Jurnal IPA 2010 - IPA Romania

2010 IPA ROMANIA
o acapararea de c`tre clientela politic` a celor
mai profitabile domenii din economie [i finan]e
(comercializarea produselor petroliere, produc]ia [i
comer]ul de alcool, prelucrarea [i exportul de material
lemnos, afaceri imobiliare, asigur`ri [i fonduri de
investi]ii, lucr`ri de infrastructur`);
o ree[alonarea datoriilor unor agen]i economici
apropia]i de o anumit` zon` politic`;
o existen]a unor reglement`ri contrare legisla]iei
europene în domeniul justi]iei, concuren]ei, fiscali -
t`]ii, privatiz`rii;
o men]inerea la o cot` ridicat` a criminalit`]ii
economico-financiare, care alimenteaz` economia
subteran` aflat` în extensie;
o existen]a unor disfunc]ionalit`]i între structurile
îns`rcinate cu aplicarea legii materializate în ab -
sen ]a unei concep]ii unitare de ac]iune împotriva
marii criminalit`]i economico-financiare.
În opinia noastr` criminalitatea economico-financiar`
de mare amplitudine r`mâne în afara justi]iei
penale [i este nepedepsit`, sentimentul acesta fiind,
din nefericire, bine ancorat în con[tiin]a popula]iei.
St` în puterea noastr` de a recunoa[te c` nu tr` -
im într-o societate corect`, [i nici m`car într-o societate
iubitoare de justi]ie. Tr`im, a[a cum se exprima
profesorul P. Troude Chastenet de la Uni ver sitatea
Poitiers din Fran]a „într-o societate mercantil` în
care cultul banilor a devenit o virtute cardinal`”.
|ntr-o asemenea imagine, necosmetizat`, a realit`]ii
consider`m c` se impun a fi întreprinse ur m` -
toarele activit`]i:
n ameliorarea cooper`rii între serviciile de informa]ii,
cele cu atribu]ii de investigare [i cercetare, cu
accent pe dezvoltarea comunic`rii [i a leg`turilor pe
orizontal`. Circula]ia informa]iilor, analiza [i tratamentul
acestora sunt determinante pentru succesul
ac]iunilor de combatere a criminalit`]ii. Consoli da -
rea unit`]ilor specializate în culegerea [i analiza in -
forma]iilor presupune eliminarea excesului de se -
cre tizare [i compartimentare, care poate garanta
exploatarea operativ` a informa]iilor. În opinia noastr`,
cel mai mare impediment în realizarea schimbului
de informa]ii îl reprezint` rezisten]a uman`
sau sistemic` fa]` de circula]ia fireasc`, pe orizontal`
[i vertical`, a informa]iilor.
Acest lucru genereaz` întârzieri în procesarea [i
utilizarea informa ]iilor, excesiv de clasificate.
Constat`m c` serviciile [i structurile informative
pro moveaz` o cultur` a protec]iei totale a informa -
]iilor, în detrimentul schimbului operativ [i valorific`rii
eficiente a acestora;
n constituirea Comunit`]ii Informative Na]ionale,
sub o singur` comand`, înso]it` de înt`rirea structurilor
informativ - operative ale Ministerului Admi -
nistra]iei [i Internelor [i a celorlalte servicii ar crea
cadrul necesar pentru planificarea [i finalizarea co -
mu n` a celor mai reprezentative [i importante ope -
ra]iuni de contracarare [i lichidare a structurilor
organizate în domeniul economico-financiar.
În opinia dr. Ionel Marin 9 „coordonarea institu ]ii -
lor în cadrul comunit`]ii informative ... asigur` completarea
[i verificarea informa]iilor necesare fundament`rii
deciziilor, evitarea suprapunerilor [i rivalit`]ilor
disfunc]ionale între elementele componente
ale sistemului informativ na]ional [i previne dezin -
formarea factorilor de decizie legal abilita]i. Co mu -
9
Ionel Marin - Comunitatea de Informa]ii - solu]ia problemelor
de securitate, Editura A.N.I., 2004, pag. 248.
nitatea informativ`, ca structur` coordonatoare trebuie
s` î[i asume responsabilitatea pentru analiza [i
valorificarea informa]iilor, în func]ie de valorile protejate
[i de interesul na]ional”.
În opinia noastr`, ac]iunea integrat` a structurilor
informative, operative, de investigare [i cercetare,
printr-o eficient` coordonare, reprezint` garan]ia
con ceperii [i punerii în executare a unui management
eficient de lupt` împotriva criminalit`]ii organizate
în general. Comunitatea de informa]ii trebuie
s` reprezinte o autoritate a statului, cu misiuni [i
competen]e stabilite prin lege, fiind obligat` a se
afla sub controlul Parlamentului. Misiunea fundamental`
a Comunit`]ii Informative este aceea de a
stabili pentru fiecare structur` [i component` în
parte atribu]ii [i competen]e care s` blocheze paralelismele,
suprapunerile [i riscul nefolosirii la timp
sau folosirii abuzive a informa]iilor.
Consider`m necesar s` se elaboreze [i s` se aplice
proceduri [i reglement`ri interne unitare privind
organizarea [i desf`[urarea activit`]ii informative, de
investigare [i cercetare a criminalit`]ii organizate în
domeniul economico-financiar.
În acest context, trebuie redefinite conceptele de
munc` informativ-ope rativ` [i de investiga]ii pe do -
menii de activitate, pe obiective economice, probleme,
spa]ii [i medii de interes operativ, în func]ie de
ponderea acestora în economie, de muta]iile care
intervin, de evolu]iile [i transform`rile care apar:
t cre[terea capacit`]ii de investigare a serviciilor
care ac]ioneaz` în domeniile administra]iei financiare,
fiscale [i vamale, potrivit noilor reglement`ri privind
combaterea evaziunii fiscale [i realizarea unei
cooper`ri eficiente a acestora cu serviciile informative,
de investigare [i cercetare;
t transformarea Oficiului Na]ional pentru Pre ve -
ni rea Sp`l`rii Banilor într-o unitate de informa]ii fi -
nanciare (U.I.F.) potrivit modelului european, care
s` func]ioneze în structura Comunit`]ii Informative
Na]ionale, cu atribu]ii în colectarea, analiza, prelucrarea
[i transmiterea informa]iilor c`tre structurile
de investigare [i anchet` penal`; stabilirea unor re -
guli [i proceduri clare privitoare la coordonarea activit`]ilor
acestui organism cu autorit`]ile judiciare, de
investigare a fraudelor [i de informa]ii;
t reformarea procedurii judiciare sub aspectul a
ceea ce numesc juri[tii „echilibrul armelor”, respectiv
raportul dintre acuzare [i ap`rare în domeniul criminalit`]ii
economico-financiare. În aceast` materie
se impune r`sturnarea sarcinii proba]iunii, principiu
consacrat deja de dreptul britanic. Doctrina francez`
sus]ine „dac`, în general, cu to]ii suntem de acord
asupra faptului c` în domeniul dreptului comun echilibrul
trebuie s` se restabileasc` în avantajul persoanei
acuzate, atunci trebuie s` admitem c` în do -
meniul economico-financiar echilibrul s` se realizeze
în favoarea p`r]ii care acuz`, cu respectarea re -
gle ment`rilor care garanteaz` procesul echitabil” 10 .
t reglementarea legal` a m`surilor preventive de
tip patrimonial, potrivit modelului italian „confisca
alargata” (confiscarea l`rgit`), adic` o confiscare ce
poate cuprinde întreg patrimoniul respectiv, cu efecte
nu numai punitive, dar [i preventive, care poate fi
dis pus` chiar în faza efectu`rii actelor premer g` toa -
re.
10
Studiul „Dreptul [i Justi]ia” - mai 2003, realizat în
Fran]a - citat în lucrarea „Criminalitatea banilor”, Paris,
2005.
7