043 mii+910 mii=19953 mii adăugăm cele 1<br />
milion <strong>de</strong> persoane neînregistrate ajungem la o populație totală <strong>de</strong> 20953 mii locuitori.<br />
Cele 1 milion <strong>de</strong> persoane neînregistrate ar reprezenta o proporție <strong>de</strong> 4,8 la sută în<br />
întreaga populație la data recensământului (a se ve<strong>de</strong>a și rezultatele din<br />
studiul/sondajul IRES, 2011). Unui grad <strong>de</strong> neînregistrare <strong>de</strong> aproape 5% la nivelul<br />
întregii populații îi corespund, cu <strong>si</strong>guranță, proporții mai mari <strong>de</strong>cât aceasta la nivel<br />
teritorial. Gradul general <strong>de</strong> ne-recenzare estimat în rezultatele provizorii a fost<br />
<strong>de</strong>terminat pornind <strong>de</strong> la informații la nivel <strong>de</strong> sector <strong>de</strong> recensământ și localitate.<br />
Corectarea numărului populației și a structurii pe sexe și vârste la localitățile în care<br />
gradul <strong>de</strong> ne-recenzare a populației stabile este <strong>de</strong> cel puțin 5% ar trebui luată în<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rare. Populația <strong>de</strong> la recensământ este baza calculelor numărului populației pe<br />
sexe și vârste <strong>pentru</strong> toți anii <strong>de</strong> după recensământ, până la următoarea înregistrare (în<br />
jurul anului 2020). Corecțiile ar fi utile <strong>pentru</strong> că numărul populației și structura pe<br />
sexe și vârste ar trebui să constituie indicatori majori în programele <strong>de</strong> sănătate,<br />
educație, ocupare a forței <strong>de</strong> muncă, a<strong>si</strong>stență socială, locuințe, infrastructură și<br />
transport. Dintr-o altă perspectivă, la fel <strong>de</strong> importantă, corectarea numărului<br />
populației și a structurii pe sexe și vârste ar fi benefică elaborării prognozelor<br />
<strong>de</strong>mografice. Fundamentarea acestora pe un număr al populației subestimat prin nerecenzare<br />
duce la agravarea <strong>de</strong>calajelor dintre numărul proiectat și cel real în anii<br />
acoperiți <strong>de</strong> prognoze, cu implicații asupra programelor <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare economică și<br />
socială.
Corecții ale rezultatelor nu se vor putea face <strong>de</strong>cât după prelucrarea<br />
finală a datelor din cele 19043 000 formulare individuale P. Aceste<br />
corecții ar trebui să vizeze numărul populației la nivel <strong>de</strong> localitate<br />
(sector-la București), plecând <strong>de</strong> la următorii indicatori:<br />
1. numărul populației la 1 iulie 2011 (date INS);<br />
2. numărul total al locuințelor pe sectoare <strong>de</strong><br />
recensământ;<br />
3. numărul locuințelor recenzate;<br />
4. numărul populației stabile din locuințele recenzate;<br />
5. numărul persoanelor plecate pe o perioadă<br />
în<strong>de</strong>lungată din locuințele recenzate.<br />
Ar rămâne <strong>de</strong> stabilit modul <strong>de</strong> corecție la nivelul unor caracteristici<br />
<strong>de</strong>mografice și socio-economice. Recurgerea la expertiză din afară nu<br />
ar trebui respinsă.
Ad<strong>de</strong>ndum. Inerția și dinamica internă a<br />
construcției <strong>de</strong>mografice<br />
- un alt fel <strong>de</strong> prognoză <strong>de</strong>mografică -
Prognoza exploratorie prezentată în acest studiu este un exercițiu<br />
fundamentat pe o estimare a structurii pe vârste a populației României la<br />
recensământul din octombrie 2011 (date provizorii) și în ipoteza menținerii<br />
fertilității din ultimii ani. Mortalitatea pe vârste ar urma să-și continue trendul<br />
<strong>de</strong>scen<strong>de</strong>nt iar speranța <strong>de</strong> viață la naștere să progreseze în continuare.<br />
Varianta fertilității constante este apreciată a fi o variantă reper <strong>pentru</strong> alte<br />
variante din setul <strong>de</strong> proiectări, concepute pe alte ipoteze asupra evoluției<br />
po<strong>si</strong>bile/probabile a fertilității (în practica internațională: variantele medie,<br />
superioară și inferioară). În cazul țării noastre, constanța fertilității se<br />
motivează și prin stabilitatea ratei fertilității generale la 1,3-1,4 copii la o<br />
femeie în toată perioada 1994-2011.<br />
Dacă prin ipoteza constanței fertilității perspectivele populației României<br />
sunt atât <strong>de</strong> sumbre, o întrebare firească se impune: ce ar însemna <strong>pentru</strong><br />
numărul populației și structura pe vârste o redresare con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabilă a<br />
fertilității? Cu aceeași filozofie a exercițiului prospectiv și în<strong>de</strong>osebi cu<br />
pru<strong>de</strong>nța proprie acestui tip <strong>de</strong> <strong>de</strong>mers am elaborat și o a doua variantă <strong>de</strong><br />
prognoză în care fertilitatea ar avea, începând chiar din anul 2013, nivelul<br />
care a<strong>si</strong>gură înlocuirea în timp a generațiilor - 2,1 copii la o femeie.
Este varianta cunoscută sub apelativul <strong>de</strong> instant replacement level. Rezultatele<br />
unei astfel <strong>de</strong> variante oferă alte dimen<strong>si</strong>uni și fațete asupra întin<strong>de</strong>rii și durității<br />
<strong>de</strong>clinului <strong>de</strong>mografic românesc și, <strong>de</strong>opotrivă, asupra gradului <strong>de</strong> <strong>de</strong>teriorare a<br />
structurii pe vârste a populației în perioada 1990-2012. Este vorba <strong>de</strong> po<strong>si</strong>bilitatea<br />
<strong>de</strong>terminării numărul <strong>de</strong> ani în care scă<strong>de</strong>rea naturală a populației va mai<br />
continua, prin inerția și dinamica internă a <strong>de</strong>mograficului, după instalarea unei<br />
fertilități <strong>de</strong> 2,1 copii la o femeie. Conexiunile dintre starea și mișcarea populației,<br />
<strong>de</strong>finite prin număr și structură pe vârste-în cazul stării și prin dimen<strong>si</strong>unea<br />
fluxurilor anuale <strong>de</strong> intrări și ieșiri în/din populație, prin nașteri și <strong>de</strong>cese-în cazul<br />
mișcării, și inerția tipică fenomenelor <strong>de</strong>mografice, impun în această variantă a<br />
redresării fertilității un orizont mult mai mare al proiectării, până la sfârșitul<br />
secolului. Doar la un astfel <strong>de</strong> orizont apar efectele unei redresări con<strong>si</strong>stente a<br />
fertilității. Elaborarea acestei variante a impus adoptarea unei ipoteze<br />
corespunzătoare <strong>de</strong> continuare a ascen<strong>si</strong>unii speranței <strong>de</strong> viață la naștere după<br />
anul 2050, anul final al variantei cu fertilitate constantă. Din extrapolările pe care<br />
le-am folo<strong>si</strong>t a rezultat o speranță <strong>de</strong> viață la naștere în anul 2100 <strong>de</strong> 81 <strong>de</strong> ani la<br />
bărbați și 86 <strong>de</strong> ani la femei, valori apropiate <strong>de</strong> cele pe care le gă<strong>si</strong>m, <strong>pentru</strong> țara<br />
noastră, în <strong>de</strong>ja menționata Seria 2010 a perspectivelor <strong>de</strong>mografice elaborate <strong>de</strong><br />
Divizia <strong>de</strong> Populație a Națiunilor Unite (81,7 ani și, respectiv, 87,4 ani) (United<br />
Nations Population Divi<strong>si</strong>on, 2011).
Rezultatele sunt edificatoare: <strong>de</strong>clinul <strong>de</strong>mografic prin<br />
scă<strong>de</strong>re naturală va continua până în jurul anului 2075, după<br />
care o creștere naturală firavă dar fermă ar urma să se instaleze.<br />
În acest punct <strong>de</strong> stopare a scă<strong>de</strong>rii naturale, populația ar urma<br />
să ajungă la 17,7 milioane locuitori iar natalitatea ar fi <strong>de</strong><br />
aproape 13 născuți la o mie <strong>de</strong> locuitori, cu puțin peste nivelul<br />
mortalității generale dar suficientă ca nivel <strong>pentru</strong> reinstalarea<br />
unei creșteri naturale minime. Cu alte cuvinte, plecând <strong>de</strong> la<br />
numărul populației la recensământul din octombrie 2011 și <strong>de</strong> la<br />
actuala structură pe vârste, și admițând că fertilitatea ar fi <strong>de</strong><br />
2,1 copii la o femeie începând din anul 2013, vor trebui să treacă<br />
aproape 65 <strong>de</strong> ani <strong>pentru</strong> a se reface structura pe vârste a<br />
populației și a ajunge la un număr anual <strong>de</strong> născuți mai mare<br />
<strong>de</strong>cât numărul <strong>de</strong>ceselor. Implicațiile economice ale<br />
schimbărilor din structura pe vârste, asociate unei astfel <strong>de</strong><br />
redresări a <strong>si</strong>tuației <strong>de</strong>mografice, sunt spectaculoase prin<br />
comparare cu cele din varianta cu fertilitate constantă . Le vom<br />
menționa pe cele mai importante.
Populația în vârstă <strong>de</strong> 65 ani și peste reprezintă<br />
astăzi 16% din întreaga populație și menținerea<br />
actualei fertilități ar împinge această proporție la 28%<br />
în anul 2050 și la nevero<strong>si</strong>mila valoare <strong>de</strong> 34% la<br />
sfârșitul secolului. O redresare a fertilității la nivelul<br />
care a<strong>si</strong>gură <strong>si</strong>mpla înlocuire în timp a generațiilor-<br />
2,1 copii la o femeie, ar schimba radical dinamica<br />
procesului <strong>de</strong> îmbătrânire <strong>de</strong>mografică în țara<br />
noastră. Pon<strong>de</strong>rea persoanelor vârstnice ar continua<br />
să crească dar cu un ritm net inferior, astfel că în anii<br />
2050 ar ajunge la valorile cele mai ridicate <strong>de</strong> numai<br />
23%, ar manifesta un foarte ușor recul în anii 2060-<br />
2070 și ar ajunge la valori relativ stabile, cu puțin<br />
peste <strong>de</strong> 22%, în ultimul <strong>de</strong>ceniu al secolului.
Folo<strong>si</strong>m frecvent raportul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a vârstnicilor<br />
<strong>pentru</strong> a evi<strong>de</strong>nția și cuantifica implicațiile economice ale<br />
îmbătrânirii <strong>de</strong>mografice. Este raportul dintre populația<br />
vârstnică, prepon<strong>de</strong>rent inactivă economic, și populația adultă<br />
în vârstă <strong>de</strong> muncă, activă economic în cea mai mare parte,<br />
rezultatul indicând sarcina economică a acestei din urmă<br />
populații față <strong>de</strong> persoanele vârstnice. Accentuarea<br />
îmbătrânirii <strong>de</strong>mografice în populațiile europene și implicațiile<br />
economice și sociale care i se asociază explică <strong>de</strong> ce folo<strong>si</strong>m<br />
atât <strong>de</strong> frecvent acest indicator. Am văzut că în prognoza<br />
elaborată cu fertilitate constantă, raportul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a<br />
vârstnicilor ar urma să crească <strong>de</strong> la 26 <strong>de</strong> persoane vârstnice<br />
la 100 <strong>de</strong> adulți în 2011 la 50 <strong>de</strong> persoane la mijlocul secolului .<br />
Dacă extin<strong>de</strong>m exercițiul prospectiv din această variantă la a<br />
doua jumătate a secolului, constatăm o majorare în continuare<br />
a acestui raport și atingerea unei valori <strong>de</strong> 66 vârstnici la 100<br />
<strong>de</strong> adulți la sfârșitul secolului .
Nu trebuie să omitem însă faptul că populația adultă are o sarcină<br />
economică importantă și față <strong>de</strong> populația tânără, prepon<strong>de</strong>rent inactivă<br />
economic și ea. În condițiile unui nivel scăzut și relativ stabil al fertilității<br />
în cele mai multe dintre populațiile europene, raportul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a<br />
tinerilor nu are cum să crească și manifestă o relativă stabilitate. Este și<br />
cazul țării noastre, un<strong>de</strong> raportul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a tinerilor ar urma să<br />
oscileze mo<strong>de</strong>rat în jurul valorii <strong>de</strong> 30 persoane <strong>de</strong> 0-19 ani la 100 <strong>de</strong><br />
adulți pe întin<strong>de</strong>rea celei mai mari părți a acestui secol. Nu la fel stau<br />
însă lucrurile în ipoteza unei redresări ma<strong>si</strong>ve a fertilității. Cu o fertilitate<br />
<strong>de</strong> 2,1 copii la o femeie raportul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a vârstnicilor s-ar majora<br />
până la mijlocul secolului dar valorile sale ar urma să oscileze în jurul a 40<br />
<strong>de</strong> vârstnici la 100 <strong>de</strong> adulți în a doua jumătate a secolului, <strong>de</strong>parte <strong>de</strong><br />
nivelul <strong>de</strong> 60-65 vârstnici la 100 <strong>de</strong> adulți în cealaltă variantă. Mecanismul<br />
acestui recul al raportului este relativ <strong>si</strong>mplu: aceeași populație vârstnică<br />
este raportată la o populație adultă mai mare, provenită din redresarea<br />
natalității și schimbarea structurii pe vârste a populației.
. Această stabilizare a raportului <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a vârstnicilor nu ar<br />
avea efecte economice generale pozitive <strong>de</strong>oarece redresarea<br />
con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabilă a fertilității duce în mod automat la majorarea<br />
celuilalt raport <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță - al tinerilor: <strong>de</strong> la 35 <strong>de</strong> tineri la 100<br />
<strong>de</strong> adulți astăzi, la valori mo<strong>de</strong>rat sub și peste 45 în a doua<br />
jumătate a secolului. Schimbările structurale și implicațiile<br />
economice ale acestor schimbări trebuie privite în ansamblul lor:<br />
raportul total <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță, obținut ca sumă a celor doua<br />
rapoarte, ar urma să fie mai mare în varianta redresării fertilității<br />
până aproape <strong>de</strong> anul 2070 și ar coborî apoi ferm sub raportul total<br />
din varianta cu fertilitate constantă. Schimbarea este rezultatul<br />
echilibrării structurii pe vârste a populației în ipoteza redresării<br />
fertilității. Costul economic al acestei redresări, exprimat în valorile<br />
cumulate ale raportului <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a tinerilor și vârstnicilor,<br />
este mare dar pe termen foarte lung – după anul 2070, se<br />
dove<strong>de</strong>ște a fi mai mic <strong>de</strong>cât cel care ar rezulta din conservarea<br />
nivelului actual al fertilității: valori între 80 și 90 persoane tinere și<br />
vârstnice la 100 <strong>de</strong> adulți, comparativ cu 95 în varianta cu fertilitate<br />
constantă.
2010<br />
2015<br />
2020<br />
2025<br />
2030<br />
2035<br />
2040<br />
2045<br />
2050<br />
2055<br />
2060<br />
2065<br />
2070<br />
2075<br />
2080<br />
2085<br />
2090<br />
2095<br />
2100<br />
2010<br />
2015<br />
2020<br />
2025<br />
2030<br />
2035<br />
2040<br />
2045<br />
2050<br />
2055<br />
2060<br />
2065<br />
2070<br />
2075<br />
2080<br />
2085<br />
2090<br />
2095<br />
2100<br />
2010<br />
2015<br />
2020<br />
2025<br />
2030<br />
2035<br />
2040<br />
2045<br />
2050<br />
2055<br />
2060<br />
2065<br />
2070<br />
2075<br />
2080<br />
2085<br />
2090<br />
2095<br />
2100<br />
70<br />
Figura A. Raportul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a<br />
vârstnicilor<br />
Persoane <strong>de</strong> 65 ani și peste la 100 <strong>de</strong><br />
adulți (20-64 ani)<br />
60<br />
50<br />
40<br />
60<br />
Figura B. Raportul <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță a<br />
tinerilor<br />
Persoane <strong>de</strong> 0-19 ani la 100 <strong>de</strong> adulți<br />
(20-64 ani)<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
Cu 1,4 copii Cu 2,1 copii<br />
50<br />
40<br />
30<br />
20<br />
10<br />
0<br />
100<br />
90<br />
80<br />
70<br />
60<br />
Figura C. Raportul total <strong>de</strong> <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nță<br />
Tineri (0-19 ani) și vârstnici (65 ani+) la<br />
100 <strong>de</strong> adulți<br />
(20-64 ani)<br />
50<br />
Cu 1,4 copii<br />
Cu 2,1 copii<br />
40<br />
Cu 1,4 copii<br />
Cu 2,1 copii
O redresare a fertilității la nivelul <strong>de</strong> înlocuire a generațiilor, 2,1<br />
copii la o femeie (ca valoare medie), după aproape 20 <strong>de</strong> ani <strong>de</strong><br />
fertilitate stabilizată la 1,3-1,4 copii la o femeie, nu poate fi<br />
susținută cu argumente realiste. De altfel, voci <strong>de</strong> mare autoritate<br />
ale <strong>de</strong>mografiei contemporane au susținut încă <strong>de</strong> la sfârșitul<br />
anilor 1990 că revenirea la nivelul <strong>de</strong> înlocuire în populațiile a<br />
căror fertilitate a coborât con<strong>si</strong><strong>de</strong>rabil sub acest prag nu mai<br />
este po<strong>si</strong>bilă și un număr dublu special al prestigiosului Population<br />
Bulletin al Națiunilor Unite a fost <strong>de</strong>dicat acestei probleme (United<br />
Nations Population Bulletin, nr.40-/41, 1999 - Below Replacement<br />
Level, United Nations, New York).
Alegerea unei fertilități aflată la nivelul <strong>de</strong> înlocuire<br />
a generațiilor în acest exercițiu prospectiv este pur<br />
exploratorie, urmărind a oferi și o altă perspectivă<br />
<strong>de</strong>teriorării <strong>si</strong>tuației <strong>de</strong>mografice a țării. Chiar dacă un<br />
astfel <strong>de</strong> nivel nu va mai putea fi atins, o redresare<br />
<strong>si</strong>tuată între 1,7-1,8 copii la o femeie ar diminua<br />
sen<strong>si</strong>bil ritmul și proporțiile <strong>de</strong>teriorării structurii pe<br />
vârste și ale <strong>de</strong>clinului <strong>de</strong>mografic catastrofal rezultat<br />
din menținerea fertilității la valorile actuale.<br />
Numai că o astfel <strong>de</strong> schimbare a fenomenului<br />
ar putea avea loc atunci când societatea<br />
românească va realiza pericolele dramaticei<br />
<strong>de</strong>populări a țării, când vom avea un alt standard<br />
general <strong>de</strong> viață și vom dispune <strong>de</strong> resurse<br />
a<strong>de</strong>cvate <strong>pentru</strong> conceperea, adoptarea și aplicarea<br />
unei politici <strong>de</strong> populație etalată pe termen lung și<br />
foarte lung.